În cursul acestei dimineți, pompierii băcăuani au fost solicitați să intervină în comuna Gârleni, sat Gârleni, în urma unui apel care anunța faptul că un autoturism este căzut în șanț.

Apelul pe Numărul Unic pentru Apeluri de Urgență 112 a fost primit în dispeceratul ISU-SAJ în jurul orei 05:30.

De urgență, la locul indicat s-a deplasat descarcerarea, un echipaj SMURD și o autospecială de stingere cu apă și spumă.

La sosirea forțelor de intervenție, nu au fost găsite persoane încarcerate. Cele două persoane de sex feminin aflate în autoturism au ieșit singure. Cele două victime au refuzat transportul la spital.
Pompierii băcăuani au asigurat măsurile PSI.

Cu referire la cauza privind incendierea unor autoturisme aparținând D.G.A.S.P.C. Bacău și fapte conexe, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău aduce la cunoștință opiniei publice următoarele:

În data de 15.02.2023, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău dispus trimiterea în judecată a celor doi inculpaţi aflaţi în stare de arest preventiv, respectiv sub control judiciar.

Inculpatul cercetat în stare de arest preventiv a fost trimis în judecată pentru comiterea a două infracţiuni de distrugere, prevăzute de art. 253 alin. (4) din Codul penal şi două infracțiuni de ultraj, fiecare cu două, respectiv trei acte materiale, prevăzute de art. 257 alin. (2) din Codul penal, cu referire la art. 207 alin. (1) şi alin. (3) din Codul penal, fiecare cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 (1) din Codul penal, constatând că:

– în data de 02.09.2022, în jurul orei 01:20, folosindu-se de un recipient de 0,5l în care depozitase substanțe inflamabile (benzină), a incendiat un autoturism apartinând D.G.A.S.P.C. Bacău, ce se afla parcat pe raza mun. Bacău, în proximitatea altor autoturisme la care focul se putea extinde în cazul în care acesta nu ar fi fost observat la timp, iar proprietarii acestora nu le-ar fi deplasat din locul în care erau parcate, cauzând un prejudiciu de 78.979 de lei;

– în data de 16.09.2022, începând cu ora 01:09, a incendiat opt autovehicule poziţionate în spatele sediului D.G.A.S.P.C. Bacău, cauzând distrugerea a nouă autovehicule (unul dintre acestea fiind deteriorat datorită radiaţiei termice) și un prejudiciu de 528.364 de lei;

– în data de 29.09.2022, ora 21:26, a adresat telefonic persoanei vătămate Codreanu Cristian ameninţări în legătură cu activitatea desfășurată în calitate de director D.G.A.S.P.C. Bacău, solicitându-i să își depună demisia;

– în data de 29.09.2022, ora 21:10. a adresat telefonic persoanei vătămate Ivancea Valentin ameninţări ce îl vizau pe acesta şi familia sa, solicitând, în baza atribuțiilor acestuia, demiterea numitului Codreanu Cristian din funcția de director al D.G.A.S.P.C. Bacău;

– în data de 30.09.2022, în intervalele orare 16:00:54 — 16:02:40, respectiv 20.05.04 – 21:32:34, a transmis mesaje de ameninţare, cu privire la afectarea vieţii şi integrității persoanelor apropiate numitului Codreanu Cristian, proferate cu scop de intimidare, pentru a determina persoana vătămată vizată să-şi depună demisia, în vederea dobândirii unui folos patrimonial (păstrarea locurilor de muncă);

– în data de 10.11.2022, la ora 21:24, a transmis telefonic persoanei vătămate Codreanu Cristian un mesaj scris ce conţinea amenințări cu moartea, scopul fiind acela de a îndeplini un act ce viza depunerea demisiei;

– în data de 16.11.2022, în intervalul orar 13:37-13:51, a transmis persoanei vătămate Ivancea Valentin mai multe mesaje cu caracter ameninţător, scopul fiind acela de a îndeplini un act ce viza demiterea directorului D.G.A.S.P.C. Bacău.

