Sunt slabe sanse ca judoka de la Palatul Copiilor sau SCM Bacau sa participe la marele turneu international de la Ploiesti, rezervat juniorilor II. Prof. Aurel Chelariu, care are o grupa de bun nivel la aceasta categorie de varsta, nu gasise pana ieri sponsorizarea pentru efectuarea deplasarii. Turneul ar fi foarte util pentru judo-ul bacauan, cel putin pentru autoevaluarea sa intr-un cadru international extrem de redutabil. In plus, la Ploiesti se da acum ora exacta in judo-ul romanesc, de cand liderul de sindicat al Petrom, Liviu Luca, a devenit presedinte al FR Judo.
Scris de Peter Kelmann
N-o vor intoarce ca la Ploiesti
Karting, Campionatul National \ Bacaul, gazda a primei confruntari
Sedinta de marti searã a comisiei de karting din cadrul Federatiei Romane de Automobilism s-a centrat pe problemele organizãrii etapei de debut a Campionatului National, cea de la Bacãu. A fost intocmitã lista oficialilor si arbitrilor care vor conduce efectiv cursele de la pista Selena Motor Sport, care va avea onoarea sã deschidã competitia din 2006, in zilele de 29-30 aprilie. Au mai fost discutate problemele legate de noua organizare a Campionatului National, una care va da mai multã libertate cluburilor, in raport cu Federatia Romanã de Automobilism (FRA), forul care inglobeazã si lumea kartingului.
Agendã organizatoricã
Noul sef al kartingului romanesc, Alexandru Godri, ne-a lãmurit cã, intr-adevãr, CN urmeazã sã fie organizat de-acum inainte de cluburile de karting proprietare de circuite (Selena Motor Sport Bacãu, AMC Kart Bucuresti si SKAT Kart Tg. Secuiesc) in cooperare cu Asociatia Cluburilor de Karting (ACK), infiintatã in urmã cu o lunã. Criteriile de performantã organizatoricã pentru cluburi nu au fost precizate. „Urmeazã ca cluburile sã se intalneascã si sã rezolve aceste probleme. Un prim pas in delimitarea competentelor pas a fost fãcut: ACK a cumpãrat cupele care vor fi acordate in etapa de la Bacãu”, ne lãmureste Alexandru Godri. „Automobil Clubul Roman, ACR, organizatorul Campionatului, urmeazã sã aprobe acest acord al cluburilor, ACR fiind forul tutelar, umbrela tuturor”. Programul etapei de la Bacãu si clasele care vor concura vor fi anuntate inainte de primele antrenamente, cele de vineri, ne-a mai spus Alexandru Godri.
Bucurestiul se emancipeazã
Circuitul AMC Kart Bucuresti doreste sã obtinã in 2006 licenta internationalã, de care, in Romania, se bucurã in prezent doar circuitul Selena Motor Sport Bacãu. Complexul de karting din Pipera este bine alcãtuit, desi facilitãtile si finisajele nu sunt de acelasi nivel cu ale Bacãului. AMC Kart doreste sã organizeze o competitie internationalã a clasei Biland, multi dintre apropiatii acestui club fiind legati intr-un fel sau altul de aceastã categorie, a karturilor cu motor in patru timpi. Tot clubul bucurestean va organiza, se pare, etapa romaneascã a Campionatului Europei de Sud-Est. Aceastã ridicare a circuitului din Capitalã, care urmeazã „exploziei” celui din Bacãu (inclusiv prin organizarea a nu mai putin de cinci competitii internationale – trei Cupa Selena si douã etape ale CE-SE), demonstreazã cã existã in Romania multã preocupare fatã de karting si fatã de sporturile cu motor. Adãugand cã mai existã un circuit nou la Arad si unul vechi la Tg. Secuiesc, iar alte orase isi doresc si ele kartodromuri, avem un tablou al emulatiei din karting, un fenomen datorat in mare mãsurã clubului Selena Motor Sport Bacãu.
Scris de Peter Kelmann
Fotbal, Cupa UEFA/Un pas mic pentru /o finala mare/Middlesbrough – Steaua (22.00, TVR 1)
Va fi Victoras Iacob titular cu Middlesbrough? Aceasta este marea necunoscuta din lotul Stelei. Semnalele sunt contradictorii, dar se inclina spre o eventuala titularizare. In conditiile in care antrenorul Cosmin Olaroiu nu va putea conta in returul cu Middlesbrough pe suspendatii Paraschiv si Nicolita, revenirea pe teren a lui Victoras Iacob ar fi binevenita pentru tehnician. Desi atacantul nu este apt 100%, „Jancker” va fi folosit cel mai probabil ca titular pe „Riverside”, in conditiile in care Oprita va juca in locul lui Nicolita ca mijlocas dreapta, iar Andrei Cristea va fi doar rezerva din cauza randamentului slab din ultima perioada. anvinsa cu 1-0 si eliminata din semifinalele Cupei Angliei, echipa de fotbal Middlesbrough a mai suferit o pierdere importanta: eroul meciului de la Bucuresti, din semifinalele Cupei UEFA, portarul australian Schwartzer s-a accidentat an minutul 40 si a fost anlocuit de Jones. Schwarzer sufera de o fractura de pomet si va lipsi de la returul cu Steaua, de joi (ora 22,00, transmisie directa pe TVR 1), chiar si prezenta sa an lotul Australiei pentru Cupa Mondiala fiind pusa sub semnul antrebarii. O stire nu tocmai buna pentru Steaua este ca Viduka s-a refacut si va fi mai mult ca sigur titular in aceasta seara. Partida va fi oficiata de o brigada de arbitri din Slovacia, avandu-l la centru pe Lubos Michel. Lubos Michel, an varsta de 38 de ani si arbitru FIFA din 1994, a mai arbitrat Steaua tot la un meci cu o formatie din Anglia, Aston Villa, scor 2-1, disputat la Bucuresti, pe 25 noiembrie 1997, an turul trei al Cupei UEFA. El va fi ajutat de asistentii Martin Balko si Roman Slysko, iar rezerva va fi Vladimir Hrinak. Observator pentru arbitri a fost delegat Peter Mikkelsen din Danemarca.
