Expertul contabil Elena-Ecaterina Chivu, din Galați, a fost aleasă, marți, 4 aprilie, cu unanimitate de voturi în funcția de președinte al Consiliului Superior al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR). Voturi „pentru” au fost exprimate și de reprezentanții Filialei Bacău a CECCAR la Conferința Națională 2023 a profesioniștilor contabil, organizată în sistem online. 

Elena-Ecaterina Chivu a preluat mandatul de la Mariana-Mihaela Aldea, care a exercitat temporar atribuțiile de președinte al Consiliului Superior după încheierea celor două mandate ale prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova. Elena-Ecaterina Chivu a fost membră a Consiliului Superior CECCAR și președintă a Filialei Galați a organizației.

Conferința Națională a mai validat și realegerea în funcția de președinte al Comisiei Superioare de Disciplină a CECCAR a expertului contabil Doina-Florica Niță și a completarea comisiei cu noi membri.

Analiza activităților din 2022

Conferința Națională anuală a analizat, între altele, activitatea desfășurată în anul 2022, activitatea comisiilor de disciplină din filialele județene și a Comisiei Superioare de Disciplină, dar și execuția bugetului de venituri și cheltuieli pe anul trecut.

Raportul asupra activității a fost prezentat de prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, care a caracterizat anul 2022 ca fiind, din punct de vedere profesional, unul greu, cu provocări. Fostul președinte (prezentat acum ca vicepreședinte al CECCAR) a amintit și de tentativa de anul trecut de reorganizare a CECCAR și de limitare a independenței acestui corp profesional, căreia membrii lui s-au opus vehement. De asemenea, a remarcat dezvoltarea activităților CECCAR, încheierea de noi parteneriate cu Autoritatea Electorală Permanentă și Uniunea Națională a Consiliilor Județene, susținerea educației financiare în rândul studenților și implicarea în activitatea mai multor organisme de profil internaționale, între care Federația Internațională a Contabililor (pentru combaterea infracționalității economice), Federația Europeană a Consultanților Fiscali, IFRS Sustainability Alliance și Accountancy Europe.

Propuneri pentru activitatea anului 2023 

Robert-Aurelian Șova a prezentat și propunerile de activitate a anului 2023, între care un eveniment important va fi marcarea centenarului primului Congres al profesiei contabile, din 27-28 mai 1923. CECCAR își propune continuarea dezvoltării relațiilor cu instituțiile de reglementare din domeniul financiar și economic și cu mediul de afaceri. Vor fi aplicate și conceptele „Future-Ready Professionals” – care va include și transformarea digitală a profesiei contabile și „Next-Generation Accountant” – pentru educația financiară și atragerea de noi talente în profesie. De asemenea, vor fi înființate Comitetul de cercetare științifică și Comitetul consultativ ale CECCAR

Era un lord al industriei alimentare și al zootehniei românești. Era un domn, un intelectual rasat, cu o alură distinsă, care apărea mereu în ținute impecabile. A fost un personaj de legendă, așa cum va rămâne perpetuu în conștiința băcăuanilor care l-au cunoscut.

Era un OM: inginerul Petru Plăcintă.

Acum s-a ridicat printre stele, unde sunt sigur că va străluci aparte.

L-am văzut mereu, cum l-au văzut și mulți alții din jurul meu. Cum poți vedea un om de legendă ajuns astfel după o viață dedicată profesiei sale, comunității în care a trăit, României și, nu în ultimul rând, familiei sale.

Numele său este însă legat cel mai mult de avicultura româneasca și de cel mai important pivot al ei, care a fost și a rămas întreprinderea Avicola, apoi compania Agricola Internațional, primul holding din țara noastră, în prezent Grupul Agricola.

Cu aproape zece ani în urmă ziarul Deșteptarea i-a dedicat un supliment de opt pagini, iar onoarea de a-l scrie mi-a revenit mie. Am vrut să refac, din povestiri, chiar cu eroul ei, legenda. Și am stat de vorbă cu Petru Plăcintă de pe la ora 15,00 a unei zile mohorâte de toamnă. Am intenționat un interviu de maxim o oră, dar când m-am trezit din poveste era deja întuneric afară. Nici în camera în care ne aflam n-am sugerat să aprindem lumina. Mi se părea că aș strica vraja care pusese stăpânire și pe povestitor și pe ascultător. Creionam, împreună cu Petru Plăcintă (vorba unui mare istoric român) „o viață de om așa cum a fost”. O viață de legendă.