Inculpata cercetată sub control judiciar a fost trimisă în judecată pentru comiterea a două infracțiuni de complicitate la ultraj în concurs ideal, prevăzute de art. 48 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 257 alin. (2) din Codul penal, cu referire la art. 207 alin. (1) și alin. (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal, constând în aceea că, în data de 01.10.2022, a achiziţionat un cod de reîncărcare şi două cartele cu opțiunea de cinci euro, codul de reîncărcare fiind folosit pentru încărcarea numărului de telefon folosit ulterior de soţul acesteia la comiterea faptelor de ultraj din datele de 10.11.2022 şi 16.11.2022, aspecte cunoscute de aceasta, atât în ceea ce priveşte faptele, cât şi calitatea persoanelor vizate.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăție.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău

• măsura este luată în întreaga Uniune Europeană 

De miercuri, 15 februarie, utilizarea muniției cu plumb la vânătoare în zonele umede este interzisă. Măsura este valabilă în toate cele 27 de țări ale Uniunii Europene, dar și în Islanda, Norvegia și Liechtenstein.

Zonele umede – precizează Societatea Ornitologică Română (SOR) – cuprind mlaștini, bălți, turbării sau lacuri (naturale sau artificiale) permanente sau temporare, cu apă stagnantă sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv zone marine în care adâncimea apei la reflux nu depășește șase metri.

Comisia Europeană arată că în urma partidelor de vânătoare zonele umede au fost poluate cu 4-5 mii de tone de plumb anual.

În România – spune și SOR -, potrivit estimărilor realizate de Societatea Ornitologică Română (SOR), activitatea de vânătoare a poluat anual natura în medie cu 63 de tone de plumb. „Alicele cu plumb – citim pe site-ul SOPR – au un dublu efect: ucid și direct și indirect. Nu toate alicele își ating ținta, unele cad în apă sau pe sol, de unde sunt înghițite de diverse specii de păsări, care se intoxică cu plumb și mor. Alicele cu plumb sunt confundate de păsările acvatice cu particule mici de piatră sau nisip. Păsările au nevoie să înghită mici bucăți de pietriș deoarece le ajută la digerarea hranei”.

Totodată, interzicerea folosirii muniției cu plumb în zonele umede va reduce și otrăvirea păsărilor răpitoare și a altor specii necrofage, care se hrănesc cu păsări moarte care au fost împușcate cu muniție cu plumb.

Mamele nevoiașe care aduc pe lume copii în anul 2023, vor beneficia de același ajutor financiar, pentru asigurarea trusoului noului-născut, care a fost acordat în 2022, deși prețul produselor și articolelor destinate bebelușilor a tot crescut anul trecut.

Ajutorul nu s-a majorat, chiar dacă OUG 113/2022 prevede că ”valoarea tichetului social pe suport electronic pentru nou-născuți poate fi actualizată anual prin hotărâre a Guvernului, adoptată cu cel puțin 30 zile înainte de încheierea anului calendaristic pentru anul calendaristic următor, în funcție de rata medie anuală a inflației și în limita disponibilului financiar prevăzut în cadrul POAD (Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate, finanțat din fonduri europene-n.n.)”.

Nu s-a făcut actualizarea, astfel că și în 2023 se vor da tot 2.000 lei pentru trusou, în primele trei luni de la nașterea copilului, prin tichet social pe suport electronic.

La acest sprijin au dreptul mamele care sunt beneficiare de ajutor social, cele care fac parte din familiile ce primesc alocație de susținere, cele cu dizabilități, precum și cele aflate temporar în situații critice de viață (sunt victime ale calamităților, ale violenței domestice ori sunt dependente etc.).

Acest ajutor li se acordă și mamelor aflate în situații deosebite de vulnerabilitate (nu mai au locuință, au fost alungate din propria casă etc.), celor care nu dețin acte de identitate și, din această cauză, nu pot accede la drepturile civile, minorelor și celor care sunt cetățeni străini sau apatrizi proveniți din Ucraina.

