Cheia partidei Middlesbrough – Steaua a fost introducerea pe teren a lui Maccarone. Mutarea lui McClaren a ramas fara replica din partea lui Cosmin Olaroiu. Oli si-a taiat singur craca, introducandu-l pe teren pe Nesu, cel care a permis golul lui Maccarone in minutul 89. Nu degeaba Steve McClaren este in carti pentru a prelua echipa nationala a Angliei. Dupa doua partide in care a revenit de la 3-0, postul este al lui. Contra Stelei, McClaren a mizat pe Maccarone. L-a introdus pe teren intr-un moment in care jocul englezilor era la pamant. Cu el, totul s-a schimbat radical. Maccarone a fost cel care a marcat primul gol al revenirii pentru gazde, dupa care Middlesbrough a dominat timp de o ora. Este absolut incredibil, privind primul gol al lui Maccarone, cum Steaua se apara patru contra doi, iar o pasa gresita creeaza superioritate numerica pentru englezi in cateva secunde. Sut Maccarone, venit din spate pe dreapta, gol. Cosmin Olaroiu a ramas fara replica. Invierea lui Middlesbrough, venita la cateva zile dupa Paste, nu a putut fi oprita de Olaroiu. Lipsit de nerv si conceptie, Olaroiu a timorat echipa. Totul s-a tradus in lipsa de atitudine pe teren. Middlesbrough ataca in valuri, Steaua se apara penibil. Victoras Iacob nu mai avea demult ce sa caute pe teren, daca se adopta strategia defensiva. Ori te aperi cu oameni de meserie, ori mizezi pe contraatac. Dar nu te aperi cu atacanti… Olaroiu nu a stiut ce vrea. Cand le striga elevilor sai sa se apere avansat, el omitea ca echipa nu statea in dispozitivul de aparare, nu avea oamenii necesari. Bomboana pe coliva a venit la final. Olaroiu l-a introdus pe teren pe Nesu. Jucator agil, dar mic de inaltime, Nesu nu avea ce sa caute contra lui Middlesbrough. Olaroiu a omis ca englezii sunt ca brazii. Maccarone a marcat golul deciziv plonjand ca in bazin peste Nesu. O mutare castigatoare, Maccarone, contra mutarilor necastigatoare Iacob si Nesu au mancat Stelei sansele de calificare in finala Cupei UEFA.Scris de Cristi Sava
Karting, Campionatul National, etapa I/Concursul bacauan va da tonul
Week-end-ul acesta va fi unul plin pentru pilotii de karting. Ei vor disputa primele doua manse ale noului sezon, la care se adauga mansa pentru prima grila de start, in care trebuie sa dea tot ceea ce pot ei mai bine. Ca de obicei intr-o competitie pe etape, debutul va fi extrem de important. Acum se pot aduna puncte care vor conta enorm mai tarziu. Acum va fi luat pulsul adversarilor importanti, vor fi stabilite strategii pe termen lung si, in functie de acestea, stafurile tehnice vor intocmi calendare competitionale personalizate pentru fiecare pilot. Nu ne indoim, etapa de la Circuitul „Selena Motor Sport” va fi una spectaculoasa, iar cunoscatorii kartingului vor avea cateva surprize.
Doru Sechelariu – promovat la ICC
Reprezentantul Bacaului, Doru Sechelariu, va concura in 2006 la clasa regina a kartingului, ICC 125 cc. El va implini 14 ani in luna noiembrie, dar Federatia Romana de Automobilism
i-a acordat o dispensa de varsta, tinand cont de cateva criterii importante. Primul ar fi ca Doru Sechelariu este campionul national in exercitiu al clasei ICA-J 100 cc, campion al Ucrainei si al Europei de Sud-Est la aceeasi clasa. Maiestria si-a demonstrat-o, deci nu ar fi probleme ca nu va putea stapani un kart cu o putere un pic mai mare. In al doilea rand, el a sustinut inca din 2005 cateva curse de proba cu karturi de 125 cc si s-a descurcat foarte bine, de fata fiind si oficialii Comisiei de Karting din cadrul FR Automobilism. „Nu ne facem probleme ca el nu va fi competitiv la ICC”, ne-a declarat presedintele Comisiei, Alexandru Godri. „Dar nu inseamna automat ca va fi campion”, a completat el, amintind ca detinatorul titlului la ICC, Matei Mihaescu, impreuna cu alti piloti redutabili, s-au inscris si ei in campionat. Pentru Doru Sechelariu, insa, nu locul in CN este miza, cat obisnuinta de a pilota karturi cu schimbator de viteze. Selena Motor Sport spera ca asfel bacauanul sa aiba o buna initiere atunci cand va pilota cele doua monoposturi Renault de 1600 cc, pe care le-a achizitionat in decembrie 2005.
Verificari inainte de cursa
Karturile claselor mici, Pufo si Mini, au fost verificate aseara, din dorinta organizatorilor de a evita descalificarile de dupa cursa. Asadar, cei care au modificat masinutele peste limitele impuse de regulament nu vor mai intra ipe pista, in loc sa fie scosi din clasamente dupa verificarile ulterioare competitiei. Este o schimbare importanta pe care noua conducere a kartingului romanesc a introdus-o cu hotarare, chiar daca cere din partea verificatorilor un considerabil volum de munca suplimentar.
„Pufii” – cei mai putini
Surprinzator, cei mai putini piloti inscrisi pana aseara au fost de la clasa Pufo, a celor mai mici dintre driveri. „Multi dintre ei au promovat anul acesta la Mini”, ne-a explicat Alexandru Godri. „Pe de alta parte, modificarile impuse de Federatia Internationala de Automobilism au silit cluburile la cheltuieli mai mari. Parintii unora dintre copii n-au putut face fata noilor pretentii”.
