Dar divin

Cele patru cuvinte din capul însemnărilor de faţă, ocazionate de celebrarea Dragobetelui, sunt titlul capitolului 13 din Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, din Noul Testament. Cele 13 versete sunt autentice imnuri închinate iubirii, sentiment atât de greu încercat în componenta sa strict umană. Datele ecuaţiei sunt clare, precise, ferite de ambiguităţi: „Și de-aș avea darul prorociei și tainele toate le-aș cunoaște și orice știință, şi de-aș avea atâta credință  încât să mut și munții, și dragoste nu am, nimic nu sânt” (1 Corinteni 13:2). Cele din jurul ei pălesc în faţa preţiosului dar dumnezeiesc: „Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea, dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea” (ib., 13:13).

Recurs la tradiţia autohtonă            

Ne întoarcem către cele vechi şi dăm de numele slav al sărbătorii creştine Întâia şi a doua aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, pe care strămoşii noştri l-au tot plimbat mai ales pe la sud de Carpaţi, până când s-a fixat la Dragobetele de azi. În primele culegeri de folclor îl găsim sub nume de împrumut: Drăgostiţele, Ioan Dragobete, Sântion de Primăvară, Cap de Primăvară, Cap de Vară Întâi ş.a.
Filmul zilei de 24 februarie cuprindea două momente-cheie: dis-de-dimineaţă, tinerii (uneori şi proaspeţii însurăţei), în straie de sărbătoare, se întâlneau pe dealuri îndeosebi, unde strângeau lemne uscate, iar fetele, primele flori ale anului. Dintre acestea, tămâioarele şi viorelele erau apoi puse bine pentru sărbătoarea de peste patru luni: Sânzienele (24 iunie). La această dată, erau adunate într-un buchet, împreună cu alte flori, pentru a fi dat pe o apă curgătoare. Prin alte locuri, fetele strângeau apă din zăpada de peste iarnă, considerată a avea puterea de a le face mai frumoase, precum zânele. Cu lemnele adunate, flăcăii aprindeau un foc, la care se adunau cu toţii şi petreceau cu jocuri ori dansuri. Aproape de amiază, fetele se grăbeau să plece spre casele lor. Erau urmărite însă de băieţi („zburătorit” se numeşte obiceiul în Muntenia-Oltenia), care îşi alegeau o anume… ţintă. Fata care era prinsă (sau care se lăsa prinsă) primea un sărut… public, semn că vor urma logodna şi căsătoria. (De aici refrenul „Dragobetele sărută fetele!”) „De Dragobete nu se lucrează nimic” (Gh.F. Ciauşanu, Superstiţiile poporului român, în asemănare cu ale altor popoare vechi şi noi, 1914); altfel, se abat necazurile pe capul oamenilor.

Un Dragobete coregraf… textil

L-am identificat în desenul unui covor ţărănesc (reprodus în imaginea alăturată), aflat în Expoziţia de Artă Populară „Preot Vasile Heisu” din Răcăciuni. Noi l-am preluat din catalogul Expoziţiei, realizat de etnografii de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău în 2022. Este un produs din lână, ţesut şi ales în război de Elena Doboş (din Podu Turcului), ornamentat cu figuri din lumea umană (perechi, dar şi oameni singuri) şi din cea animală (cai şi pupeze). Este figurată o scenă de dans popular (hora), pe două paliere identice. Liderul, pe care l-am asemui cu Dragobetele, instrumentează dansul, dirijându-l cu un băţ special. Alături îi stau un băiat, o femeie şi o fată, grup „familial” care se succedă în patru imagini identice (din ultimul grup este absentă fata).

Prima definiţie lirică a dragostei…

Poezia cultă închinată iubirii nu este departe de tiparele celei populare şi are reflexe care sparg graniţele formale. Sonetul spaniolului Francisco de  Quevedo (1580-1645) este considerat cel dintâi chip textual al iubirii, teritoriu al antinomiilor: „Ger arzător e iubirea, e un foc ca de gheaţă,/ rană ce-ţi surpă fiinţa şi totuşi nu doare,/ vis ce te smulge în ceruri şi totuşi lingoare,/ dulcea clipită-a odihnei sfârşindu-se-n ceaţă” (traducere de Vasile Nicolescu, în antologia „Cântecul iubirii”, Buc., Editura pentru Literatură, 1966).