Dumnezeu să-l odihnească de-a pururi în Câmpiile Sale Elizee, pe care sigur va avea mereu de înnobilat câte ceva!

Vă invităm să citiți un documentar din 2014 despre legenda Petru Plăcintă:

Față de anul trecut numărul angajatorilor și cel al salariaților care contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat (pensii publice) a crescut simțitor. Potrivit ultimelor date statistice afișate de către Casa Națională de Pensii Publice pe site-ul său, în județul Bacău erau activi, la începutul lunii februarie, 11.326 angajatori.

La aceștia lucrau cu forme legale 128.644 persoane (asigurate în sistemul public de pensii). Anul trecut, la aceeași dată, își desfășurau activitatea 10.164 operatori economici, iar la aceștia erau încadrate 124.935 persoane.

Așadar, față de anul trecut, numărul agenților economici a crescut cu 1.162, iar cel al salariaților este mai mare cu 3.709 persoane. Cum era de așteptat, și salariul mediu corespunzător angajaților este mai mare comparativ cu anul trecut.

Dacă la începutul lui februarie 2022 a fost în cuantum de 4.073 lei, în 2023, aceeași lună, a urcat la 4.823 lei. Dar este cu mult sub salariul mediu din alte județe ale țării. În Cluj, salariul mediu este de 6.251 lei, iar în Timiș, de 6.170 lei.

Revenind la numărul asiguraților în sistemul public de pensii, chiar dacă a crescut, încă nu îl excede pe cel al pensionarilor. În martie, aceștia numărau 143.774 persoane, din care 137.873 sunt pensionari de stat, iar 5.901, provin din sectorul agricol. Prin urmare, raportul este de 1,1 pensionari la un asigurat.

Președintele Consiliului Județean Bacău, Valentin Ivancea, a anunțat că au fost implementate noi măsuri pentru a facilita accesul pacienților la serviciile medicale oferite de Spitalul Județean de Urgență Bacău.

Aceste măsuri vin în urma sesizărilor primite de la pacienți cu privire la aglomerarea din Ambulatoriul de specialitate Adulți/Copii al SJU Bacău și constatărilor făcute de echipa de conducere a spitalului. Astfel, în cadrul unei analize a modalităților prin care se poate asigura accesul la consultații într-un mod transparent și eficient, s-a hotărât eliminarea bonurilor de ordine și implementarea unui sistem online de programare.

Pacienții pot alege între două variante: sistemul electronic de programare de pe https://programari.spitaluljudeteanbacau.ro/Programari sau serviciul CALL CENTER, special conceput pentru persoanele care nu au acces la internet.

Ivancea a subliniat că aceste măsuri au fost luate pentru a asigura un mod de lucru care să faciliteze accesul pacienților la serviciile medicale oferite în sistemul public, în mod nediscriminatoriu și nepărtinitor, similar cu cel din sistemul de sănătate privat.

În plus, președintele CJ Bacău a menționat că investițiile pentru îmbunătățirea infrastructurii spitalicești sunt o prioritate, iar respectarea drepturilor pacienților și a demnității acestora în relația cu Spitalul Județean de Urgență Bacău rămâne un obiectiv permanent.

Pentru a veni în sprijinul pacienților și a-i implica în procesul de îmbunătățire a serviciilor medicale, Valentin Ivancea a încurajat transmiterea de sugestii și reclamații prin accesarea link-ului https://www.spitaluljudeteanbacau.ro/contact/.

Pentru că, astăzi, presa nu a ajuns în Bacău, din cauza vremii, Deșteptarea vă oferă acces liber la ediția tipărită  în format PDF. Click pe coperta de mai jos:

A început ca păstor de suflete la Prăjești, timp de cinci ani. Pe urmă a slujit și a construit aproape 32 la Gioseni. Ultimii 16 ani înainte de pensionare a fost sufletul comunității la Bijghir. O viață de om, dar mai ales o viață a zidirii pentru preotul Vasile Rediu.

