S?rb?toarea Pa?telui este marcat? de obiceiuri str?vechi, cum ar fi primenirea casei, înnoirea hainelor, preg?tirea bucatelor specifice sau ciocnitul ou?lor, dar ?i de obiceiul modern al schimbului de cadouri pe care le-ar aduce Iepura?ul de Pa?ti. Pentru români, preg?tirea Pa?telui înseamn? mai întâi cur??enia ?i bucatele care se fac în cas?. De "cur??enia de Pa?te" orice gospodin? trebuie s? se achite în timp util ?i s? aib? casa lun? pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de s?rb?toare. Preparatele de Pa?te, care în general nu lipsesc de pe mas?, sunt ou?le ro?ii, drobul de miel, pasca ?i cozonacul. Ou?le se vopsesc în Joia Mare, considerându-se un p?cat mare orice lucru f?cut în cas? vineri, când la Biseric? are loc Prohodul.
În comunit??ile tradi?ionale, ciocnitul ou?lor se face dup? reguli care difer? de la o zon? la alta, dar, oricum, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitur? (de obicei, b?rbatul mai în vârst?), ce p?r?i ale ou?lor s? fie lovite, ciocnitul s? fie "pe luate", "pe schimbate", "pe v?zute" sau "pe nev?zute". Ciocnesc mai întâi so?ii între ei, apoi copiii cu p?rin?ii, dup? care p?rin?ii cu celelalte rude, cu prietenii ?i vecinii invita?i la mas?. În unele locuri, cojile ou?lor sunt aruncate pe p?mânt pentru fertilizarea holdelor, viilor ?i livezilor, se p?streaz? pentru vr?ji sau descântece sau se pun în hrana animalelor. Dup? slujba de Înviere de la miezul nop?ii, are loc de loc prima mas? de Pa?te în familie. În prima zi de Pa?ti, exista obiceiul ca toat? familia s? se spele într-un lighean în care au fost puse ou? ro?ii ?i bani de argint sau de aur, crezându-se c? to?i vor fi astfel s?n?to?i ?i prosperi.
Citeste mai departe
Pastele, intre obiceiuri stravechi si asteptarea Iepurasului