… şi primul autentic culegător de folclor

Este, cum aţi ghicit, Vasile Alecsandri (1818-1890), care în culegerea-tezaur „Poezii populare ale românilor” a surprins acest medalion al dragostei, într-o ambianţă cvasiscolastică: „Dragele, iubirile/ Cântă ca paserile/ În toate colţurile:/ Şi pân lunci, şi pân câmpii,/ Şi pân munţii cei pustii./ Iubirile care-s mari/ Stau la drumuri ca tâlhari;/ Iubirile care-s mici/ Se aţin pe la potici./ Trec pân tină, nu se-ntină,/ De voinici tineri s-anină;/ Dau pân apă, nu se-neacă,/ De copile se tot leagă;/Trec pân foc, nu se topesc,/ Ci  mai tare-încă hoţesc!” (Iubirile)

Autorul „Primelor iubiri”, la trecutul viitorului

Nicolae Labiş (1935-1956) a conjugat verbul tematic la un timp al metamorfozelor: „Am iubit de când mă ştiu/ Cerul verii străveziu,/ Despletitele răchite,/ Curcubeiele pe stânci/ Ori pădurile adânci/ Sub ger alb încremenite./ Mi-a fost drag pe bărăgane/ Să văd fetele morgane/ Ori pe crestele din munte/ Joc de trăsnete rotunde,// Scurgerea cocorilor,/ Pacea înălţimilor,/ Semeţia pinilor/ Plini de scama norilor.// Am iubit iubirea pură,/ Floare roşie pe gură/ Şi în inimă arsură,/ În priviri zăpezi candide/ Şi-n piept voci necontenite.// M-a înfiorat ades/ Tot ce gândurile ţes/ Pe al filelor polei/ Dansuri repezi, legănate,/ De pe arcuri înstrunate,/ Săgetarea de idei…// Toată-această măreţie/ Ne-a fost dată din vecie…” (Am iubit…, 1956)

Dragoste, iubire, amor

Toate şi fiecare în parte au provocat impulsuri poetice notabile. Acum o sută de ani, Agatha Grigorescu-Bacovia (1895-1981) ne învăţa ce este iubirea livrescă: „Amanţii mei/ Sânt cărţile-nţelepte,/ Amanţii mei sânt vechi/ Autori,/ Cu ei ades/ Am împărțit orgia,/ Din asfințitul serii/ Până-n zori.//
Și pasiunea mea/ Este voința/ De-a mă trudi/ Pentru-o idee mare,/ De-a risipi/ Și ultima putere/ Ca visul sfânt/ Să aibă întrupare.// Plăcerea mea/ E-n noaptea solitară,/ Când obosită/ De-a vieții trudă,/ Rămân uitată-n/ Trista mea odaie/ Și pot să plâng/ Ca nimeni să n-audă.// Nu pot ceti/ În taina grea a vieții,/ Atâtea noi adâncuri/ Se ascund!/ Dar înțelesul ei/ Prin suferință/ Îmi pare mult mai larg/ Și mai profund.// Amanți sublimi,/ Visare, poezie/ Și tu, durere,/ Ce m-ai oțelit,/ Prin voi am învățat/ Ce este viața,/ Prin voi m-am înălțat/ Și-am biruit…” (Amanţii mei, poezia de început a volumului „Armonii crepusculare”, 1923; versurile sunt puse pe muzică de Margareta Pâslaru)

Întrebare de final

Ne-o pune Eugen Şendrea în anul 2006, având în vedere concurenţa din urmă cu zece zile: „Cine îi întinde o mână de ajutor firavului Dragobete?” (Calendarul tradiţiilor şi datinilor, Bacău, Ed. Egal).

Un bărbat de 59 de ani, din comuna Secuieni a fost reținut de polițiștii Biroului pentru Protecția Animalelor, fiind bănuit de săvârșirea infracțiunii de uciderea animalelor, cu intenție, fără drept. Acesta a fost introdus în Arestul I.P.J.Bacău.