Programul Campionatului National, et. I, Bacau, Circuit „Selena Motor Sport”
VINERI, 28 aprilie
9.00 – 14.00Antrenamente libere, necronometrate
16.00 – 19.25Antrenamente libere pentru reglarea transponderelor
SAMBATA, 29 aprilie
9.00 – 12.25Antrenamente libere
11.10 – 12.55Verificari tehnice si validari
13.15– 14.55Manse cronometrate pentru stabilirea grilei de start
15.00 – 18.35Mansa I de concurs (starturi: 15.00 ICA, 15.35 Pufo,
16.00 ICC, 16.35 Mini, 17.00 WF, 17.35 ICA-J, 18.05 Biland)
DUMINICA, 30 aprilie
9.00 – 10.40Antrenamente de incalzire
10.50 – 14.25Mansa a II-a de concurs (starturi: 10.50 ICA, 11.25 Pufo, 11.50 ICC, 12.25 Mini, 12.50 WF, 13.25 ICA-J, 13.55 Biland)
14.50Afisarea clasamentelor validate, pe clase si echipe
15.0 Festivitatea de premiereScris de Peter Kelmann
Chivorchian: „Codreanu nu e profesionist”
Pe lista jucatorilor indisponibili din cadrul lotului bacauan figureaza si fundasul dreapta Corneliu Codreanu. Acesta acuza o raceala puternica, motiv pentru care nu a fost oprit in lot de antrenorul Cristi Popovici. Maladia lui Codreanu l-a scos din sarite pe presedintele clubului bacauan, Gheorghe Chivorchian. „Asta e o lipsa de profesionism. Intinderile, rupturile musculare si racelile apar doar din vina jucatorilor si sunt lucruri penalizabile, in opinia mea”, a declarat Chivorchian. „Mi-e greu sa inteleg cum de a racit Codreanu, in conditiile in care afara nu sunt -25 de grade. Poate ca a fost berea prea rece”, a adaugat, nervos, oficialul bacauan.Scris de Dan Sion
Fotbal, Divizia A/Macar acum! /FCM Bacau-Gloria Bistrita (azi, ora 18.30)
Fara victorie de cinci luni si opt etape, FCM Bacau incearca sa reinoade firul sperantelor. Capetele-desirate, ce-i drept- sunt alcatuite din prestatiile bune reusite de bacauani contra „granzilor” Dinamo si Rapid. „Daca in etapele ramase pana la final jucam asa cum am facut-o impotriva celor doua echipe din Bucuresti, putem ramane in Divizia A”, si-a facut curaj presedintele Gheorghe Chivorchian. Acelasi discurs a fost adoptat si de antrenorul Cristi Popovici: „Astept ca echipa sa aiba aceeasi fata ca in intalnirea din Giulesti. Daca vom evolua la fel, sunt convins ca ne vom bucura la sfarsitul meciului cu Gloria Bistrita”. De partea gazdelor de azi se afla si amintirea disputei directe din sezon trecut. Atunci, ca si acum, bacauanii incepusera returul cu stangul, insa a fost suficient jocul cu Gloria pentru ca echipa lui Popovici sa-si regleze cadenta. Spre deosebire de sezonul precedent, cand s-a impus cu 3-0, acum, FCM Bacau s-ar multumi si cu o victorie la limita. „Pentru noi acesta este un meci decisiv. Rezultatul ne va arata cat se poate de precis incotro ne indreptam. In ceea ce ma priveste, sper sa inscriu din nou”, a declarat atacantul Bobi Verdes, cel care a punctat in Giulesti, trecandu-si din nou numele pe lista marcatorilor dupa o pauza de doi ani.
Pentru partida cu bistritenii, Bacaul se confrunta cu o serie de indisponibilitati, cele mai multe probleme ingramadindu-se in aparare. Practic, Popovici trebuie sa recompuna sistemul defensiv in conditiile in care lipsesc portarul Manea (suspendat) si fundasii Codreanu, David (ambii accidentati) si Geaman (racit). In aceasta situatie, intre buturi va reveni Ignatescu, care va avea in fata sa o linie formata din urmatorii patru fundasi: Mavriche, Spiridon, Bojescu si Ganea. Acesta din urma a inscris anul trecut un gol de generic in dauna Gloriei. Poate n-ar fi rau ca azi Ganea sa incerce din nou poarta de la distanta. La urma urmei, in tur, ardelenii au castigat gratie a doua suturi din afara careului.
Formatii probabile:
FCM Bacau: Ignatescu-Mavriche, Spiridon, Bojescu, Ganea-Dornescu, Trofin, Dobos, Gheorghiu-Verdes, M. Tanasa.
Gloria Bistrita: Albut-D. Matei, A. Rus, Chibulcutean, Arbanas-Nalati, Paduretu, Astilean, G. Muresan, Negrean, Tarnavean.
Arbitri: V. Bratu (Amara)-N. Marodin, Fl. Stanescu (ambii Bucuresti).Scris de Dan Sion
Vama Bacau va gestiona o parte din politica agricola a Romaniei
Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana (UE), Vama Romana va primi noi atributii. Un capitol important din angrenajul sistemului vamal il va constitui, conform acordurilor incheiate intre reprezentantii Guvernului Romaniei si cei ai UE, politica agricola. UE functioneaza in prezent ca o piata comuna, ceea ce inseamna ca produsele agricole circula fara restrictii pe teritoriul statelor membre. Astfel, vamile romanesti vor detine o responsabilitate specifica in cadrul exporturilor de produse agricole. „Vama va deveni de la 1 ianuarie 2007 o institutie legata la serverul UE de la Bruxeles. Ne vom ocupa in principal de exporturile cu produse agricole si vom urmari foarte atent cantitatile care ies din Romania. Mai concret, daca Romania va avea un excedent de produse agricole noi vom raporta acest fapt la UE. Acestia vor analiza necesarul pietei comune si excedentul se va exporta in tarile ce nu fac parte din spatiul UE. Pentru aceste produse Romania va primi acelasi pret cu cel existent pe piata UE. De asemenea, daca tara noastra va avea un deficit de produse din diverse motive, cum ar fi calamitatile, atunci se vor acorda plati compensatorii si se va interveni in piata cu acea cantitate care sa acopere deficitul”, a precizat Vasile Soiman, directorul Vamii Bacau. Pe langa aceste atributii, vamesii vor face prelevari din marfurile declarate pentru export, vor urmari, prin laboratoarele proprii, ca acestea sa fie sanatoase, legale si comercializabile si, totodata, vor colecta sumele aferente taxelor vamale precum si pastrarea licentelor de export. Toate aceste atributii vor cadea sub responsabilitatea numai anumitor puncte vamale, Vama Bacau fiind una din ele. „Noi cu siguranta ca vom fi angrenati in tot acest sistem fiind situati intr-o zona geografica favorabila ca si punct de legatura cu celelalte judete ale Moldovei in principal. Logistic suntem pregatiti si cred ca vom reusi sa facem fata acestei provocari”, a mai spus Soiman. Scris de Claudiu Banea
Atac la afacerile evazionistilor/66 miliarde de lei recuperate din economia subterana
In primele trei luni ale acestui an, finantistii bacauani au realizat o serie de controale la agentii economici din judet, in urma carora au reusit sa atraga la bugetul de stat peste 6,6 milioane de lei noi (aproximativ 66 miliarde de lei vechi). Sumele au provenit de la cei 181 de agenti economici gasiti in neregula, din totalul de peste 650 verificati.
Inspectorii fiscali bacauani au verificat modul in care firmele au inteles sa determine, sa evidentieze si sa vireze la stat impozite, taxelor si alte obligatii ce le revin prin lege. Totodata, controalele au vizat respectarea de catre societatile comerciale si regiile autonome a disciplinei financiare, prin achitarea obligatiilor restante fata de bugetul general consolidat al statului.
Marile evaziuni sunt localizate in afacerile private
Organele de control fiscal au identificat sute de cazuri de evaziune fiscala. A fost nevoie de verificarea a nu mai putin de 650 de contribuabili. Suma totala recuperata de finantisti depaseste 66 miliarde de lei. Din acest total, peste 51,6 miliarde reprezinta diferente de impozite si taxe (78 la suta) din care 18 miliarde TVA, 31 miliarde impozit pe profit, 2,2 miliarde alte impozite si taxe. La acestea, s-au mai adaugat si 14 miliarde reprezentand majorari antarziere si amenzi. Cei mai mari evazionisti s-au dovedit a fi contribuabilii cu capital privat (65,5 miliarde de lei), fata de cei cu capital de stat (cu 320 milioane de lei). „Retinem ca practici folosite de administratorii de firme pentru a eluda legile fiscale neevidentierea integrala a obligatiilor fiscale in documentele contabile, supradimensionarea cheltuielilor cu sume care nu aveau legatura cu veniturile activitatii declarate sau subevaluarea veniturilor prin neinregistrarea tuturor documentelor de vanzari sau a sumelor incasate in numerar”, a declarat Maricel Radu, purtatorul de cuvant al DGFP Bacau.