1.800 de romani la Middlesbrough
La partida din aceasta seara cu Middlesbrough, Steaua va fi incurajata pe „Riverside Stadium” de aproximativ 1.800 de suporteri romani sositi atat din Romania, cat si din Londra sau alte orase ale Angliei. Scris de Cristi Sava
Fotbal, Divizia A/Cine ne fluiera cu Bistrita?
Pentru partida dintre FCM Bacau si Gloria Bistrita, joc ce se va disputa sambata, 29 aprilie de la ora 18.30, CCA a delegat urmatoarea brigada de arbitri: Vasile Bratu (Amara), Nicolae Marodin si Florin Stanescu (ambii din Bucuresti). Ca rezerva a fost desemnat Adrian Stanescu din Bucuresti. Observatori vor fi Mircea Cezar Ionescu si Ioan Muresan, ambii din Bucuresti.Scris de Cristi SAVA
„Nu vreau sa ma opresc aici”/Dupa golul din meciul cu Rapid, atacantul FCM Bacau, Bobi Verdes vrea sa inscrie si contra Gloriei
Era pe sec din vremuri imemorabile. Adica de mai bine de doi ani. In limbajul atacantilor, asta inseamna o vesnicie. Eternintatea s-a spart in bucati in minutul 77 al meciului de sambata, contra Rapidului, atunci cand Bobi Verdes a inscris un gol ce ar fi putut parafa un rezultat de notorietate si moral pentru FCM Bacau. Din pacate, „galben-albastrii” au suferit cea de-a saptea infrangere consecutiva, ramanand pe buza inferioara a clasamentului. Incurajat de golul reusit in Giulesti, Verdes da asigurari, promitand ca va marca din nou contra Gloriei si va urni pe FCM Bacau din zona nisipurilor miscatoare.
-Bobi, in sfarsit ai spart gheata. Te asteptai ca vei da gol tocmai Rapidului?
-Sincer, la fiecare meci ma gandesc sa punctez deoarece acesta este telul oricarui atacant. Imi doream mult sa marchez in poarta Rapidului, mai ales ca pe tot parcursul saptamanii trecute, nea’ Cristi Popovici m-a asigurat ca voi marca.
-Concret, ce ti-a zis?
-Mi-a spus ca simte ca voi da gol. M-a incurajat merreu, zicandu-mi ca trebuie sa fiu increzator in fortele mele. A avut el presimtirea asta ca voi marca si s-a adeverit.
-Ce a insemnat acest gol pentru tine?
-Foarte mult. Un atacant care nu marcheaza sufera mult. Pentru mine, golul din Giulesti a insemnat sfarsitul unui cosmar. Regret ca nu am putut castiga. O remiza ar fi insemnat foarte mult. Si pentru moralul echipei, dar si pentru situatia din clasament. Imi vine sa-mi pun unghia in gat cand ma gandesc ca am fost doar la cateva secunde.
-Ce ai fi facut in locul lui Tanasa la acea faza din prelungiri?
-Acum, dupa razboi, mi-e foarte usor sa zic ce as fi facut. Poate ca as fi dat in minge de o faceam patrata. Dar poate ca ma apucam si eu sa driblez. Poate ca imi ieseau driblingurile sau poate ca nu. A fost o greseala peste care trebuie sa trecem. Trebuie sa privim inainte.
-Inainte, adica spre meciul cu Gloria Bistrita.
-Pe care trebuie sa-l castigam neaparat. E un meci decisiv. Pana acum noi am tot spus ca fiecare meci e decisiv, insa jocul cu Gloria e cu adevarat decisiv. Daca nu castigam, putem sa ne luam adio! Eu am insa mare incredere in echipa si sper sa marchez din nou. Nu vreau sa ma opresc aici. Simt ca pot ajuta echipa.
-Cum te simti fizic?Rezisti 90 de minute?
-90 poate nu, dar 89 cu siguranta. Am incredere in mine si in echipa. Ne vom bate pana la final.Scris de Dan SION
Hackeri de sute de milioane: Afaceri necurate pe Internet
Procurorii de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism Bacãu au trimis in judecatã patru hackeri. Acestia sunt acuzati de fraudã informaticã si detinerea de aparaturã destinatã falsificãrii cardurilor bancare. Hackerii au modificat o paginã WEB de licitatii, fortand astfel mana utilizatorilor sã le punã la dispozitie datele de identitate, numerele cãrtilor de credit, inclusiv codurile PIN. Anchetatorii cred cã afacerea a adus in buzunarul celor patru bãcãuani sute de milioane de lei.
Dupã ce s-a „specializat“ o perioadã de timp in Anglia, Vasile F., in varstã de 32 de ani, din Bacãu, s-a gandit sã punã pe picioare o afacere la modã: fraudã informaticã si falsificarea de carduri bancare. Individul s-a asociat cu Marian M. (27 de ani) care, desi nu are studii superioare de specialitate, este foarte priceput la utilizarea calculatorului. Sarcina lui Marian era ca, prin Internet, sã obtinã datele de identificare a unor cãrti de credit apartinand unor cetãteni strãini si valorificarea lor, folosind aparaturã specialã de citire si inscriptionare a benzilor magnetice ale cardurilor. Ca sã aibã toate conditiile de lucru, Vasile F. si-a finantat partenerul de afaceri cu 2000 de euro, bani necesari achizitionãrii unui calculator performant. De asemenea, tot „seful“ l-a pus pe calculatorist in legãturã cu douã persoane din Constanta, care i-au explicat informaticianului bãcãuan cum sã procedeze pentru a-si atinge scopul. Pentru cã Marian M. nu avea cunostinte de informaticã necesare realizãrii si modificãrii de pagini WEB, „seful“ se aratã disponibil sã mãreascã numãrul membrilor din afacere. Ionut A.(34 de ani), un tanãr bine pregãtit profesional, de profesie electronist, se aratã mai mult decat incantat de propunere. El primeste sarcina sã obtinã datele de identificare a cardurilor si sã transmitã informatiile lui Vasile F. Putin mai tarziu, in grup isi gãseste loc si Ciprian Marian O., care o fãcea mai mult pe soferul celorlalti.
