luni, 8 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5766

Scandal in PD Tamasi/Incaierare pentru un post de consilier local

    Scandalul creat in organizatia PD Tamasi dezvaluie serioase divergente intre liderii acestei formatiuni, la toate nivelele. Membrii PD Tamasi acuza conducerea centrala a organizatiei judetene de imixtiuni in treburile organizatiei comunale. Fostul lider al PD Tamasi, Nicusor Alistar, afirma ca se incearca numirea deputatului Liviu Miroseanu la carma organizatiei judetene PD si inlaturarea subprefectului Constantin Avram, contracandidatul sau.Problema a aparut in cadrul organizatiei PD Tamasi, in urma desemnarii unui consilier comunal aflat pe lista PD. Fosta comuna Tamasi s-a divizat in doua, dupa ce locuitorii satului Geoseni au optat pentru infiintarea comunei cu acelasi nume. Desemnarea unui consilier local al comunei Tamasi, care urma sa ocupe locul lasat vacant de cel trecut la comuna Geoseni, a fost scanteia care a aprins scandalul. In locul liber, conform Legii electorale, art. 92, „…supleantii vor ocupa locurile devenite vacante, in ordinea in care sunt inscrisi pe liste…&#8221. Primul pe lista de supleanti ai PD Tamasi era medicul veterinar Alexandru Videnie. Surpriza insa, in locul sau este propus un supleant aflat pe locul al 13-lea, Cecilia Spataru. Medicul Videnie se deplaseaza la sediul PD Bacau si cere lamuriri. Aici afla cu stupoare ca el nu mai este membru PD, pentru ca nu are adeziune si, daca vrea mai multe lamuriri, sa se adreseze Veronicai Dontu, viceprimar, primar interimar al comunei Tamasi, dar si presedinte al organizatiei PD din aceasta comuna. &#8222Cum nu sunt membru PD, daca m-am aflat pe listele acestui partid, am avut adeziune depusa la d-l Nicusor Alistar, presedintele PD din Tamasi, am figurat pe listele si pe buletinele de vot? Nu aveti adeziune, nu aveti carnet de membru si nu ati platit cotizatia, mi-a spus viceprimarul Veronica Dontu! Cum, cand mergeam cu ea in masina si faceam impreuna campanie electorala sau scriam pe sosea numele candidatului PD la Primarie? In iunie 2004 eram membru PD si acum nu mai sunt? Acum aud ca dumneaei este presedinta organizatiei PD Tamasi, in locul lui Nicusor Alistar&#8221, spune Alexandru Videnie. Au urmat demisiile din PD ale lui Nicusor Alistar si ai altor doi membri, Maria Stoica si Anton Sabau.

    Harababura

    la democrati

    Viorica Dontu a ajuns presedintele PD Tamasi peste noapte. &#8222Organizatia numara aproape 50 de membri, aici intrand si cei din Tamasi si cei din Geoseni. Veronica Dontu locuieste in Geoseni, este sotia padurarului din comuna. Cum sa fie ea presedinta PD Tamasi? Pana la alegeri, venea toata conducerea PD la poarta mea, in frunte cu Vasile Nistor, Constantin Draganuta si toti stabii. Dupa alegeri, n-a mai trecut nimeni pe la Tamasi. Cum poate fi presedinte al unei organizatii o persoana care face parte din alta comuna?&#8221.

    In replica, deputatul PD Liviu Miroseanu declara: &#8222Domnul Alistar figureaza pe listele PSD pe site-ul Primariei, asa stim noi. Deci si-a dat demisia din PD si a trecut la PSD. Noi nu ne amestecam in treburile organizatiilor din judet&#8221. Acest lucru este considerat de Nicusor Alistar o facatura. &#8222Eu nu m-am inscris in PSD si nici nu ma voi inscrie. Am fost initiatorul si fondatorul PD-ului in Tamasi. Am distrus PSD-ul din comuna si acum sunt acuzat ca m-am inscris in PSD. La mijloc este vorba despre crearea in organizatiile din judet a unui front comun pentru ca presedinte al organizatiei judetene PD sa fie numit deputatul Liviu Miroseanu si nu subprefectul Constantin Avram. Din acest motiv, deputatul isi pune oamenii lui in functiile de presedinti ai organizatiilor din judet&#8221, declara liderul detronat al organizatiei PD Tamasi.

    Un viceprimar contestat

    &#8222Nici un ziarist nu a venit la inundatii la Furnicari, spune viceprimarul Veronica Dontu, atunci cand am rugat-o sa comenteze situatia din organizatia PD Tamasi, al carei membru este. Acum raspundeti chemarii lui Nicusor Alistar. El n-a fost niciodata presedintele PD la Tamasi. In 2001, a fost Bernadin Tamas, actualul primar al comunei Geoseni. De atunci, organizatia n-a mai avut presedinte. De altfel, pot demonstra cu documente ca Nicusor Alistar este membru PSD si nu PD. Uitati-va pe site-ul primariei Tamasi. In ceea ce-l priveste pe Alexandru Videnie, acesta va fi numit consilier din partea PD, cand va demonstra ca o merita. Locul este vacant. Vom avea alegeri la organizatie si se va alege presedintele&#8221. Pe site-ul Primariei Tamasi, Nicusor Alistar figureaza ca membru PD. Bernadin Tamas, actualul primar ales al nou infiintatei comune Geoseni ne-a declarat: &#8222Eu am fost membru PD in 2001 doar pentru cateva zile, dupa care am intrat in PNL. Stiu ca presedinte al PD era Nicusor Alistar&#8221. Vasile Popa, presedintele PRM Tamasi, si Constantin Ceasar, presedintele PNG Tamasi, sustin ca Alexandru Videnie a candidat pe listele PD la alegerile din 2004, fiind trecut si pe buletinele de vot. Atunci, cum se poate afirma ca el nu este membru PD? Cine i-a sustras adeziunea? O parte dintre consilieri cer suspendarea viceprimarului Veronica Dontu, pe care o banuiesc de joc dublu: ea fiind din Geoseni, vrea sa candideze pentru functia de primar si presedinte PD la Tamasi, dar judeca litigiul in ceea ce priveste hotarul dintre cele doua comune si, spun gurile rele, ar &#8222trage” pentru Geoseni!Scris de Dan MINDIRIGIU

    Calamitati de Guvern/Haos si inechitate in ajutorarea sinistratilor

      Pentru refacerea caselor distruse de ape, Guvernul trimite ciment, lemn, tabla si altele. O parte dintre sinistrati vor primi materiale, dar si case facute de fundatii si biserici. Altii, cei trecuti la „reparatii&#8221, nu primesc nimic. Primarii acuza Guvernul de „dezorganizare totala&#8221 si sustin ca situatia e fara iesire.

      In judetul Bacau, 741 de case au fost distruse total de viituri si trebuie refacute de la fundatie. Asa a stabilit Comisia Judeteana pentru Situatii de Urgenta (CJSU) si a trimis lista la Guvern, pentru ca sinistratii sa fie ajutati cu ciment, tabla, lemn etc. Alta categorie de sinistrati sunt cei care au casele avariate partial, trecuti la „consolidari&#8221 si care nu primesc ajutor de la stat. Sprijinul dat fime si fundatii e orientat tot spre cei 741. Conform datelor furnizate de Gheorghe Hura, secretar general al Prefecturii Bacau, Volvo va face la Agas 40 de case, Fundatia „Sorizo&#8221, 10 case in Asau, o fundatie din Arad, o casa la Brusturoasa, iar Expanet Trading si Rafo Onesti, 30 de case in 6 localitati. Si Episcopia Sucevei va face 20 de case de lemn la Asau, arata Stefan Potoroaca, primar. Excluzand Agasul, unde Volvo va folosi materialele Guvernului, avem cel putin 61 de case facute cu sprijin neguvernamental. Totusi, MCTC trimite materiale pentru toate cele 741 de case, ceea ce inseamna ca unii sinstrati sunt ajutati de doua ori: vor primi si casa la cheie si materiale. La polul opus, cei trecuti la „consolidari&#8221 si „reparatii&#8221, care, disperati, ii asalteaza pe primari. „Sunt complet demoralizat si dezorientat, declara Stefan Potoroaca. La Prefectura si la ANL, nimeni nu stie nimic. Vin firme si construiesc 2 case, 10 case, eu ce fac cu materialele care raman? Au venit cu o destinatie, nu pot sa lezez dreptul unui om&#8221. La munte, noaptea, e deja frig, iar sinitratii, oameni saraci sau saraciti de inundatii, sunt disperati ca nu au nici de unele. Primarii simt mila fata de suferinta lor, dar si teama ca azi-maine vor face scandal. Ei sustin ca „e o dezorganizare totala&#8221 si ca, pentru ei, situatia e „fara iesire&#8221. La Agas sunt 164 de case care trebuie reparate. „Cei de la judet si de la ANL au stabilit ca se poate locui in aceste case, la iarna, dar nu e asa, afirma Toma Spoiala. Situatia e urata de tot, oamenii sunt foarte amarati&#8221. Desi OG 44/2005 stabileste ca de distribuirea materialelor in localitatile calamitate raspunde ANL, la Bacau, sarcina i-a revenit lui Dumitru Nada, Prefectura Bacau. In graficul privind „locatiile&#8221, transmis de Prefectura la MTCT, figureaza toate cele 741 de case, chiar daca unele vor fi reconstruite de fundatii si societati. „Trimite si Guvernul materiale, fac si sponsorii case, e adevarat, dar nu putem redirija materialele in alte zone sau catre alti beneficiari&#8221, declara Dumitru Nada. El crede ca primarii ar trebui sa poata lua decizii in acest sens: „Unde e principiul autonomiei locale? Eu nu pot sa le schimb destinatia. Vin de la Politie si de la SRI, in fiecare dimineata, sa-mi ceara date&#8221. Angela Bogea, vicepresedinte al CJ Bacau, sustine ca problema trebuie analizata urgent in CJSU si acuza Puterea ca a provocat un haos. „Nu mi se pare normal ca unii sa fie ajutati de doua ori, iar altii deloc, declara ea. A fost cea mai mare prostie pe care putea s-o faca Guvernul, prin achizitia de materiale. A consumat timp, bani, forta de munca. Trebuia sa-i dea omului 136 de milioane, nu sa consume banii pe comisioane si transport. Era cea mai eficienta si mai transparenta solutie&#8221.Scris de Silvia PATRASCANU

      Sinistratii din Comanesti sunt ajutati prin tragere la sorti/Case pentru norocosI

        Prima familie de sinistrati din Comanesti s-a mutat in casa noua. Locuinta de lemn, cu toate utilitatile, a fost construita doar intr-o saptamana. Aceasta insa nu rezolva problema celor ramasi fara adapost, la inceputul lunii iulie. Peste 80 de familii vor sta peste iarna la mila vecinilor si rudelor.

