Asiguratii sistemului de asigurari sociale vor cunoaste fondurile de care dispun farmaciile pentru medicamente compensate. De doua ori pe luna, farmacistii vor da raportul la CJAS, dar si asiguratilor. Ei nu vor mai putea refuza retete sub pretextul epuizarii bugetului.

Fondurile alocate de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) farmaciilor cu care se afla in relatii contractuale nu mai sunt un secret. Chiar si pacientii vor avea acces la informatiile privind bugetul alocat pentru medicamentele compensate si gratuite. Mai mult, farmacistii sunt obligati sa afiseze la loc vizibil aceste informatii. Asiguratii vor afla de acum valoarea contractului, defalcat pe luni. Pe 15 si 30 sau 31 in fiecare luna, farmacistii vor afisa valoarea medicamentelor eliberate pentru prima, respectiv a doua jumatate a lunii. Tot la loc vizibil va fi afisat si numarul de telefon tel-verde al CJAS, pentru ca asiguratii sa aiba acces la informatii si sa poata face sesizari. Tot pentru exprimarea nemultumirilor este obligatoriu ca in fiecare farmacie sa existe condica de sugestii si reclamatie. Desi existenta acesteia constituie unul dintre criteriile de acreditare, nu si-a dovedit pana acum utilitatea. aVom verifica si aceste condici, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director al CJAS. Nu stiu ca pana acum sa fi fost verificate. Cred ca nici asiguratii nu au apelat la ele, gandindu-se ca oricum nu rezolva nimic in acest mod. Au preferat sa vina la noi, la Casa, pentru a ne transmite direct nemultumirile. Saptamana viitoare voi afisa la sediul nostru, scris mare, citet si pe intelesul oricui drepturile asiguratilor. De asemenea, voi cere farmacistilor sa puna la dispozitia pacientilor noile liste cu medicamente compensate, pentru ca bolnavii sa vada ce medicamente pot alege pentru fiecare denumire comuna internationala (DCI)”. De luni, toate farmaciile din judet care au incheiat contracte de finantare cu CJAS intra in focul controalelor. Pe langa aspectele de mai sus, echipele de control ale CJAS vor verifica daca farmacistul angajat si transmis CJAS pentru punctaj este prezent. S-au descoperit cazuri in care un farmacist figura ca angajat in farmacii din mai multe judete, ceea ce a atras penalizarea farmaciilor. De asemenea, pe perioada controlului se va verifica daca farmacistii parcurg pasii obligatorii in eliberarea retetelor: prezinta toata lista de medicamente pentru fiecare DCI de pe reteta, prezinta medicamentul cel mai ieftin si calculeaza coplata in cazul in care pacientul alege un medicament mai scump decat pretul de referinta. Se va verifica daca prescriptiile sunt semnate de cel care a ridicat medicamentele si daca s-a facut precizarea pe spatele retetei in cazul in care pacientul a solicitat medicamente mai scumpe. Tot luni, la primele ore, farmacistii trebuie sa raporteze la CJAS ce fonduri au cheltuit in prima jumatate a lunii august si cati bani le-au mai ramas pentru a onora retete compensate. Farmacistii sunt nemultumiti ca li se se dau de la o zi la alta noi sarcini. aTrebuie sa prezentam asiguratilor toate medicamentele pe care le avem in farmacie pentru fiecare DCI, sa ii lamurim ca substanta activa este cea care conteaza, sa asteptam sa dea declaratie pe spatele retetei daca iau un medicament mai scump, iar acum trebuie sa facem si aceste raportari. Este greu, mai ales cand suntem luati cu asalt de pacienti. Isi pierd rabdarea pentru ca ajung sa stea ore intregi la cozi”, ne-a declarat o farmacista. Scris de Doina MINCU

Pagubele produse in urma inundatiilor pe
cursurile de apa din judet au fost estimate de catre specialistii de la Ape la peste 35 de milioane de lei noi. Cu toate acestea, conducerea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor a alocat suma de 17 milioane de lei, pentru lucrarile hidrotehnice din judetul Bacau. Fondul de interventie alocat de la bugetul de stat pentru Bacau este de 7,5 milioane de lei.

Lucrarile de refacere a cursurilor de apa se vor realiza in limita banilor alocati de la Fondul pentru Mediu, in functie de prioritatea fiecarei lucrari. Adica se vor amenaja sau regulariza doar 25 de kilometri curs de apa. Primul pas pentru inceperea lucrarilor il constituie elaborarea documentatiei tehnico – economice, care se contracteaza de Administratia Nationala „Apele Romane”, care se va ocupa de executia lucrarilor. Tot AN „Apele Romane” va urmari si va controla realizarea lucrarilor. „Firmele care se vor ocupa de executia lucrarilor vor fi desemnate printr-o hotarare a ministrului mediului si gospodaririi apelor, a afirmat Ioan Maftei, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Bacau. Vor fi alese doar firmele care sunt autorizate pentru executia lucrarilor hidrotehnice”. Din cele aproape 17 milioane de lei, un procent mai insemnat a fost distribuit pentru amenajarea raului Trotus si afluentii acestuia de pe tronsonul Ghimes – Comanesti (3.500.000 de lei) si pentru amenajarea aceluiasi rau pe tronsonul Comanesti – Urechesti (2.100.000 de lei). Sume mai mari au fost distribuite si pentru amenajarea raului Siret la Cotu Gros si Schineni (1.015.000 de lei) si amenajarea paraului Tazlaul Sarat la Magiresti si Ardeoani (1.245.950 de lei). Cate aproape un milion de lei noi au fost distribuiti pentru lucrarile de regularizare a paraului Cleja in comuna Cleja si regularizarea raului Tazlaul Sarat in comuna Zemes. Lucrari de regularizare se vor mai efectua pe raul Siret in comuna Tamasi, pe paraul Helegiu in comuna Helegiu, pe paraul Solont in comuna Solont, iar de amenajare pe paraul Valea Rea in comuna Livezi, pe paraul Casin in comuna Casin si pe paraul Ruja in comuna Magiresti. Pe langa banii alocati de la Fondul pentru Mediu, s-a alocat si un fond de interventie in valoare totala de 39,5 milioane de lei, din care 7.544.000 de lei pentru judetul Bacau, bani de la bugetul de stat aferent anului 2005. Aceste fonduri se utilizeaza pentru realizarea in regim de urgenta a lucrarilor de inlaturare a efectelor calamitatilor din luna iulie. Lucrarile vor trebui executate in termen de 3 luni, data limita de finalizare a acestora fiind 30 noiembrie. Decontarea banilor va incepe in luna septembrie. Lucrarile pentru care s-au distribuit sume mai mari sunt amenajarea raului Trotus si afluentii acestuia de pe tronsonul Ghimes – Comanesti (1.500.000 de lei) si amenajarea aceluiasi rau pe tronsonul Comanesti – Urechesti (1.100.000 de lei). In ultima parte a lunii august, specialistii de la Ape impreuna cu proiectantii vor face documentatia tehnica, urmand ca de la inceputul lunii septembrie sa fie demarate lucrarile hidrotehnice pe cursurile de apa. Scris de Alina RATA

Pe strazile afectate de inundatii, oamenii sunt mohorati. Speranta lor s-a mistuit, rabdarea s-a consumat. Il imbolnaveste frigul care le intra noaptea in oase, dar mai ales spaima ca vor fi abandonati. Autoritatile ii ignora, patronii ii ajuta cu floricele de porumb. „E o bataie de joc”, spun sinistratii si ameninta ca vor face miting in fata Primariei Bacau.