Sute de strãini fraieriti de cei patru bãcãuani
Dupã ce au terminat cu organizarea, cei patru s-au pus pe treabã. Metoda folositã de Marian M. si Ionut A. este cunoscutã in domeniul informatic sub denumirea de „phishing“. Prin intermediul unor programe specifice, cei doi au falsificat pagina de inregistrare a site-urilor de licitatii e-bay. Apoi, aceastã paginã falsã a fost trimisã cãtre adresele valide de E-mail din baza de date creatã anterior (metoda fiind cunoscutã sub denumirea de „spam“). Rationamentul era simplu. Utilizatorii care primesc mesajul isi introduc datele de inregistrare pe site-ul e-Bay, adicã le oferã totul pe tavã hakerilor. „Valorificarea datelor de identificare a cardurilor cu ajutorul aparatelor destinate falsificãrii instrumentelor de platã electronicã a constituit cea de a doua preocupare a grupului infractional organizat, precizeazã procurorul de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism Bacãu, care s-a ocupat de caz. Initial, atributia de valorificare a datelor de identificare a cardurilor i-a revenit in exclusivitate lui Vasile F“. Se pare cã individul a avut serios de lucru, pentru cã erau zile cand primea informatii despre 70 – 80 de cãrti de credit. Dorind sã nu rãmanã mai prejos decat partenerul de afaceri, Marian M. si-a comandat si el aparaturã pentru falsificarea instrumentelor de platã electronicã. Tot prin aceeasi filierã si-a ajutat si prietenii (Ionut A. si Lilian C.), sã obtinã instrumentele necesare falsificãrii cardurilor bancare.
Sute de milioane obtinute prin fraudã informaticã
Politistii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Atidrog si procurorul de la DIICOT nu stiu cu exactitate cati bani s-au scos din aceastã afacere. In orice caz e vorba de sute de milioane de lei. Din sumele obtinute prin valorificarea informatiilor de pe Internet, Vasile F. ii dãdea o parte lui Marian M., iar acesta din urmã le scãpa ceva printre degete lui Ionut A. si Ciprian Marian O. Dupã ce au probat activitatea infractionalã a grupului, procurorul de la DIICOT a dispus trimiterea in judecatã a lui Marian M., Vasile F., Ionut A. si Ciprian Marian O. pentru constituirea in grup infractional, fraudã informaticã si detinerea si folosirea de echipamente destinate falsificãrii instrumentelor de platã electronicã. Va ajunge in fata instantei si Lilian C. (29 de ani) pentru constituirea in grup infractional si detinere de aparaturã destinatã falsificãrii instrumentelor de platã electronicã. Marian M. a si fost arestat preventiv, in timp ce partenerii lui de afaceri s-au bucurat de libertate pe durata cercetãrilor.
Scris de Lili Adochitei
Dracula Park ameninta falimentarea a sute de bacauani
Afacerea Dracula Park este pe cale sã se dezumfle, dupã ce, ani la rand, fosta guvernare a tot bãtut toba, anuntand o investitie extrem de profitabilã pentru romani. Incã de pe la inceput, povestea a cam scartait, celebrul personaj de legendã fiind nevoit sã-si mute culcusul de la Bran, la Sighisoara, pentru ca, in final, sã poposeascã tocmai pe la Snagov, langã Capitalã. Lucrurile par a fi destul de neclare, panã la urmã doar justitia fiind mai in putere sã facã luminã. Mai ales de cand Regia Autonomã – Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a reziliat unilateral contractul, aceasta fiind proprietara terenului pe care urma sã se ridice faimosul parc.
Atacat din toate pãrtile ba de UNESCO, de printul Charles, biserica Evanghelicã din Timisoara si, cel mai vehement, de opozitia de panã in 2004, afacerea contelui transilvan riscã sã se transforme intr-un real scandal. Insã, problema care-i roade cel mai tare pe romanii care au crezut in povestile guvernantilor din legislatura trecutã este cum sã isi recupereze investitiile. Printre acestia se numãrã si cateva sute de bãcãuani care au plasat economiile in actiunile Dracula Park. Dupã cum se prezintã lucrurile, acest fapt nu va fi deloc facil si, in plus, s-ar putea prelungi pe o perioadã extrem de lungã de timp. Asta, intrucat, desi contractul este incã in vigoare, unul dintre asociati, respectiv RA APPS, s-a retras din afacere. Banii subscrisi de investitori prin ofertã publicã de actiuni cicã ar mai exista, cu toate cã, in prezent, oamenii cabinetului Tãriceanu incã mai fac cercetãri asupra persoanelor care au incheiat afacerea.
300 de bãcãuani sperã la cele 1,4 miliarde subscrise
Sã reamintim cã proiectul a fost lansat in noiembrie 2001, investitia totalã ridicandu-se la 31,5 milioane de dolari. Societatea Fondul de Dezvoltare Turisticã Sighisoara SA a derulat, in decembrie 2001-aprilie 2002, o ofertã publicã de actiuni in urma cãreia a reusit sã atragã fonduri de peste trei milioane de dolari, desi valoarea totalã a emisiunii de actiuni a fost de cinci milioane de dolari. Prin urmare, incã din prima, actiunea s-a lovit de obstacole. E drept cã actiunea de subscriere s-a derulat cam in aceeasi perioadã in care izbucniserã marile scandaluri financiare gen FNI, Familia, Argus, Minerva etc, ceea ce i-a cam indepãrtat pe potentialii investitori bãcãuani. Interesant totusi cã suma de trei milioane de dolari a fost subscrisã de 15.000 de actionari, 15 dintre acestia, care au fost de fapt primii investitori, detinand aproape 70 la sutã din titluri (in valoare de douã milioane de dolari). La nivel de judet, emisiunea s-a bucurat de un succes relativ, dacã luãm in calcul faptul cã doar 300 de persoane au ales sã investeascã in afacerea initiatã de Ministerul Turismului. Mai exact, bãcãuanii au cumpãrat 139.000 de actiuni (mai putin de unu la sutã din totalul de 15,5 milioane de actiuni emise) valoarea totalã a investitiei ridicandu-se la peste 1,4 miliarde de lei. Valoarea nominalã a unei actiuni era de 10.000 de lei, iar pretul de vanzare,10.200 de lei, diferenta de 200 de lei reprezentand comisioane, taxe si speze aferente. Suma de 1,4 miliarde nu pare deloc insignifiantã, dacã luãm in calcul ce se putea face pe atunci cu acesti bani.