13 evazionisti risca ani grei de puscarie
Verificarile inspectorilor fiscali au mai relevat faptul ca patronii firmelor controlate nu au depus declaratii de impunere, nu au comunicat modificarile aparute in perioada fiscala ori au fabricat si/sau au valorificat produse fara documente de intrare, iesire sau transport. Pentru abateri grave de la disciplina fiscala, an trimestrul I, un numar de 13 agenti economici au facut obiectul sesizarilor penale pentru prejudicii aduse bugetului de stat ce ansumeaza 6 milioane lei RON (60 miliarde de lei vechi). aPentru prevenirea si combaterea cazurilor de evaziune fiscala avem an vedere verificarea cu prioritate a contribuabililor care anregistreaza creante restante la bugetul consolidat, executarea silita, cand este cazul, prin popriri asupra conturilor bancare si sechestre pe bunuri mobile si imobile. Totodata, vom monitoriza agentii economici cu pondere an totalul creantelor bugetare in privinta respectarii sistemului fiscal si a platii la termenele de exigibilitate a obligatiilor fiscalea, a mai spus Maricel Radu. Scris de Florentin Radu
Protestul foamei/Batranii si sindicalistii si-au strigat durerea
Sute de sindicalisti de la CNSLR Fratia veniti de la firme din Bacau, Moinesti, Onesti, Comanesti si Tirgu Ocna, s-au adunat, ieri, in fata Prefecturii, nemultumiti fiind de inrautatirea conditiilor de trai. Dotati cu numeroase pancarte, protestatarii au pichetat timp de o ora sediul Prefecturii. Acestora li s-au alaturat, pentru prima data in ultimii 16 ani, si un grup de peste 100 de protestatari de varsta a treia. Manifestarea de protest prefateaza, de fapt, o alta miscare sindicala de amploare, programata sa aiba loc la Bucuresti peste zece zile.
Cu o ora inainte de inceperea pichetarii, peste o suta de pensionari
s-au adunat in Piata Tricolorului, arborand pancarte cu mesaje de tipul aCu o mana ne dati si cu zece ne luatia, aAm votat sa traim bine, si traim de azi pe mainea, aNu ne luati dreptul la viataa, aSuntem parintii si bunicii vostria, aNu ne exterminatia. Zecilor de pensionari din Bacau li s-au alaturat mai apoi si varstnici veniti de prin Onesti, Moinesti si Comanesti. Fluturand plasele din pastic goale, Constitutia Romaniei, si strangand in pumni cupoanele de pensii si retetele medicale, vastnicii au incercat sa-si strige durerile si ofurile. aNe-am alaturat sindicalistilor tocmai pentru ca ne pasa ca macar ei sa nu ajunga, la varsta pensionarii, sa traiasca tragedia noastra, sa nu mai stea ca noi cu mana intinsa la autoritati pentru a-si capata drepturilea, a declarat Gheorghe Iosub, liderul pensionarilor bacauani.
Promisiunile lui Stavarache
Dintre revendicarile pensionarilor am retinut, pe langa majorarea pensiilor cu 12,5 la suta, stabilirea punctului de pensii la minimum 35 la suta din salariul mediu pe economie, transformarea tichetelor de calatorie in bonuri valorice, si reducerea impozitului pe locuinte in functie de valoarea pensiilor. Totodata, pensionarii mai cer asigurarea medicamentelor compensate si gratuite, modificarea legislatiei privind sistemul public de pensii, acordarea celei de-a 13-a pensii, infiintarea Tribunalului pensionarilor, majorarea cuantumului ajutorului de deces la nivelul a doua salarii, infiintarea magazinelor economat. aLa nivel local, revendicarile noastre vizeaza infiintarea unei statii de autobuz pe traseul URA-Precista, in dreptul Casei de Sanatate, repartizarea unui spatiu pentru infiintarea unui club al pensionarilor, realizarea unui burse de munca pentru pensionari, pentru ca sunt varstnici care pot si vor sa mai munceasca. Nu o norma intreaga, dar macar jumatate. Vrem sa avem acces gratuit in locurile de agrement, la Insula sau alte zone din municipiu, repartizarea gratuita lunar a unor locuri la bazinul de inot si la diferite spectacole teatrale si de divertisment. Mai dorim ca promisiunile primarului Stavarache sa se materializeze odata si odata. Ne-a spus ca ne va face copertine in cele trei puncte ale orasului unde pensionarii se aduna in mod frecvent: la Piata Aviatori, in parcul Cancicov si in zona Nord, la capatul liniei 22a, s-au plans pensionarii bacauani.
Pensionari sau teroristi
Nemultumirile pensionarilor bacauani sunt extrem de multe, plecand de la pensiile foarte mici, cheltuielile de intretinere exagerat de mari, si ajungand la lipsa facilitatilor de tot felul. aAm muncit la canal si la Casa Poporului si mie imi pune sa platesc apa 600.000 pe luna, in timp ce directorului de la RAGC i-au aprobat o prima de un miliard de lei! Ne conditioneaza sa nu depasim 90 de kilowatt/ora pe luna. Pai, eu nu mai am voie sa folosesc o masina de spalat, un televizor, un frigider, alfel risc sa pierd tariful social la curent electrica, a strigat o voce din multime. Pensionarii au mai strigat dupa banii din privatizate, au blamat coruptia si saracia din tara, au hulit parlamentarii si au plans dupa anii din tinerete in care au muncit pentru bunastarea altora. aVom da in judecata statul roman, atata ne-a mai ramas. Securistii care au batut si ucis oamenii, judecatorii care au condamnant taranii care nu s-au inscris la colectiv au salarii de zeci de milioane, iar noi a zecea parte din pensiile lor. Ne intrebam si noi: suntem pensionari sau teroristi. Atunci, de ce au adus atatia jandarmi care sa ne pazeasca? Ce putem face noi, niste bieti batranei?. E o rusinea, au strigat pensionarii.