La data de 20 ianuarie a.c., polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău – Biroul pentru Protecția Animalelor s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de uciderea animalelor, cu intenție fără drept.
Pe o rețea de socializare a fost postat un material video în care se observa un bărbat care trăgea după un atelaj hipo, un exemplar canin, legat cu un lanț.
În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit identitatea persoanei care conducea atelajul hipo, respectiv, un bărbat în varstă de 59 de ani, din comuna Secuieni.
Din buletinul de analiză anatomo-patologică a rezultat că moartea câinelui a fost violentă.
Astfel, la data de 23 februarie a.c, polițiștii Biroului pentru Protecția Animalelor au dispus reținerea bănuitului, pentru săvârșirea infracțiunii de uciderea animalelor, cu intenție fără drept.

Bărbatul a fost introdus în Arestul I.P.J Bacău.

Polițiștii Biroului pentru Protecția Animalelor atrag atenția tuturor deținătorilor de animale, cu privire la faptul că la data de 16.05.2022 a fost publicată în monitorul oficial al României Partea I, nr. 484 din 16.05.2022, Legea 138 din 13.05.2022, pentru modificarea Legii 205/2004 privind protecția animalelor, fiind înăsprite pedepsele pentru infracțiunile prevăzute de această lege specială, după cum urmează:
 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă:

a) intervențiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codotomia, cuparea urechilor, secționarea corzilor vocale, ablația ghearelor, coltilotul ciocului și dinților;
b) despărțirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viață în vederea comercializării, exceptând îndepărtarea puilor de mamă înainte de perioada minimă specifică speciei pentru înțărcare;
c) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea, dacă le creează suferință.

 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă:
a) folosirea animalelor sălbatice aparținând subîncrengăturii vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane și trupe de artiști ambulanți, precum și în orice alte tipuri de spectacole similare;
b) folosirea armelor cu tranchilizant asupra animalelor în alte situații decât pentru imobilizarea acestora;
c) practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive;
d) rănirea cu intenție a animalelor.

 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani:
a) uciderea animalelor, cu intenție, fără drept;
b) schingiuirea animalelor;
c) organizarea de lupte între animale sau cu animale;
d) zoofilia.

De câteva zile, județul Bacău se numără printre regiunile unde au fost în vigoare avertizări de fenomene extreme. Meteorologii au anunțat vânt puternic în aproape tot județul, în zona muntoasă fiind emis chiar cod galben de viscol.

De altfel, în aceste zone, la altitudini mai mari de 1.500 de metri, s-au înregistrat intensificări ale vântului,  cu rafale de 70 – 100 km/h. Cum era de așteptat, vântul puternic a creat ceva probleme în diferite localități. Bunăoară, la Moinești, rafalele de vânt au smuls mai multe acoperișuri. Tot aici, bucăți de tablă au căzut peste mașinile parcate, fără a fi înregistrate și victime.

Stălpi de înaltă tensiune, doborâți de vânt, din cauza hoților de fier vechi

Și la Asău, de exemplu, s-au întâmplat astfel de evenimente, urmare a vântului puternic. Potrivit primarului Emilian Budacă, în satul Straja, în punctele Piciorul Mesteacăn și Pârâul Ciungi, vântul a pus la pământ ditamai stâlpii de înaltă tensiune.

„Din păcate, aici vorbim și de inconștiența unor cetățeni, pentru că stâlpii au căzut ca urmare a lipsei unor elemente de susținere, cel mai probabil, furate de cine știe cine. Cred că astea au fost furate de mai multă vreme, nu de acum, de curând. Hoții de fier au deșurubat, pur și simplu, barele de cornier de la bază, iar vântul puternic a favorizat căderea stâlpilor”, aflăm de la primarul Budacă. Linia de înaltă tensiune alimenta stația CFR de la Asău.

Din fericire, aici sunt două astfel de echipamente de transport energie, astfel încât atunci când unul devine inutilizabil, cealălalt preia sarcina alimentării.