Cu cei 2.000 lei se pot cumpăra produse destinate nou-născutului, precum hrană, scutece, îmbrăcăminte sau articole pentru toaletă ori sanitare și medicale. Acestea din urmă pot fi achiziționate și pentru mame. Pentru a beneficia de acest sprijin, mamele trebuie să-l solicite de la primăria de domiciliu ori de la instituția sub protecția căreia se află, în maximum trei luni de la data nașterii copilului.

De reținut că tichetul nu permite retragerea de bani de pe el și nici preschimbarea lui în numerar. Listele cu persoanele care vor beneficia de cei 2.000 lei sunt întocmite de primării, prin serviciul de asistență socială, și centralizate de prefectură. Apoi vor fi transmise Ministerului Afacerilor Interne, de unde vor ajunge, ulterior, la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

• „Istoria acestui neam e scrisă pe crucile cimitirelor noastre.” 

În proximitatea bisericii parohiale din Filipești (sfințită pe la 1873-1876) există, încă din perioada interbelică, o cruce cu inscripția: „Aici au căzut 100 de eroi din Reg. 2 Grăniceri în luptele din 1917”. Această cruce de eroi din curtea bisericii „Sf. Voievozi” din Filipești, așa cum scrie pe ea, nu marchează locul jertfirii în luptă a celor 100 de eroi grăniceri, ci doar locul unei îngropări temporare în vreme de război a acestora (cruci cu texte similare regăsindu-se și în alte zone de lupte, de exemplu la Cireșoaia).

Crucea și groapa comună a acestor eroi s-au aflat inițial lângă DN11 Onești-Brașov, la intersecția cu ulița care duce la biserică (unde există astăzi un magazin sătesc). Înhumarea aici a celor 100 de eroi grăniceri se datorează și trecerii prin satul Filipești a drumului de legătură dintre linia frontului de la Oituz și satul Onești (important centru de comandă a Armatei Române din Primul Război Mondial), unde exista și un spital militar de campanie pentru numeroșii răniți în luptele din zona Oituz, Cașin și Tg. Ocna (unii murind pe drum din cauza rănilor) și către care erau retrase spre înhumare și trupurile celor morți pe front.

Ulterior, osemintele acestor eroi au fost deshumate și îngropate cu cinstea cuvenită în Cimitirul Eroilor din Bogdănești. Pietatea localnicilor a păstrat această cruce de eroi, spre aducere aminte, ca pe una comemorativă, amplasând-o lângă peretele bisericii din Filipești.

Pe măsură ce terenul aferent cimitirului din jurul bisericii din Filipești a fost ocupat de locurile de veci ale localnicilor, au mai fost descoperite și alte osemintele de eroi „uitate” (părți de femur, coaste, vertebre, bucăți de bazine și cranii). Acestea au fost strânse și îngropate, alături de altele descoperite împrăștiate pe ogoarele și prin pădurile din vecinătate, într-un loc curat din stânga bisericii actuale, unde a fost vechea biserică a satului (ridicată din paie, lut și nuiele) și din care a rămas doar o frumoasă piatră rotundă de altar.

În anul 2017, prin grija părintelui paroh Florin Cristea-Soponaru și prin contribuția financiară a familiei Șerban Lucian și Valeria – oameni de frunte ai satului Filipești și ai comunei Bogdănești, s-au realizat din marmură albă o criptă pentru osemintele eroilor și o frumoasă cruce memorială pe care au fost trecute numele fiilor satului, Eroi din satul Filipești, com. Bogdănești, 1916-1918 căzuți pentru țară. Ca o frumoasă continuitate s-a așezat pe capacul criptei, ca un epitaf-basorelief și vechea cruce de piatră a Eroilor Grăniceri. A doua zi după Ziua Eroilor, osemintele de eroi frumos înfășurate în tricolor, cu slujbă de pomenire, au fost coborâte în criptă spre veșnică odihnă.