        Trei familii isi disputa casa micuta si cocheta. Toate trei au ramas doar cu viata si cateva lucrusoare, dupa grozavia de la inceputul lunii iulie. Tragerea la sorti o face o fetita. Mai mult de trei anisori nu are. Sinistratii au inca puterea sa zambeasca. Dar pe fata lor se citeste o emotie fara seaman. Copila trage cu mana dreapta un bilet. Crede ca este o joaca si isi indeasa si cealalta manuta dolofana in bol. O scoate cu alte doua bilete. Juriul este derutat. Dar nu pentru mult timp. Considera ca prima extragere a micutei e cea de drept. „Castigatorul casei e Vasile Manole&#8221, anunta cu voce tunatoare principalul sponsor. Lacrimi de bucurie inunda ochii intunecati ai barbatului. Sotia lui aproape nu mai poate respira de emotie, in timp ce baietelul, cu un aer extrem de grav, cuprinde cu mana crucea de lemn care ii atarna pe piept si spune soptit: „Iti multumesc Doamne!&#8221

        „Nu e usor sa ramai lipit pamantului&#8221

        Vasile Manole a locuit cu sotia si copilul, pana de curand, pe strada Banatului, nr. 83, din Comanesti. Nu aveau o casa foarte mare. Dar cei doi soti au muncit mult pentru caminul lor. „In cateva ore am ramas doar cu hainele de pe noi, isi aminteste Vasile Manole. Nu am reusit sa salvam mai nimic. Marti, ne-a luat apa casa. Dar n-am disperat. Duminica eram cu familia la biserica. A fost singura cale ca sa ne pastram speranta. Nu e usor sa ramai lipit pamantului peste noapte. Si numai cine nu trece prin asa ceva nu crede. Pana acum am stat la parintii sotiei. Oameni de treaba! Ne-au pus la dispozitie toata casa. Dar oricat de multa bunavointa ne-au aratat ei, simteam ca acolo nu e casa noastra. Acum avem un camin adevarat, doar al meu, al sotiei si al lui Mihaita. Voi face un gard in jurul proprietatii, o alee, voi planta copaci si flori. Avem viitorul in fata. Nu-mi mai doream inca un copil, dupa ce am ramas pe drumuri. Acum insa il voi face. Nu chiar din aceasta noapte&#8221, glumeste norocosul. Barbatul este fericit. Dar umbre melancolice ii mai umbresc, din cand in cand, ochii noptatici. Mai trage cu privirea la cele doua familii ramase langa casa, care ar fi putut la fel de bine sa fie in locul lui.

        „Da-ne, Doamne,

        o casa!&#8221

        Mihai Manole are doar noua ani. Licare de bucurie fulgera, din cand in cand, ochisorii lui albastri. Copilul a uitat ce inseamna bucuria. „In coltul acesta o sa-mi pun un raft pentru jucarii, spune soptit baietelul. Asa aveam in casa cealalta….. Nu am salvat nimic. Le-a luat apa. Nici mingea de fotbal nu am reusit sa salvez. Am parasit casa in fuga. Doar cu hainele de pe noi&#8221. Cateva minute copilul parca nu respira. Ochisorii lui ca cerul s-au mohorat. Mihai pare ca si-a pierdut si copilaria! Odata cu suvoaiele care i-au luat lucrurile cele mai de pret. Dupa cateva secunde, copilul revine la realitate. „Pe peretele acesta am sa pun un dulap pentru haine. Iar langa pat am sa lipesc un poster cu Adrian Mutu. Fotbalistul meu preferat. Chiar daca a cam dat-o el in bara in ultimul timp&#8221.

        Casa familiei Manole a fost construita de mai multe firme. „In momentul de fata, nu putem spune cu certitudine cat a costat, declara Georgel Merlusca, principalul sponsor. Cert este ca s-a intamplat o minune. Pentru prima data, sapte sau opt firme au lucrat ca un tot unitar. S-a muncit zi si noapte. Echipele se schimbau la fiecare zece ore. Fundatia casei s-a turnat in urma cu o saptamana. Astazi (ieri n.a.) s-a inaugurat. Nu stiu daca va mai fi o &laquoclona&raquo a locuintei. Costurile sunt destul de mari. Vom vedea.&#8221 Trei suflete si-au gasit intr-adevar linistea. Dar e suficient!? „In Comanesti, 88 de familii au ramas fara un adapost, precizeaza primarul Viorel Miron. Noi le-am asigurat alimente. Nu putem sa le ajutam cu mai mult. Sinistratii locuiesc pe la rude. Cativa chiar stau prin podurile caselor inundate. Vine iarna. Nici nu vreau sa-mi inchipui ce se va intampla&#8221. Ajutoarele banesti nu par sa-si mai gaseasca drumul spre zona sinistrata de pe Valea Trotusului. Iar materialele de contructie ajung pe sponci. Multe, se spune ca, raman blocate in municipiul Bacau, motivandu-se ca aici exista depozit pentru ele. Oamenii si-ar ridica alte locuinte, dar sa aiba cu ce. Omenia insa pare sa fi murit in apele manioase ale Trotusului.Scris de Lili ADOCHITEI

        Pensionarii primesc mai mult decat pot plati contribuabilii/Deficit de aproape 1.000 de miliarde la Asigurari

          Potrivit situatiei transmise de Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Bacau privind executia bugetului consolidat la finele lunii august, cu o singura exceptie, s-au facut incasari mai mari decat platile efectuate pana la acea data. Situatie buna, daca nu ar interveni si alte detalii. Cu alte cuvinte, contributia judetului Bacau la bugetul consolidat este pozitiva, cu un plus de 125 milioane de lei noi, din care excedentare sunt bugetul de stat cu 168 milioane de lei, bugetele locale cu 45 milioane de lei noi, bugetul fondului de asigurari de sanatate cu 5 milioane de lei noi. Partea proasta este ca sunt probleme mari la bugetul asigurarilor sociale de stat, capitol unde se anregistreaza un deficit de 93 milioane de lei RON (930 de miliarde de lei vechi).

          Situatia poate fi explicata prin diferenta dintre numarul salariatilor din judet si cel al pensionarilor si al celorlalte categorii sociale care primesc bani de la bugetul asigurarilor sociale de stat (veteranii de razboi, fostii detinuti politic etc). Potrivit statisticilor, in judetul Bacau sunt inregistrati 147.476 salariati, in vreme ce numarul pensionarilor la limita de varsta este de aproximativ 102.316 (nu sunt luati in calcul bacauanii care beneficiaza de prevederile legilor speciale n.r.). Cu alte cuvinte, numarul celor care platesc impozite la stat este mai mic decat cel al celor care primesc bani de la stat. Pentru a ne face o imagine cat mai apropiata de realitate, trebuie spus ca numarul total al populatiei judetului este de 750.000. Ceea ce s-ar putea traduce prin faptul ca unul din cinci bacauani este pensionar. Aceeasi raportare facuta de finantisti mai indica faptul ca, la bugetul de stat, platile de casa s-au efectuat in limita creditelor alocate. aO parte din venituri au fost diminuate prin transferarea la bugetele locale a sumei de 275 milioane de lei, potrivit prevederilor bugetarea a declarat Maricel Radu, purtatorul de cuvant al DGFP Bacau. Mai exact, au fost transferate la bugetele locale 69 milioane de lei noi (690 miliarde lei vechi), cote defalcate din impozitul pe venit, 35 milioane de lei RON, sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata si folosite pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap, cultura si culte si pentru echilibrarea bugetelor locale. Alte 140 milioane de lei, sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata au avut ca destinatie institutiile de anvatamant preuniversitar de stat, cresele, centrele judetene si locale de consultanta agricola, precum si sustinerea sistemului protectiei copilului. Mai retinem la acelasi capitol suma de 18 milioane de lei grei, defalcata din taxa pe valoarea adaugata si folosita pentru subventionarea energiei termice livrata populatiei, sase milioane de lei noi, sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata, folosita drept ajutor social si ajutor pentru ancalzirea locuintei cu lemne, carbuni si combustibili petrolieri, cinci milioane de lei noi, suma defalcata din TVA si destinata drumurilor judetene si comunale, doua milioane de lei noi, suma defalcata din TVA si folosita pentru dezvoltarea sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei termice.Scris de Florentin Radu

          Bolnavul psihic, plimbat pe drumuri / Reintegrarea in familie aglomereaza Psihiatria

            Medicii psihiatrii sunt luati cu asalt de tot mai multe cazuri de bolnavi proveniti din diferite centre de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica. Trimisi acasa pentru reintegrarea lor in familie, pacientii ajung sa se decompenseze somatic si sunt adusi in urgenta la Psihiatrie. Daca medicii specialisti spun ca se inregistreaza tot mai multe astfel de cazuri, toate grave, reprezentantii Directiei Generale de Asistenta Sociala sustin ca totul este doar o exagerare.

            In sectia de Psihiatrie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau ajung tot mai multe cazuri grave de pacienti cu boli psihice acutizate. Majoritatea lor provin din centrele de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica unde primeau un tratament specific, erau supravegheati permanent si ingrijiti. In dorinta de a fi reintegrati in sanul familiei, bolnavii sunt trimisi acasa, cu recomandarea de respectare a medicatiei la domiciliu. „Numai ca, probabil, aceste recomandari nu sunt luate in considerare de apartinatorii acestor bolnavi, a precizat dr. Carmen Covrig, medicul sef al sectiei. In aceste conditii foarte multi schizofrenici ajung la noi, decompensati, cu crize comitiale, agitati si confuzi. Nerespectarea stricta a tratamentului sau administrarea lui dupa ureche provoaca adevarate dezechlibre psihice bolnavului deja diagnosticat&#8221. Au fost cazuri in care pentru calmarea unui pacient a fost nevoie sa se foloseasca izolarea. In urma cu cateva zile, un schiofrenic decompensat a ajuns in sectie cu multiple dezechilibre, a facut scandal, a agresat personalul medical si chiar si pe ceilalti pacienti. Starea lui era destul de grava si a necesitat tratament intensiv in urgenta. Alte asemenea cazuri, cu decompensari maniacale, euforici, cu idei delirante de grandoare, de marire, cu dispozitii vesele si care vorbesc mult, au fost si ei spitalizati. Din acest motiv, cele 60 de paturi ale sectiei au fost supraaglomerate, in momentul de fata bolnavii fiind nevoiti sa stea, in unele saloane, cate doi in pat. „Familiile bolnavilor trebuie sa fie constiente ca tratamentele prescrise trebuie obligatoriu respectate, a mai adaugat dr. Covrig. Or, daca in cazul unui bolnav schizofrenic acest tratament nu este luat la ore fixe nu se mai poate face nimic. Si chiar daca boala ii este stabilizata, prin lipsa tratamentului, o ia de la capat. A fost un caz in care un astfel de pacient a fost reintegrat in familie, insa acasa il astepta o mama de 81 de ani, imobilizata la pat.&#8221 De partea cealalta, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) sustine ca toate acuzatiile medicilor psihiatrici sunt total nefondate. „Este o exagerare, a declarat Dana Tataru, director general adjunct la DGASPC. Anul trecut, noi nu am integrat in familie mai mult de zece oameni. Deci, cum sa se aglomereze sectiile de psihiatrie cu asistati reintegrati? Doar cu zece persoane, nu cred. Iar anul acesta nu am reintegrat nici o persoana. Si asta pentru ca inca se lucreaza la cazurile de acest gen. Nu este firesc ca o familie sa-si uite un membru intr-un centru si sa-l viziteze, daca se poate, doar la Paste si la Craciun. Familiile trebuie responsabilizate. O facem prin mai multi pasi, incepand de la contactul cu familia si pana la reintegrare. Toate acestea sunt monitorizate si oricand pot fi verificate. Oricum, proiectul de reintegrare are termen pana in anul 2012, deci este de durata&#8221. In plus, Dana Tataru mai spune ca, de vina pentru aglomerarea sectiei de Psihiatrie din spital, ar putea fi si sezonul de toamna, cand in general bolile psihice se decompenseaza. Astfel, bolnavii psihic ajung pe un pat de spital, nu pentru ca au fost reintegrati, ci pentru ca a venit toamna.

            Scris de Roxana NEAGU/Carmen SERBAN

            Fotbal, Preliminariile Cupei Mondiale 2006, Grupa I \ O veste mare – am ramas in lumea buna!