– În Biblie stă scris că trebuie să dăm Cezarului cel al Cezarului și lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu. Ați trăit și ați slujit atât pe vremea regimului comunist, dar și mult după 1990. A fost prigoană grea în timpul lui Ceaușescu? Cum este în democrație?

– Chiar dacă oficial se spunea altceva, să știți că era acceptată credința. Să știți că și activiștii de partid erau credincioși, mulți dintre ei aveau rude preoți, chiar episcopi. Nu se manifestau în exterior, dar în interior, în suflet…. Pe atunci, am pus peste 100 de cruci în sate pe marginea drumului și nimeni nu m-a oprit! După aceea, au venit vremuri mai tulburi, o nouă epocă, alte probleme. Poate unii ar spune că acum nu-i un moment prielnic pentru credință, dacă ne gândim la libertatea de circulație a persoanelor, care a adus și lucruri bune, dar și arogarea unui drept la critică, la o tendință de stabilirea unor reguli de corectitudine a vieții. După părerea mea,  aderarea la Uniunea Europeană a dus la refacerea multor biserici, la construirea multor altora pentru că în Occident există un respect pentru locașurile de cult.

– Ați slujit o viață, în tot felul de epoci. E mai greu acum să fii preot decât în trecut?

– Cum e păstorul, așa e și turma, indiferent de epocă. E adevărat că s-a schimbat lumea, și social, și spiritual, și economic. Influența tulbure a lumii de astăzi a adus sărăcie, dar și o oboseală inclusiv sufletească a oamenilor. Pe vremea comunismului, credința era singurul sprijin la necaz, acum au apărut tot felul de mode și tendințe. Și Biserica s-a modernizat tot timpul, a fost atentă la credincioși, nu s-a separat de viața lor. Unii spun să actualizăm! Dar ce? Adevărurile credinței nu le poți modifica. Nu poți face din rău mai puțin rău. Binele rămâne în toate timpurile.

– Înainte de marile sărbători creștine, există perioada postului, care înseamnă și anumite restricții alimentare, care pentru unii sunt greu de respectat.

– Postul vine din vechime, e o moștenire de secole, dar nu trebuie să-l absolutizăm până la suferință. Într-adevăr, Biserica Catolică a îndulcit viața credincioșilor săi, cu mai puține limitări la mâncare. Doar în săptămâna dinaintea Paștelui, se cere post și abstinență în Miercurea Cenușii și în Vinerea Mare. Însă tot anul trebuie să te abții de la excese, ele îți fac rău și trupului, și sufletului! Dar mai important decât să-l obligi pe creștin la post, mai bine îl convingi să vină la biserică pentru spovadă și împărtășanie. dacă nu ești spovedit și împărtășit, ai pierdut! Paștele tău va doar fi unul trupesc!

– Ca și Crăciunul, parcă și Paștele este folosit ca prilej și mijloc de a obține profit comercial.

– Da, e încă un import rău din Occident. În urmă cu mulți  ani, știm bucuria copiilor care primeau hăinuțe noi și, poate, o jucărioară de Paște. Acum, când sunt atâtea oferte, a dispărut frumusețea înnoirii de primăvară. Iar părinții preferă petrecerile, mesele festive mult prea pline și uită de slujbă, de spovadă, de împărtășanie. Paștele e o sărbătoare unică, e reînvierea sufletească pentru fiecare dintre noi.

Un adevărat ”ministru” al construcțiilor

Pe unde a trecut, părintele Rediu a lăsat semnele vocației sale de ziditor pusă în slujba comunităților. Cea mai impresionantă realizare a sa este cea de la Gioseni, unde, pe lângă o minunată biserică, a ridicat o mănăstire, un centru cultural și un dispensar. Verificat de milienii de la Economic și supravegheat de activiștii PCR, părintele nu s-a temut nici de autorități, nici de muncă. A fost șef de șantier, supraveghind zeci și zeci de muncitori, a alergat zi lumină după aprobări și materiale, a însuflețit oamenii să participe cu cât pot la zestrea satului lor. Și a reușit! Modest, spune simplu – ”Răsplata e la Domnul!”, dar recunoaște că ar mai construi măcar o biserică.