Pe ambele fețe ale acestei cruci de marmură sunt trecute, spre neuitare, 32 de nume de eroi locali: Gavriliu Constantin – locotenent, Stamatescu Gheorghe – sergent plutonier, Desaga Pavel – caporal, Arbanas Nastase, Bursuc Nicolae, Bursuc Vasile, Corbu Gheorghe, Ganu Iordache, Ghetu Ion, Ganu Gheorghe, Juganaru Petrache, Jugănaru Ion, Mahrus Sandu, Marinovici Ion, Mahrus Toader, Moraru Ion, Murariu Nicolae (1877-1878), Feciorul Murariu I. (1916-1918), Pascanu Alexandru, Popa Nicolae, Palade Constantin, Palade Ion, Panaite Alexandru, Stanciu Sandu, Salomir Nicolae, Titu Nicolae, Titu Ion, Vesca Gheorghe, Vesca Constantin, Verman Enache, Verman Constantin și Verman Nicolae.

Astăzi, în inima vechiului sat răzășesc Filipești, la loc înalt și sfințit, lângă biserica parohială înconjurată de cimitir, micul ansamblu memorial este pe deplin întregit de clopotul donat în anul 2018 (la praznicul Sf. Mucenic Fanurie) de Asociația Femeilor Creștine din Galați, cu binecuvântarea IPS Casian – Arhiepiscopul Dunării de Jos. Inițiatoarea acestei donații de suflet a fost Rodica Manolache, prin contribuția importantă a familiei Maria și Cristina Popescu, din Galați, așa cum arată și inscripția de pe acesta. Prin grija părintelui paroh și a enoriașilor săi, clopotul a fost suspendat la cca. 2 m înălțime, pe un cadrul metalic realizat din șină de cale ferată îngustă, adusă de la Cașin, șină pe care au circulat trenurile „mocănița” pline cu soldați români, către linia frontului, în Primul Război Mondial.

Iar celor care știu că în brațul eroului Dumnezeu pune pornirea jertfei și tăria credinței, dangătul acestui clopot le va vorbi totdeauna de nenumăratele jertfe pe care de două mii de ani le-a făcut neîntrerupt neamul nostru, pentru păstrarea graiului, a datinilor și pământului strămoșesc și le va aminti suferințele cu care am plătit întregirea neamului în hotarele lui istorice. Prin credința și hărnicia lor, oamenii de pe aceste meleaguri greu încercate ale satului Filipești vor ști să-l facă să sune pentru veșnicie.

Ing. Gh. Bogza, Onești

Zeci de fermieri, în special din zona de munte a județului, au fost prejudiciați, anul trecut, din cauza animalelor sălbatice. De la începutul anului, alte șase cazuri au fost înregistrate în județ. Din acest an, procedura de obținere a despăgubirilor a fost îmbunătățită, termenele de rezolvare a petițiilor fiind semnificativ reduse.

În ultimul timp, tot mai mulți prorietari de animale sau de culturi agricole au fost păgubiți de sălbăticiunile care au invadat comunitățile. Jivinele atacă mai ales stânele, dar și adăposturile de animale din zonele mai izolate. Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Bacău, anul trecut, zeci de proprietari au fost păgubiți în urma pierderilor provocate de animalele sălbatice. _În anul 2002, reprezentanții APM Bacău au participat în 57 de comisii de costatare a pagubelor produse culturilor agricole silvice sau animalelor domestice de către exemplarele de faună de interes cinegetic. În funcție de încadrarea daunelor, despăgubirile au fost suportate din bugetele destinate pentru această situație, după caz, de gestionarul faunei cinegetice în cauză, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului (MMAP) sau de autoritatea publică centrală din silvicultură_, ne-a transmis Petrică Ilieș, directorul APM Bacău. Pe de altă parte, de la începutul anului, specialiștii APM Bacău s-au reunit în cadrul a nu mai puțin de șase comisii pentru evaluarea și constatarea pagubelor produse de animalele sălbatice. Evenimentele din acest an s-au înregistrat la gospodării din Agăș, Ardeoani și Comănești.