            @ Romania – Cehia 2-0 (1-0)

            Stadion &#8222Gheorghe Hagi&#8221 spectatori – 20.000 goluri: 1-0, min. 27 – Rat centreaza de pe stanga, iar MUTU deviaza cu exteriorul in poarta ceha 2-0 Cocis patrunde pe stanga pana pe linia de fund, ii centreaza lui MUTU, care il invinge pe Cech cu un &#8222calcai&#8221 de mare efect

            Romania:Lobont, Contra, Chivu, Tamas, Rat, Ov. Petre, D. Munteanu (70 Codrea), Fl. Petre (55 Badoi), Cocis, Mutu (88 G. Bucur), Mazilu antrenor – Victor Piturca

            Cehia:Cech – Grygera, Ujfalusi, Bolf (60 Sivok), Jankulovski (14 Pospech), Poborski, Heinz (75 Jun), Polak, Smicer, Baros, Koller antrenor – Karol Bruckner

            Cartonase galbene: Chivu, Badoi, Ov. Petre / –

            Arbitri: T. Hauge – S. Holvik, H. Borgman (toti trei din Norvegia).

            Sinceri sa fim, inainte de meci tricolorii nostri nu pareau sa aiba prea multe argumente in fata cehilor. Romania a fost in ultimul an o echipa vesnic framantata si criticata pentru rezultatele ei mediocre. Nu s-a reusit niciodata cristalizarea unui unsprezece stabil si valoros. Anghel Iordanescu si Victor Piturca au fost desfiintati de presa pentru simpatiile pe care le-au avut fata de unii &#8222copii de suflet&#8221 ai lor sau, dimpotriva, pentru antipatiile afisate fata de preferatii jurnalistilor. In aceasta perioada, Romania a alunecat permanent in clasamentul FIFA, ajungand pe 31, cam 15 locuri mai jos decat pe vremea &#8222echipei de aur&#8221. In schimb, Cehia a ramas constant in top (locurile 2, 3 sau 4), a invins constant marimile lumii, a jucat finala CE din 2004, a dat jucatori de prim rang celor mai bune echipe de club din lume. Sigur, pe nimeni dintre romanii intrebati nu-l durea gura sa spuna ca anticipeaza o victorie a tricolorilor. Si nu oricum, ci cu 2-0, &#8222pentru a pastra sanse teoretice de calificare&#8221. Doar Piturca, intr-un moment de sinceritate, a recunoscut ca Romania pornea in meci cu sansa a doua.

            Selectionerul a dovedit din nou ca este un bun sahist si barbugiu. El a surprins pe toata lumea introducandu-i pe Mazilu, Cocis si Ov. Petre, iar apoi pe Badoi, piticul G. Bucur si &#8222prafuitul&#8221 Codrea. Romania a jucat cu harnicie, dezinvoltura si inspiratie. Ulii in atac, viespi in aparare. Cam ca pe vremea lui Hagi. Pase bune si rapide, preluari sigure, centrari periculoase, lupta la baioneta ca la Plevna, indeajuns de dura pentru a-l sacai pe goliatul Koller incat sa nu nimereasca niciodata poarta. Spectatorii si telespectatorii au simtit ca beau apa vie si apa moarta, iar apoi intineresc. Asta si pentru ca Cehia, chiar daca a pierdut, si-a etalat clasa.

            Mai sunt sanse foarte mici de calificare la CM 2006. Ar trebui sa invingem in Finlanda fara Chivu – suspendat pentru cumul de cartonase in paralel, Cehia ar trebui sa se impiedice cu Armenia sau Finlanda, ba ar mai trebui sa piarda si acasa cu Olanda. Mai probabil este, insa, ca cehii si batavii vor pactiza fara a negocia, precum Romania si Portugalia in preliminariile CE 2000, pentru a merge impreuna in Germania.

            Oricum, baietii astia ai nostri sunt minunati, ne dau din nou sperante pentru nopti in care sa ne urlam bucuria pe strazi si sa scandam numele lui Mutu, un briliant caruia cocaina si anturajul rau n-au reusit sa-i ia stralucirea.

            Scris de Peter KELMANN

            Fostul bacauan Vali Badoi a contribuit la victoria Romaniei contra Cehiei: \ „Mai avem o sansa”

            E nascut in Teleorman si joaca fotbal la Rapid. Cu toate acestea se considera pe jumatate bacauan. &#8222Nu pot uita ca Bacaul a fost rampa mea de lansare&#8221, spune Valentin Badoi, care, la 28 de ani, numara doua selectii in echipa nationala. Pe ultima a bifat-o sambata seara, in fantastica victorie contra Cehiei. A fost primul sau meci oficial sub tricolor. Dar nu numai. &#8222A fost unul dintre cele mai frumoase momente de cand joc fotbal&#8221, a precizat &#8222bacauanul&#8221 Badoi.

            -Felicitari, Vali! Cum a fost?

            -Frumos, cum sa fie? Victorie mare, bucurie la fel de mare. Era o adevarata nebunie in vestiarul nostru dupa meci.

            -Te asteptai sa joci?

            -La inceput nici nu ma asteptam sa fiu convocat. Apoi, ca sa fiu sincer, am avut o presimtire ca voi juca. Sa explic si de ce: miercuri am disputat un amical cu echipa satelit a Farului. Dupa acel meci-test, in timp ce urcam in camera, m-am intersectat cu Victor Piturca. Selectionerul m-a batut pe umar si mi-a spus: &#8222Vali, a fost foarte bine&#8221. In acel moment mi-am zis ca sunt sanse pentru a intra si contra Cehiei.

            -Si ce ti-a spus Piturca inainte de a te trimite pe teren in locul lui Florentin Petre?

            -Sa nu ma pierd si sa fac tot ce stiu mai bine. Mi-a mai zis ca are multa incredere in mine.

            -Cum ti s-a parut echipa Cehiei?

            -N-as vrea sa fiu inteles gresit, dar ma asteptam sa joace mult mai bine. E drept, ca nici noi nu i-am lasat sa-si faca jocul. Si daca tot vorbim despre asta, eu cred ca 60 sau 70 la suta din jocul lor se bazeaza pe mingi aruncate direct pe Koller si deviate de acesta pentru Baros, Heinz sau Smicer care vin foarte bine din spate. Noi am demonstrat multa inteligenta si determinare.

            -Plus ca ati avut un Mutu decisiv. Cum comentezi golurile lui?

            -Pe primul nu l-am vazut bine pentru ca eram pe banca.

            -Dar al doilea? Gol de generic, cu calcaiul…

            -Cu calcaiul l-a dat? Fantastic, acum aflu asta. Eram in teren la golul doi, insa destul de departe de faza. Am vazut cursa lui Cocis care s-a descurcat foarte bine pe stanga si a centrat in fata portii, dar n-am observat ca Mutu a reluat balonul cu calcaiul. E mare, nu degeaba joaca la Juventus. De-abia astept sa vad reluarile golurilor.

            -Ce spui de sansele de calificare?

            -Sunt destul de mici pentru ca stam la mana altora. Sa tragem sperante ca ii incurca olandezii si finlandezii pe cehi. Important este insa ca am castigat cu 2-0 contra Cehiei. Acest rezultat ne mai da o sansa pentru ca in cazul egalitatii de puncte, noi suntem in avantaj. Evident, la fel de important este sa invingem in Finlanda.

            -Acolo unde sigur iti doresti sa fii si tu.

            -Sigur ca imi doresc, ar fi foarte bine daca as ramane in circuitul echipei nationale, insa pana la Helsinki, urmeaza meciul de campionat cu Galatiul, apoi Feyenoord-ul, in Cupa Uefa.

            -Sortii n-au fost prea amabili cu Rapidul.

            -Intr-adevar, Feyenoord e un adversar foarte puternic, asa cum s-a vazut si in victoria pe care a obtinut-o in campionat, contra lui Ajax. Calificarea insa se joaca. Sa nu uitam ca ei vor evolua fara spectatori in jocul de pe teren propriu. Asta poate fi si marea noastra sansa. Ca gazde, e tare urat sa joci cu stadionul gol. Asa am patit si noi anul trecut, contra Timisoarei.

            -Cu cei de la Bacau mai tii legatura?

            -Sigur. Vorbesc la trei-patru saptamani cu Marius Gireada, pana acum vorbeam si cu Fane Apostol despre care am aflat ca a plecat in Cipru. Bacaul inseamna mult pentru mine m-am simtit foarte bine acolo. Le sunt si acum foarte recunoscator domnilor Sechelariu si Chivorchian, dupa cum ii pastrez in inima mea si pe suporterii bacauani. FCM Bacau a fost echipa care mi-a oferit sansa debutului in Divizia A si asta nu se poate uita niciodata.

            Scris de Dan SION

            Judetul Bacau a pierdut deja 1.000 de miliarde / Exportul RAFO sufoca bugetul

            Schimbarea regimului de functionare a RAFO Onesti a adus pierderi de circa 1.000 de miliarde de lei bugetului judetean. Pana la finele anului este posibil ca pierderile sa creasca si mai mult iar Bacaul sa devina un judet &#8222cersetor” de fonduri de la bugetul central cum este Vasluiul sau Botosaniul.

            Contributia RAFO la bugetul judetului Bacau s-a redus cu circa 1.000 de miliarde de lei in prima jumatate a acestui an, suma care reprezinta mai mult de jumatate din intreg bugetul municipiului Bacau. Senatorul Radu Catalin Mardare a declarat in cadrul emisiunii &#8222Emisiunea de vineri” difuzata de postul Alfa TV ca, in acest fel, excedentul bugetar al judetului Bacau s-a redus la jumatate, de la 2.700 la circa 1.400 de miliarde de lei. &#8222Pentru Bacau ar fi fost mai bine ca RAFO sa functioneze in acelasi regim fiscal ca si celelalte rafinarii din tara” – a opinat fostul prefect. Scaderea sumelor platite de RAFO la buget a fost determinata de inchiderea timp de o luna de zile a rafinariei precum si de noul regim in care societatea functioneaza: prelucrator pentru piata externa. Potrivit legisla&#254iei romane&#186ti, antr-o astfel de situa&#254ie an care benzinele &#186i motorinele pleac&#227 exclusiv la export, atat rafin&#227ria, cat &#186i proprietarul m&#227rfii sunt scutiti de la plata accizelor &#186i a taxei pe valoare ad&#227ugat&#227 (TVA). an acest fel RAFO devine un simplu prelucr&#227tor pentru Expanet, o firma cu care rafinaria onesteana a semnat un contract de procesare pentru urmatorii doi ani.

            &#8222Statul roman nu va mai ca&#186tiga nimic de pe urma RAFO” – a declarat in urma cu trei luni Marin Anton, managerul rafinariei. &#8222Vom pl&#227ti la buget doar impozitarea muncii: impozite pe salarii, CAS etc. Bugetul nu va mai ancasa de la Rafo. Plus valoarea, an loc s&#227 o ia statul roman, pleac&#227 an str&#227in&#227tate”.

            El a mai fost de p&#227rere c&#227 situa&#254ia s-ar fi putut evita, dac&#227 Ministerul Finan&#254elor ar fi an&#254eles necesitatea ca Rafo s&#227 fie scutit&#227 de plata an avans a TVA pentru &#254i&#254eiul importat. Rafin&#227ria a fost obligat&#227 s&#227 depun&#227 aceste sume an vam&#227, pe motiv c&#227 are datorii la buget. Numai c&#227 banii bloca&#254i au dus la apari&#254ia unei situa&#254ii de criz&#227, urmat&#227 de oprirea produc&#254iei.

            an ciuda presiunilor sindicale &#186i a negocierilor purtate la Bucure&#186ti, reprezentan&#254ii Ministerului Finan&#254elor nu au renun&#254at la m&#227sura luat&#227. Reprezentan&#254ii Rafo au g&#227sit, ans&#227, solu&#254ia: contractul de procesare ancheiat pe doi ani, care asigur&#227 func&#254ionarea, dar dezavantajeaz&#227 semnificativ bugetul statului.