Majoritatea sunt batrani si nu mai au puterea sa-si faca alta casa. Noaptea, frigul le intra in oase si le aminteste ca dorm sub cerul liber. In disperarea lor, ne-au sunat si ne-au chemat: „Veniti sa vedeti cum stam, nu s-a miscat nimic, e de plans. Unii spun sa intram in casa, dupa ce altii, de la inspectia in constructii, au zis ca n-avem voie, ca se prabusesc peretii peste noi, noaptea!”. Sinistratii din cartierul CFR au obosit sa astepte. „Fata mea a fost la Primarie si nu au primit-o, nu i-au dat voie badigarzii sa intre”, spune Antita Ghirvu, str.Gh. Donici. Acum s-a dus la medic, o doare coloana, de la frig si de la igrasie. Uitati, dormim in gradina, noroc ca am salvat doua plapume!” Femeile au carat teracota, caramida cazuta si molozul. „Aici a fost soba, n-am facut-o noi, asa am cumparat casa, spune Antita. 70.000 de lei ne-a costat acum 30 de ani. Am scos tot afara, mai departe nu stim ce sa facem! O baba de 72 de ani isi mai face casa?” Hainele curate, „pentru biserica”, le tine intr-un cotet. „Intai au zis ca demoleaza casa si fac una noua, acum cica suntem la consolidare. Sa ne spuna clar, daramam, nu daramam, ca vine iarna!” Teodorina Ciuperca nu se mai poate stapani si izbucneste in plans. Inspectorii n-au mai venit, au venit niste barbati cu „alimente”. „E bataie de joc, ia uitati ce ajutoare ne-au adus!” O lada cu zeci de pungi de popcorn. „Mosneagul meu n-are un dinte. In loc sa aduca un borcan de compot sau o paine, au venit cu floricele de porumb. Nici gainile nu le mananca, trebuie sfaramate. Si eu dau 50.000 lei pe zi pe apa minerala”. Nici pe str.Prelungirea Bradului n-a mai venit nimeni. „Cica a fost comisie, dar pe la noi n-a trecut”, declara Andreea Burchi, a carei locuinta sta sa cada. Aici, pe str. Prelungirea Bradului, a fost demolata prima casa. Compar efervescenta de atunci cu pustiul de acum. „Sunt tare ingrijorata, spune Elisabeta Lacatusu, fosta proprietara a casei daramate. Sotul meu e bolnav, a avut un accident vascular si acusi vine iarna”. Si sotul Teodorinei Ciuperca a suferit un accident vascular si a fost paralizat. Se misca incet si arata dunga de mal de pe zidul casei. „Unde ma duc, ce ma fac eu?” plange nevasta lui, Teodorina. Sinistratii reclama ca a trecut o luna de la inundatii si nu s-a facut nimic. „Ce frumusete de casa era, spune batrana. Numai lalele aveam aici, ca in rai era! Acum nu poti manca un morcov din gradina, toate au miros de rahat si de mal”. „Ne-au luat la rost ca ade ce ne-am facut o casa asa de marea, dar ei, ei unde stau?” intreaba femeile. Mai trag un plans, mai mitraliaza o rafala de reprosuri. „Cine ne-a facut asta, nu Primaria? Cine a inaltat strada cu jumatate de metru si a stricat digul? Acum se ascund? Eu n-am facut rau Primariei si n-am ramas datoare niciodata, din ianuarie imi plateam impozitele!”, sustine Teodorina. Si azi, ca si ieri, promisiuni. „Joi a fost o discutie cu firmele de constructii si s-au pus la punct detaliile cu privire la aceste case, 13 care trebuie construite si 139, consolidate, declara Constantin Giosanu, director la Primaria Bacau. Orice constructie are insa nevoie de documentatie. Eu cred ca saptamana viitoare ar putea incepe lucrarile”. Ar fi bine sa se intample asa, caci pe saptamana viitoare sinistratii si-au programat un asalt asupra Primariei Bacau. „Ne luam toata strada si ne ducem la primar, altfel murim pana la iarna!” S-au hotarat. „Trebuie sa tabaram toti pe ei, spun femeile. Iau mosneagul si il duc la Primarie, in fata, sa ne vada, sa ne raspunda, sa nu ne uite!”Scris de Silvia PATRASCANU

Fiecare institutie are un personaj cheie. De obicei acesta este seful institutiei, un adjunct sau vreun functionar mai cilibiu care stie tot ce misca. In nici un caz secretara. Despre functionarii incompetenti, infatuati si vesnic prost-dispusi din institutiile bacauane am mai scris. De aceasta data, voi scrie despre secretare sau mai exact despre o secretara. Cand auziti cuvantul asecretara” va ganditi probabil la vocea suava sau chiar pisicita care va raspunde la telefonul sefului de institutie, sau la o prezenta feminina agreabila care va invita politicos sa asteptati putin pana va primeste sefu” sau cea care va serveste o cafeluta. Scheciul cu Toma Caragiu ramane antologic. aVrabiuta” frumusica foc, blonduta, cu minijup a ramas de atunci imaginea clasica a secretarei la noi. Numai ca avrabiutele” au evoluat, iar importanta lor intr-o firma sau institutie e una mult mai mare. In ziua de azi se face facultate pentru a ocupa un asemenea post. aVrabiuta” despre care vreau sa va povestesc nu are nimic comun nici cu ce va puteti inchipui dumneavoastra despre o secretara, nici cu imaginea ramasa din anii „”70 si nici cu cea de secretara aprofi”. O colega a incercat sa afle care este numarul de telefon la care se poate inscrie in audiente la Primarie un bacauan care ase deplaseaza mai greu din cauza varstei sau a unei suferinte fizice”. Ei, aici e aici. Pentru a afla un numar de telefon, public conform legii, ziarista a avut de trecut adevaratele probe de foc ale meseriei pe care si-a ales-o. Dupa ce a fost plimbata pe la nu stiu cate servicii, unde toata lumea era ocupata (bineinteles, lucra in interesul cetateanului) si nu a putut obtine informatia, insistenta jurnalista a fost repezita de o secretara de la etajul 1 al Primariei cu un sec aNu e sarcina mea sa va spun asta”. Dar nici la domn” director nu i-a facut legatura. Competenta secretara si-a permis chiar sa dea sfaturi si sa areprogrameze” publicarea materialului. Reamintesc ca nu era vorba de vreo ancheta, ci de trei randuri care au aparut in pagina de aUtile”, pagina care, dupa cum o spune si titulatura, este destinata tocmai acestui gen de materiale menite sa-i ajute pe bacauani. La Primaria Bacau, in locul vrabiutei e un cerber. Problema e ca asta isi doresc cei care conduc municipiul. Le convine. Cand nu au chef de ziaristi se ascund dupa fustele secretarei-cerber. Cand nu au ceva de spus, si in ultimul timp nu prea au, cea mai buna solutie e asecretara”. Acest episod, petrecut astazi, nu e unic, nu e o intamplare. Primarul Romeo Stavarache isi lasa pana si amobilul” la secretara. Aceeasi colega a incercat in repetate randuri sa vorbeasca cu primarul, nu in calitatea sa de edil sef, ci in cea de om politic, de presedinte interimar al judetenei PNL. S-a izbit tot de secretara. Fusta secretarei a devenit scut in fata presei. Si nu numai, chiar in fata bacauanului.Scris de Catalin BEJAN

Ieri dimineata, la ora 3.20, in hala de productie a firmei comanestene SC Robert Simo S.R.L., de pe Strada Prundului, nr.71, a izbucnit un incendiu. Anuntati telefonic, pompierii din Comanesti si Moinesti au sosit la fata locului in jurul orei 4.00, initial cu doua masini, apoi inca una, dar au avut probleme cu aprovizionarea cu apa, ceea ce intarziat cu o jumatate de ora interventia efectiva. De la ora 3.30 si pana la intrarea pompierilor in actiune, vecinii au sarit cu mic cu mare, carand galeti dupa galeti, din raul Trotus, aflat foarte aproape, unii ajutandu-i pe lucratorii firmei, altii pe locatarii casei de la nr.69, aflati gard in gard cu hala incendiata.

Pagube de 300 de milioane lei la gater

Maricica Ghimes, sotia patronului firmei, ne-a declarat ca nu a fost stabilita nici cauza producerii incendiului, nici locul exact de unde au izbucnit flacarile. Cu toate eforturile pompierilor, ale lucratorilor firmei si ale vecinilor, au fost mistuite de flacari hala de productie, doua masini de debitat masa lemnoasa, o masina de ascutit, un circular, instalatia electrica si 5 mc cherestea. Valoarea estimata a pagubelor este de circa 300 de milioane de lei. aMultumim lui Dumnezeu ca ne-a dat minte sa facem asigurare si ca am reusit sa salvam busteni in valoare de aproape 250 milioane de lei”, spune Maricica Ghimes. Intrebata care crede ca a fost cauza incendiului, Maricica Ghimes raspunde cu obida: aNici pompierii n-au reusit sa stabileasca exact cauza. Au scris ca mijloacele care puteau produce aprinderea sunt nedeterminate si ca incendiul a pornit dinauntru, din hala. Dar eu cred ca focul a fost pus de cineva. Au fost controale la gaterele din zona. Pe mine m-au verificat de doua ori. Am intrebat de ce nu-i controleaza pe toti cei cu gatere, mai ales pe cei care lucreaza pe ascuns, iar ieri a fost un control inopinat la mai multe gatere din zona. Cred ca cineva a crezut ca i-am trimis eu sa-i controleze si s-au razbunat”.

aDoamne, ce ma fac fara casa si cu patru copii?”