Urmeaza marea vanzoleala, la Bucuresti
aVrem sa tragem inca o data un semnal de alarma. Cu saracia in care traieste poporul roman nu se mai poate continua asa. Sindicatele se pierd din cauza disponibilizarilor care au intervenit, a plecarilor in strainatate pentru un trai mai bun. Cum se poate trai cu o pensie de 1,6 milioane sau cu un salariu minim de trei milioane? Cu un sistem de sanatate care te obliga sa vii cu medicamente de acasa, cu pensie de acasa si, de multe ori, cu mancare de acasa. Casa de Asigurari de Sanatate este dusmanul nostru, nu ne reprezintaa, a strigat Gheoghe Huluta, liderul local al CNSLR Fratia. Dupa mai bine de o ora, protestatarii s-au retras usor fiecare pe la casele lor, nu inainte de a depune la autoritatile judetului un memoriu din partea sindicalistilor si un altul din partea pensionarilor. Urmeaza ca, in data de 9 mai, peste 300 de sindicalistii bacauani, la care se vor alatura si cateva zeci de pensionari, sa protesteze pe strazile Capitalei, in cadrul unei vaste manifestari sindicale a CNSLR Fratia. Scris de Florentin Radu
I-au rasturnat „Mertanul”
Noaptea de joi spre vineri a fost una trista pentru toata Romania. Steaua a ratat calificarea in finala Cupei UEFA. Mai trista a fost pentru un bacauan care, dorind sa plece la serviciu in dimineata zilei de vineri, si-a dat seama ca nu mai are cu ce. Trabantul parcat pe trotuarul din fata blocului sau fusese rasturnat in noaptea meciului Stelei, cel mai probabil de un grup de suporteri stelisti care, dezamagiti de infrangerea suferita de echipa favorita, si-au varsat amarul pe biata masina. „Chiar nu pot sa-mi dau seama cine a facut asa ceva. Probabil ca au fost niste tineri care au baut de suparare ca Steaua nu s-a calificat. Seara am lasat-o parcata in fata blocului, iar dimineata am gasit-o rasturnata. Am facut plangere la Politie. M-au luat in evidenta, insa nu cred ca se mai poate face ceva. Cred ca au rasturnat masina si au fugit. Nu au furat nimic. Nici nu prea aveau ce sa ia”, ne spune suparat proprietarul.
Scris de Razvan Sendrea
Asiguratii au reduceri pentru statiuni
Pentru trimestrul al doilea al anului inca mai pot fi cumparate bilete de tratament. Pe langa cele care pot fi achizitionate direct de la sediul CJP, doritorii au la dispozitie centre in Moinesti si Onesti de unde isi pot asigura un sejur de 18 zile cu tratament in statiune. Ei pot face acest lucru in zilele de 3, respectiv 4 mai. In momentul de fata sunt disponibile bilete pentru Amara, Baltatesti, Herculane, Slanic Moldova si Covasna. Pentru seria I, din 13 mai, se mai gasesc bilete la Amara, Baltatesti, Sarata Monteoru, Slanic Moldova si Tg. Ocna. Pentru lunile iulie, august si septembrie, solicitantii trebuie sa depuna cerere in intervalul 1-20 iunie. „Cererile pe care noi le primim sunt intr-un numar relativ mare, avand in vedere faptul ca pretul biletelor pentru pensionari este de doar jumatate din pensie, in timp ce asiguratii trebuie sa achite doar 50% din contravaloarea biletului. Asta in cazul in care salariul asiguratului nu depaseste valoarea unui salariu mediu pe economie”, ne-a declarat purtatorul de cuvant al Casei Judetene de Pensii, Andreea Popa. Dosarul pentru un bilet de tratament trebuie sa contina o cerere tip, o adeverinta medicala si o trimitere, ambele de la medicul de familie, copie dupa actul de identitate, cupon de pensie (in cazul pensionarilor), respectiv o adverinta de la locul de munca, cu salariul pe luna anterioara depunerii dosarului (in cazul asiguratilor).Scris de Razvan Sendrea
Bibanii au cazut in plasa
@ Sarbatorile pascale au fost cu ghinion pentru traficantii de carne vie
O noua retea de trafic de persoane a fost anihilata in aceasta saptamana. Procurorii de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, impreuna cu politistii de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate si Antidrog au arestat doua femei, una din celebra familie Biban. Desi cazul era monitorizat de anul trecut, abia acum oamenii legii au putut actiona, dupa ce suspectii au venit acasa de Paste.
Piatra de temelie a afacerii a fost pusa in anului 2002. Afland ce mare cautare au romancele in Italia, clanul Bibanu din Bacau (Cati Margareta Bibanu, fratele ei Teofil si concubina acestuia Geta Ciuchi, fosta Antoci) s-a apucat de racolat fete. Cei trei se orientau mai ales spre tinere placute la vedere, fara posibilitati materiale si…credule. Fratii Bibanu le zugravea viata de peste hotare doar in nuante roz, foarte putine dintre victime fiind informate ce vor face cu adevarat in Italia. Procurorul de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si politistii de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate si Antidrog cred ca intre anii 2002 – 2005 au ajuns prostituate mai mult de 30 de bacauance, unele dintre ele chiar minore. Victimele erau transportate la destinatie pe cheltuiala fratilor Biban, iar pe teritoriul italian erau cazate intr-un hotel. Imediat ce ajungeau in Italia, traficantii confiscau fetelor pasaportul, sa nu poata sa se intoarca acasa.
Una din victime a obtinut 60.000 de euro, in sase luni
In 2002, cand a fost racolata de fratii Biban, Nicoleta era minora. Fata isi dorea multe, dar parintii ei nu aveau posibilitati financiare sa satisfaca toate fanteziile adolescentei. Asa ca „Nico” a crezut ca are noroc, daca merge sa munceasca in Italia. „Cu ocolisuri, dar mi s-a spus de prima data ce ma asteapta acolo, i-a spus minora procurorului de la DIICOT care s-a ocupat de caz. Dar la mintea mea de atunci nu-mi inchipuiam ca voi avea zeci de raporturi sexuale intr-o zi. Si apoi conditiile de acolo au fost zugravite atat de frumos, incat credeam ca voi da lovitura vietii mele”. Bacauanca avea sa descopere in orasul italian cel mai cumplit supliciu la care poate fi supusa o femeie. Se pare ca fratii Biban administrau o intreaga strada unde prostituatele bacauance racolau barbati. Atunci cand isi gaseau clienti, fetele nu aveau parte de un amor in conditii cat de cat decente. Tinerele se urcau in masinile amatorilor de placeri ieftine si acolo isi faceau meseria. „Nu-mi placea, dar nu aveam de ales. Pasaportul nu mai era la mine, nu cunosteam limba si imi lipseau banii. Practic, eram legata de maini si de picioare. Unde sa ma duc, cui sa cer ajutor?! . Desi clientii nostri plateau bine, nu ne dadeau bani decat pentru tigari si mancare. Au fost castiguri si de 60.000 de euro in sase luni, din care in buzunarul meu au ajuns doar 1500 de euro. Nu puteam sa ripostam in nici un fel. Daca incercai sa ridici tonul erai imediat amenintata. Si se mergea mai ales pe latura sensibila a sufletului. Ni se spunea ca vor avea de suferit familiile noastre, daca facem vreo greseala”, mai spune una dintre victime.