            Cele 1.000 de miliarde pierdute de bugetul judetului Bacau reprezinta doar pierderea aferenta lunii iunie. Este posibil ca pana la finele anului sa se mai piarda inca circa 6.000 de miliarde de lei. Conform revistei Capital, anul trecut judetul Bacau a fost al treilea dupa Bucuresti si Constanta ca marime a contributiei la bugetul de stat, pe acelasi loc cu Prahova, Bihor si Timis si peste Sibiu, Brasov sau Arad. In comparatie, Vasluiul, Botosaniul si Neamtul sunt in primele cinci judete din tara care au nevoie de finantari de la bugetul de stat deoarece nu reusesc sa-si acopere cheltuielile din surse proprii. Iasiul a incheiat anul trecut la limita, foarte aproape sa inregistreze deficit.

            Scris de Razvan BIBIRE

            Se prabuseste mandria regimului comunist \ Capcana din centrul Bacaului

            Pasajul din centrul Bacaului a devenit pericol public. Blocul pe sub care trec zilnic mii de bacauani este intr-o stare avansata de degradare. Tencuielile si placajele imobilului se desprind si cad. In aceeasi situatie se afla alte 365 de blocuri din Bacau. Inspectoratul in Constructii avertizeaza Asociatiile de locatari. Programul de refacere a fatadelor din

            municipiul Bacau inceputa de administratia Sechelariu a fost intrerupt dupa alegerile din 2004.

            Situat pe strada Nicolae Balcescu, pasajul din centrul Bacaului a devenit o adevarata &#8222bomba cu ceas&#8221. In orice clipa pot cadea in capul trecatorilor tencuieli sau placaje ale blocului. Pentru

            a-i preveni pe bacauani, Administratia a lipit un afis: &#8222Pericol! Cad tencuieli din zid&#8221. Redactat pe o pagina A4, mesajul de- abia se vede si minimalizeaza la propriu pericolul la care se expun miile de bacauani ce tranziteaza zilnic zona. Pericolul este agravat de existenta unui flux continuu de trecatori. &#8222In urma cu aproximativ trei saptamani a cazut o portiune de tencuiala de pe bloc, povesteste Mirela Enache, locatara in zona. Lumea care traversa atunci pasajul a ramas inmarmurita de spaima. Atunci, Administratia a luat decizia lipirii afisului. Dar, asta nu reduce cu nimic pericolul la care se expun trecatorii&#8221. Daca atunci nu a fost lovit nimeni, data viitoare o astfel de intamplare poate avea un final tragic. Desi mii de oameni trec zilnic pe sub pasaj, foarte putini dintre acestia constientizeaza pericolul la care se expun. &#8222Eu trec pe aici zilnic, dar nu am vazut atentionarea de pe perete, povesteste Gabi Tucitu. Nu am timp sa ma uit ce scrie pe toate afisele, dar ar fi trebuit pus un semnul exclamarii sau ceva care sa atraga atentia&#8221. &#8222Si la noi e la fel, poate mai rau. Incepuse Sechelariu sa le faca. Era o treaba buna, numai ca n-a mai ajuns si la noi cu reparatul. Acum cica trebuie sa le facem noi. Dar lumea n-are bani. Nu dau nici cei care au”, ne-a povestit Elena Balcan, locatara intr-un alt bloc din centrul Bacaului cu probleme similare.

            La fel, alte 365

            de blocuri!

            In aceeasi situatie se afla alte 365 de blocuri din Bacau. Constructiile prezinta degradari ale tencuielilor si placajelor si sunt pe punctul de a se &#8222demonta&#8221. Zeci de mii de bacauani devin astfel potentiale victime ale bucatilor de bloc ce le pot cadea in cap. Cei mai vizati sunt copiii care se joaca in apropierea constructiilor si simplii trecatori. &#8222Noi am dispus asociatilor de proprietari ingradirea zonelor din jurul blocurilor cu risc de prabusire a fatadelor, decopertarea tencuielii care este la un pas de a cadea si repararea fatadelor&#8221, a declarat Gheorghe Fesan, inspector general al Inspectoratului Teritorial in Constructii Bacau. Toate aceste masuri trebuie duse la indeplinire de catre asociatiile de proprietari in cel mai scurt timp&#8221. Dar, problema cea mai spinoasa in acest caz este reprezentata de costurile lucrarilor care trebuie suportate tot de simplul contribuabil… In cazul in care nu se vor demara lucrari urgente de refacere a fatadelor, in cativa ani, consecintele pot incepe cu o simpla igrasie, si se pot sfarsi cu prabusirea blocului.

            Fatada este

            ultima pe lista

            de reparatii

            &#8222Locatarii trebuie sa inteleaga ca parti comune ale unui condominiu nu inseamna numai liftul, uscatorul si acoperisul, ci si fatada, ne-a declarat Ionel Dogaru, vicepresedintele Ligii asociatiilor de proprietari. Ei trebuie sa contribuie in mod egal la intretinerea fatadelor. La asociatia al carei presedinte sunt, Calugareni Nord, am fost atentionati ca intra in obligatiile noastre sa urmarim comportamentul cladirilor in timp. Am semnat chiar si un proces verbal, cum de altfel cred ca s-a intamplat si la alte asociatii. La randul nostru, am trimis adrese catre sefii de scara in care i-am informat despre obligatiile ce revin locatarilor. Avem scari de bloc la care au aparut probleme cu fatada, dar locatarii au inteles si au suportat costul reparatiilor&#8221. La majoritatea asociatiilor de proprietari problema intretinerii spatiilor comune pare fara rezolvare si provoaca interminabile conflicte. Nu reusesc sa se colecteze bani nici macar pentru inlocuirea unor conducte sparte sau pentru hidroizolarea acoperisului. &#8222Cosmetizarea&#8221 fatadei este lasata la finalul listei cu lucrari de intretinere.

            Scris de Iulia CUCU, Doina MINCU

            Clopotul bisericii, chemarea cersetorilor \ Agresivitate si umilinta

              O duminica la fel ca oricare alta. Clopotele incep sa bata. Credinciosii cu zecile se aduna pentru a se ruga in lacasele de cult. Alaturi de ei, se inghesuie si fetele palide cu mainile intinse. Copii, parinti si batrani cu un &#8222bogdaproste&#8221 pe buze isi cauta supravietuirea din mila celor mai norocosi. Pe zi ce trece devin tot mai agresivi. Te urmaresc si trag de tine chiar si in biserica.

              Cu haine ponosite, chipurile triste si murdare, cu mana intinsa sau la vandut de busuioc, zeci de cersetori se posteaza la intrarea in biserici si

              cimitire. Copiii sau batranii se

              diferentiaza numai prin cateva decenii, in rest toti traiesc din mila… Copilarie si batranete petrecute printre picioarele enoriasilor in cautarea unui ban sau a unei pomeni oferite pentru sufletul mortilor. La Biserica &#8222Sf. Nicolae” sau la Catedrala Catolica &#8222Sfintii Petru si Paul”, la &#8222Sf. Gheorghe” sau &#8222Sf. Vineri”, dar mai ales la cimitire in zile de sarabatoare aceleasi imagini dezolante. Oamenii vin la biserica sa se reculeaga, sa-si pomeneasa mortii insa liota de cersetori care se arunca pur si

              simplu la picioarele tale iti

              creaza o stare de inconfort.

              In cursul saptamanii sunt asaltate bancile, sediile institutiilor si intersectiile. Oameni nenorociti, insa si impostori. Dar cel mai grav este prezenta a zeci de copii in aceste locuri, supravegheatI din apropiere de maturi. Fiecare are povestea lui, spusa la repezeala pentru cei care mai rabdare sa-i asculte. Multi parca s-au nascut cersind si nu este departe de adevar, daca te uiti la femei cu un tanc in brate care iti taie calea la intrarea in biserica. Sunt multi si pentru a supravietui cei mai indrazneti intra chiar in biserica printre enoriasi. &#8222Cersesc de mult timp, nici nu-mi mai aduc aminte de cand, povesteste Ioana”, o mogaldeata care reazema usa de la intrarea in Biserica &#8222Sf. Nicolae”. Alaturi de ea, sta mama, cu un alt tanc in brate, de numai cateva luni. &#8222Nu am unde sta si traiesc din cersit, povesteste Zenobia Stan. Am cinci copii care cer de mancare, si eu nu am bani sa le cumpar. Ei s-au invatat cu cersitul si castiga bine pentru ca sunt mici si lumea este miloasa cand este vorba de copii&#8221.

              Ceva trebuie facut

              Aceasta afirmatie am auzit-o de la mai multi bacauani. Fie tineri sau mai in varsta. De aceeasi parere sunt si preotii, oameni cu mila lui Dumnezeu, insa &#8222Este urat, este degradant sa te impiedici chiar in biserica de cersetori. Este lume amarata, noi incercam sa facem ce putem, insa nu numai biserica poate sa rezolve aceasta situatie”, ne-a declarat un preot de la Sf. Vineri. Schilozi adevarati sau prefacuti au asaltat duminica la ora 11 si Catedrala romano- catolica din centrul orasului. Clopotele mari au fost semnalul de transfer de la ortodocsi la catolici. Aici se cer doar bani. Multi dintrei ei sunt cunoscuti ai celor care intra in biserica, le spun pe nume, cu apelativele doar de ei stiute. Un diacon supraveghea cu discretie intrarea in biserica. Am incercat sa purtam un dialog insa ne-a facut un semn mai mult decat sugestiv, ca totul este in ordine.

              Cersetorie la patru ace!

              Un &#8222Doamne ajuta!&#8221 soptit pare a fi formula magica. Cu un baston intr-o mana si o plasa in alta, batranii stau pe cate un cavou in Cimitirul Central si asteapta imparteala pomenii. Barbatii se reped la paharul cu vin, iar femeile si copiii la cozonac sau

              coliva. Rudele nu mai apuca

              sa spuna &#8222Dumnezeu sa-l ierte!” Spectacol grotesc. Batranii cersetorii sunt o categorie aparte. Ei sunt ingrijiti, imbracati cu haine bune, unii chiar la costum… Le este frica sa se intalneasca cu vreun cunoscut. Ioan V., are 73 de ani, cerseste in tinuta sa cea mai buna: pantaloni de stofa, camasa alba si palarie pe cap. Batranul intinde mana pentru o gogoasa data de pomana. Tristetea din ochii sai este mai mult decat graitoare. Se plange de mafia mare din Cimitir. Aici legea o fac tiganii. Te intrebi, dupa asemenea imagini, de ce totusi institutiile statului nu gasesc solutii. Au fost demarate zeci de programe ale unor organizatii neguvernamentale (multe dintre ele au fost intens mediatizate), insa rezultatele sunt doar la simpozioane si colocvii. Politia si Gardienii (de curand Politia Comunitara) nici nu se mai obosesc sa treaca prin preajma lacasurilor de cult. In acest fel, cetateanul nu are nici o sansa

              sa-si faca macar o cruce in liniste.

              Scris de Iulia CUCU

              Prajesti, comuna contrastelor

              As mai avea un dor, sa ma lasati sa mor, la marginea codrului, in vesnicia satului, caci acolo imi simt radacinile. Este, cred, dorinta oricarui roman indragostit de frumusetile nemasurate ale satului. Am ajuns, bunaoara, prin zona de est a judetului, oprindu-ma in nou-infiintata comuna Prajesti.

              Pana in acest an, satul Prajesti era inclus in comuna Traian din care mai faceau parte inca vreo alte patru-cinci sate. In vara, autoritatile judetului au decis ca ar fi timpul ca locuitorii din satul Prajesti sa aiba primaria la ei &#8222acasa”. Sunt mai bine de 3.000 de suflete care isi duc veacul prin partile locului. Cu demnitate si mai increzatori in viitor decat multi alti romani. Pe ei nu i-a doborat necazul, notiunea care nu prea arata ca ar fi cunoscuta de vreun satean. Peste tot locul vezi numai gospodarii bine ingrijite care te fac sa-ti dai seama ca sunt oameni de isprava prin partile astea. Or mai exista si familii sarmane, pe care, insa, sincer, nu le-am vazut. Si apoi, Dumnezeu iti da, nu iti baga si in straita.