In casa alaturata, grav afectata de incendiu, locuiesc sotii Dinu si Mariana Maxim, cu cei patru copii ai lor. Mariana Maxim isi frange mainile, cum ne vede, si ne invita sa evaluam proportiile tragediei. aMi-au ars magazia, camara, bucataria, trei cotete de pasari. Uitati, 45 de pasari au fost carbonizate, le puteti vedea. Dar ce ma doare mai mult sunt pagubele de la casa si de la acoperisa. A ars jumatate din acoperisul apei, peste 40 de metri patrati, si tavanele din doua camere au cazut din cauza apei sub presiune, folosite la stingerea incendiului. Peretii si dusumeaua chiftesc, inca, de apa. In cea de-a treia camera stau ingramadite mobilele si lucrurile salvate din cealalta parte a casei. aDoamne, ce ma fac fara casa si cu patru copii?”, continua sa-si franga mainile Mariana Maxim. aEu n-am servici, barbatul meu castiga doar trei milioane pe luna, abia aveam de mancare. Am reusit ca prin minune sa scapam de furia apelor, dar n-am scapat de furia focului. Dar ma-ntreb si eu, daca de la ei, de la gatere, a pornit focul, proprietarii n-au nici o responsabilitate? De la ei a venit focul, ei trebuie sa ne ajute sa ridicam casa la loc. Ei au bani, au asigurare, doamna Ghimes e consilier local, dom” primar trebuie sa-i convinga sa ne ajute. Altfel, ce ne facem noi fara casa, la iarna?”Scris de Stefan OLTEANU

Zeci de copii din Bacau au fost batuti si jefuiti de catre o minora. Li s-au furat de la telefoane mobile pana la banii de pachetel. Evenimentele s-au petrecut ziua in amiaza mare, in Parcul Cancicov. Faptele au umplut cazierul tinerei Carmen S., de 15 ani. In ciuda infractiunilor comise, fata se afla inca in libertate. Desi are doar 15 ani, Carmen S. a devenit in numai cateva luni spaima copiilor si a parintilor din Bacau. Orice pusti care se plimba singur prin parc devine prada ideala pentru Carmen. Fetitele care au fost talharite s-au ales cu lobul urechii rupt, iar baietii cu fata plina de vanatai. Victimele infractoarei au ramas fara cercei, lantisoare, telefoane mobile si banii de pachet. Primul caz a fost inregistrat in data de 4 mai, cand o fetita de doar 7 ani a ajuns acasa cu urechile pline de sange si fara cercei. In mai putin de o luna au fost intocmite 10 dosare penale pe numele lui Carmen S. Atat baieti, cat si fete au cazut victime minorei. In luna iunie a fost arestata de catre lucratori din cadrul Inspectoratului Judetean de Politiei (IJP) Bacau. Mica infractoare s-a ales cu 15 zile de inchisoare. Din mandatul pe care l-a avut, a executat doar…10 ore. Parintii fetei au facut recurs la Curtea de Apel si au obtinut eliberarea minorei. La o zi dupa ce a iesit de dupa gratii, Carmen si-a continuat activitatea. In primele doua saptamani ale lunii iulie au mai fost inregistrate alte sase cazuri de talharie a carei protagonista era tot Carmen. Si de data aceasta povestea s-a repetat. Carmen a fost dusa pe rand la Politie, Judecatorie, Curtea de Apel si, in final, repusa in libertate. Din nou. Numarul copiilor talhariti a ajuns la 25, la fel si numarul dosarelor penale intocmite pe numele talharitei. Cunoscuta in Parcul Cancicov pentru faptele comise, fata si-a schimbat teritoriul de actiune in favoarea zonei centrale a orasului. Pasajele din
centru au devenit acum noul loc de munca pentru Carmen. Cat despre masurile ce se pot lua impotriva ei, Politia isi exprima increderea ca va fi condamnata la inchisoare sau la internarea intr-un centru de reeducare. aDe trei luni se depun eforturi deosebite pentru administrarea probatorului in dosarele privind infractiunile de talharie comise de Carmen S., a declarat Ciprian Bogea, purtator de cuvant in cadrul IJP Bacau. Speram ca probele sa fie suficiente astfel incat sa impiedicam savarsirea pe viitor a unor astfel de fapte de catre minora mai sus-amintita”. Pana atunci, orice copil poate fi o noua victima a minorei care a intrat in istoria Inspectoratului de Politie. Curios este faptul ca in parc patruleaza politIsti, jandarmi, gardieni. Este o intrebare retorica: cum este posibil ca in centrul orasului o mica infractoare sa-si faca de cap? In ultimul timp tot mai multe reclamatii am inregistrat la redactie despre ceea ce se intampla ziua sau noaptea in Parcul Cancicov, iar administratia locala a uitat de punctul inscris cu negru in programul electoral: aAsigurarea sigurantei cetateanului”. Scris de Iulia CUCU

Se numeste Bogdan, are 16 ani, provine dintr-o familie cu doi copii in care banul nu a lipsit niciodata. Este elev la un liceu de renume in Bacau, la fel ca sora sa, mai mare cu un an. De ceva timp, Bogdan a devenit un impatimit al jocului de noroc. Poker, bingo, apacanele”, pariuri, biliard, tot ce prinde. Le practica in mod frecvent, excesiv, fara limite. El spune ca totul e pasiune. De aici si pana la a chiuli de la scoala, a-si minti parintii, a deveni irascibil si obraznic, a fost doar un pas. Acum a inceput sa si fure, ca sa faca rost de bani.

De mic, Bogdan a fost un copil aproblema”, dupa cum spune mama lui. Nimeni insa nu a banuit ca in adolescenta totul se va transforma in cel mai mare cosmar pentru cei doi parinti, oameni harnici care nu si-au dorit decat sa le asigure copiilor un trai fara griji. aPoate ca asta a fost si greseala noastra”, mai adauga mama, cu vocea gatuita de emotii. Fata si-a vazut de drumul ei, vrea sa ajunga medic, sa-i ajute pe cei suferinzi. Chiar si pe fratele sau, daca va fi posibil. In schimb, Bogdan isi doreste doar sa castige cat mai multi bani. Pentru asta, a recunoscut chiar ca, daca va fi nevoie, va pleca si in strainatate. Idealul pentru el se reduce doar la a avea bani cu care sa poata juca in continuare. In general, adaptarea pentru el a fost mereu dificila, de la gradinita, pana in colectivul de la scoala, fiind in general mai neastamparat, mai instabil si cu un interes scazut pentru ceea ce inseamna instruire si educatie. La scoala, a ridicat probleme disciplinare in repetate randuri, avand nota scazuta la purtare inca din clasele mici. Problemele comportamentale s-au accentuat la varsta de 14 ani, cand s-a inconjurat cu prieteni nepotriviti, cu care a inceput sa chiuleasca de la ore. A fugit si de acasa de doua ori, fara ca parintii sa stie ceva de el zile intregi. Minte des si de mai bine de sase luni practica jocuri de noroc. Pe sume de bani din ce mai mari, cu pierderi pe masura. Castigurile le cheltuie tot cu prietenii, facand cinste prin baruri si restaurante. A inceput sa fure obiecte din casa, si-a amanetat aparatul de fotografiat digital, a imprumutat de la rude sume mari, numai in scopul de a practica jocuri de noroc fata de care simte pasiune si o tentatie irezistibila. Cea mai mare suma pusa in joc intr-o zi a fost 23.000.000 de lei. Parintii au incercat sa-l ajute, dar nu au reusit. Concluzia lor este una singura: aL-am scapat din maini”…

Ce spun specialistii

Tot ce se intampla cu acest tanar, spun medicii psihiatri, este catalogat in literatura de specialitate la capitolul ajocul patologic de noroc” – o tulburare de personalitate si comportament, un specific al obisnuintelor si impulsurilor, un dezechilibru psihologic, ca un mijloc de exprimare a opozitiei fata de societate. aEste o patologie specifica, asa cum sunt si cele datorate consumului exagerat de alcool, de droguri, a jocurilor de calculator”, ne-a explicat dr. Carmen Covrig, medic psihiatru. aEa se poate manifesta de la un cadru normal, cu partide de joc simple si ocazionale, pana la accentuat, moment in care desi pierde foarte mult sau chiar tot, el continua sa joace. In majoritatea cazurilor, patologia jocului de noroc se asociaza si cu consum de alcool sau chiar de droguri. De obicei, astfel de persoane ajung in grija specialistilor doar in situatii de limita extrema, cand pierd foarte multi bani, cand se ajunge la un divort sau la alte conflicte de natura socio-familiala. Pana la 18 ani, pana se formeaza personalitatea unei persoane, tratamentul poate da rezultate, chiar daca acesta poate dura luni, chiar ani de zile”. Exista insa si persoane cu risc mai mare de a dezvolta o asemenea patologie, insa important este ca ea sa fie depistata cat mai repede. In caz contrar, este foarte greu de tratat.