Proxenetelor li s-a facut dor de pasca si oua rosii
In 2004, doua bacauance reusesc sa scape de sub tutela lui Biban. Ele au fost retinute de politistii italieni, carora le-au povestit tot calvarul indurat de doi ani. Carabinierii au luat informatia in serios si au facut o descindere la adresa respectiva. Il aresteaza pe Teofil Biban, care insa nu zaboveste foarte mult dupa gratii. Individul evadeaza, in momentul de fata el fiind dat in urmarire generala in spatiul Schengen. Tot in 2004, intra pe fir procurorul de la DIICOT si politistii de la BCOOA Bacau. Numai ca, Margareta Biban si partenera ei de afaceri, Geta Ciuchi, banuiesc ceva. Timp indelungat nu au mai calcat prin orasul de bastina. In acest an, de sarbatorile pascale, cele doua renunta insa la prudenta si se intorc in Bacau. Ele au fost arestate imediat, iar joi au ajuns in fata instantei de la Tribunal. Pe numele lor s-a emis cate un mandat de arestare de 29 de zile, acuzatia fiind trafic de persoane.Scris de Lili Adochitei
Artistii bacauani vor crea o colectie de arta vestimentara
Artistii plastici bãcãuani s-au gandit sã diversifice oferta din magazinul aflat la parterul Filialei UAP Bacãu, cunoscut sub denumirea mai veche „Fondul plastic”. Din ceea ce se vinde in prezent aici nu poartã amprenta pictorilor si sculptorilor bãcãuani decat tablourile, lucrãrile de sculpturã sau de artã decorativã, apreciate de un public foarte restrans. „Piata e saturatã de acelasi tip de marfã. Noi inainte de 1992 fãceam pentru Fondul plastic rochii imprimate, rochii de mireasã, bijuterii, accesorii din piele, incãltãminte, cravate pictate, mobilã pictatã, lucruri care se vindeau foarte bine. Imediat dupã Revolutie, cu infuzia produselor din Turcia, foarte ieftine, n-a mai mers la fel de bine. Acum este alt moment. Piata este super saturatã de acelasi tip de marfã, astfel cã vestimentatia unicat, obiect de artã, haute couture ar putea sã prindã foarte bine”, a declarat Carmen Poenaru, artist plastic. Pentru articolele vestimentare vor fi folosite materiale ecologice: in, lanã, canepã si bumbac. Carmen Poenaru s-a gandit chiar sã facã o colectie de tricouri imprimate cu lucrãrile sale sau ale artistilor plastici care vor rãspunde acestei provocãri. „Hainele pot deveni astfel unicat, prin amprenta artistului”, a subliniat pictorul bãcãuan. Unul din scopurile acestui demers este revigorarea Fondului plastic. „Incercãm sã ne intoarcem de unde am plecat. Potential creativ este in Filialã. Trebuie doar un pic de mobilizare. E pãcat sã nu incercãm. Cum un artist poate face o sculpturã in metal, poate face si o bijuterie in metal”, este de pãrere Carmen Poenaru. Singura problemã de care se izbesc artistii plastici bãcãuani in realizarea acestei idei este lipsa banilor. „Nu avem bani sã-i investim in materiale ca sã-i dãm drumul. Poate doar dacã cineva va fi de acord sã ne dea pe datorie”, a mai spus artistul. In opinia sa, proiectul s-ar putea pune pe picioare cam in douã luni, astfel cã in vara aceasta am putea purta tricouri Carmen Poenaru.
Scris de Laura Huiban
„Teatrul din Bacau a fost slab si inainte de ’89”
Interviu cu Marius Zarafescu, seful Directiei „Artele spectacolului – Teatru” in Ministerul Culturii si Cultelor. Unul din cei patru initiatori ai proiectului Gala Star, alãturi de Carmen Stanciu, Adrian Gãzdaru si Gabriel Dutu. Membru al juriului de preselectie pentru festivalul de one-man-show de la Bacãu.
– Cum se vede teatrul romanesc de la Directia „Artele spectacolului” din Ministerul Culturii si Cultelor? Cu ce probleme credeti cã se confruntã?
– De zece ani de cand sunt in minister, in douã teatre n-am ajuns: Teatrul din Turda si Teatrul din Petrosani. Vãzand foarte multe spectacole, participand la festivaluri, o primã impresie este cã banul public nu este totusi gestionat suficient de bine. Sunt teatre care, unele din ele, aproape cã nu-si justificã existenta. Mã refer la teatre care tin de administratia publicã localã. Consumã fonduri importante si, de-a lungul unei stagiuni, poti vedea doar douã – trei spectacole si acelea destul de slabe, din punct de vedere valoric, spectacologic. Nu dau exemple, pentru cã n-are rost. Nu, nu-i corect. Una dintre marile probleme ale teatrului romanesc este cea a managementului. Eu cred cã deocamdatã sunt putini cei care sunt capabili sã conducã o institutie teatralã. Si posibil in cativa ani, dacã nu suntem atenti sã pregãtim oameni pentru aceste domenii de activitate, s-ar putea sã avem o micã crizã din punct de vedere administrativ, sã nu putem gãsi oameni capabili sã facã fatã noilor provocãri. Pentru cã o datã intrati in Uniunea Europeanã si aici, la nivelul acestor institutii, va trebui sã se lucreze cat de cat pe profit, sã devinã mai dinamice aceste institutii. Eu spun cã asta e cea mai mare provocare a urmãtorilor ani, pentru cã la nivelul artistic, regizori, regizori tineri, eu zic cã au fost destui tineri valorosi.
– Credeti cã legislatia actualã sprijinã teatrul romanesc sau ii e dusmanã?
– Intrebarea asta am mai primit-o si de la alti ziaristi si acum cinci ani de zile, cand nu exista Legea 504. Sã ne aducem aminte cã si acum cinci ani de zile, de exemplu, erau directori de teatre cum e cel de la Sibiu, Constantin Chiriac, si ca el mai sunt destui directori care au fost capabili cu aceastã legislatie sã facã ce au fãcut. Pentru cã, intr-un fel, ce se va intampla la anul cu Sibiul capitalã culturalã europeanã foarte mult se datoreazã Festivalului International de Teatru, construit de Chiriac acolo. Iatã cã a reusit cu aceastã legislatie sã dezvolte asa zisele la modã acum in limbajul nou de lemn „industrii culturale”. Stã foarte bine la capitolul comunicare, la motivare. E un bun manager, comunicator.
– Ce ati propune pentru imbunãtãtirea Legii 504/2004, privind institutiile publice de spectacole si concerte?
– Acolo trebuie sã se lãmureascã foarte clar cu modul de concesionare a activitãtilor institutiilor de spectacole si concerte. Sã nu ne trezim cã intr-o astfel de institutie se organizeazã nu stiu ce club. Vor apãrea niste metodologii la nivel de concesionare si, aici rãmane de vãzut cand si dacã se va intampla. Din directia noastrã a pornit o idee ca aceastã lege sã facã o referire nu doar la institutiile „pubice” de spectacole, sã disparã acest termen, si sã se refere si la acele institutii private care au inceput sã aparã, mai ales pe teatru – Teatrul ACT, Teatrul Green Hours- dar au apãrut prin tarã si niste filarmonici particulare.
– De ce credeti cã depinde ca Gala Star sã devinã traditie, sã nu se opreascã la prima editie?
– E o nisã din punct de vedere al managementului cultural. Nisa asta a recitalurilor actoricesti. Dacã te uiti pe lista festivalurilor de teatru din Romania, cam toate merg pe spectacol in sine, spectacolul complex. In afarã de Gala Tanãrului Actor de la Mangalia, actorul singur e neglijat, e uitat. Depinde de cei doi directori ai teatrului. De ei depinde. Dacã au vointa, dorinta de a face. Publicul are nevoie de asa ceva, de un astfel de eveniment, in orice loc nu numai in Bacãu. 15 ani aici nu s-a intamplat nimic. Am discutat cu oameni importanti de teatru care au venit la Galã si cu alte persoane si toti au spus cã Teatrul din Bacãu, cu adevãrat, a fost slab si inainte de 󈦹. Nu poti face lucruri de valoare dacã nu risti.