„Din câte am înțeles, stâlpii au sisteme de protecție. La viteze mai mari, care duc la o simplă înclinare a stâlpului, se declanșează deconectarea ansamblului energetic. Chiar și așa, tot exista riscul major de a se provoca o catastrofă”, mai spune edilul din Asău.

Primarul Bacăului vrea să mute sediul municipalității din actuala clădire de pe Calea Mărășești și cauta un imobil de circa 4.000 de metri pătrați pe care să-l închirieze.

Conform unui proiect de hotărâre înaintat Consiliului local Bacău, aleșii locali sunt invitați să aprobe demararea procedurilor în vederea identificării și închirierii/ cumpărării de către Municipiul Bacău a unui imobil-clădire, în suprafață construită desfășurată de minim 4000,00 mp., și care, ulterior, va avea destinația de sediu administrativ al Primăriei Municipiului Bacău.

În prezent, sediul administrativ al U.A.T. Municipiul Bacău este într-un imobil situat în Calea Mărășești nr.6. din anul 1964. „Această clădire, edificată în urma cu aprox.50 de ani nu corespunde din punct de vedere funcțional, al rezistenței și stabilității, normelor PSI și siguranței în exploatare”, se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre.

„În conformitate cu raportul de expertiză întocmit în anul 2011, această clădire prezintă mai multe vulnerabilități: deplasări laterale de nivel peste valorile admisibile, rigidități diferite după cele două direcții principale de lucru, procente de armare mici, atat în stâlpi cât și în planseul de tip bară, materiale inferioare în raport cu actualele cerințe, grad de asigurare la actiuni seismice sub plafonul minim admis.

Prin expertiză, construcția a fost evaluată calitativ și analitic conform legislatiei în vigoare la acea dată. Rezultatul evaluarii a condus la încadrarea clădirii in clasa de risc seismic Rs II și la necesitatea realizării lucrărilor de consolidare”, se mai arată în expunere.

De asemenea, se mai specifică faptul că clădirea actuală nu dispune de spații corespunzătoare desfășurării activităților, birourile fiind mici, spații de arhivă insuficiente, nu are obținut Certificat Energetic, nu are suficiente locuri de parcare atât pentru salariați cât și pentru cetățenii care frecventează clădirea.

„Primarul zice că nu are bani de străzi, demolări de garaje și parcări, dar vrea milioane pentru închirierea/cumpărarea unei clădiri de 4.000 de metri pătrați pentru mutarea Primăriei Bacău. Atenție: fără licitație!”, spune viceprimarul Cristian Ghingheș.

Acesta mai spune că subiectul privind mutarea primăriei a parcurs în ultimii doi ani numeroase ședințe și documentații în care s-a avut în vedere ba realizarea unui centru administrativ vizavi de Autogară, ba transformarea unui pavilion expozițional gol de la Centrul de Afaceri în sediu administrativ.

În contextul în care Școala Gimnazială Filipeni și Grădinița cu Program Normal Ferăstrău – Oituz, ambele din județul Bacău, sunt pe lista celor 39 de unități de învățământ raportate la nivel național, încadrate în clasa de risc seismic I, s-au luat următoarele decizii:

Soluţia identificată la nivelul UAT Filipeni este relocarea nivelului primar de la Şcoala Gimnazială Filipeni la Şcoala Primară Mărăşti din localitatea Mărăşti, începând cu data de 28.02.2023, şi a nivelului gimnazial şi preşcolar în corpurile de clădiri C, D şi E ale Şcolii Gimnaziale Filipeni, din localitatea Filipeni, clădiri care nu sunt încadrate în categoria de risc seismic.

În cazul UAT Oituz, raportat la Grădiniţa cu Program Normal Ferăstrău unde sunt şcolarizaţi preşcolari (o grupă), se caută încă soluţia identificării unui spaţiu pentru relocarea aceasteia.

Primarul UAT Oituz şi-a exprimat inclusiv intenţia achiziţionării unei unităţi modulare.

Având în vedere că responsabilitatea stabilirii unei noi locații sigure în cazul producerii unei calamități naturale aparține unității administrativ teritoriale, Inspectoratul Școlar Județean Bacău va comunica, în cel mai scurt timp, decizia luată în acest caz.