Depistata precoce, boala are leac

In general, aceste persoane sunt instabile emotional, cu alternarea starilor de veselie cu iritabilitate crescuta, au o slaba toleranta la frustrari si comportamente deviante. aCu toate acestea, boala se poate trata cu medicamente care fixeaza aceasta stabilitate afectiva, la care se adauga tratamentul specific depresiei reactive, nevrozei cu elemente anxioase si maniei, care se pot asocia, mai spune dr. Covrig. In functie de impulsivitatea pacientului se poate introduce o terapie medicamentoasa, ca un tratament de fond”. Foarte important este insa ca la baza sa existe psihoterapia individuala, initial suportiva, apoi de factura cognitiv-comportamentala. Pentru ca exista riscul decaderilor, trebuie tinuta permanent legatura cu pacientii, si cu parintii acestora. In acest fel, vindecarea poate fi de suta la suta. Reusita depinde insa, in mare masura, ca tulburarea de joc de noroc sa fie surprinsa precoce. In cazurile in care debutul se produce in urma cu peste 3-4 ani, pronosticul este mai rezervat. Pana acum, Bogdan, nu a ajuns in grija medicilor specialisti. Si asta pentru ca mama lui crede ca boala tanarului nu are leac. Stiinta insa dovedeste contrariul.Scris de Roxana NEAGU

Cam o luna a trecut de la inundatiile catastrofale care au lovit nemilos judetul Bacau. La fel ca la Revolutie, cei mai multi dintre oraseni au privit la televizor dezastrul, fara sa-si dea seama de dimensiunile acestuia. Greu, greu de tot, mecanismul incearca sa se puna in miscare. Dar vaicarelile si lipsa de bani lasa ca distrugerile sa nu se poata inlatura usor. In acest timp, zorii unei zile mai frumoase inca nu se-arata, pentru ca malul nu a reusit sa acopere limitele omenesti

Ore de chin la Manastirea Casin

Pentru locuitorii comunei Manastirea Casin, noaptea de 12 spre 13 iulie nu poate fi uitata usor. Apele raului Casin, ajunse la debite inspaimantatoare, au inundat gospodarii si terenuri agricole, au rupt un pod important ce facea legatura cu satul Parvulesti. Violenta suvoaielor a antrenat sute de busteni, de la un depozit forestier din zona, a surpat maluri si a indus panica in randul celor ce aveau locuintele in apropierea malurilor Casinului. In plus, primarul comunei, Gabriel Apreotesei, are de facut
fata unei situatii deosebite. Locuintele aflate in zona inundata trebuie stramutate in regim de urgenta. In comuna au existat si locuinte distruse complet, iar locuitorii Neculai Bezedea, Neculai Amihulesei, Valeriu Mititelu, Ion Ciompea si Gheorghe Rusu au nevoie de un acoperis deasupra capului.

Cai de legatura distruse

Toate puntile care traversau raul Casin au fost maturate de suvoaie. Primaria a fost nevoita sa recurga la improvizatii pentru ca oamenii care locuiesc in satul Parvulesti sa poata ajunge in comuna. O mare problema o reprezinta podul a carui structura a fost compromisa. aDin discutiile avute cu specialistii, a rezultat concluzia ca repararea acestui pod s-ar putea ridica, lejer, la suma de 10 miliarde de lei, imposibil de asigurat de catre bugetul local. Alte trei punti pe sufe, construite in anii „70, au fost distruse de ape si trebuie refacute si acestea”, ne-a declarat primarul Apreotesei.
Unii specialisti considera ca distrugerile provocate de apele Casinului nu ar fi fost atat de mari, daca pe cursul raului nu ar fi existat barajul de la Marasteanu, o adevarata problema pentru comuna. Aluviunile carate de ape au dus la colmatarea acestuia, iar raul a fost deviat spre zona locuita. Impreuna cu specialistii de la Hidroelectrica, primarul a luat in calcul spargerea acestui baraj, care reprezinta un pericol pentru comuna in caz de inundatii.

Nepasarea oamenilor

Pe raza Ocolului Silvic din Manastirea Casin
s-au inregistrat pagube uriase. Sunt 16 poduri si podete distruse, drumuri avariate, plus doi muncitori care si-au pierdut viata fiind surprinsi de viitura. Urmele calamitatii petrecute acum o luna se inlatura foarte greu. Multi locuitori ai comunei asteapta totul din partea autoritatilor, fara sa se implice in nici un fel in operatiunile de reconditionare a drumurilor, ori de refacere a podetelor. Apelurile primariei locale au ramas, in cele mai multe cazuri, fara raspuns.

Romii din Gura Vaii striga dupa ajutor

Circa 1.600 de romi din comuna Gura Vaii au fost grav afectati de recentele inundatii, 50 de case fiind complet distruse de ape, in timp ce alte 220 de locuinte au fost masiv avariate. Practic, intreg catunul romilor a fost zguduit puternic de viituri. Situatia romilor din Gura Vaii devine din ce in ce mai dramatica, ei fiind nevoiti sa doarma in corturi sau in carute. Chiar si cei care mai au locuinte dorm pe afara, pentru ca serpii si-au facut salas prin casele lor. Situatia romilor din Gura Vaii nu a fost inca lamurita, cautandu-se in prezent solutii pentru stramutarea lor. Fiind pentru a treia oara cand sunt inundati, ei nu mai vor sa locuiasca pe malul apei. Autoritatile locale si judetene incearca sa gaseasca un teren pe care sa reconstruiasca satul romilor.

Potopul s-a oprit la Urechesti

Comuna Urechesti are nesansa de a fi situata pe cursul inferior al raului Trotus. Dupa ce aduna debitele mai multor rauri, dar si cele ale catorva zeci de parauri, Trotusul descinde intr-o zona joasa, cu o forta aflata la apogeu. Practic, comuna nu se poate apara in fata unei viituri de amploarea celei din noaptea de 12 spre 13 iulie.

Trotusul, un calvar greu de uitat

Primele imagini ce s-au infatisat privirii, in zilele ce au urmat dezastrului hidrologic, au fost cele ale unei albii extinse dincolo de orice limita. Peisajul parea desprins dintr-o poveste despre potopul biblic. Trotusul nu a cunoscut nici o opreliste si s-a revarsat, fara nici un fel de complexe, peste tot. Relieful de campie a facilitat infiltrarea apei si distrugerea unor importante cai de comunicatie. Nimeni n-ar fi crezut ca suvoaiele puteau ajunge pana in curtile oamenilor si puteau spulbera case solide, garduri din fier, fantani betonate. Dupa ce calea ferata Adjud-Onesti a fost transformata intr-o panglica scofalcita, iar soseaua a fost rupta ca o bucata de prajitura, apele s-au rafuit cu gospodariile oamenilor. Familia Popa nu se afla acasa in noaptea de groaza din 12 spre 13 iulie. Trotusul le-a facut praf anexele gospodaresti, le-a patruns in casa, dupa ce a spart peretii, si a umplut de mal mobilierul si chiar televizorul proaspat cumparat. Si locuinta fiului, aflata vizavi, a fost inundata, fiind distruse bunuri in valoare de zeci de milioane. In disperare de cauza, fiul a cumparat niste boltari pentru a le amenaja batranilor un loc unde sa poata dormi. Alaturi, la familia Bulz, apele au spulberat cu totul o locuinta, din care nu s-au mai pastrat decat urmele fundatiei. aMai bine ma duceam si eu in pamant, decat sa raman fara casa”, ne-a spus, printre lacrimi, Neculai Bulz. Casa fiicei lui a scapat, dar poarta peste tot urme cumplite de noroi si pietris.

