Ministerul Transporturilor propune un proiect de modificare a legii circulației, care vizează o ajustare semnificativă a termenelor de valabilitate a Inspecției Tehnice Periodice (ITP) pentru diverse categorii de vehicule. Dacă acest proiect va fi adoptat, valabilitatea ITP-ului va scădea la 6 luni pentru anumite tipuri de mașini.

Conform proiectului de ordonanță de Guvern pus în dezbatere publică, autoturismele utilizate în regim de închiriere, inclusiv cele de tip „RENT A CAR”, vor fi obligate să efectueze ITP-ul o dată la 6 luni. În schimb, vehiculele lente, precum cele cu o viteză maximă de sub 25 km/h, vor fi scutite de această obligație.

Astfel, autovehiculele destinate transportului de persoane în regim de taxi și cele folosite în activități de închiriere, cum ar fi cele din categoria „RENT CAR”, vor fi supuse unei verificări ITP la fiecare 6 luni, potrivit noului proiect.

În prezent, mașinile destinate transportului de persoane sunt supuse ITP-ului la fiecare 6 luni, iar celelalte categorii de vehicule au termene diferite, variind de la 6 luni la 3 ani, în funcție de tipul și vechimea vehiculului.

De asemenea, proiectul propune eliminarea obligativității ITP-ului pentru anumite tipuri de vehicule, precum cele cu o viteză maximă sub 25 km/h, vehiculele lente, cele cu șenile, tramvaiele și cele cu tracțiune animală.

Aceste modificări vin în contextul unui efort de a alinia legislația la noile realități și necesități în domeniul circulației, cu scopul declarat de a asigura un echilibru între siguranța rutieră și ușurarea formalităților pentru anumite categorii de vehicule. Proiectul se află în dezbatere publică, iar adoptarea sa va aduce schimbări semnificative în percepția și obligațiile șoferilor și proprietarilor de autovehicule din România.

Marți, un grup de șoferi ucraineni, blocați în traficul din România, au ieșit pe drumul central din orașul Siret pentru a-și exprima nemulțumirea față de situația lor și pentru a solicita autorităților locale să găsească soluții urgente. Aceștia sunt afectați de blocada la frontieră, în apropierea punctului de control Siret-Porubne.

Protestul a avut loc într-un mod pașnic. Scopul lor este de a atrage atenția asupra problemelor cu care se confruntă și de a cere ridicarea blocadei la frontieră cât mai curând posibil.

Autoritățile locale au fost informate cu privire la protest, iar poliția a fost prezentă pentru a asigura ordinea și siguranța participanților. În ciuda disconfortului creat de situația actuală, protestul a decurs fără incidente majore.

Șoferii ucraineni au anunțat că planifică o acțiune repetată miercuri dimineață, începând cu ora 08:00. Ei speră că prin continuarea protestelor vor determina autoritățile să găsească soluții rapide pentru deblocarea situației lor și pentru a facilita trecerea lor prin punctul de control de la Siret-Porubne.

Reamintim că punctul de frontieră este blocat de protestul fermierilor și transportatorilor români, afectați de problema importului și tranzitului de cereale din Ucraina.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o decizie unanimitară în cazul sauditului Mustafa al-Hawsawi, susținând că acesta a fost torturat într-o închisoare CIA din Lituania. Vilnius, deja condamnată în 2018, trebuie să plătească 100.000 de euro drept daune morale și să efectueze o anchetă penală cuprinzătoare.

Marți, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o hotărâre într-un caz ce vizează presupusa tortură a sauditului Mustafa al-Hawsawi într-o închisoare CIA din Lituania. CEDO a concluzionat în unanimitate că autoritățile lituaniene au încălcat numeroase prevederi ale Convenției europene a drepturilor omului, inclusiv articolele 2 și 3 privind dreptul la viață și interzicerea tratamentelor inumane sau degradante.

Mustafa al-Hawsawi, născut în 1968, a fost capturat în 2003 în Pakistan, fiind suspectat de participarea la atentatele din 11 septembrie 2001 din SUA. Acesta se află în prezent la baza americană de la Guantanamo Bay, unde risca pedeapsa cu moartea. El afirmă că în 2005 a fost transferat într-un centru de detenție al CIA din Lituania, conform informațiilor furnizate de CEDO cu sediul la Strasbourg.

CEDO a stabilit că închisorile CIA, create în secret în mai multe țări, inclusiv Lituania, au aplicat practici de detenție brutale și inumane, subliniind că Lituania nu ar fi putut să nu fie conștientă de acestea. Cu toate că nu s-a dovedit că reclamantul a fost supus celor mai dure tehnici de interogare, acesta a fost ținut în izolare, legat continuu cu lanțuri la picioare, practici considerate a fi utilizate în mod obișnuit de către CIA la acea vreme.

Curtea Europeană a decis că autoritățile de la Vilnius trebuie să plătească reclamantului aproximativ 100.000 de euro drept daune morale. În plus, Lituania trebuie să efectueze o anchetă penală cuprinzătoare în acest caz, decizie similară cu cea din 2018, când țara a fost deja condamnată într-un caz similar. Vilnius continuă să nege existența unui centru CIA pe teritoriul său.

Chiar dacă ieri părea că s-a găsit un compromis între guvern și fermieri, protestele acestora au continuat marți și au extins zona de blocare a autostrăzilor în diverse regiuni ale României. Nemulțumirile au devenit mai vizibile și în zonele centrale ale țării, precum și în orașele mai mici.

Negocierile au fost reluate în această dimineață la Ministerul Agriculturii din București, dar, cu toate acestea, manifestanții au prezentat autorităților o nouă listă de revendicări, pe lângă cele discutate și acceptate în cursul zilei precedente.