Doar Justitia poate infige tãrusul
Cert este cã, deocamdatã, pentru ca romanii sã-si recupereze investitia este nevoie de anularea legalã a contractului dintre Dracula Park SA si RA-APPS, mãsurã pe care o poate lua, eventual, numai justitia. Din pãcate, nici varianta cotãrii la Bursã nu s-a materializat, intrucat solutia nu a fost aprobatã de Comisia Nationalã a Valorilor Mobiliare (CNVM). Panã la urmã, nu a mai fost infiintat parcul industrial, conditie obligatorie ca proiectul sã demareze, existand mai multe cotestatii privind fezabilitatea proiectului. S-a infiintat totusi „Parcul turistic si de agrement Snagov”, dar care nu a putut fi listat pe Bursã, tocmai din cauza litigiilor aflate in desfãsurare. Interesant de urmãrit care va fi soarta vampirului (sau a vampirilor) implicat in acest proiect care, la inceput, pornea la drum destul de voios, imbãrbãtat de lozinca mobilizatoare „Sã-l punem pe vampir sã munceascã″.
Scris de Florentin Radu
Mai multi furnizori, aceeasi saracie
Casa Judeteanã de Asigurãri de Sãnãtate (CJAS) a primit solicitãri de contractare din partea unor noi furnizori de servicii medicale din judet. Dan Stoica, purtãtor de cuvant al CJAS, ne-a declarat cã este vorba de un laborator de analize medicale si mai multe cabinete stomatologice. Asta inseamnã, cã, de la 1 mai, asiguratii vor putea apela si la noii furnizori dacã acestia vor indeplini conditiile pentru a primi finantare de la CJAS. Din pãcate, fondurile alocate pentru servicii medicale nu cresc proportional cu numãrul furnizorilor, ceea ce inseamnã cã acelasi buget va fi impãrtit intre mai multe cabinete si laboratoare. Banii sunt insuficienti, asa cã, in fiecare lunã, fondurile pentru servicii stomatologice se epuizeazã dupã primele zile, iar la laboratoarele de analize s-au ocupat deja listele de asteptare si pentru luna august.
Scris de Doina Mincu
Spaga pentru bransament \ De doua luni la cheremul unor angajati ai RAGC
Locatarii unui bloc din Bacãu asteaptã de aproape 2 luni ca angajatii RAGC sã facã o lucrare simplã. Au sãpat si astupat santuri la comandã, ca intr-un banc prost. Li s-a cerut spagã, dar nici asa nu au rezolvat problema. Conducerea RAGC nu crede cã salariatii sãi se preteazã la astfel de practici. In blocul 1 de pe strada 1 mai, din Bacãu, locatarii plãtesc de ani de zile pierderi imense la apa rece.
Au verificat toate apartamentele locuite, tevile de la subsol, dar nu au descoperit cauza consumului exagerat indicat de apometrul de bransament. La inceputul lunii martie s-au hotãrat sã cearã avizul Regiei Autonome de Gospodãrie Comunalã (RAGC) pentru bransament separat. Pe 10 martie au obtinut aprobarea. „De atunci suntem dusi cu vorba, intr-o bãtaie de joc pe care nu o intelegem, ne-a declarat Marius Goian, locatarul care s-a ocupat de realizarea lucrãrii. Intr-o zi a venit maistrul de zonã cu un inginer si mi-au indicat sã fac santul spre unul dintre cãminele in care vor realiza bransamentul. Am sãpat santul, dar a doua zi mi-au spus cã trebuie sã ne branseze la alt cãmin. Acesta era in stradã si trebuia spart asfaltul. Am solicitat avizul primãriei. L-am primit, dar a expirat de cand mã duc cu vorba cei de la RAGC. Acelasi maistru a zis cã nu ne mai branseazã in stradã, ci la primul cãmin. Am sãpat alt sant. I-am tinut pe vecini cu grãmezi de pãmant sub geam mai bine de o lunã. Intr-o zi a venit cel care se prezenta drept inginer si mi-a spus cã mã costã 100 de euro. Pentru cã am acceptat cu prea mare usurintã, in ziua urmãtoare a cerut 200 euro”. Locatarul spune cã a fãcut cerere la RAGC sã opreascã apa pentru a se face sudura. A primit aprbarea, dar acum santul sãpat e prea mic. „Dacã tot au venit zi de zi oamenii de la RAGC si m-au pus la sãpat santuri aiurea si mi-au cerut euro, de ce nu au spus cum sã fac santul? Isi bat de noi. Mi-au spus niste vecini cã trebuie sã te porti cu ei ca si cu oul, cã dacã ii superi nu mai vezi bransare”.
Petrus Rãdulescu, director executiv la RAGC, ne-a declarat cã nu este strãin de acest caz, dar nu a putut identifica persoana care i-a cerut spagã lui Marius Goian, intrucat abonatul nu i-a dezvãluit numele. Acesta nu a dorit sã-i lase fãrã loc de muncã pe salariatii RAGC, ci sã rezolve problema mai repede.
„Ii asteptãm pe abonatii cãrora li se solicitã bani sau «atentii» de cãtre salariatii nostri sã ni se adreseze cu date exacte, ne-a declarat directorul Rãdulescu. Vom verifica sesizãrile si vom lua mãsuri. Nu este normal dacã omul plãteste taxã de bransare, care este de 115 RON, sã mai dea bani in plus. Numai dacã bransarea se face in exteriorul cãminului clientul plãteste lucrarea sau o face, cu avizul nostru, dar pe cont propriu. Am mai avut reclamatii contra unor salariati care ar fi cerut bani, dar fãrã dovezi”. Cel mai recent a fost cazul mai multor abonati din cartierul CFR la care s-au prezentat falsi angajati ai RAGC si le-au solicitat bani pentru anumite lucrãri. Directorul Rãdulescu ii sfãtuieste pe bãcãuani sã solicite legitimatiile celor care le bat la usã sau in poartã in numele RAGC.