Autoritatile asteapta sprijin

Primaria locala nu are, deocamdata, solutii definitive si viabile care sa duca la prevenirea unor noi drame de acest gen. Primarul ne-a declarat ca este nevoie de fonduri uriase pentru lucrari de amenajare a albiei Trotusului si de realizare a unui sistem de diguri, capabil sa reziste viiturilor. aImi este teama sa fac un calcul al distrugerilor pe care le-am avut si al sumelor de care este nevoie pentru ca asemenea fenomene sa nu se mai repete. Numai pe raza comunei Urechesti este nevoie de cel putin 12 kilometri de diguri. Pe calea unei recente hotarari de guvern au fost alocate doar 32 miliarde, ceea ce reprezinta aproape nimic”, a precizat primarul Talaba.
Abia dupa ce viitura si-a stins efectul, autoritatile locale au putut evalua, cat de cat, amploarea distrugerilor facute de ape. Nu mai putin de 20 de utilaje grele specializate au lucrat aproape o luna si tot nu au reusit sa inlature definitiv urmele calamitatii. A fost carata o cantitate de circa 40 000 metri cubi de mal si mizerii aduse de ape si tot nu e de ajuns. O mare problema au fost cele 20 tone
de diverse cadavre, carate de suvoaie de pe tot cursul Trotusului si ramase peste tot, pe domeniul public al comunei. Aceste hoituri au reprezentat un veritabil pericol de imbolnavire pentru populatie. O uriasa suprafata agricola, insumand 450 hectare, a fost grav afectata, munca oamenilor fiind zadarnica, din primavara si pana la data producerii inundatiilor.Scris de Catalin BUZINCHE/Florin TANASE

S-a intamplat in urma cu aproximativ o luna. Mai precis pe 15 iulie. Un autobuz al Asociatiei Operatorilor de Transport Public Privat, plin cu calatori, a intrat pe contrasens si s-a izbit intr-un alt autobuz, al societatii Transport Public, din fericire fara pasageri. Atunci au murit doi oameni, iar alti sase au fost transportati la spital in stare de soc. La aproape o luna de la aceasta grozavie fara precedent, ancheta privind cauzele nenorocirii si vinovatii este departe de a se fi incheiat. Imediat dupa accident, politistii de la Serviciul Politiei Rutiere au dat un prim verdict oficial legat de coliziune. aSoferul Ioan Baur, care conducea autobuzul cu numarul HR-04-AGY, nu a adaptat viteza la conditiile de drum, respectiv carosabil umed, si a efectuat o depasire neregulamentara, a precizat inspectorul de politie Ciprian Bogea, ofiterul de presa al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. Pe numele lui Baur s-a intocmit dosar penal pentru ucidere si vatamare corporala din culpa, dar si pentru distrugere. Totodata, soferului i s-a suspendat si permisul de conducere”. Urma ca, in termenul cel mai scurt sa se efectueze o expertiza tehnica, prin care sa se stabileasca gradul de vinovatie al celor doi soferi. Politistii spun ca expertii au verificat cele doua mijloace de transport in comun, dar inca nu au ajuns la o concluzie. aDosarul este in stadiul de lucrare penala, a precizat inspectorul principal Ciprian Bogea. Inca nu s-a dispus inceperea urmaririi penale, pentru ca nu s-a finalizat ancheta preliminara. Deocamdata se asteapta atat rezultatele necropsiei celor doua victime cat si cele ale expertizei tehnice”.
Inspectorii ITM arunca vina pe politisti

Inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Munca nu se pot pronunta inca daca este vorba sau nu de un accident de munca. Activitatea lor depinde tot de viteza de reactie si… de interesul politistilor in rezolvarea acestui caz. aNoi nu putem face nimic daca nu avem raportul politiei, ne-a declarat inspectorul sef adjunct Ioan Barbu. Evenimentul se afla in atentie, dar trebuie sa stim cu exactitate situatia tuturor persoanelor implicate in accident. Noi am demarat cercetarile, dar nu le-am finalizat. E o chestiune de durata”.

Anchetatorii bat pasul pe loc

Accidentul din 15 iulie a produs multa suferinta in randul celor doua familii indoliate. Rudele victimelor Dominic G., de 20 de ani si Mihai T., de 58 de ani, inca asteapta ca vinovatii sa raspunda pentru fapta lor abominabila. Si societatea Transport Public este interesata in mod direct de rezultatele interminabilei investigatii, deoarece are un autobuz mai putin pe traseu. aIn momentul de fata masina este la Bucuresti, a precizat directorul SC Transport Public, Nicolae Sutu. Din cate stiu, nu mai poate fi reparata. Costul autobuzului distrus este de 145.000 de euro”. Au trecut 27 de zile de la cumplitul accident de circulatie. Rezultatele anchetei insa se lasa asteptate. La fel si masurile impotriva celor vinovati.Scris de Lili ADOCHITEI

&#8222Ai invatat limba romana cu femeia de serviciu?” este una din ironiile preferate atunci cand vrei sa taxezi o exprimare incorecta. Peste cativa ani ironia va deveni o cruda realitate. Judetul Bacau se confrunta cu o criza acuta de cadre didactice calificate. Cea mai dramatica situatie se inregistreaza la limba si literatura romana, unde peste 100 de catedre au ramas fara profesori calificati.

Dupa o sedinta maraton, de doua zile, nu s-a reusit ocuparea a cateva sute de catedre la discipline cu greutate. Invatamantul bacauan trece printr-o adevarata drama – o criza acuta de cadre didactice calificate. De pilda, la limba si literatura romana au fost oferite 115 catedre si numai cinci dintre acestea au fost ocupate, ceea ce inseamna ca 110 catedre vor fi ocupate de suplinitori necalificati, la o disciplina foarte importanta, cu greutate deosebita atat la Testele Nationale, cat si la bacalaureat. N-a fost ocupata nici una din catedrele oferite la arte vizuale, limba franceza, geografie, limba si literatura germana, limba si literatura italiana, limba si literatura latina, limba si literatura rusa, limba si civilizatia rromani si la cluburile elevilor. La limba engleza au fost ocupate doar 15 din cele 46 de catedre oferite, la franceza 16 din 46, la franceza-engleza doar 5 din 57, la engleza-franceza 9 din 14, la limba maghiara (limba materna) una din trei, la muzica doua din 21, la liceele de arta una din 16, la educatie plastica trei din 19. Pana si la educatoare si invatatori, unde au fost foarte multi candidati, au ramas catedre neocupate: trei catedre la invatatori (toate la step by step, unde era obligatoriu cursul de perfectionare) si 28 de posturi de educatoare. Aici, la educatoare, trebuie facuta precizarea ca marea majoritate a educatoarelor care au ocupat 30 din cele 58 de catedre au avut dubla specializare, invatatoare-educatoare. O alta drama a aparut la ingineri: s-au prezentat la sedinta publica ingineri cu medii de opt la editia 2003 a concursului de titularizare, dar care n-au putut ocupa un post ca suplinitor, pentru ca la concursul din acest an au obtinut medii sub 5.00, fiind avantajati cei cu medii peste 5.00 in anii anteriori, care nu s-au mai prezentat la concurs in acest an. Ieri a crescut simtitor numarul catedrelor vacante ramase neocupate: religie – 2 repartizati pe cele 81 de locuri, geografie – 5 din 12, istorie – 1 din 27, socio-umane 7 din 30, matematica 3 din 28, fizica – 5 din 27, fizica-chimie nici un repartizat pe cele 14 catedre, chimie-fizica 3 din 6, informatica 2 din 40, bioologie 3 din 5, discipline tehnice 11 din 79, educatie fizica 5 din 13, maistri instructori 1 din 64, la acestia din urma specializarile nefiind compatibile cu centralizatorul M.EC. In total, in cele doua zile, pentru cele 881 de catedre vacante s-au prezentat la sedinta publica 732 de cadre didactice, din care doar 144 au fost repartizate. &#8222Suntem ingrijorati, dar nicidecum surprinsi de faptul ca au ramas inca neocupate peste o suta de catedre de limba si literatura romana, ne-a declarat profesoara Doina Marinov, inspector scolar de specialitate. Fenomenul e repetabil, la aceeasi scara, de la un an la altul, principalele cauze fiind salariile mici, cheltuielile mari cu naveta, lipsa conditiilor oferite tinerelor cadre didactice care merg la catedra in mediul rural. Vom acoperi si in acest an toate catedrele vacante, apeland la suplinitorii necalificati, la cei in curs de calificare si la profesorii pensionari din localitatile respective. Speram sa asistam, cat mai curand, la o noua politica a guvernantilor vis-a-vis de sistemul romanesc de invatamant, aflat perpetuu in postura de cenusareasa”.Scris de Stefan OLTEANU

Angajatii din administratie, invatamant, sanatate etc. nu mai au dreptul sa fie premiati. Decizia apartine Guvernului, care prin OUG 63 anuleaza sansa ca salariile bugetarilor sa fie suplimentate. Masura e considerata aberanta, iar economiile nesemnificative. Pentru angajatii simpli, 1, 3 sau 5 milioane insemna aproape inca un salariu.