Ei au riscat. Si au riscat si cu aceastã realitate durã, nu au un coleg de-al lor in concurs dar nimeni nu garanteazã cã la anul nu vor fi doi, trei. Asta depinde panã la urmã de trupã. Recitalul la nivelul unui actor e medicament pentru suflet si pentru tehnica actoriceascã. E cea mai durã provocare. Dacã ne uitãm la teatrele care au organizat si organizeazã festivaluri, intrã in timp in categoria acelor institutii teatrale dinamice, in care coeficientul de ocupare al sãlii e mai mare decat in celelalte teatre mormoloace care nu fac nimic pentru comunitate, zac asa in suc propriu. Trupa s-a dezvoltat din punct de vedere valoric si un alt amãnunt pe perioada cat dureazã festivalul chiar si cei mai carcotasi din institutie se simt bine, pentru faptul cã au prilejul sã intalneascã monstri sacri, faptul cã intrã in dialog cu colegii din alte teatre.
Scris de Laura Huiban
Calistrat Costin, noul presedinte al USR Bacau
Incepand de ieri, noul presedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania – Filiala Bacãu este Calistrat Costin. In urmã cu douã sãptãmani, Viorel Savin, fostul presedinte al Filialei si fondatorul sãu in 2002, si-a dat demisia, in urma unei dispute cu scriitorul Petru Cimpoesu. La momentul respectiv, comitetul de conducere i-a refuzat demisia acordandu-i douã sãptãmani de (rãz)gandire. In sedinta de ieri, Savin a refuzat din nou sã-si retragã demisia. „Nu vreau sã mai comentez motivele pentru care am demisionat. Unii chiar le-au inteles pe dos. Am luat decizia asta dintr-o silã imensã, atat. Vreau sã spun cu sunt niste oameni extraordinari, toti cei cu care am lucrat”, a declarat Savin, care de ieri nu mai este decat simplu membru al comitetului de conducere in USR Bacãu. Calistrat Costin a fost ales noul presedinte al ascociatiei scriitorilor bãcãuani, cu un vot impotrivã. In cariera sa de poet, prozator, publicist, traducãtor si critic literar a publicat peste 20 de volume. Anul trecut, volumul sãu de poezii „…Restu-i otravã” a primit un premiu pentru Poezie, din partea Filialei bãcãuane. Calistrat Costin este presedinte al Uniunii Scriitorilor din 1979.
Scris de Laura Huiban
Fotbal, Liga Campionilor / Barca va intalni Arsenal in finala / Barcelona – Milan 0-0 (1-0 in tur)
Miercuri seara, FC Barcelona si AC Milan au terminat la egalitate returul semifinalei de Champions League, scor 0-0, insa spaniolii s-au calificat in finala gratie victoriei din tur. Carlo Ancelotti s-a aratat dezamagit de prestatia centralului, Markus Merk. Germanul a anulat in repriza secunda un gol inscris de Shevchenko. Prima ocazie periculoasa de gol pentru Barcelona a venit in minutul 3. Eto’o a scapat de blocajul defensivei adverse, a patruns in careu, insa sutul acestuia a fost respins cu disperare de Dida in ultimul moment. Dupa o greseala facuta de Kaladze in apararea Milanului, Barcelona a trecut din nou pe langa gol. Eto’o a trimis mingea peste Dida, dar Costacurta a respins in corner din fata portii! Replica Milanului a fost destul de stearsa in prima repriza. Shevchenko a trimis o bomba de la 9 metri lateral dreapta, insa doar in plasa laterala. In repriza secunda, Milan a riscat mai mult, lasand mai retrasi doar doi jucatori. Beletti a avut o ocazie foarte buna de a inscrie, dupa o centrare venita excelent de pe partea dreapta, insa nu a reusit sa loveasca mingea deciv din 6 metri. In minutul 70, Milan a reusit sa deschida scorul prin ucrainianul Shevchenko, dar centralul oprise jocul pentru un fault in atac facut de atacantul milanez la Puyol. Barcelona va juca cu Arsenal in finala Champions League in data de 17 mai.Scris de Cristi Sava
Tanasa si Verdes in atac?
Cu sapte infrangeri consecutive la activ, FCM Bacau este condamnata sa castige, sambata, jocul cu Gloria Bistrita, pentru a mai putea spera la salvarea de la retrogradare. In aceste conditii, este clar ca cel mai important cuvant va apartine atacului. Un atac care nu a functionat deloc bine in acest retur daca luam in calcul cele numai doua goluri inscrise in ultimele sapte runde. „Impotriva Gloriei trebuie sa marcam, dar, totodata, trebuie sa evitam sa mai facem greseli copilaresti in defensiva”, a declarat antrenorul Bacaului, Cristi Popovici. Chiar daca nu a facut indiscretii in privinta jucatorilor pe care ii va utiliza in linia de atac, tehnicianul bacauanpare tentat sa dea credit cuplului format din Bobi Verdes si Marian Tanasa. Verdes, care pare sa fi trecut peste perioada mai putin fasta din punct de vedere al pregatirii fizice, are de partea sa atuul golului marcat Rapidului. „Acest gol mi-a dat mare incredere si sper sa punctez si impotriva Gloriei Bistrita”, a declarat fostul atacant al Pandurilor Targu-Jiu. Tanasa, in schimb, vine dupa acea greseala din finalul partidei cu Rapid. O eroare care i-a privat pe „galben-albastri” de obtinerea unei remize si care a pus in umbra tot ce a facut bun Tanasa in jocul din Giulesti. „Am discutat cu Tanasa in aceste zile pentru ca trebuie sa invete dintr-o astfel de greseala. Pe de alta parte, am revazut acea faza si mi-am dat seama ca el a intrat dintr-un clinci intr-altul, neavand practic timp sa degajeze”, a mai spus Popovici.Scris de Dan Sion
Karting, Campionatul National, et. I / Azi pornesc motoarele
Conform programului stabilit de Selena Motor Sport Bacau si Automobil Clubul Roman, CN incepe azi, cu mansele necronometrate ale celor sapte clase de concurs, in ordinea ICA, Pufo, ICC, Mini, WF, ICA-J, Biland, adica aceeasi care va fi in cele doua manse de concurs, programate maine si duminica, de la orele 15.00 si, respectiv, 10.50. Festivitatea de premiere va fi duminica, de la ora 15.00.