Scris de Doina Mincu
S-a dublat numarul tonelor de marfa intrate in Vama Bacau
Vama Bacau si-a dublat in primul trimestru al acestui an tonajul marfurilor vamuite. Daca in primul trimestru al anului 2005 lucratorii vamali bacauani au vamuit cu putin peste 100.000 tone de marfa, primul trimestrul al acestui an i-a pus in situatia de a vamui peste 295.000 tone de marfuri. Din acest total peste 180.000 tone au fost importuri si peste 115.000 au fost exporturi. „E cea mai mare crestere in ultimii sase ani. A mai fost o crestere spectaculoasa in primul trimestru al anului 2004. Atunci s-au vamuit aproximativ 193.000 tone de marfuri, insa nu se compara cu volumul inregistrat in acest an”, a precizat Vasile Soiman directorul Vamii Bacau. In ciuda acestui lucru, automarfarele care s-au prezentat la vamuire in trimestrul I din 2006 au fost mai putine cu aproape 830 de camioane fata de aceeasi perioada din 2005. Numarul acestora nu a depasit 5.375 de automarfare fata de 6.200 in primul trimestru din 2005 cand, conform raportului de activitate al Biroului Vamal Bacau pe trimestrul I 2006, a fost si perioada cu cele mai multe camioane vamuite incepand din 2001 pana in prezent. Ceea ce a dus insa la dublarea volumului de marfuri vamuite a fost cresterea numarului de vagoane care au fost nevoite sa treaca la control prin Vama Bacau. Astfel, in trimestrul I 2006 s-au vamuit un numar de aproape 1730 de vagoane, fata de un numar de aproximativ 1180 in perioada similara din 2005, depasirea fiind de circa 545 de vagoane. Cele mai multe au fost destinate exportului, aproximativ 1565, in timp ce pentru import au fost vamuite doar 160 de vagoane. Cu toate ca volumul s-a dublat, nu acelasi lucru se poate spune si despre procesele verbale de contraventie. Raportarea facuta pentru primul trimestru arata ca s-au intocmit un numar de 12 procese verbale fata de trimestrul I 2005 cand s-au incheiat 17 procese verbale de constatare a unor contraventii. De asemenea s-au mai intocmit 14 adeverinte de retinere a bunurilor si un numar de 7 procese verbale de valorificare a bunurilor devenite proprietatea statului care au fost trimise deja la Directia Generala a Finantelor Publice Bacau.Scris de Claudiu Banea
Productia industriala a Bacaului se afla in declin
Productia industriala totala a judetului Bacau a fost in scadere in luna februarie 2006. Comparativ cu aceeasi luna din 2005, aceasta a fost mai mica cu aproximativ 0,5 la suta, atat in serie bruta cat si in conditii comparabile din punct de vedere al numarului de zile lucratoare. Comparativ insa cu luna ianuarie 2006, luna februarie s-a dovedit a fi totusi mai productiva tinand cont de indicatorii raportati de Directia Judeteana de Statistica (DJS) Bacau. Astfel, productia industriala totala a crescut cu peste 19,5 la suta in serie bruta si cu aproape 27 la suta in conditii comparabile din punct de vedere al numarului de zile lucratoare. Cu toate ca luna februarie 2006 a mers mai slab in privinta productiei industriale, cumulat pe primele doua luni ale acestui an, aceasta a reusit sa inregistreze o crestere cu aproximativ 0,7 la suta fata de perioada similara din 2005. Specialistii de la DJS Bacau pun aceasta crestere pe seama plusurilor inregistrate in industria prelucratoare cu aproape 1,1 la suta, in industria energetica cu aproximativ 8 la suta, in timp ce industria bunurilor de uz curent a inregistrat cea mai mare crestere, depasind cu 35 la suta productia realizata in primele doua luni din 2005. Nu la fel de productive s-au aratat industria bunurilor de folosinta indelungata, care a inregistrat o scadere cu aproape 20 la suta in perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2006 fata de perioada similara din 2005, si industria bunurilor de capital care a resimtit o scadere cu aproximativ 10 la suta raportat la aceleasi perioade. Din punct de vedere al productiei fizice, luna februarie a fost una cu un impact negativ in comparatie cu aceeasi luna a anului precedent. Din 140 de produse analizate, doar 43 au inregistrat cresteri, doua s-au mentinut la acelasi nivel, in timp ce 95 de produse s-au aflat in scadere. Cumulat pe primele doua luni din 2006, situatia judetului Bacau se prezinta la fel de sumbra. Astfel, s-a reusit „performanta” scaderii nivelului de productie pentru 100 grupe de produse in timp ce cresteri nu au inregistrat decat 40 de produse, comparativ cu perioada ianuarie – februarie 2005. Printre produsele care au inregistrat cresteri semnificative se numara tricotajele, hartia, carnea de porc taiata in abatoare, amoniacul de sinteza, in timp ce cauciucul sintetic, acidul sulfuric sau semiconservele de peste au inregistrat cele mai mari scaderi ale productiei fizice.Scris de Claudiu Banea
Salariatii de la CAROM au fost pacaliti de guvern
