Comunitatea Evreilor din Bacău a sărbătorit, duminică, 24 martie, Purimul anului evreiesc 5784, primul eveniment de acest fel organizat la Sinagoga Cerealiștilor, din strada Ștefan cel Mare, renovată acum în proporție de circa 80% sub coordonarea arhitectului Teodor Anghel, pe planșeta căruia s-au aflat numeroase lucrări la importante obiective culturale și industriale ale județului.
La invitația președintelui Comunității Evreilor, Hainrich Brif, au răspuns consilierul județean Ilie Bârzu, arhitectul Teodor Anghel, președintele și secretarul Filialei Județene Cultul Eroilor – Dănuț Voicu și Petru Done și președinții unor comunități ale minoritarilor din Bacău – Vasile Agop și Gabriel Stancia (Sucursala Uniunii Armenilor din România), Doru Tănase (Asociația Europeană a Romilor pentru Progres și Promovare Interculturală) și Mihaela și Ulrich Brunhuber (Forumul Democrat al Germanilor din Bacău) ș. a. Au fost prezenți și președintele Comunității Evreilor din Roman, prof. Iancu Wexler și Gabriel Stan – autorul primului manual de istorie a holocaustului în România.
Sărbătoarea a fost deschisă de Hainrich Brif, care a vorbit despre stadiul lucrărilor de renovare a Sinagogii Cerealiștilor – monument istoric cu o suprafață de 397 mp, construită în stilul arhitectonic local în anul 1887, o podoabă ambientală în cadrul urbanistic al orașului.
Președintele comunității a explicat, apoi, ce înseamnă sărbătoarea de Purim, o sărbătoare veselă, în care munca și focul sunt permise, celebrată la 14 Adar și în care se comemorează salvarea evreilor în Imperiul persan de la nimicirea plănuită de Haman Nelegiuitul, marele vizir al împăratului Ahaşveroş.
Sărbătoarea Purim este celebrată în fiecare an în funcție de calendarul ebraic, în 14-a zi a lunii ebraice Adar (a șasea lună a anului ecleziastic și a douăsprezecea lună a anului civil în calendarul ebraic), „a doua zi după victoria evreilor asupra dușmanilor”, și de ce se lecturează cu această ocazie una dintre cărțile bibliei ebraice, Meghilat Ester (Cartea Esterei).
Ester, o evreică, a ajuns, cu peste 2.300 de ani în urmă, soția împăratului Achashverosh al Persiei și a salvat de la nimicire evreii din acest imperiu, nimicire plănuită de Haman Nelegiuitul, marele vizir al împăratului.
Sărbătoarea Purim este una veselă și este caracterizată prin recitări publice a Cărții Esterei (keriat ha-megillá), zi în care se oferă reciproc alimente și băuturi (mishloach manot), pomană pentru săraci (mattanot la-evyonim) și o masă de celebrare (se’udat Purim). Alte obiceiuri includ băutul vinului, purtarea de măști și costume și sărbătoriri publice.
Astfel, și în Bacău ziua de Purim 5784 a fost una veselă, în care a cântat frumoase melodii evreiești Corul „Shalom” al Comunității Evreiești, dirijat de Mariana Herman. Iar participanții s-au prins, la final, într-un dans specific și au gustat, apoi, bucate tradiționale.
„Înainte de Primul Război Mondial – scria, anul trecut, prof. Alexandra Ionel despre Templul Cerealiștilor -, în Bacău existau nu mai puțin de 22 de sinagogi și case de rugăciuni, dintre care s-a păstrat intactă numai una, Templul Cerealiștilor (în idiș, Pepșoinekes Șil). De-a lungul timpului, clădirea a avut de suferit de pe urma mai multor incendii, necesitând lucrări de reabilitare. Picturile decorative de pe cupolă și pereți au fost realizate în anii 1926-1927 de artistul ieșean Avram Mendel Grünberg și s-au păstrat până în prezent. Decorațiunile neo-baroce reprezintă imagini biblice, animaliere cu lei, oi, vaci, cerbi, antilope, cămile, crocodili, imagini ale unor locuri din Țara Sfântă, dar și motive vegetale și liniare.
În anul 1955, templul a încetat să mai funcționeze, iar în anii 1960 fațada acestuia a fost ascunsă din cauza ridicării unor blocuri comuniste. Cu toate acestea, a reușit să fie salvat de la demolare, în 1991 a fost declarat obiectiv muzeal, iar din 2004 a intrat în patrimoniul istoric al României”.