              Recordul verii: cinci viloaie intr-o luna

              Dupa &#821689, cand s-au deschis granitele, tot romanul s-a inghesuit sa plece prin lume. Au incercat si taranii nostri, mai curajosi si, de ce nu, mai priceputi in toate, manati de dorinta de a iesi din saracie. Au ajuns prima data la polonezi, unde treaba s-a stricat in scurt timp. Au urmat drumurile lungi si istovitoare pe la turci, care ne-au inchis destul de repede portile Stambulului. Pana sa izbucneasca razboiul in fosta Iugoslavie, romanii si-au aratat priceperea si pe acolo. De la un timp, insa, atractia cea mai mare a devenit insorita Italie. Acolo si-au gasit rostul, castigand nu doar bani, ci si faima. Nu au lipsit din afacere nici prajestenii, in randul carora s-a nascut o adevarata competitie. Cine poate sa ridice in cel mai scurt timp casa cea mai mare. &#8222Cam 30 la suta din populatia Prajestiului este plecata la munca in Italia. Vin inapoi cu bani multi si cu chef sa faca treaba. De exemplu, s-a ajuns ca, intr-o singura luna, sa fie ridicate cam cinci-sase case cu etaj. Mai ramane sa finiseze casa si sa o utileze”, explica viceprimarul Stefan Antochi. Sunt familii intregi care au ales calea strainatatii. Pur si simplu, au pus lacat la casa si au plecat. Parintii, copiii, cu totii s-au dus afara, atrasi de stralucirea Occidentului. Au ramas cei mai batrani, care pentru nimic in lume nu si-ar lasa agoniseala de o viata pe mainile vreunui strain, darmite sa o vanda. Stau acasa si asteapta un telefon sau o scrisoare de la copii sau nepoti. Din fericire, odata cu plicul ajunge si o suma frumusica. In medie, 50 de euro lunar, suficient pentru un batran cu o pensie de cateva sute de mii de lei ca sa traiasca fara griji. De aici se &#8222adapa” si mici comercianti din comuna, crasmarii, unde, din cand in cand, se mai opreste mos Gheorghe sa traga o cinzeaca si sa mai schimbe o vorba.

              Apa curenta este, dar drumul spre comuna-i presarat de gropi

              Din pacate, capriciile naturii din acest an nu i-au ocolit nici pe locuitorii din Prajesti. Au venit apele Siretului si le-au luat recoltele. Viceprimarul Antochi spune ca au fost distruse culturile de pe 400 de hectare. Apa le ajunsese pana la brau. S-a dus soreanca, s-au dus si cartofii, lucerna si porumbul. Nu a mai ramas nimic, nici de samanta. Lumea nu se plange, desi, pana acum, nu a primit nimeni vreun ajutor de la stat, de unde se asteapta cu totii sa soseasca ceva. Pana sa se gandesca autoritatile, Primaria a avut inspiratia sa faca alte lucruri utile prin comuna. &#8222Am reusit sa decolmatam paraul Recea, care trece prin sat si, aproape, in fiecare an, se umfla si ne inunda. Oamenii stateau cu frica in san ca vin apele si le iau gospodariile. Sunt trei kilometri de curs curatate. Am reusit, totodata, sa facem cu bani putini, si un pod peste parau. Cu 600 de milioane de lei am facut constructia peste apa, care, in mod normal, ne-ar fi costat cam doua miliarde”, se lauda viceprimarul Antochi. Are cu ce, deocamdata. Prin comuna, multe din strazi sunt asfaltate. Am inteles ca meritul este al fostei primarite de la Traian, care a adus bani prin proiecte SAPARD si le-a asfaltat ulitele, e drept, nu toate. Tot cu bani de afara a fost instalata reteaua de apa. Au cismele la fiecare suta de metri. Inca nu curge apa la ele, pentru ca mai trebuie rezolvata problema clorinarii. Sursa de apa este panza freatica din zona, pretiosul lichid fiind captat si dus in bazine uriase din beton. Am cautat sa gasesc si ceva care scartaie prin comuna. Am gasit la crasma vreo doi petrecareti. I-am intrebat ce nu le convine. Surpriza, insa, toata lumea era multumita. &#8222Mai ales noi, batranii, pentru ca nu mai suntem nevoiti sa ajungem la comuna, la Traian. Avem primarie aici, la noi, in Prajesti”, spune nea Pal Petre, un batran la satului care a ajuns la 86 de ani. Nu le convine prajestenilor ca drumul ce duce spre comuna este cam gaurit. Am aflat ca acesta e drum judetean, asa ca obligatia de a-l repara nu revine alesilor comunei, ci celor de la Bacau.

              Afacerile cu lapte

              se branzesc din lipsa de seriozitate

              La Prajesti, oameni muncitori care nu se dau in laturi de la munca. Dovada sunt gospodariile pline de animale, acareturi si alte cele. Printre ei, de departe cel mai gospodar este nea Ianos Cadar, unul dintre cei peste 2.000 de catolici din comuna. Are omul tot ce-si doreste la cei peste 72 de ani. E verde inca, pentru ca, spune el, nu sta degeaba. Are si el vreo opt copii. Sapte sunt plecati…in Italia, cum altfel. Fiecare are cate o vila si cate un apartament in oras. Batranul Ianos a lucrat o viata la CPL, dupa care a iesit la pensie. E un fel de-a spune ca este pensionar, pentru ca nu traieste din banii statului, ci munceste zi lumina. La inceput si-a cumparat oi si capre. In total vreo 400, pe care, insa, le-a vandut. Nu mai erau o afacere pentru el. A facut un grajd in camp pentru animale mari si, cu cele zece hectare de pamant, vrea sa faca zootehnie. Are doua vaci cu lapte, doua juninci si patru taurasi. Plus porcii din fostul saivan pentru oi, care se cresc de regula pe langa vaci. Laptele l-a dat pana acum la un intreprinzator de la Negri, care s-a dovedit a nu fi deloc serios. Asta pentru ca de vreo jumatate de an trebuie sa-i plateasca lui nea Cadar vreo 26 de milioane de lei si inca nu a facut-o. A hotarat sa duca produsele la piata. Vinde branza, angro, ca nu e timp sa dea cu bucata. 65.000-70.000 kilogramul. Pe mesele orasenilor ajunge cu 90.000-100.000 kilu&#8217. Daca legea permite… &#8222Am, am, am. Dar, ce nu ai, nea Ianos&#8222, intreb. &#8222O combina Class”, raspunde. Se aude prin comuna ca se duc tratative cu o societate din Germania care este dispusa sa faca aici o asociatie cu profil agricol. Lumea sa vina fiecare cu pamantul, iar nemtii sa-l lucreez cum stiu. De aici au de castigat cu totii, mai ales localnicii, pentru ca o parte din recolta le revine lor, iar, in plus, mai si invata cum se lucreaza pamantul ca in Occident. Cu timpul, taranii din Prajesti mai pot sa-si cumpere fiecare utilaje sau masini agricole, pe care sa le foloseasca in afacerea proprie.

              Sarbatoare

              fara sarbatoriti

              Satenii din Prajesti vor sarbatori, in acest an, 140 de ani de la infiintarea primei scoli. Din pacate, evenimentul risca sa fie umbrit de un fenomen care se dezvolta de la an la an cam peste tot in Romania. Mai exact, plecarea in strainatate a tinerilor are si partile ei mai putin bune. De pilda, din cauza ca s-a redus, temporar, numarul locuitorilor, nici scoala nu mai poate primi copii ca in vremurile de dinainte. In acest an scolar care sta sa inceapa, vor veni in scoala proaspat renovata doar 150 de copii. Anul trecut au fost mai norocosi pentru ca au avut cate doua clase paralele la invatatori. &#8222Pleaca multi in Italia. In prima faza, copiii sunt lasati la rudele din comuna, de regula, la bunici, dupa care, incet-incet, ii iau parintii in strainatate. Asa s-a ajuns la limita eficientei pe clase”, spun cadrele didactice din scoala. In acest an, cu putin noroc vor fi 13 clase, din care sapte la ciclul primar si sase la general.

              Valentino Rossi

              in varianta neaosa

              Prajestiul este comuna contrastelor. Casele mici din lut, construite dinainte de 1989, contrasteaza cu vilele multietajate, din caramida rosie. Carutele clasice concureaza cu succes cu masinile, e drept, multe inchiriate, din Vest. Am vazut multa lume care foloseste motoarele pe doua roti. Primul care mi-a atras atentia a fost doctorul stomatolog din Prajesti. I-am vazut parcata la dispensar motocicleta stralucitoare, asteptandu-si stapanul sa o incalece dupa ce va fi sa termine de plombat maselele greu incercate ale taranilor. Ma asteptam la o oarecare raceala din partea doctorului, insa aveam sa gasesc un tip extrem de simpatic si comunicativ totodata. E ardelean de prin Tirgu Mures. A acceptat chiar sa faca o poza langa prima lui iubire (sau a doua, pentru ca a avut o Java de 350), pana sa se insoare, in urma cu un an jumatate. &#8222E din 1982. Cam batrana, dar mi-e draga. Arata bine pentru ca e adusa din Germania de vreo doi-trei ani”, spune doctorul. Stomatologul Ciprian Vancea are 30 de ani si este posesorul unui permis auto de 11 ani. Pe motocicleta cea noua a dat cam 2.000 de euro, dar, merita, cu toate ca intretinerea costa cam mult. Numai un cauciuc ii scoate din pusculita cam 3,5 milioane de lei, schimbul de ulei alte 1,5 milioane de lei. Despre deplasarile la intalnirile anuale ale motociclistilor ce sa mai zica. Daca are bani, merge, si, de regula, a cam avut. A venit de vreo saptamana de la intalnirea din acest an a iubitorilor de motoare. Doctorul de dinti e in comuna de vreun an jumate, cam de cand s-a insurat. Nu regreta deloc. A prins loc aici si nu vrea sa mai plece. Va ramane in comuna mult timp, pentru ca, spune el, e greu de deschis un cabinet in Bacau. In Tirgu Mures nici nu se poate vorbi despre o afacere de acest gen. E o jungla in care nu poti patrunde fara un ban pe tine. Cu motorul face cam 20 de minute. Sunt 18 kilometri de la Bacau. I-ar parcurge si in mai putin timp, dar s-au cam stricat drumurile in ultimii ani. Invatatorul Eugen Coseraru, zis Giani, este un alt pasionat. E ceva mai in varsta decat doctorul de dinti. Ii place sportul, inotul, a facut atletism viteza,

              a practicat dansuri populare. &#8222Am avut o minimobra. A urmat un Hoinar, iar, de ceva timp, am un King Honda de vreo 60 de milioane. Merita, este un 125 in patru timpi, cu doi litri consum. Este si mai silentioasa. Rezumand, putem spune ca este ceva pentru intrarea in Europa”, spune vajnicul invatator. Pe cand era cu mult mai tanar, nea Giani a tras o spaima mare. Era intr-o curba, l-a prins ploaia, cu un tractor din sens invers. A iesit de pe asfalt si, cand sa revina pe sosea, o dala lipsa l-a proiectat in sant. Din fericire, nu si-a rupt oasele, pentru ca era imbracat cu costum de schi.

              Campionii miscarii

              de la &#8222Siretul” Prajesti

              Locuitorii comunei sunt recunoscuti ca pasionati ai sportului. Se pot mandri ca au cea mai dotata baza sportiva din judet destinata neprofesionistilor. Un gazon perfect, cosmetizat periodic cu masina de tuns iarba. Pe el se desfasoara meciurile de acasa ale echipei comunei, Siretul Prajesti, aflata undeva pe locuri fruntase ale diviziei Onoare. Un mare merit al pastrarii echipei in capionatul judetean este al viceprimarului Antochi, care, spune el, de vreo cinci ani este sponsorul permanent al echipei. Ii cara cu Dacia papuc, marcheaza cu var terenul, plateste arbitrii… Cel mai recent meci l-au avut cu Inter Onesti, in care jucatorii de la Siretul s-au batut singuri. aAm dat un autogol si am ratat un 11 metri. Puteam sa-i batem, dar n-a fost sa fiea povesteste cu patima viceprimarul. Pana in acest an, nu

              au avut antrenor. Au reusit

              sa-l convinga pe domnul Marasteanu sa se ocupe de baietii din echipa, care ii antreneaza fara sa ceara salariu. Fotbalistii nici atat. Primesc o bere dupa fiecare meci si beneficiaza si de o sanatate de fier. Eusebiu, Sorin, cu totii sunt iubitori ai miscarii in aer liber.