Banii promisi ca ajutoare sociale din partea Executivului pentru angajatii Carom nu au ajuns inca la destinatie. Cei 1,75 miliarde lei de la rezerva Ministerului Muncii au ramas in vistierie, in conditiile in care banii erau preconizati a fi impartiti cu ocazia sarbatorilor pascale. „Nimeni nu a primit nici un leu inainte de sarbatori. Nu stiu nimic de acei bani, nu stiu de ce nu au ajuns sau cand vor ajunge. Pana acum nu avem o confirmare ca acesti bani vor fi dati intr-o anumita zi. Oamenii si-au petrecut sarbatorile asa cum au putut”, a declarat Vasilica Udrea, liderul de sindicat de la Carom. Prefectul de Bacau, Gabriel Berca, sustine ca „din punct de vedere al implicarii Prefecturii in situatia Carom s-a facut tot ce se putea face. Legea a fost aprobata de Guvern si urma sa fie publicata in Monitorul Oficial. Intreg procesul se deruleaza prin Consilul Judetean si nu se putea face acest lucru intr-un timp relativ scurt”. Mai mult decat atat, alaturi de cei 600 de angajati care au primit deja notificarile in vederea disponibilizarii vor mai intra in randul somerilor si ceilalti 900 inclusi in programul de concediere colectiva. „Inainte de Paste am primit notificarile pentru ceilalti 900 de salariati care trebuie disponibilizati. Urmeaza sa stabilim ziua in care ne vom deplasa la Bucuresti pentru a discuta cu reprezentantii lichidatorului judiciar, cei ai Executivului si toti factorii implicati in problema de la Carom. Oricum vom urmari fiecare pas al lichidatorului pentru ca nu vrem ca societatea Carom sa fie vanduta unui grup de interese care sa o taie si sa o vanda la fier vechi. Am solicitat si prefectului sa fie foarte atent la ceea ce face domnul Marghescu pentru ca nu vrem sa avem parte de surprize neplacute. Am inteles ca deja se poarta discutii pentru cumpararea Carom, dar nu stim cine sunt cei interesati”, a adaugat Vasilica Udrea.Scris de Ovidiu Drug
S-au dus pentru malai si s-au ales cu o casa
Stefana Munteanu locuieste in cartierul CFR. Este o bãtranã ajunsã la o varstã venerabilã, 96 de ani. Ea sustine cã nu are pe nimeni care sã o ajute, doar vecinii mai trec sã ii aducã unele alimente si sã ii dea o manã de ajutor in gospodãrie. In anul 1997, Stefana i-a cunoscut pe sotii Miftode, Dumitru si Jenica. Fiind bolnavã, acestia s-au ingrijit de ea pret de mai mult timp, fãrã sã aibã, dupã cum sustin ei, vreo pretentie de la bãtranã. „Am fãcut-o in spirit crestinesc. Am vãzut cã are nevoie de ajutorul nostru si i l-am oferit. Dupã o perioadã, ne-a spus cã vrea sã ne lase casa dacã o ajutãm. Nu am fost de acord si am zis cã o sã-i cumpãrãm casa. In 1997 ne-a fãcut actul pe casã. I-am plãtit 10 milioane”, ne-a declarat Jenica Miftode. Ea a mai spus cã, desi este destul de in varstã si avea probleme, douã sãptãmani, cat bãtrana a fost grav bolnavã, a stat acasã la ea si a ingrijit-o. „Dupã ce s-a insãnãtosit, ea a venit cu ideea sã ne lase casa, nu am vrut si asa am ajuns sã facem actul de vanzare-cumpãrare. Acum nu mai recunoaste nimic. E bãtranã, este posibil sã fi uitat de tot ce s-a intamplat”, mai spune Jenica Miftode.
Aglaia Munteanu, Florentina Crainicu si alti cativa vecini ai Stefanei Munteanu au o cu totul altã versiune a povestii. Acestia sustin cã, in urmã cu cativa ani, sotii Miftode au venit la bãtranã, adusi de o altã vecinã, cu intentia sã cumpere mãlai. Stefana spune cã nu ii cunostea, dar cã le-a dat fãinã. „Eram bolnavã dupã o gripã. Au venit in casã la mine. Ea s-a oferit sã aibã grijã de mine. Eu nu aveam pe nimeni si am acceptat. Un timp veneau pe la mine si mã ajutau. Am fãcut actul de vanzare-cumpãrare, apoi nu au mai venit. Ei s-au lãudat cã mi-au luat casa, insã nu mi-au dat nici un ban”, ne spune cu greu Stefana Munteanu. In actul de vanzare-cumpãrare sotii Miftode s-au angajat sã o ingrijeascã pe bãtranã, insã, tot ei sustin, nu au mai fost lãsati sã se ocupe de ea. Florentina Crainicu, vecina Stefanei, sustine cã „bãtrana a semnat acest act de vanzare-cumpãrare, dar ea nu stia ce i-a fost dat sã semneze”.
La randul sãu, Aglaia Munteanu, o altã vecinã, spune cã a fost in repetate randuri amenintatã de Dumitru si Jenica Miftode si de fiul acestora. „Mã cunosc cu familia ei de peste 20 de ani. Nu stiu prin cum au ajuns cei doi sã cumpere casa. Mai demult, m-au gãsit aici, au vrut sã mã dea afarã, dar nu am vrut sã ies. Le-am spus cã nu plec, cã incã nu este casa lor. Atunci m-au amenintat. Chiar si zilele trecute”, mai sustine Aglaia Munteanu. Indiferent de ce ar spune o parte sau cealaltã, in actul de vanzare-cumpãrare se precizeazã clar cã bãtrana nu are nici o pretentie de la cei doi soti, decat sã aibã grijã de ea panã la moartea acesteia. „Pretul acestei vanzãri (…) este de 10 milioane de lei, urmand ca dobanditorii sã intre in stãpanirea de drept asupra acestor bunuri incepand de astãzi, data incheierii si autentificãrii prezentului act, fãrã nici o altã formalitate, iar in stãpanirea de fapt, dupã decesul meu. (…) Pe langã pretul mentionat, cumpãrãtorii se obligã sã mã intretinã cu tot ceea ce este necesar unui trai normal si decent, iar la deces, sã mã inmormanteze conform traditiei crestine”, se aratã in contractul de vanzare-cumpãrare, semnat si parafat de notarul public Nicolina Stoica.
Scris de Rãzvan Sendrea
Profesorii nu au putut concura cu vremea frumoasa \ Liceenii au inceput scoala in parc
Dascãlii nu au reusit sã-i tinã in bãnci pe invãtãcei in prima zi de scoalã. Vremea frumoasã i-a imprãstiat pe elevi prin parc incã de la primele ore ale diminetii. Desi profesorii sustin cã au fost prezenti la datorie, copiii au spus fie cã au fost invoiti, fie cã nu au avut cu cine sã facã ore.