Victime ale ordonantei prin care Guvernul suspenda plata premiilor, indiferent de perioada de constituire a fondului de premiere, sunt toti angajatii din sistemul bugetar. E vorba de invatamant, cultura, sanatate, asistenta sociala, Consiliul Judetean, Prefectura si primarii. &#8222OUG 63/2005 este o forma de economisire la bugetul de stat pe spinarea celor care au salariile cele mai mici, declara Angela Bogea, vicepresedinte al CJ Bacau. Dispare, astfel, singurul mod de stimulare a competitiei si eficientei”. Daca premierea s-a facut trimestrial si fondul era constituit din aprilie (inaintea adoptarii legii), dar plata s-a efectuat in iulie, banii vor fi returnati. Din fericire, majoritatea institutiilor faceau plata lunar. CJ Bacau are 125 de angajati care castiga intre 5 si 12 milioane lei. Personalul angajat cu contract de munca avea dreptul la premii de 2 la suta din salariu, deci va primi mai putin cu 160.000-400.000 lei/luna. Functionarii publici aveau dreptul la sporuri de 10 la suta, prin urmare ei vor pierde cel mai mult: 450.000 lei – 1.200.000 lei/luna.

Bugetarii pierd un salariu

In 2003 si 2004, ministrii de azi erau in opozitie si vorbeau despre demnitatea functionarului public si despre nevoia de a scapa administratia de coruptie. Cea mai eficienta masura, ziceau ei, este sa-i remunerezi corespunzator pe functionari, astfel incat sa nu mai fie tentati de sapga, mita, mici atentii. Ajunsi la putere, politicienii respectivi nu numai ca nu-i platesc mai bine pe bugetari, dar reteaza si batranul, clasicul 2 la suta. &#8222Sumele nu reprezinta economii substantiale la buget, declara Angela Bogea. In plus, masura e contrara altor prevederi legislative care stipuleaza ca un drept castigat nu poate fi luat de nimeni. In unele institutii, premiul e obtinut de sindicate prin negociere”. Primaria Bacau are 1000 de angajati, incluzandu-i si pe insotitorii persoanelor cu handicap. Functionarii publici sunt numai 240, iar salariile lor sunt situate intre 4,5 si 10 milioane lei/luna. &#8222Este o pierdere pentru acesti functionari publici de la care toata lumea cere si carora nimeni nu le da, declara Dumitru Popa, secretarul Primariei Bacau. Suma insemna inca un salariu pe an”. Membrii comisiilor de examinare erau platiti cu un procent din salariu, maximum 20 la suta. &#8222S-a scos, la rectificarea bugetara, si acest drept”. Dumitru Popa sustine ca sumele erau prinse in buget, deci &#8222aveam acesti bani”.

&#8222Este aberant” sustine directorul Spitalului Judetean

&#8222Decizia guvernantilor de a taia aceste premii este, dupa parerea mea, aberanta, ne-a declarat dr. Leonard Rosu, directorul general al Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. Sunt circa 1.500 de salariati in aceasta unitate si este o prostie sa nu ai cum sa-i recompensezi, mai ales pe cei care isi vad de treaba. Normal ar fi ca salariile bugetarilor sa fie negociate cu fiecare in parte, in functie bineinteles si de limitele bugetului, iar acolo unde salariatul isi face si treaba cu interes, mai mult poate decat cel de alaturi, sa existe si recompense financiare. Numai asa ii poti stimula, ii poti motiva, mai ales ca si salariile sunt foarte mici in acest sector. Or, ei (guvernantii n.r.) anuleaza si aceste premii, mai ales acum cand oferta in strainatate este atat de tentanta. Dar asta e, legea e lege si trebuie sa ne supunem”.

Sindicatele din invatamant au chemat Guvernul in instanta

Angajatii din sistemul bugetar nu mai au dreptul sa primeasca premii, conform prevederilor OUG nr.63, care stipuleaza, totodata, returnarea integrala a premiilor primite dupa 30 iunie 2005. In aceasta situatie se afla si personalul din invatamant, care a primit salariile pe intreaga vacanta, inclusiv premiile cuvenite din procentul legal de 2 la suta lunar, din fondul cheltuielilor de personal. Nicoleta Patriche, contabil sef la Inspectoratul Scolar Judetean, ne-a declarat ca nu poate fi facuta o situatie cu numarul exact al cadrelor ce vor fi afectate de efectele OUG 63/2005, deoarece fiecare unitate scolara a avut libertatea de a stabili, in consiliul de administratie, modul in care va fi repartizat procentul de 2 la suta. In consecinta, fondul total de 2 la suta din cheltuielile de personal putea fi impartit la intregul colectiv al scolii, la 10, 5 sau doar la doua-trei cadre didactice, cu rezultate de exceptie. &#8222Nu consider normal caracterul retroactiv al ordonantei, a opinat Nicoleta Patriche. Se stie, doar, de atatia ani, ca in invatamant salariile se dau pe intreaga perioada a vacantei de vara, iar fondul a fost constituit chiar la inceputul noului an financiar”. Liderul S.L.I. Bacau, profesorul Gheorghe Manole Chiriac ne-a declarat ca HG 281/93 prevede clar conditiile in care se constituie acest fond de premiere de 2 la suta din fondul de salarii, iar articolul respectiv n-a fost abrogat de OUG 63. &#8222Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant a atacat deja, in instanta, OUG 63/2005, a precizat liderul S.L.I. Bacau. Dupa intalnirea noastra din 12 iulie a.c., si presedintele Traian Basescu, si premierul Tariceanu si ministrul de Finante fusesera de acord sa fie acordate, in continuare, atat premiile lunare din fondul de doi la suta, cat si cea de-a doua transa de indexare, de la 1 octombrie. Consideram ca toti salariatii din invatamant sunt afectati. Asteptam acum hotararea instantei”.Scris de Silvia PATRASCANU / Roxana NEAGU / Stefan OLTEANU

Gunoiul menajer ii sufoca pe bacauani si le pune in pericol sanatatea. Chiar si atunci cand pubelele si ghenele sunt golite, nu se respecta normele sanitare obligatorii in aceasta activitate. Platformele de gunoi nu sunt spalate si dezinfectate. Inspectorii sanitari trag un semnal de alarma.

Bacauanii au ajuns sa se bucure cand vad masina de gunoi, sperand ca vor scapa de mizerie si duhoare. Mai ales in perioada verii, cand caldura sporeste riscul contractarii unor boli si chiar pe cel al izbucnirii unor epidemii. In contul banilor pe care ii platesc locuitorii municipiului drept taxa de salubritate ar trebui sa li se ofere servicii prompte si complete. De promptitudine nici nu poate fi vorba, lucru pe care il observam usor in drumurile noastre prin oras: pubele pline, dand pe afara, uitate de lucratorii de la SOMA, societatea care a castigat banoasa afacere a ridicarii gunoiului din Bacau. Cand vine vorba despre serviciile &#8222complete” asigurate de SOMA, nu toti bacauanii stiu ca dupa ce golesc pubelele sau ridica gunoiul din ghenele blocurilor, lucratorii ar trebui sa spele platformele si sa le dezinfecteze. &#8222Este obligatorie prin lege dezinfectarea platformele, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica. Platformele trebuie sa fie racordate la reteaua de alimentare cu apa si la cea de canalizare, pentru a putea fi spalate. Nerespectarea normelor sanitare pune in pericol sanatatea publica”. Aurel Cretu, inspector la Inspectia Sanitara de Stat, ne-a declarat ca foarte putine platforme de gunoi din municipiu au instalatiile obligatorii, iar dezinfectia nu se efectueaza corespunzator.

&#8222Presararea unui praf nu este eficienta, spune Aurel Cretu. Lucratorii ar trebui sa prepare o solutie lichida, de o anumita concentratie, care trebuie utilizata dupa spalarea platformelor”.