Printre noile cereri se numără dorința fermierilor de a avea o întâlnire directă cu premierul Marcel Ciolacu. Acesta a declarat ieri că, deși înțelege că protestele sunt „justificate”, singura soluție este dialogul, exprimând regretul că a început o „formă de război”. Fermierii însă solicită mai mult decât dialogul, dorind anularea sancțiunilor aplicate de Ministerul Afacerilor Interne participanților la protest și încetarea campaniei de agresiune în mass-media împotriva lor.

Protestatarii susțin că problemele lor nu se rezumă doar la sectorul agricol, ci implică și aspecte sociale, cum ar fi impozitarea, relațiile cu Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Banca Națională și alte instituții guvernamentale. Ei atrag atenția că liderii guvernamentali trebuie să ia măsuri imediate pentru a soluționa aceste probleme.

Unul dintre liderii protestului, Danuț Andruș, a subliniat: „Strigătul nostru de disperare nu se referă doar la agricultură și transport. Este vorba despre măsuri pentru a ne proteja afacerile, societatea civilă și drepturile românilor. Nu le cerem ministrului Agriculturii să rezolve problemele financiare ale țării. Ar trebui să primiți mesajul nostru autentic și să evitați răspândirea dezinformării.”

În acest moment, situația rămâne tensionată, iar autoritățile sunt sub presiunea de a găsi soluții concrete pentru aplanarea nemulțumirilor fermierilor și restabilirea normalității în țară.

Directorul executiv al Asociației Puterea Fermierilor din Republica Moldova, Alexandru Slusari, a făcut publică o cronologie a eforturilor depuse pentru primirea a 4.000 de tone de motorină din partea României, considerată ajutor umanitar pentru fermierii din Republica Moldova. Cu toate acestea, procesul s-a dovedit a fi mai îndelungat și complicat decât s-ar fi așteptat.

În noiembrie 2022, fermierii moldoveni, la o întâlnire cu președinta Maia Sandu, au exprimat nevoia acută de sprijin și au solicitat președintelui să apeleze la București pentru asistență. Abia în februarie 2023, guvernul Republicii Moldova a decis să facă o cerere oficială către România pentru a obține ajutorul necesar.

În luna mai a aceluiași an, guvernul român a răspuns afirmativ, alocând 4.000 de tone de combustibil. în luna iunie, motorina încă nu ajunsese la fermieri iar aceștia au demarat o serie de proteste, determinând Ministerul Agriculturii din Moldova să promită distribuirea iminentă a motorinei între agricultori.

În ciuda promisiunilor, în august, Guvernul Moldovei a aprobat doar regulamentul de distribuție, iar de atunci și până în ianuarie 2024, Agenția Rezervelor Materiale a „căutat” containere adecvate pentru depozitarea motorinei. Cu aproximativ o lună înainte de începerea lucrărilor agricole de primăvară, fermierii sunt îngrijorați de incertitudinea sosirii combustibilului din România.

Cu toate acestea, în ciuda întârzierilor și a frustrărilor, Slusari subliniază că tăcerea din Moldova în fața acestei situații este surprinzătoare. El remarcă că, în orice altă țară europeană, un astfel de tratament la adresa agenților economici ar fi fost urmat de anchete interne și demisii. Cu toate acestea, în Moldova, guvernul beneficiază de susținere și președintele Maia Sandu este văzută ca având cel mai bun guvern.

La data de 15 ianuarie a.c., în jurul orei 22.00, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Dărmănești au depistat în flagrant delict, un bărbat de 37 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Triajului din localitate, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice.

              Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest rezultând o concentrație de 0,91 mg/l alcool pur în aerul expirat, ulterior fiind transportat la spital unde i-au fost prelevate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.

Polițiștii au întocmit dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul pe drumurile publice sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe.

Aproximativ 250 de camioane se aflau în aşteptare, marţi la prânz, pentru a intra în Ucraina prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret. Cu toate acestea, accesul lor a fost brusc blocat din cauza unui protest masiv al agricultorilor, care au ocupat Drumul Naţional 2 (DN2) cu zeci de tractoare şi alte utilaje agricole. Această acţiune a generat un blocaj semnificativ, cu o coloană de camioane întinzându-se pe aproximativ zece kilometri în sensul de ieşire din România, de la intrarea în oraşul Siret până în apropierea localităţii Bălcăuţi.

Fermierii și transportatorii au organizat acest protest pentru a-și exprima nemulțumirea cu privire la anumite aspecte legate de politicile guvernamentale. Timp de două zile consecutive, zeci de tractoare și utilaje agricole au ocupat trei din cele patru benzi de circulaţie de pe DN2, pe porțiunea dintre orașul Siret și punctul de trecere a frontierei, perturbând astfel traficul rutier.

Accesul camioanelor către și dinspre Ucraina a fost complet blocat, lăsând doar o bandă de circulaţie deschisă maşinilor mici. Aceasta a dus la o situație tensionată pentru șoferii de tir, mulți dintre aceștia aşteptând ore întregi fără a ști când vor putea trece.

La faţa locului, au fost trimise numeroase echipaje de poliţie și jandarmi pentru a gestiona situația. Cu toate acestea, până în prezent, nu au fost semnalate incidente majore. Protestatarii au declarat că vor rămâne acolo până când revendicările lor vor fi auzite și rezolvate, subliniind astfel determinarea lor de a-și face vocea auzită.

Blocajul de la Punctul de Trecere a Frontierei Siret reprezintă o problemă semnificativă pentru traficul rutier și, implicit, pentru comerțul transfrontalier. Este clar că fermierii și transportatorii își doresc să atragă atenția asupra preocupărilor lor, iar rezolvarea acestei situații va necesita dialog și negociere între părțile implicate. Până atunci, impactul asupra circulației rămâne o preocupare majoră pentru toți cei implicați.