Multi dintre elevii bãcãuani au fãcut primele cursuri de dupã vacanta de Paste pe bãncile din parc. Vremea frumoasã si faptul cã a fost a treia zi in care s-a sãrbãtorit Invierea i-au tinut pe majoritatea elevilor departe de scoalã. Prezenti doar dimineatã, la primele ore de curs, copiii au impanzit imediat bãncile din Parcul Cancicov, bucurandu-se de soare. „Am fost pe la scoalã, dar profesorii nu prea tin ore, asa cã am iesit si noi putin prin parc”, a zis un elev, aruncand repede vina pe profesori. Altii au spus cã au primit acordul dascãlilor pentru a „tine orele in aer liber”. „Ne-am invoit pentru azi. Am fãcut douã ore dimineatã, dupã care ne-am dus la dirig si l-am rugat sã ne lase sã plecãm”, s-a auzit o replicã. Fie cã au primit undã verde de la profesori, fie cã pur si simplu au chiulit, cert este cã multe din sãlile de curs din scolile si liceele bãcãuane au fost ieri goale. De cealaltã parte a baricadei, directorii institutiilor de invãtãmant sustin cã profesorii nu au incurajat chiulul, dar nu au avut cum sã concureze cu vremea de afarã. „Sunt intr-adevãr foarte multi absenti. Dar este sãrbãtoare, ce sã-i faci? Si cu vremea asta frumoasã de afarã, cam greu sã-i tii in bãnci. Noi, profesorii, dupã cum vedeti, suntem la datorie”, a declarat Adrian Fuioagã, directorul Colegiului Tehnic „Anghel Saligny” din Bacãu. Mai retinut in declaratii, Rãducu Galeru, directorul adjunct al Colegiului National „V. Alecsandri” Bacãu, a spus cã „absenteismul nu e mare. Sunt cei din mediul rural care nu au ajuns la scoalã, precum si chiulangiii obisnuiti. Profesorii tin ore obisnuit, iar elevii sunt in bãnci”. In acest timp, insã, elevii care vroiau sã se invoiascã, fãcuserã coadã in fata cancelariei. „Pãi proful de romanã ne-a zis incã inainte de vacantã cã nu facem azi ore, si mai avem englezã. Vrem sã plecãm si noi in parc”, a declarat o elevã, tinand parcã sã-l contrazicã pe adjunct.
Scris de Gabriel Mihai
Medicii de familie acuza Casa de Asigurari de nepasare / Masa de Paste cu bani imprumutati
Medicii de familie s-au infuriat pe Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Ei acuza ca au fost lasati fara bani de Paste. Platile s-au facut la timp, iar banii au ajuns in banci in Vinerea Mare. Medicii din mediul rural nu au avut bani nici pentru ei, nici pentru angajati.
„In mod normal, ne primeam banii de la CJAS pe data de 20 a fiecarei luni, ne-a declarat unul dintre medicii de familie. Tocmai acum, au intarziat platile. Am asteptat pana in ultima clipa in speranta ca vor intra banii in banca, dar nu s-a intamplat asa. A trebuit sa imprumut bani pentru masa de Paste si pentru cadourile copilului”. Un alt medic ne-a sunat indignat de raspunsul pe care l-a primit de la CJAS. El ne-a declarat ca a telefonat miercuri la unul din birourile de la Casa si a intrebat de bani. „Am fost luat peste picior: «Da’ ce atata graba?». Ma intreb daca salariatii de la Casa de Asigurari si-au luat banii la timp sau trec prin acelasi stres ca si noi”, a incheiat medicul. Dan Stoica, purtator de cuvant al CJAS, ne-a declarat ca platile pentru medicii de familie s-au facut la inceputul saptamanii trecute. „Luni si marti am facut actele. Din cate stiu eu, vineri ar fi trebuit ca banii sa fie in banci. Erau ceva probleme la Trezoreria Buhusi, atat”. O parte din medici spun insa ca platile la CJAS se fac preferential si ca la fel s-a intamplat si in saptamana trecuta. „M-am interesat la Trezorerie si mi s-a spus ca marti au intrat banii pentru stomatologi, iar miercuri tot pentru stomatologi si 20 dintre medicii de familie. Abia joi a venit randul celorlalti aproape 300 medici de familie. Daca vineri au ajuns in banca, iar noi locuim la tara, ce trebuia sa facem? Sa inchidem cabinetul si sa plecam la Bacau?”. Intr-o situatie si mai grea s-au aflat angajatii medicilor de familie, mai ales ai celor din mediul rural. Daca medicul a reusit totusi sa scoata banii din banca vineri, nu a avut nici o posibilitate de a-si plati asistenta, moasa sau femeia de serviciu. Indignarea medicilor este cu atat mai mare cu cat venitul lor nu le permite sa puna bani deoparte de la o luna la alta. Unul dintre medicii nemultumiti ne-a declarat ca, dupa ce plateste toate cheltuielile cabinetului sau (salariile angajatilor, intretinerea si concesiunea), mai ramane cu aproximativ 10 milioane lei. „Si nici pe acestia nu-i primesc atunci cand am nevoie de ei”.Scris de Doina Mincu
Fotbal, Liga Campionilor / Barcelona – Milan (21.45, ProTV)
FC Barcelona are sanse mari sa joace an finala Ligii Campionilor dupa ce, cu o saptamana in urma, a castigat, cu scorul de 1-0 (0-0), partida disputata cu AC Milan, pe stadionul „San Siro”, an prima mansa a semifinalelor competitiei. In aceasta seara, Milan va trebui sa inscrie pentru a spera la o prezenta in finala. La italieni va reintra Inzaghi, marele absent din tur. Desi partida incepe de la scorul de 1-0, ibericii se tem de trupa lui Ancelotti. „Nu suntem calificati. Va trebui sa ne impunem si in acest meci de pe teren propriu”, a declarat Samuel Eto, atacantul Barc-ei.Scris de Cristi Sava
Spiridon, in lotul nationalei de tineret
In aceasta dupa-amiaza, de la ora 17:00, este programat pe stadionul „Unirea Valahorum” din Urziceni jocul amical de fotbal dintre reprezentativele de tineret ale Romaniei si Elvetiei. Pentru acest joc a fost convocat si jucatorul bacauan Daniel Spiridon (FCM Bacau). Interesant este ca pe lista celor 18 fotbalisti convocati pentru aceasta actiune se mai afla un bacauan, Costel Pantelimon, transferat in aceasta iarna de la Aerostar la Poli Timisoara. Reunirea lotului a fost prevazuta luni, 24 aprilie, ora 11:30, la Casa Fotbalului, dupa care s-a plecat spre Urziceni, unde se va desfasura cantonamentul dinaintea partidei. Scris de Cristi Sava
La Traian, ca in evul mediu / Arbitru batut cu paru’
Arbitrul bacauan Marius Movileanu a luat-o rau pe cocoasa la Traian, la partida dintre Inter Traian si Inter Onesti, joc care s-a disputat sambata, 22 aprilie, in cadrul Categoriei „Onoare”. Nemultumiti de o decizie a centralului bacauan, mai multi spectatori au intrat pe teren si l-au lovit pe oficialul bacauan. Se intampla in minutul 60 al partidei cand delegatul echipei gazda, Adrian Florea, a patruns pe terenul de joc si l-a lovit cu pumnul in fata pe Movileanu. La cateva secunde si-au facut aparitia pe teren si cativa spectatori care l-au lovit cu parul pe arbitrul bacauan. Din tribune s-a aruncat si cu o sticla, care s-a dus in capul tanarului cavaler al fluierului bacauan. Cu sange pe fata si sub amenintarile gazdelor, Marius Movileanu a reluat jocul, partida incheindu-se cu victoria oaspetilor, cu 2-1. Cazul, unul foarte grav, va fi analizat azi de catre Comisia de Disciplina a AJF Bacau.Scris de Cristi Sava
Tineri in lupta
Fara puncte. Si fara prea mari sperante. In aceasta situatie se afla, cu sapte etape inainte de final, FCM Bacau. Cum salvarea de la retrogradare se mai vede doar cu binoclul, bacauanii incearca sa dea totusi un sens acestui sezon. Noul obiectiv al „galben-albastrilor” este reconstructia echipei. „Atat timp cat mai avem sanse matematice de a ramane in prima divizie ne batem pentru ele. In acelasi timp, ne gandim insa si la viitor”, a recunoscut antrenorul Cristi Popovici. Iar viitorul incepe, evident, cu tinerii. Tineri precum Mavriche si Spiridon, Dornescu si Mardare. Toti acestia au aratat ca se poate conta pe ei. Sambata, contra Rapidului, tinerii Bacaului n-au tras piciorul. Dimpotriva. Au pus serios umarul la ceea ce putea fi un rezultat de moral pentru echipa lor.