Dezinfectie de forma

Asa- zisa dezinfectie a platformelor de gunoi se realizeaza, atunci cand lucratorii nu uita de ea sau nu fac economie, in cel mai rudimentar stil posibil. &#8222Dam cu clor, sigur ca da, ne-a declarat ieri Gheorghe Visinescu, sofer pe una dintre masinile de la SOMA, in timp ce astepta ca muncitorii sa incarce gunoiul de pe o platforma din zona strazii Stefan cel Mare. Am aici, sub masina, o galeata cu praf si dam”. Pentru a exemplifica, a scos din galeata o jumatate dintr-un PET si a inceput sa arunce in vant un praf alb- gri, lipsit de miros. Fara o spalare temeinica inainte, clorinarea dupa metoda SOMA nu e altceva decat praf in vant.

Asa se explica probabil de ce bacauanii chestionati se mira cand aud de dezinfectarea platformelor de gunoi. &#8222Sa dea cu clor? Niciodata! Abia ridica gunoiul la o zi, doua sau cand vin. Ajunge uneori mormanul pana in mijlocul aleii. Ce sa mai vorbim de clor?”, ne-a declarat Neculai Prisecaru, locatar pe strada Alecu Russo. &#8222Nu i-am vazut niciodata dand cu clor si doar am geamul de la bucatarie deasupra ghenei de gunoi. Ma uit mereu dupa gunoieri caci nu pot deschide geamul din cauza mirosului de la ghena si ii tot astept sa ridice gunoiul. Saptamana trecuta nu au venit timp de cinci zile. Nu am putut deschide geamul si nici gati”, ni s-a plans Aura Arminia, locatar pe strada Stefan cel Mare.

Ping-pong cu raspunderea

Directorul general al SOMA, Vasile Dumitras, ne-a declarat ca dezinfectarea platformelor de gunoi se realizeaza cu o solutie lichida 5 la suta clor. &#8222Le-am dat instructiuni muncitorilor si cred ca le respecta. Exista probabil si cazuri particulare, cand nu se respecta sarcinile de serviciu. Pentru viteza si din comoditate. Nu se pot spala platformele pentru ca instalatiile de apa si scurgerile nu sunt functionale. Asta e sarcina Primariei Bacau”. Viorica Marcu, director al Directiei de Salubrizare, este nemultumita de activitatea desfasurata de SOMA. &#8222Chiar azi am discutat la SOMA si le-am spus ca sunt nemultumita ca nu se preia in totalitate gunoiul. Le-am cerut sa faca curatenie si dezinfectie, mai ales acum, pe perioada verii. Nu am verificat daca folosesc solutii dezinfectante, dar o voi face”. Scris de Doina MINCU

Un autobuz de la Asociatia Operatorilor de Transport Public Privat a accidentat mortal un boschetar. Constantin Rosu s-a aciuat sub mijlocul de transport fara stirea nimanui si a fost tarat pe asfalt mai bine de patru kilometri. Soferul este cercetat pentru ucidere din culpa.

Autobuzul cu numarul de inmatriculare HR 04-SJE a ajuns in parcarea de la Complexul Comercial Bistrita la ora pranzului. &#8222Nici nu am stationat bine, ca un barbat s-a si prezentat la usa autobuzului, cu intentia sa urce, ne-a declarat soferul Constantin Ciocan. Mirosea urat si avea privirea tulbure. I-am spus ca sunt in pauza de masa. Nu i-am dat voie in masina. Apoi, eu m-am dus sa-mi cumpar ceva de mancare. Abia dupa o jumatate de ora am iesit pe traseu. Pe vagabondul care a vrut sa mearga cu autobuzul nu l-am mai vazut. De fapt am si uitat de el, dupa ce l-am alungat”. Conducatorul auto insa

avea sa-si aminteasca de boschetar mult mai curand decat si-ar fi inchipuit. Intre statia de la Aeroport si cea de la Narcisa a observat un taximetrist care ii facea semne deisperate sa opreasca. In cele din urma, soferul a tras pe dreapta. &#8222Nu intelegeam

de ce atata agitatie din

partea taximetristului, spune Constantin Ciocan. Abia cand am oprit autobuzul am aflat de nenorocire”. Soferul de taxi observase dara de sange, inca de la statia de la Aerostar si voia sa atentioneze conducatorul auto de pe mijlocul de transport in comun ca are ceva sub masina. Om sau animal!

Boschetarul a fost scos de sub autobuz de catre pompieri

Era boschetarul din statia de la CCB. Cat a lipsit soferul, acesta s-a bagat sub autobuz si s-a agatat cu bratele de barele de sub masina. A murit cu mainile inclestate. Soferul Constantin Ciocan nu s-a atins de el. A anuntat imediat politia. A fost insa nevoie de echipa de descarcerare a Inspectoratului Judetean de Urgenta, ca trupul neinsufletit al vagabondului sa fie scos de sub autobuz. Pompierii au muncit mai bine de o jumatate de ora, ca sa ridice autovehiculul cativa centimetri. In cele din urma cadavrul a fost recuperat. Mare parte a acestuia era mutilata ingrozitor. Necunoscutul parca fusese polizat. Ramasitele pamantesti ale barbatului au fost transportate la morga.

Soferul va fi cercetat pentru ucidere din culpa

Unul din politistii criminalisti l-a recunoscut pe barbatul care a sfarsit cu zile sub rotile autobuzului. Individul se numeste Constantin Rosu si figura in evidentele Politiei Municipiului Bacau ca boschetar. Nu are familie si nici rude. Sau daca are, nimeni nu le cunoaste. Vagabondul a incercat de cateva ori sa-si curme zilele, ultima oara chiar de pe nocturna de la Stadion. Insa nu a avut curaj sa-si duca pana la capat intentiile suicidale. Acum nu se stie daca a vrut sa &#8222circule” fraudulos, sau doar sa se fereasca de soarele molesitor de august. &#8222Se va face o ancheta pentru stabilirea cauzelor accidentului, ne-a declarat comisarul Vasile Cristudor, seful Politiei Municipiului Bacau. Soferului de pe autobuz i s-a intocmit dosar penal, el urmand sa fie cercetat pentru ucidere din culpa”.

Scris de Lili ADOCHITEI

Peste 160 de pasapoarte retinute la frontiera la inceputul lunii august au ajuns la Serviciul Public Comunitar de Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple Bacau. Doar patru bacauani au incercat sa justifice depasirea termenului legal de sedere in strainatate, dar fara acte legalizate. Multe persoane au ramas fara pasapoarte, pentru ca nu cunosc legea.

Prima serie de pasapoarte retinute la frontiera in primele zile ale lunii august a ajuns la Serviciul Public Comunitar de Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple (SPCEEPS) Bacau. „Este vorba de 42 de documente de emigrare, precizeaza comisarul sef Ioan Matei, seful SPCEEPS Bacau. Acestea au ajuns la noi vinerea trecuta. Ieri (luni n.a.) au mai venit prin corespondenta inca 35 de pasapoarte, iar astazi (ieri n.a.) am intrat in posesia a 94 de permise de emigrare&#8221. Potrivit ultimelor reglementari, bacauanii care au ramas fara pasaport prin depasirea termenului legal de sedere in strainatate nu trebuie sa duca actele justificative la vama. Daca au documente din care sa rezulte ca au stat mai mult de trei luni in strainatate din motive intemeiate, pot sa le depuna la Biroul Pasapoarte din Bacau. Numai ca, in ultimele zile, doar patru persoane au solicitat returnarea pasaportului. Din acestea, insa doar doua au sanse de rezolvare. Ieri s-au prezentat in audienta inca trei persoane, dar fara acte justificative. „Eu am stat doua luni si ceva in Franta, dupa care am venit acasa, povesteste Irina A. Dupa zece zile, m-am intors in Franta. Acum, la revenirea in tara, mi s-a retinut pasaportul. Si nu inteleg de ce, deoarece nu am depasit termenul de 90 de zile&#8221. Tanara a fost lamurita chiar de comisarul sef Ioan Matei. „Nu trebuia sa parasiti tara mai devreme de 6 luni. Necunoasterea legii nu va scuteste de raspundere. Documente justificative inseamna contract de munca si permis de sedere&#8221, a precizat seful SPCEEPS. In momentul de fata, pasapoartele celor care intarzie peste granita nu mai sunt retinute la frontiera. Insa persoanele depistate ca au depasit termenul legal de sedere in spatiul UE sunt luate intr-o evidenta speciala, care le impiedica sa mai emigreze.

