Ziua invatatorului. A fost odata…

A fost odata…, si inca este. Ziua invatatorului. Cea mai veche sarbatoare laica la romani. 30 iunie. O zi care acum a ramas doar o amintire. „Nu cred ca stiu multi acest lucru. Din pacate, nu mai suntem acele persoane care am fost odata. Mai ales cei tineri, abia intrati in sistem, habar nu au ca exista si o zi a lor. Chiar spun ca e un non-sens aceasta titulatura. Nu mai suntem acele persoane de seama. Rezista doar cei care mai au si ceva capital. Noi avem insa capitalul moral si spiritual, pe care nu ni-l poate lua nimeni”, ne-a spus cu tristete Petrica Bilboc, invatator la Scoala Tarhaus din Agas. 30 iunie a fost aleasa ca data de nastere si a Asociatiei Generale a Invatatorilor din Romania. Chiar pe 30 iunie 1927 Tribunalul Ilfov a autentificat statutul acestei asociatii prin care se oficializa si finaliza atunci manifestarea solidaritatii antre cadrele didactice la nivelul Romaniei Mari, corolar al traditiei asociative anvatatoresti, inceputa la 1869 an diferitele provincii an care exista scoala romaneasca. In 1923, la un congres al lor, invatatorii au fost numiti „cei bogati an lipsuri, an andatoriri si iubiri de mosie”. „He, he, ce vremuri, ne-a spus nostalgic si Eugen Teirau, fost invatator, dar si inspector scolar pentru invatamantul primar, acum iesit la pensie. Simbolic, mereu sarbatorim aceasta zi. Dar simbolic. Toti sunt in sarbatoare, politisti, marinari, Armata, dar s-a uitat ca noi suntem temelia scolii romanesti, a formarii viitorului adult, suntem cei care pun creionul in mana elevului, care il invata sa citeasca si sa socoteasca si, apoi, il lanseaza in lume.” Odata, de Ziua invatatorului era sarbatoare, se organizau banchete, intalniri, dansuri. Odata. A fost odata… (Roxana Neagu)