              Comori inestimabile la Prajesti

              Toata lumea stie ca nu poti trece prin Prajesti fara sa treci pe la profesorul Paul Taralunga, cel care a inteles la timp ca, daca vrei sa lasi o urma dupa tine, trebuie sa ai grija sa nu o trasezi pe nisip. Dovada stau generatiile de tarani pe care i-a scolit vreme de 30 de ani. Insa, mandria cea mai mare a dascalului din Prajesti sunt colectiile inestimabile, rod al unei munci colective de o viata. Satul Prajesti atrage orice calator prin multitudinea de plante si arbori si prin valoroasele colectii de obiecte de arta, populare si istorice, toate acestea reunite in Gradina Botanica si Muzeul Prajesti. Nu exista, nici chiar la munte, atatia brazi ca la Prajesti. Totul a inceput la 1 septembrie 1945, cand proaspatul invatator intors de pe front, Taralunga, a considerat ca este impropriu sa predai unor copii intr-o scoala devastata de trupele rusesti. Asa ca, in timp ce renova micuta cladire a scolii, tanarul dascal tinea orele in mijlocul naturii. In acele zile, la ora de istorie de la clasa a IV -a, un elev a gasit un varf de sageata. Invatatorul l-a luat si l-a pus deoparte. Dupa 2-3 luni de predare in padure si pe camp, elevii reusisera sa adune diferite obiecte: un banut vechi, o roca deosebita, o planta interesanta etc. Atunci, dascalul s-a hotarat sa transforme una dintre putinele sali de clasa intr-un mic muzeu. In momentul in care odaita devenise neincapatoare, invatatorul si-a mutat muzeul acasa, dar majoritatea obiectelor erau folosite tot ca material didactic. Din lipsa de spatiu nu putem sa zugravim intreaga munca a profesorului

              Taralunga, dar, promitem ca vom reveni cu un reportaj complet in editiile viitoare ale ziarului. Vom povesti inclusiv despre muzeul traditiilor populare, despre sectia rezervata curiozitatilor naturii, dar mai ales despre raiul botanic de la Prajesti etc.

              Scris de n Florentin RADU

              „Desteptarea” rasplateste fidelitatea/Un abonament castigator

                O noua surpriza a fost dezvaluita ieri, la sediul redactiei cotodianului nostru. Daca in luna iulie, la concursul &#8222O vacanta de vis cu DESTEPTAREA si INTER-TOUR”, o familie din Bacau a petrecut un concediu in Grecia, luna august a fost concursul celor care s-au abonat la ziarul nostru. A fost foarte simplu, cu un pret mai mic decat cel de la vanzarea libera, zeci de bacauani au intrat in legatura directa cu noi atunci cand postasul le-a adus ziarul la prima ora a diminetii acasa. Efortul lor si fidelitatea le-a fost rasplatita. Cei care s-au abonat in luna august la cotidianul „Desteptarea&#8221 au avut pe langa un pret surpriza, de numai 15 lei, si posibilitatea de a castiga un DVD Player. Pentru a participa la concurs, abonatii au trebuit sa faca un singur lucru: depunerea copiei dupa chitanta abonamentului la orice chiosc al Trustului de Presa „Desteptarea&#8221. Extragerea marelui premiu a avut loc ieri la sediul redactiei. Fericitul castigator este Valentin Florean, din Bacau. In varsta de 56 de ani, castigatorul nostru se considera un cititor fidel al „Desteptarii&#8221. „Citesc Desteptarea de ani de zile, a declarat Valentin Florea. Este ziarul care imi ofera informatii din toate domeniile. Este mai comod sa primesc ziarul acasa, decat sa ma duc in fiecare zi la chiosc. Apreciez in mod deosebit paginile care imi ofera informatii din domeniul economic, al afacerilor, dar si cele din domeniul social. Este aproape un ziar complet. Va multumesc si va doresc sa o tineti tot asa&#8221. Cadoul care i-a rasplatit fidelitatea va ajunge la fiica sa, o mare amatoare de muzica. Noi vom continua si in lunile urmatoare cu alte surprize pentru cititorii nostri.

                Scris de Iulia Cucu

                Mai mult decat un carturar

                Presa de ieri ne-a adus trista veste ca Inalt Preasfintitul Antonie Plamadeala nu mai este. Nu este locul sa evidentiez portretul marelui cleric, a carui dominanta este vasta cultura teologica, dar ma simt obligat sa relatez o intamplare relevanta pentru devotamentul sau in prietenie. In mai 2000, ma aflam la Sibiu, impreuna cu doamna Elena Bulai, directoarea Centrului de Cultura si Creatie &#8222G. Enescu – Rosetti – Tescanu” de la Tescani. Eram delegatii doamnei Ioana Postelnicu pentru a-i prelua de la Primaria Sibiu diploma de &#8222Cetatean de onoare al municipiului” (scriitoarea, stabilita in ultimii ani la Bacau, s-a nascut in Poiana Sibiului, in 1910). Dupa festivitate, am rugat pe una dintre doamne, consilier local, sa-mi faciliteze intrarea la mitropolitul Ardealului, caruia trebuia sa-i transmit un mesaj din partea Ioanei Postelnicu. Mi s-a spus ca este bolnav si ca este mai nimerit sa vorbesc cu unul dintre secretarii sai. Am fost – marturisesc – mai mult decat insistent si am cerut sa fiu primit personal de Inalt Preasfintitul intrucat Ioana Postelnicu ar dori – chipurile – sa stie cum arata si sa port un dialog direct cu cel care a zis o vorba memorabila cand prozatoarea a implinit 80 de ani: &#8222Doamna Postelnicu, dvs. asistati acum la propria posteritate”. Am asteptat, in cladirea Mitropoliei, cam jumatate de ora pana cand am auzit magicul &#8222Intrati!”, valabil – din pacate – doar pentru mine. Am pasit cu o sfiala nemarginita intr-un birou larg, captusit cu carti si publicatii, semn ca Inalt Preasfintitul nu se despartise de lectura. (In fotografia de alaturi se pot descifra trei titluri: &#8222D. Staniloaie”, &#8222C. Brancoveanu” si &#8222Un geograf putin cunoscut – Chales Vogel”, alaturi de o mapa voluminoasa cu &#8222Acte biografie Dr. honoris causa, diplome, titluri”). Mi-a intins usor mana, imbiindu-ma sa iau loc si atunci am inteles de ce a durat atat de mult primirea la Inalt Preasfintia Sa: mana dreapta si-o sprijinea pe o perna pusa direct pe bratul jiltului, semn ca partea aceasta a corpului era in suferinta. I-a facut realmente placere sa-si aminteasca despre Ioana Postelnicu si despre climatul spiritual sibian dintr-o vreme cand lua si el parte la intrunirile culturale. I-am cerut apoi un raspuns la mesajul scriitoarei asumate de Bacau si am obtinut incuviintarea de a inregistra pe reportofon vorbele sale. Fusesem avertizat ca intrevederea trebuie sa fie foarte scurta, dar harnica mea banda magnetica a imprimat un sfert de ora bun, discutand si despre patriarhul Nicodim Munteanu, si despre Manastirea Slatina de langa Malinii lui Labis, unde actualul mitropolit isi petrecuse o parte din viata de cleric (cu cateva saptamani inainte fusesem acolo, insotit de preotul Gh. Danila, doritor de a cunoaste locul unde e inmormantat Dionisie Udisteanu, autorul monografiei dedicate Manastirii Lipova). O usa intredeschisa ne-a dat de inteles amandurora ca vizita s-a incheiat. Am avut totusi vreme sa-i multumesc din inima pentru timpul daruit, iar el sa promita ca se va invrednici sa-i scrie Ioanei Postelnicu, nu doar sa-i vorbeasca. In drum spre primarie, vazandu-ma in al noualea cer de bucurie, ghidul meu nu s-a stapanit sa remarce: &#8222Sunteti fantastic! Eu raspund de cultura in Sibiu, dar n-am putut sa intru la Antonie Plamadeala. Il vedeam numai la televizor. Dvs. azi ati venit si tot azi”… &#8222Nu ati vazut cheia? Ioana Postelnicu…”

                Am discutat apoi la telefon in ziua de 29 noiembrie 2004, la cateva ceasuri dupa ce scriitoarea se mutase la cele vesnice. Mi-a transmis, prin faxul Facultatii de Litere din Bacau, un mesaj pe care l-am citit in Biserica &#8222Precista”. Ingaduie-mi-se sa-l intorc acum spre sufletul sau mare: &#8222Dumnezeu sa-l odihneasca in pace si sa-l numere in cetatea dreptilor!”.

                Scris de Ioan DANILA

                Ministerul coboara militaria printre elevi/Reforma cazona in invatamant

                  Proiectul Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar, elaborat de Directia Generala a Invatamantului Preuniversitar din cadrul Ministeruluui Educatiei si Cercetarii, a starnit deja numeroase polemici, desi nici nu si-a inceput bine circulatia la nivelul unitatilor scolare din toata tara. Toti cei care l-au accesat pe site-ul Ministerului, cadre didactice, elevi sau parinti, au avut imediat reactii, ba (unii dintre ei) chiar adevarate alergii vis-a-vis de continutul unor articole.

                  S-a zis cu grevele spontane ale elevilor

                  Conform asteptarilor, elevii au fost cei dintai care au dorit sa afle ce mai au voie sa faca si ce le este interzis. Reactiile n-au intarziat. Nu atat art. 111 a creat panica (&#8222elevii trebuie sa aiba o comportare civilizata si decenta”), pentru ca prevederea respectiva figurase si in regulamentele anterioare, cat unele noutati strecurate in detalierile din art.112. Daca elevii stiau si pana acum ca nu au voie sa distruga sau sa deterioreze documentele scolare sau bunurile din patrimoniul scolii, au aflat acum ca s-a zis cu grevele spontane: &#8222Este interzis elevilor… sa organizeze si sa participe la actiuni de protest care afecteaza desfasurarea activitatilor de invatare sau care afecteaza frecventa la cursuri ale elevilor…” Toate protestele fata de o problema sau alta se vor face in scris, la conducerea scolii, individual sau in numele unei clase (grup de elevi).

                  Si cu fumoarele amenajate ce facem?

                  Acelasi articol 112 vine cu o precizare care a starnit reactii adverse chiar la nivelul unor directori scolari. Sunt foarte multe licee care au amenajat in curte locuri speciale pentru fumat, in timpul pauzelor. Si iata ca acum vine articolul 112 si-i scoate pe elevi nu numai din curtea liceului, ci chiar de pe strazile limitrofe institutiei scolare respective. Elevii nu vor mai avea voie sa fumeze &#8222in perimetrul unitatilor de invatamant si in afara acestuia”. Ramane la latitudinea fiecarui director de liceu sa interpreteze sintagma &#8222perimetrul unitatii de invatamant”, dar, in mod normal, acest perimetru include si curtea unitatii scolare respective, presupunand ca este imprejmuita. Iar cat priveste strada din fata scolii, aceasta este imediat &#8222in afara perimetrului” scolar, ramanand, deci, zona interzisa fumatului, pentru elevi.