Scris de Lili ADOCHITEI

In timp ce mii de bacauani asteapta de ani de zile un apartament de la stat, doua blocuri de pe strada Narcisa stau in paragina. Blocul 4, cu 36 de apartamente, depinde de investitiile din partea ANL-ului. Alaturi de acesta, un alt imobil zace devastat. Imobilul nu are nici numar, nici proprietar… Cu geamuri sparte, gratii ruginite, instalatia sanitara furata, blocurile au insemnat &#8222acasa&#8221 pentru zeci de aurolaci. Acum, nici macar acestia nu mai locuiesc acolo…

Blocul 4 si &#8222vecinul&#8221 sau, ambele situate pe strada Narcisa, au fost lasate in voia sortii si a aurolacilor. Construite la inceputul anilor &#821690, imobilele au fost destinate tinerilor. Dupa definitivarea constructiei, a lucrarilor

de racordare la sistemul de canalizare a orasului si de montare a instalatiilor sanitare nimeni nu s-a mai interesat de ele. Constructiile au fost efectiv devalizate de aurolaci. Peretii murdari, gaurile din structura de rezistenta, instalatia furata vin sa confirme cum miliardele de lei au fost aruncati pe fereastra. Pentru a evita pe cat posibil deteriorarea blocului 4, autoritatile au reusit sa blocheze accesul aurolacilor prin betonarea usilor si ferestrelor de la parter. Imobilul are noua etaje si 36 de apartamente cu doua, respectiv trei camere. &#8222Tinerii nostri nu au unde sta si zeci de apartamente zac in paragina, a declarat Mihai Vasile, locatar in zona. Daca ANL-ul ar investi si in acest bloc, s-ar rezolva macar partial problema locuintelor&#8221. Blocul a apartinut CET Bacau, dupa care a fost preluat de Primaria Bacau. Din lipsa fondurilor necesare definitivarii constructiei, Primaria a predat imobilul Agentiei Nationale pentru Locuinte (ANL) Bacau. In patrimoniul caruia zace de mai bine de doi ani. &#8222Structura de rezistenta a imobilului nu este afectata, ne-a declarat Constantin Strugariu, sef oficiu ANL. Pentru reconsolidarea lui am avea nevoie de aproximativ 17 miliarde de lei. Lucrarile la blocul

4 ar fi trebuit incepute anul acesta, dar din cauza inundatiilor banii vor merge la sinistrati&#8221. Autoritatile spera ca la sfarsitul anului viitor blocul sa fie &#8222ca nou&#8221. Suma necesara lucrarilor nu reprezinta nici macar o treime din costul de executie a unui imobil nou.

Cine si-a pierdut un bloc?

Situatia blocului 4 este una fericita. Vis-a-vis de acesta este construit un alt imobil, care nici macar numar nu are. Blocul are patru etaje. O perdea neagra atarna la fereastra unui apartament de la etajul 2, semn ca cineva a locuit acolo candva. Pe casa scarii se vad bucati de perete cazute. Nimeni nu stie al cui este blocul si nici cine a locuit acolo. Singurii care ne pot da relatii despre imobil sunt locatarii din zona. &#8222Blocul a aparut prin anii &#821690, povesteste Maria Vlase, locatara. Este un camin de nefamilisti, dupa cate stiu eu. A fost locuit o perioada de timp, dupa care a fost lasat in paragina&#8221. Primaria neaga ca ar fi proprietara imobilului. &#8222Dupa cate stiu eu, blocul apartine societatii Electromontaj, nicidecum nu intra in patrimoniul Primariei&#8221, ne-a declarat Constantin Giosanu, director si purtator de cuvant al Primariei Bacau. Dar conducerea Electromontaj sustine ca blocul nu a fost niciodata al societatii. De asemenea, seful ANL neaga ca blocul ar fi in patrimoniul institutiei pe care o conduce si nici macar nu are idee cine il are in &#8222dotare&#8221. O constructiei de miliarde, cu patru etaje si zeci de garsoniere isi cauta proprietarul.

Dezinteres la Primarie si disperare pentru 2.000 de familii

Situatia celor doua imobile contrasteaza drastic cu miile de bacauani care aspteapta un apartament de la stat. Numarul exact al acestora

l-am aflat dupa ore intregi de colindat intre Serviciul Public de Asistenta Sociala (SPAS) si Primarie. Luminita Gorneanu, seful serviciului de Asistenta Sociala Bacau, ne-a spus ca &#8222nu avem de unde sa stim cate cereri de locuinte sunt. Trebuie sa luati legatura cu Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant&#8221. Ionut Tomescu fiind in concediu, am incercat sa aflam situatia cererilor de locuinte de la Constantin Giosanu. Acesta ne-a trimis la Ioana Calustian, directorul SPAS, care este si ea in concediu. Si asa, dupa un du-te vino de cateva ore, am aflat numarul celor fara locuinte. La ora actuala, sunt depuse 2.300 de cereri de locuinte, dintre care au fost solutionate 200.

Scris de Iulia CUCU

Transportatorii bacauani, fie ei taximetristi, soferi de microbuze sau conducatori de autobuze au fost verificati la sange de catre politistii de la Biroul Politiei Rutiere si inspectorii de la Autoritatea Rutiera Romana. 20 de autobuze apartinand Autoritatii Operatorilor de Transport Public Privat circulau pe drum judetean, desi aveau licente de transport eliberate doar pentru traseul 17 din municipiu. In total s-au aplicat 168 de sanctiuni, in valoare de peste 76 milioane de lei.

Cele mai multe amenzi au fost date transporta-torilor de la Autoritatea Operatorilor de Transport Public Privat, care nu au respectat traseul stabilit in licenta. &#8222Potrivit evidentelor noastre, doar sase autobuze de la AOTPP au autorizatie sa circule pana in comuna Nicolae Balcescu, ne-a declarat Viorel Pocovnicu, inspector la Autoritatea Rutiera Romana. Insa, in urma controlului s-au depistat aproape 20 de autobuze care circulau ilegal. Acestea avea licenta de transport doar pentru municipiu, nu si pentru drum judetean. Prin urmare, am luat masura retinerii tablitelor cu numarul de traseu, iar soferii in cauza au primit sanctiuni. Unii conducatori auto de la AOTPP au fost sanctionati si pentru faptul ca nu aveau documentele originale de transport. In momentul controlului, acestia au pus la dispozitie copii ale actelor&#8221. Tot in urma controlului comun, patru soferi de la aceeasi asociatie (AOTPP) au trebuit sa suportele consecintele legale pentru lipsa licentelor de transport. Ei au fost amendati cu 3,2 milioane de lei, urmand ca in cateva zile sa se puna la punct cu toate documentele. &#8222Personal am trei licente de traseu si trei autobuze care circula pana la Balcescu, afirma Vasile Luncanu, presedintele AOTPP. Eu nu am incalcat in nici un fel legea. Nu stiu ce s-a intamplat in cazul colegilor mei. Noi ne vedem o data la doua saptamani si analizam problemele care se ivesc in acest interval de timp. Pana acum nu ne-am intalnit, prin urmare nu stiu nici de ilegalitatile si nici de amenzile primite de soferii de la AOTPP&#8221.

Si conducatorii auto de la Transport Public au avut de &#8222patimit&#8221 in urma controlului politistilor de la circulatie si inspectorilor de la ARR. &#8222Doi dintre ei au fost depistati sub influenta bauturilor alcoolice, ne-a declarat inspectorul principal Dorin Roman, de la Biroul Politiei Rutiere Bacau. Conducatorilor auto in cauza li s-au retinut permisele de conducere si li s-au intocmit dosare penale&#8221. Pe langa sanctiunile aplicate de politisti, cei doi soferi au ramas si fara locuri de munca. &#8222Deja li s-au desfacut contractele de munca pe

motive disciplinare, ne-a spus Nicolae Sutu, directorul societatii Transport Public. Ne gandim, in primul rand, la siguranta calatorilor&#8221. In total, politistii au aplicat transportatorilor verificati 168 de sanctiuni, in valoare de peste 76 milioane de lei. &#8222Si in perioada urmatoare, vom monitoriza indeaproape activitatea de transport public, iar acolo unde vom gasi abateri, vom aplica legea. Scopul nostru este sa reducem evenimentele rutiere si sa asiguram un climat de siguranta pe soselele bacauane&#8221, a mai spus inspectorul principal Dorin Roman.

Scris de Lili ADOCHITEI