Programul Campionatului National, et. I, Bacau, Circuit „Selena Motor Sport”
VINERI, 28 aprilie
9.00 – 14.00Antrenamente libere, necronometrate
16.00 – 19.25Antrenamente libere pentru reglarea transponderelor
SAMBATA, 29 aprilie
9.00 – 12.25Antrenamente libere
11.10 – 12.55Verificari tehnice si validari
13.15- 14.55Manse cronometrate pentru stabilirea grilei de start
15.00 – 18.35Mansa I de concurs (starturi: 15.00 ICA, 15.35 Pufo, 16.00 ICC, 16.35 Mini, 17.00 WF, 17.35 ICA-J, 18.05 Biland)
DUMINICA, 30 aprilie
9.00 – 10.40Antrenamente de incalzire
10.50 – 14.25Mansa a II-a de concurs (starturi: 10.50 ICA, 11.25 Pufo, 11.50 ICC, 12.25 Mini, 12.50 WF, 13.25 ICA-J, 13.55 Biland)
14.50Afisarea clasamentelor validate, pe clase si echipe
15.0 Festivitatea de premiere.Scris de Peter Kelmann
Consilierii Aliantei DA boicoteaza CJ Bacau / Atac la presedinte
Consilierii judeteni ai Aliantei DA si independentii au decis sa nu se prezinte la sedinta extraordinara a CJ, programata azi. „Eu, si nici altii, n-am primit nici un document, declara Constantin Draganuta, PD. Trebuia sa ne dea mapa cu cel putin doua zile inainte”. Pe ordinea de zi a sedintei era trecuta si majorarea capitalului social al HIT. „Nu stiu cu cat se majoreaza, nici de ce, afirma Draganuta. Nu e prima data. Ce se intampla, se majoreaza asa, mereu?” Protestul e semnat de 19 consilieri. „Sa nu mai fim considerati totdeauna ca o masina de vot, atat cerem” declara Petrica Mihaila, PD. Consilierii Aliantei DA, carora li s-au alaturat si independentii, sustin ca intarzierea mapelor e o practica la CJ. „Eu personal am cerut proiectele de hotarare si nu au avut ce sa-mi dea, afirma Silvestru Dogaru, PNL. Sunt pe ordinea de zi proiectul privind majorarea capitalului la HIT si cel de incheiere a executiei bugetare. Nu e o joaca, e cazul sa vedem si noi despre ce vorba si sa votam in cunostinta de cauza”. Liberalul Dogaru sustine ca exista suspiciuni legat de graba de a organiza aceasta sedinta. „Vrem sa vedem si noi ce anume de pe ordinea de zi l-a determinat pe Dragos Benea sa convoace sedinta extraordinara”. El afirma ca un proiect poate avea 100 de foi si ca e nevoie de timp ca sa le parcurgi. „Cred ca intentionat se procedeaza asa. Ridic mana si votez in necunostinta de cauza! Le-am zis «Haideti sa respectam legea». De vreo trei ori am cerut sa primim documentele cu trei zile inainte”. Regulamentul CJ stipuleaza ca hotararile trebuie sa ajunga la consilieri cu 3-5 zile inainte de sedinta. „Nu stiu de ce se evita! Ne trezim ca nici nu stim ce votam. Eu consider ca e rea vointa din partea presedintelui CJ. Pentru el, suntem niste papagali”. Dragos Benea, care se afla in Bucuresti, nu a vrut sa comenteze aceste declaratii. „Ce-as putea sa spun, e parerea dansilor”. In privinta neprezentarii la sedinta, presedintele CJ a afirmat ca oricum sedinta nu s-ar fi tinut. „Dimineata, la ora 8.30, am decis sa o amanam pentru marti, din doua motive: materialele nu erau gata, doi, voiam sa introducem pe ordinea de zi si proiectul privind achizitiile publice. Acum au la dispozitie cinci zile ca sa citeasca proiectele de hotarare”. Scris de Silvia Patrascanu
Parat lui Blaga / Primarul Rauta e acuzat de abuz in functie
Primarul comunei Sascut a fost reclamat de 26 de cetateni tocmai la Ministerul Administratiei si Internelor. Ei il acuza ca le ara cu forta terenul, ca foloseste angajati ai Primariei in firma sa, ca a taiat brazi, ca a cultivat islazul etc. Ioan Rauta respinge toate afirmatiile. El sustine ca semnaturile celor 26 sunt false si ca atacul vine din partea Aliantei, care, la Sascut, nu e la Putere.
Ioan Rauta, primarul din Sascut, a fost parat la Vasile Blaga, ministrul Administratiei. In petitia semnata de 26 de cetateni sunt insirate cel putin 10 capete de acuzare. Unele se refera la firma lui Rauta, Eurorin SRL, altele la terenuri sau drumuri. Astfel, oamenii reclama ca firma care a balastrat drumurile in 2003-2004 a dat o mana de ajutor si la vilele lui Ioan Rauta din Sascut-sat si Beresti. Mai mult, pietrisul, care, in acte, e transportat de la 25 km, a fost luat din Sascut. Ei mai spun ca Primaria Sascut face toate cumparaturile de la magazinul Profirei Ene, sora primarului. Alte aspecte se refera la Eurorin SRL, a lui Ioan Rauta. Ei sustin ca firma a produs pagube statutului de 300 milioane lei prin neplata redeventelor pe 2003 si ca in firma lucreaza si persoane angajate la Primarie. Sascutenii il acuza pe Ioan Rauta si de nereguli privind arendarea. Ei sustin ca primarul le ara terenul fara sa le ceara acordul, avand vreo 60 de procese, ca a taiat abuziv brazii de pe 30 ha, ca a cultivat 35 ha din pasunea locala. In memoriul adresat MAI, ei reclama si Prefectura Bacau, aratand ca s-au adresat acestei institutii, dar n-au primit raspuns. „Am verificat si nu este inregistrat nici un memoriu la noi, declara Mioara Manea, director Prefectura. E posibil sa fie vorba de sesizari verbale, facute telefonic, sau la audiente”. Toate aspectele reclamate au fost inaintate altor institutii: DGFP, Directia Silvica, Politie, ITM.
„Am avut Curtea de Conturi aici”
Ioan Rauta respinge toate acuzatiile, rand pe rand, si sustine ca in afara de litigiul cu SC Hercus, pentru islazul fostei comune Pancesti, nu are nici un proces. Nu a taiat brazi, nu a arat pasunea. „Terenul acela a fost islaz acum 100 de ani, afirma primarul. Eu l-am gasit arabil si arabil l-am lasat”. Primaria, spune Rauta, nu a cumparat nimic de la magazinul Profirei Ene, iar angajatii primariei nu muncesc la Eurorin. „Am avut Curtea de Conturi aici si a verificat tot. Eu si cu firma mea am lucrat gratis, cu vola, pentru Primarie, fara nici un leu. Mai mult, gradinita functioneaza gratis de patru ani in imobilul meu”. Terenurile sunt luate in arenda si oamenii sunt multumiti. Da, exista „sase-sapte caposi care au 4,6, 10 metri in mijlocul tarlalei. Il lucrez, nu trebuie sa plateasca? Le iau 80 la suta din tariful practicat in sat”. Ioan Rauta e sigur ca semnaturile de pe sesizare sunt false, „luate din tabelul de infiintare a comunelor Sascut Sat si Pancesti”. Atacul, spune Rauta, vine din partea Aliantei DA, care n-are alte mijloace de afirmare. „Eu nu sunt in opozitie, la Sascut, sunt la Putere, iar in opozitie e Alianta, sustine Ioan Rauta. Controale am mai avut. Daca mai vine unul, nu-i nimic, dam cu subsemnatul”.Scris de Silvia Patrascanu
Celebra masina „11” a schimbat prefixul \ 30 de ani de la prima hartie de ziar produsa in Bacau
Fabrica Letea a imbrãcat straie de sãrbãtoare. Inima societãtii, celebra masinã 󈯃″, a implinit nici mai mult nici mai putin decat 30 de ani de la punerea ei in functiune, moment in care Bacãul a devenit punct de referintã pe piata producãtorilor de hartie de ziar.