                  Unele interdictii au provocat frisoane

                  Alergiile au fost provocate indeosebi la capitolele interdictii si sanctiuni. S-au inasprit sanctiunile in cazul unor abateri deosebit de grave, cum ar fi &#8222lansarea unor anunturi false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile in perimetrul unitatilor de invatamant”. Elevii depistati ca fiind autorii unor asemenea alarme false sunt pasibili de exmatriculare din toate unitatile de invatamant, fara drept de reinscriere, pentru o perioada de timp mai lunga de un an. Sunt prevazute sanctiuni graduale, in functie de gravitatea faptei comise, si elevii care &#8222au tinute comportamentale si atitudini ostentative si provocatoare”. Aici intra cerceii din nas, din barbie, din obraji sau din alte parti ale corpului, &#8222aflate la vedere” (atat la fete, cat si la baieti), tatuajele stridente, jumatatile de bluza si blugii prea mulati pe corp. La acest mic capitol, sanctiunile sunt … la aprecierea consiliului profesoral, incepand cu observatia individuala (care &#8222consta in dojenirea elevului” si mergand pana la mustrarea in fata clasei sau a consiliului profesoral, chiar cu scaderea notei la purtare in cazul in care elevul nu se conformeaza noilor norme de comportament in incinta scolii.

                  Incetineala legislativa, singura scapare

                  Ultimele trei articole ale proiectului sunt singurele care-i mai insenineaza pe elevi. Astfel, art.168 precizeaza ca &#8222prezentul regulament intr&#227 an vigoare la data public&#227ii an Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, iar art.170 provoaca un oftat de profunda usurare: &#8222an termen de 30 de zile de la data public&#227rii prezentului regulament an Monitorul Oficial al Romaniei, unit&#227&#254ile de anv&#227&#254&#227mant sunt obligate ca, pe baza acestuia &#186i a dispozi&#254iilor legale an vigoare, s&#227 elaboreze regulamentul intern”. Asadar, mai intai proiectul intra in dezbatere publica, apoi se fac propuneri, acestea sunt analizate, adoptate sau respinse, se definitveaza texul final, se aproba, se publica in Monitorul Oficial si, abia dupa 30 de zile de la publicare, unitatile de invatamant vor trece la aplicarea regulamentului intern. Oricat de repede s-ar misca lucrurile de aici incolo, ca romani ce suntem nu putem aduce lucrurile in faza lor finala mai devreme de Craciun, iar atunci, cum gerul va prinde sa muste, oricum vor dispare jumatatile de fusta, iar mucurile de tigara din locurile special amenajate in curtile liceelor vor putea fi acoperite cu putina zapada. Noi, romanii, gasim iesiri neasteptate din orice situatie. Iar liceenii nostri sunt sclipitori si la acest capitol.

                  Pareri de profesori

                  n Nadia Voicu, directorul Colegiului National &#8222Henri Coanda”: &#8222Noi aveam deja un asemenea regulament, trebuie sa-i mai facem unele corectii, in functie de noile prevederi ale acestui proiect. Avem si un angajament privind comportamentul elevilor pe durata celor patru ani de studiu, pe care parintii il semnau la inceputul clasrei a IX-a, acest tip de angajament urmand sa devina contract. Consider ca noul Regulament are foarte multe parti bune, dar si unele discutabile, cum ar fi neconcordantele dintre continutul unor prevederi si proiectul privind descentralizarea invatamantului”.

                  n Vasile Cautis, directorul Colegiului National &#8222Vasile Alecsandri”: &#8222Noi ne consultam intotdeauna cu elevii. Tocmai pornind de la aceste consultatii am amenajat acel loc special pentru fumatori, intr-un colt al curtii liceului. Acum, noul regulament prevede interzicerea fumatului in perimetrul scolii. Pentru mine, ca profesor de matematica, perimetrul este suma tuturor laturilor terenului respectiv. Vom gasi un loc regulamentar in afara acestui perimetru, dsi ideal ar fi sa-i convingem pe elevi sa nu mai fumeze. Asupra celorlalte prevederi vom mai medita si vom lua masurile corespunzatoare”.

                  Scris de Stefan OLTEANU

                  Proști cu „multă” carte \ Analfabeți care vor la catedră

                    Criza valorilor societății noastre capătă proporții urieșești. Foarte mulți oameni sunt debusolați axiologic și atunci când ar trebui să-și evalueze personalitatea proprie. Ghiulul sfidător, lănțișorul de metal prețios devenit lanț sau etalarea buricului par a fi pentru unii valorile centrice. Ne amuzăm nemeritat, uneori, atunci când citim „perlele” copiilor care susțin testele la clasa a VIII-a, dar mai ales de „perlele” din tezele celor care aspiră la titlul de bacalaureat. Spun nemeritat (uneori) pentru că, la urma urmei, nu toți indivizii vor cocheta în viață cu „arta literelor”, căci, vorba lui Creangă, cineva trebuie să ne tragă și ciubotele. Selecția naturală… Într-o lume în care Victoria Beckham – frumoasă, bogată și celebră (pentru unii) – spune că n-a citit în viața ei o carte, pentru ca mai apoi să dreagă busuiocul și să afirme că nu reușește să citească până la final o singură carte, iată că unii analfabeți din România îndrăznesc să candideze pentru a ocupa un loc în învățământ, chiar dacă nu au terminat un liceu de specialitate sau o facultate. Ceea ce am văzut la Concursul de ocupare a posturilor/catedrelor din învățământul preuniversitar (1-2 septembrie) m-a cutremurat…

                    Cratima buclucașă

                    Să poposim asupra unui singur exemplu: unele teze ale probei de Limba și literatura română, de la institutori-învățători. Una dintre cerințele formulate era aceea de a elabora enunțuri în care „a apuca, a se duce, a se pune” să aibă sensuri diferite. Urmăriți, vă rog, ortografia… specială a unor oameni care vor să-i învețe pe copii să scrie corect… Transcriem: „, a apuca, pâine, a trebuit să stau la coadă”, „, a apuca, această liană, a trebuit, să mă întind”, „, a se duce în zbor, acel zmeu, trebuie înălțat sus”, „, a venit, pentru, a se pune, stăpân peste tot”, „, nu v-oi întreba, eu nu te cred”, „, a se pune bine, cu mama, Ionel, a ascultat-o”… Imaginați-vă că fiul sau fiica dumneavoastră ar nimeri pe mâna unui asemenea educator care l-ar putea învăța să folosească virgula (și nu numai) așa cum nimeni n-a mai îndrăznit vreodată. Spicuim, din teze, alte monstruozități… „, apucă mâța de coadă i-ți asumi un risc”, „, viața înainte de a apuca să faci un pas uită-te bine unde calci”, „, apucat de mână și l-am dus la grădiniță”, „, că scapi un pix din mână”, „, mână și fă-ți temele”, „, oameni se la muncă câmpului”, „, 2 copii s-o fată: trei s-un băiat”, „, prăjitura se pune multe ingrediente”…

                    Candidații scriu lucruri trăsnite

                    La cerințele care vizează aspecte de metodică e tot jalea de pe lume. În opinia unui candidat, finalitățile învățământului primar ar fi: „, cărții și verificarea stării acestora. La încheierea tuturor testelor și recapitulărilor festivitatea de premiere și organizarea unei serbări”. Cugetând asupra funcțiilor evaluării, unii notează trăsnăi dintre cele mai neașteptate. „, sub formă de grilă aici observăm rapiditatea elevului și modul în care se descurcă fiind pus în situații confuze”, scrie unul. „, sub formă unui joc este folosit la clase mai mici pentru a nu obosi și nu a se plictisi în timp ce învață este și distractiv”, completează un altul. Cineva crede că „, pune întrebări fără răspunsuri e ca și cum ai merge fără picioare”, în vreme ce un alt concurent afirmă: „, în devenire trebuie să se audă bine citirea, să se facă corect”. Un candidat crede că elevul are obligația „celor citite și a celor necitite”. Mai aflăm că funcțiile evaluării ar fi: „, premierea și publicitatea”. Candidații au avut ca sarcină și elaborarea unui eseu în care trebuia prezentat romanul „Ion”. Unii dintre ei n-au reușit să atingă performanța eseistică a unui copil de clasa a II-a. În altă ordine de idei, vă asigur că nu există mulți absolvenți ai clasei a II-a care să masacreze limba română precum candidații din tezele cărora am citat.

                    Cenușăreasa societății românești

                    Ați aflat deja rezultatele acestui concurs. Prin unele ziare sunt puse la zid „cadre didactice care au obținut nota 1,50 la concursul de…”. Este pusă la îndoială calitatea cadrului didactic. Cei care corectează lucrările sunt însă cadre didactice care țin la prestigiul învățământului și tocmai de aceea sancționează impostura. Unii dintre cei care îndrăznesc să candideze pentru asemenea posturi sunt epave ale unor licee care n-au nici o legătură cu pregătirea specialiștilor pentru învățământ. Cum de îndrăznesc să candideze? Eugen Țeirău, inspectorul care a coordonat evaluarea acestui concurs, aidoma cadrelor didactice care au corectat tezele – Isabela Adam și Simina Berilă – întreabă indignat: „Cum de îndrăznesc asemenea oameni să aspire la ocuparea unui post de învățător? Este revoltător, îngrozitor. Unii confundă acest domeniu special și nobil, învățământul, cu un refugiu, cu un loc de muncă în care să le fie asigurată… protecția socială. Tocmai de aceea îi sancționăm și prin notare. Impostura nu trebuie încurajată”.

                    Incertitudine pe piata zvonurilor \ Cine este stapan la RAFO?

                    Una dintre cele mai mari societati din Romania – RAFO SA Onesti – pare sa nu-si gaseasca stapanul. De mai multe saptamani, se anunta preluari, blocari. Urmeaza imediat infirmarile, in timp ce singura certitudine este ca nu se stie nimic in legatura cu viitorul proprietar al RAFO.

                    Initial s-a zvonit ca pachetul de actiuni detinut de Balkan Petroleum la RAFO a fost vandut catre Alfa Oil, un grup de firme format din Expanet Trading Limited, Calder-A International BV si Raglam Overseas Ltd. Statul nu a reactionat decat timid, in sensul ca, prin intermediul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, a spus ca e vorba doar de o problema a firmelor respective. Ulterior, AVAS – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – a anuntat ca nu exista nici o solicitare din partea Alfa Oil, ci doar una a Calder-A International BV, si ca orice tranzactie ar trebui sa aiba si acceptul autoritatii.

                    Actiunile sunt sun sechestru

                    Dupa cateva zile se anunta ca asupra actiunilor detinute de Balkan la RAFO s-a pus sechestru asigurator. Pe parcurs, despre Alfa Oil nu s-a mai auzit nimc si, in fata fost bagat un fond de investitii austriac, Vienna Capital Partners. Din Vienna Partners ar face parte, conform lui Marin Anton, managerul RAFO, cele trei firme: Trading Limited, Calder-A International BV si Raglam Overseas Ltd – care figurat ca actionari la Alfa Oil. Lovitura de teatru de joi, cand prin intermediul unui comunicat de presa al casei de avocatura din Romania a Vienna Partners firma infirma interesul pentru RAFO a fost urmata de contraofensiva lui Marin Anton, care a anuntat ca in comunicat s-a strecurat o greseala. Potrivit lui Anton, RAFO s-ar fi vandut inca din iulie fondului de investitii Vienna Capital Partners.