Mavriche: harnic. Desi cu doar trei prezente in prima divizie, Sergiu Mavriche (22 de ani) a evoluat in Giulesti ca un jucator cu experienta, confirmand lucrurile bune aratate si in partida cu Farul, de la Constanta. A alergat, s-a tinut de adversar, a incercat sa puna mingea jos. In conditiile in care Codreanu se afla la final de contract, Mavriche are toate cartile in regula pentru a prelua stafeta postului de fundas dreapta.
Spiridon: polivalent. Dan Spiridon (22 de ani impliniti acum o luna) este o adevarata revelatie. De la „satelitul” FCM ll la nationala de tineret este o cale lunga pe care „Spirache” a parcurs-o intr-un timp relativ scurt. Polivalent (joaca si ca fundas central, dar si ca mijlocas), cerebral (are ca hobby sahul), Spiridon este un real castig. Contra Rapidului a revenit dupa o pauza de o luna cauzata de o accidentare, insa nu a parut sa acuze perioada petrecuta departe de gazon.
Dornescu: ambitios. In Giulesti, Mihai Dornescu (21 de ani) si-a trecut in cont cel de-al doilea joc in prima liga. E clar ca nu a facut meciul vietii sale, dar a pus mult suflet in joc. Are marea calitate ca incearca sa urce cu mingea la picior, fiind avantajat si de viteza. Nu straluceste in schimb in ceea ce priveste capacitatea de efort.
Mardare: impresionant. Intr-o aparare ravasita de accidentari si suspendari, Stefan Mardare (18 ani) si-a facut un debut in forta, bifand totodata si primul sau meci in Divizia A. Fizic impresionant („are picioarele mai groase ca ale mele”, observa Sorin Trofin), sut exploziv (a fost la cativa centimetri de a-l invinge pe Minca dintr-o lovitura libera de la 30 de metri), Mardare promite sa devina un fundas central de clasa.
Sumbru in Divizia A, viitorul Bacaului nu pare in schimb compromis atunci cand vorbim despre reconstructia echipei. Totul este ca aceasta reconstructie sa nu se faca peste noapte. E nevoie de timp, de atentie si de rabdare. Evident, e nevoie si de tineri gata sa puna piciorul si umarul. Tineri in lupta.Scris de Dan Sion
Karting / Lupte interne inainte de debutul CN
Au mai ramas doar doua zile pana la inceputul noii editii a Campionatului National de Karting, dar la varful comisiei de specialitate din cadrul Federatiei Romane de Automobilism lucrurile sunt extrem de tulburi. Vechiul sef al Comisiei, Calin Herascu, a fost schimbat in urma interventiei sefilor unor cluburi care-l contestau permanent, indeosebi grupari din Bucuresti. Noul sef, Alexandru Godri, a fost pus in situatia de a schimba cadrul de organizare cu putin inainte de etapa de debut, de la Bacau. In contextul actual, cluburile de karting sunt dezorientate, multe inca nu si-au inscris pilotii in campionat, asteptand limpezirea apelor. Asta s-ar fi putut petrece aseara, in urma unei sedinte tinuta de responsabili ai Automobil Clubul Roman, FRAK si reprezentanti ai cluburilor.
Dupa model fotbalistic
Concret, unele cluburi ar dori sa formeze o liga asemenea celei profesioniste din fotbal, care sa se ocupe de organizarea Campionatului National. Nu este insa foarte clar care vor fi sursele de finantare a organizatiei si, implicit, a competitiei pe care aceasta o va organiza. Poate ca nu toate cluburile vor putea sa plateasca taxa propusa si sa asigure conditiile proiectului. Este firesc, pentru ca nu toti au acces egal la banii din sponsorizari: ceea ce pentru unii ar insemna un castig, pentru altii ar reprezenta o suma in plus platibila din propriul buzunar. De altfel, taberele si orgoliile nu sunt foarte clar conturate. O alta similitudine cu fotbalul o reprezinta corpul tehnic, care va apartine in continuare FRAK. „Daca discutiile de diseara (ieri seara – n.r.) vor esua, vom incepe CN dupa vechea organizare”, ne-a spus Calin Herascu, un organizator pe care multi il regreta, dar care continua sa se ocupe de karting din partea ACR.
Pericol de schisma
Daca nu se va ajunge la o intelegere, este posibil ca unele cluburi sa-si creeze propria competitie, iar evenimentele sa urmeze, din pacate, tiparul de boicot din rally, cu doua calendare in paralel – implicit cu piloti de valoare care nu mai pot concura unii impotriva celorlalti, cu o diluare a competentei care va fi impotriva kartingului. Nu inseamna ca se va intampla automat asa, dar pericolul planeaza. Dovada cea mai buna este ca nimeni nu stie nimic, cu doar doua zile inainte de inceputul campionatului.Scris de Peter Kelmann