Intr-o atmosferã destinsã, fosti si actuali angajati, precum si reprezentanti ai conducerii au sãrbãtorit implinirea celor 30 de ani de cand la Bacãu a iesit de pe tamburii masinii 11 primul metru de hartie de ziar din Romania. „Este un moment unic. Imi aduc aminte de ziua in care a fost pusã in functiune masina 11. Parcã a fost ieri. Toatã lumea care a pus umãrul la montarea si punerea ei in functiune era mandrã de realizarea demnã de invidiat a societãtii. Am devenit unul dintre cei care nu pot uita acele momente speciale pentru noi toti. Era lucrul cel mai de pret cu care aveam ocazia sã muncesc. Veneam la fabricã doar ca sã pot fi cat mai aproape de masinã. De la ea am si iesit la pensie, dar as reveni in orice moment”, a declarat unul dintre veteranii care au avut privilegiul de a lucra in slujba masinii 11. Toti cei prezenti la eveniment au avut cuvinte de laudã fatã de cei care au pus in functionare masinãria producãtoare de hartie de ziar. Asta in timp ce masina 11 isi vedea cuminte de treabã, producand in flux continuu hartia pe care scribii din presa romaneascã si cea internationalã sã aibã posibilitatea sã-si desfãsoare activitatea. Emotiile manifestãrii si-au pus amprenta, la un moment dat, si pe instalatiile masinii, invitatii trãind pe viu incã o datã sentimentul provocat de ruperea colii de hartie in timpul procesului de fabricare. „Asta face parte din munca celor care se ocupã de functionarea masinii 11. Cand se rupe coala toatã lumea trebuie sã fie foarte rapidã pentru a nu da peste cap intreg procesul. Este un moment delicat care trebuie gestionat foarte bine in asa fel incat pierderile sã nu fie foarte mari. Toti cei care au trecut pe la masina 11 stiu foarte bine asta”, a precizat Martin Fartade, lider de sindicat la Letea, dar in acelasi timp unul dintre cei care au fost pãrtasi la momentul punerii in functiune a masinii. Slujba de sfintire a implinit o zi specialã pentru fostii angajati ai societãtii, singurul producãtor de hartie de ziar din Romania si cel mai mare producãtor din Europa de sud-est. De altfel, toti cei care au lucrat la Masina 11 au primit diplome de onoare din partea actualei conduceri, alãturi de o fotografie sugestivã care sã reflecte intocmai evenimentul.
Letea-marcã de prestigiu
Pe 17 ianuarie 1881, lua fiintã prima fabricã de hartie din Romania, pentru ca in 1948 Letea sã devinã societate nationalã. Intre 1948 si 1990 Letea s-a numit succesiv Intreprinderea de Hartie si Celulozã „Steaua Rosie” si Combinatul de Celulozã si Hartie Letea. In 1990 societatea a fost reorganizatã si astfel a luat fiintã SC Letea SA. In mai 2003, societatea a fost scoasã la vanzare, dupã o altã tentativã nereusitã, ea fiind achizitionatã de fostul primar al municipiului Dumitru Sechelariu. De atunci si panã acum Letea a cunoscut schimbãri majore, toate in bine, fiind modernizate sectiile deja existente. „De cand societatea a fost achizitionatã de actualul patron situatia s-a schimbat. A fost infiintatã o nouã tipografie, a fost mãritã capacitatea de colectare a maculaturii folosite in fluxurile tehnologice din fabricã si au fost modernizate toate instalatiile existente. In acest fel Letea poate concura de la egal la egal cu orice mare producãtor de hartie din lume. Patronatul se gandeste deja la infiintarea unei noi sectii de colectare si preparare a maculaturii folosite la producerea hartiei de ziar”, a precizat Martin Fartade.
„Letea este viata mea de cinci ani. Poate, lipsit de modestie, sunt omul care a dat viatã acestei societãti. Au fost perioade grele pentru Letea, momente in care frãmantãrile interne erau la ordinea zilei. Totusi, prin unitate, angajatii au reusit sã depãseascã orice obstacol indiferent de cine era patronul. Pentru mine, pentru oras, pentru Romania sper ca Letea sã aibã o viatã cat mai lungã, chiar dacã voi mai fi eu patron sau va fi altcineva. Astãzi (n.r. – ieri) declar pentru prima datã cã in douã luni Letea va fi privatizatã in totalitate, iar actionar in proportie de 99 % va fi Selena SRL. Sunt mandru cã am reusit sã terminãm procesul de privatizare cu AVAS intr-un timp relativ scurt. Desi initial aveam la dispozitie 5 ani, am reusit sã definitivãm acest proces in doi ani si jumãtate” – Dumitru Sechelariu, proprietarul Letea.
󈯖 de ani de la pornire inseamnã 30 de ani de muncã intensã a oamenilor din fabrica Letea. De fabrica Letea sunt legate multe in istoria industrialã a orasului Bacãu, in istoria firmei Letea, a patentului Letea si a mãrcii Letea. Evenimentul de astãzi si masina 11 reprezintã o continuare in viitorul fabricii si in viitorul unei pãrti din industria orasului Bacãu. Noi sperãm ca, prin programul de modernizare si restructurare pe care patronul il are in vedere, fabrica sã aibã un viitor in care oamenii care lucreazã aici sã aibã de muncã incã 30, 90 sau 100 de ani, de aici incolo” – Manea Avramescu, director general Letea.
„Masina 11 reprezintã pentru mine un utilaj care mi-a asigurat mie si familiei mea existanta din 1976 si panã in present. Aici am invãtat meserie si am cãutat sã implementez si altor tineri taina acestei meserii. Din 1998, de cand am devenit lider de sindicat, nu am pierdut contactul cu aceastã masinã si nu existã sã treacã trei zile fãrã sã trec pe la ea. Foarte multã lume s-a perindat, dar putini sunt care au rezistat de la pornire si panã acum” – Martin Fartade, lider de sindicat Letea.
Scris de Ovidiu Drug
Lalele, pãpãdii si periferii
Daca un turist sau un ministru sau Jonathan Scheele insusi ar calatori cu elicopterul si ar cobori direct in centrul Bacaului, fara a traversa periferia de la nord sau pe cea din partea de sud a orasului, venind dinspre Bucuresti, asadar, respectivul strain ar putea crede ca a ajuns in Olanda. Asta pentru ca, in fata Primariei Bacau si cat tine centrul municipiului, de la astatuie” pana la Policlinica Veche, frumusete de lalele – galbene, rosii si albe, cu pistrui, triumfa pe straturile de la marginea trotuarelor. La periferie, numai papadiile inveselesc zonele verzi, acestea fiind obisnuite sa fie tratate cu nepasare, ba chiar s-ar putea spune ca nepasarea edililor e cea care le salveaza. Scris de Silvia Patrascanu