Obligațiile proprietarilor

De fiecare dată, păgubiții s-au plâns autorităților, însă, de cele mai multe ori, răspunsul a întârziat să vină sau a ajuns târziu. La fel și banii care li s-ar fi cuvenit pe stricăciunile provocate de animalele sălbatice. De-acum încolo, băcăuanii care au înregistrat pierderi din cauza animalelor sălbatice vor putea fi despăgubiți de stat mult mai repede decât se făcea până acum. Este vorba despre cei cărora le-au fost omorâte animalele din bătătură sau le-au fost distruse culturile agricole de către speciile de animale de interes cinegetic: urși, lupi sau mistreți. Detaliile privind procedura, termenele și plățile sunt cuprinse într-un normativ adoptat luna trecută – Hotărârea de Guvern nr. 3/2023, prin care se stabilește un nou cadru legal de acordare a despăgubirilor. Pentru a fi despăgubiți, va fi nevoie de o solicitare adresată primăriei localității pe raza căreia s-a petrecut incidentul, în cel mult 48 de ore de la eveniment. Cererea, în format tipizat, ar trebui să se regăsească pe site-ul unității administrativ-teritoriale în cauză, ceea ce nu se întâmplă, în marea majoritate a cazurilor. Despăgubirile vor fi plătite prin Agenția de Protecție a Mediului, în funcție și de modul în care păgubiții și-au respectat, la rândul lor, obligațiile legale. Reținem, așadar, că proprietarii culturilor agricole trebuie să își strângă recoltele până la 15 decembrie, după această dată, nemaiputând fi despăgubiți. în plus, proprietarii de animale au obligația legală de a le asigura paza, folosind câini și adăpostind animalele în spații împrejmuite, pe timpul nopții. De cealaltă parte, și administratorii fondurilor cinegetice au obligația de a reduce numărul de animale sălbatice, în sezonul de vânătoare anterior, în limitele cotei de recoltă, precum și aceea de a hrăni complementar jivinele, pentru a preveni deplasarea acestora în afara arealului, invadând zonele locuite.

Cum se stabilesc despăgubirile

Dacă gestionarii faunei cinegetice sau statul nu-și îndeplinesc obligațiile pentru prevenirea pagubelor, normativul prevede o modalitate de plată directă a despăgubirilor în cazul prejudiciilor produse de vânat culturilor agricole, silvice și animalelor domestice. Medicul veterinar este cel care va trebui să constate, la fața locului, cum s-a produs rănirea sau decesul animalelor domestice. Apoi, în 48 de ore, se convoacă de către primarul localității o comisie de constatare formată din câte un membru de la primărie, unul de la Direcția Agricolă și altul de la Agenția Județeană pentru Protecția Mediului. Comisia va constata pagubele, le va evalua și, la final, va stabili răspunderea civilă, inclusiv despăgubirile. Valoarea despăgubirilor se determină în funccie de valoarea de piacă a producciei vegetale a culturilor agricole, din care se scad cheltuielile făcute de la producerea pagubei și până la recoltare. în cazul animalelor domestice și a stupinelor, despăgubirea se stabilește în funccie de valoarea de înlocuire a acestora. Soluția adoptată va fi trimisă la autoritatea de mediu sau la Direcția Silvică, cu obligația de a răspunde în termen de 10 zile. O situație specială este cea în care este afectată integritatea corporală a persoanelor. în cazul rănirii, cuantumul despăgubirilor se stabilește în funcție de venitul net nerealizat de victimă, pe perioada incapacităcii temporare de muncă sau de salariul de bază minim brut pe cară garantat în plată, dacă persoana vătămată nu este salariat. în caz de deces, se iau în calcul cheltuielile de înmormântare, conform cuantumului stabilit anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, cheltuielile cu transportul decedatului, inclusiv cele de îmbălsămare, precum și sumele compensatorii pentru familia victimei, reprezentând echivalentul unui salariu de bază minim brut pe cară garantat în plată, până la vârsta pensionării.