                    Scenarii posibile

                    Daca lucrurile stau asa cum sustine Anton, inseamna ca sechestrul asigurator pus asupra actiunilor la finele lui august nu are nici o valoare, iar tranzactia este valabila. Ramane de discutat asupra celor 9.000 de miliarde de lei cu care RAFO este inregistrata ca datorie la bugetul de stat. Daca Vienna Partners a luat asupra sa si aceasta datorie, probabil ca va trebui sa o plateasca. Daca s-a facut o &#8222inginerie” in sensul ca datoria va trebui platita de Balkan Petroleum, lucrurile stau mai prost pentru buget. Daca, insa, tranzactia a fost doar un &#8222gentlemen&#8217s agreement”, in sensul ca s-au strans mainile urmand ca actele sa se faca dupa, iar intre timp actiunile au fost blocate prin sechestru, intreaga afacere este cazuta momentan. Fara, insa, ca acest lucru sa aiba un efect imediat asupra activitatii RAFO, care proceseaza titei din import si exporta aproape toata productia. Un lucru este aproape sigur: tranzactia nu rezolva in totalitate problemele rafinariei. Justitia trebuie sa se pronunte din nou asupra planului de reorganizare, dupa ce acesta a fost respins de o instanta a Curtii de Apel. Planul prevedea conversia datoriilor in actiuni si, in acest fel, statul redevenea prin institutiile sale actionar majoritar la RAFO.

                    Scris de Razvan BIBIRE

                    Te internezi cu o boala si iesi cu zece/Cancerul Spitalelor

                      Inevitabile. Astfel sunt caracterizate de catre specialisti infectiile nosocomiale sau intraspitalicesti. &#8222Intri in spital cu o boala si iesi cu zece&#8221, spun pacientii. DSP face controale prin sondaj, acordand incredere sefilor de sectii. Raportarile sunt dubios de subtiri.

                      Infectiile intraspitalicesti apar frecvent in unitatile sanitare cu paturi, situatie pe care specialistii o considera normala. „Normalitatea&#8221 a ajuns la 12.000 de cazuri in spitalele din Romania in primele opt luni ale anului. In judetul Bacau, au fost luate in evidenta doar 122 de cazuri. „Acestea sunt cazurile raportate, dar ma indoiesc de veridicitatea cifrei, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica. Am sesizat o retinere in spitale fata de raportarea infectiilor, iar noi nu le putem identifica decat prin sondaje. Un control este insa costisitor. Trebuie sa ne deplasam cu laboratorul mobil, iar mediile de cultura sunt scumpe. Asa ca totul depinde de constiinta medicului sef de sectie&#8221.

                      Autocontrol in sectiile de spital

                      Pana anul trecut, DSP era cea abilitata sa efectueze controale lunare in sectiile spitalelor. „Aveam o anumita ritmicitate, dar starneam nemultumirea medicilor din sectii, ne-a declarat dr. Eugen Dobreanu, epidemiolog in cadrul DSP. Acum, aceasta este responsabilitatea lor si a asistentilor. Probele se preleveaza in sectii si se lucreaza in laboratoarele spitalelor. Daca nu exista aceasta posibilitate, probele ajung in laboratoarele DSP&#8221. Conform statisticilor intocmite la DSP, cele mai multe cazuri de infectii intraspitalicesti au fost raportate la Spitalul Judetean de Pediatrie (67 in primul semestru). Singurele spitale care nu au raportat nici un caz sunt cele din Comanesti si Buhusi. Spitalul Comanesti are insa o experienta tragica. In urma cu 12 ani, in perioada Craciunului, sectia de nou-nascuti a fost indoliata. „A fost o infectie grava, soldata cu mai multe decese, a mai spus dr. Dobreanu. S-a descoperit un stafilococ localizat sub linoleumul desfacut&#8221.

                      Stafilococul auriu iubeste spitalele

                      DSP nu instiinteaza Ministerul Sanatatii decat atunci cand apare un focar. Sau mai bine zis cand se raporteaza un focar. Ultima evidenta de care dispune DSP este pentru lunile aprilie – iunie, dar numai din Spitalul Judetean de Urgenta, care a raportat cinci cazuri de infectie nosocomiala. Trei dintre acestea au fost in sectia de nou-nascuti, unul in cea pentru prematuri si unul la Urologie. „Cel mai des apare stafilococul auriu, care odata devenit patogen, si in conditii de spital, capata o rezistenta crescuta la antibiotice&#8221, a mai declarat dr. Dobreanu. Pentru evitarea aparitiei infectiilor, sunt obligatorii: dezinfectia zilnica, cea terminala, triajul personalului si existenta unui salon tampon.

                      Microbi la tot pasul in Spitalul Judetean

                      Riscul infectiilor intraspitalicesti pandeste la orice colt in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Bolnavii nu stau in saloane, in aproape toate sectiile paturile sunt ocupate de catre doua si chiar trei persoane, unele circuite pentru transportul pacientilor dintr-o sectie in alta nu corespund normelor sanitare, cadrele medicale si auxiliare, in special cele care se ocupa de curatenie si de ingrijirea bolnavului la pat, nu respecta cu strictete normele de igiena in spital, folosind aceeasi imbracaminte si incaltaminte atat in interiorul unitatii spitalicesti, cat si in curtea spitalului, iar vizitatorii se plimba pe culoare si in saloane ca la ei acasa. Salile de operatii si nasteri, saloanele de terapie intensiva, de pediatrie si nou-nascuti, reprezinta cele mai mari &#8222zone de risc”, iar igienizarea lor precara este una din cauzele generatoare de asemenea situatii. Cel mai mare risc de aparitie a infectiilor nosocomiale este la nivelul blocului operator, unde necesitatea igienizarii este imperativa. Probleme mari sunt si la Maternitate, care a parcurs in ultima perioada un proces amplu de modernizare, dar si in sala septica. &#8222Medicii epidemiologi ai spitalului urmaresc zilnic respectarea cu strictete a normelor de igiena si dezinfectie, ne-a declarat dr. Leonard Rosu, directorul spitalului. Nu sunt anumite masuri specifice, ci doar folosirea cu regularitate a produselor de curatenie, de la banalului detergent, pana la dezinfectante si solutii de igienizare. Periodic saloanele sunt formolizate, insa inveitabil pot sa mai apara si aceste infectii nosocomiale. Cel mai grav este atunci cand un microb cu rezistenta multipla la dezinfectante intra in tencuiala si atunci ar trebui sa distrugem intreaga cladire si mobilierul. Insa la noi nu a fost nevoie&#8221.

                      Scris de Doina MINCU/Roxana NEAGU

                      Doinita Hutu, angajata Primariei Bacau, a fost arestata preventiv pentru 29 de zile/Mita pentru o locuinta A.N.L.

                        Doinita Mihaela Hutu, consilier la Primaria Bacau, a fost arestata preventiv pentru ca a luand &#8222spaga” o mie de euro. Functionarul public urma ca, pentru acesti bani, sa faciliteze obtinerea unei locuinte din fondurile ANL. Daca va fi gasita vinovata, consilierul risca sa-si petreaca dupa gratii pana la 12 ani din viata.

                        Doinita Hutu (33 de ani) &#8222a cazut” din cauza unei femei curajoase. Elena B. dorea o locuinta, iar consilierul Hutu i-a promis ca o ajuta, daca este &#8222atenta”. Pretul stabilit pentru facilitarea obtinerii unui apartament din fondurile ANL a fost stabilit la o mie de euro, suma aproape imposibil de obtinut de Elena. Revoltata la culme pe functionarul public care pretinde &#8222spaga” doar pentru a-si face meseria, femeia a anuntat procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. &#8222Denuntul numarul 554/2005 a fost inregistrat de cateva luni, ne-a declarat primul procuror Oana Schmidt Haineala. Flagrantul a putut fi realizat in seara de 31 august”. Dupa ce s-au pus la punct toate amanuntele operatiunii, Elena B., insotita de un procuror si politistii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor s-au deplasat acasa la Doinita Hutu. Pe la ora 22.00, consilierul era invitat sa coboare in fata blocului, pentru a primi banii. Fara sa banuiasca nimic, Doinita a iesit din apartament si a venit la locul stabilit. Intalnirea a fost extrem de scurta. Functionarul public a inhatat cele zece bancnote marcate si s-a urcat grabnic in lift. &#8222In baza unei autorizatii emisa de Tribunalul Bacau, imediat, s-a facut o perchezitie domiciliara la inculpata Doinita Hutu, a precizat prim procurorul Oana Schmidt Haineala. S-au gasit banii marcati, iar la ora 0.10, Hutu a fost retinuta pe baza de ordonanta”. Consilierul Primariei Bacau a ramas in arestul politiei toata noaptea. Ieri dimineata, Doinita Hutu a fost anchetata de procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau, iar dupa amiaza, functionarul public a ajuns in fata instantei. Procurorii au propus judecatorului de serviciu arestarea preventiva a Doinitei Hutu pentru comiterea infractiunii de luare de mita. Dupa o audiere de cinci ore, judecatorul a decis retinerea in arest a consilierului Hutu pe o perioada de 29 de zile. Luarea de mita nu este singura buba din capul angajatei primariei bacauane. Doinita Hutu este cercetata de politistii de la Politia Municipiului Bacau pentru mai multe nereguli legate de asociatiile de proprietari.

                        O pata pe obrazul Primariei Bacau

                        Doinita Hutu a fost angajata, pana ieri, la Primaria Bacau, in functia de consilier principal, Clasa I, in cadrul Serviciului de Administrare a Fondului Locativ si Indrumare Asociatii de Proprietari. Intr-un comunicat de presa, primarul Municipiului Bacau, Romeo Stavarache, anunta ca &#8222saluta modul an care procurorii au actionat” si regreta ca un functionar public pune antr-o lumina nefavorabila institutia Primariei Municipiului Bacau. &#8222Totodata, domnia-sa atrage atentia tuturor persoanelor angajate in Primaria Municipiului Bacau ca nu va tolera asemenea acte si spera antr-o eradicare totala a fenomenelor de acest gen”, se arata in comunicat. Doinita Hutu a lucrat si la recalcularea punctajului persoanelor si familiilor care aveau depuse cereri pentru locuinta. Se pune intrebarea daca n-ar trebui reverificate niste dosare. Primaria Bacau arata ca Doinita Hutu a avut aceste atributii pana la 31 decembrie 2004, modificate prin dispozitia 3197/2004. In comunicatul adresat ziarelor locale, Romeo Stavarache ii roaga pe cetatenii &#8222care au cunostinta de asemenea acte de coruptie sa se adreseze organelor competente, Parchet si Politie”.Scris de Lili ADOCHITEI Silvia PATRASCANU

                        Tranzacții cu locomotive, produse petroliere și piese auto / Afaceri dubioase

                          Transferul de bani între societățile comerciale a intrat în vizorul comisarilor Gărzii Financiare. Cu ocazia controalelor au fost descoperite firme care n-au depus de la înființare bilanțul contabil, sau care vindeau locomotive, produse petroliere și piese auto unor societăți fantomă.

                          În planul de control al Comisariatului Regional Bacău a fost inclusă și SC VILAR COM SRL Bacău, administrator Viorica Arbureanu, ca urmare a unor sesizări privind transferul unor sume de bani către alte societăți comerciale, sume ce depășeau la prima vedere veniturile raportate de societate prin deconturi, declarații și bilanț. Comisarii băcăuani au constatat că societatea desfășoară activități de comerț, majoritare fiind piesele auto. Au fost ridicate în vederea verificării autenticității și realității 73 facturi fiscale având înscrise la rubricile „furnizor” cinci societăți comerciale din Brașov. La solicitarea Gărzii Financiare Bacău, Comisariatul Regional Brașov a verificat înregistrarea societăților la organele ORC și fiscale, imprimatele cu regim special utilizate în operațiunile de livrare, precum și modul de achitare a obligațiilor fiscale către buget. Răspunsul primit a demonstrat că toate facturile trimise spre verificare aparțineau altor societăți comerciale și că patru din cele cinci societăți nu erau înregistrate în evidențele DGFP Brașov. În consecință, s-a dispus confiscarea contravalorii a 9 facturi, 540.664.700 lei, și sancționarea cu amendă de 2.000.000 lei. Toată documentația a fost trimisă organelor fiscale în vederea stabilirii obligațiilor rezultate în urma înregistrării celor 64 de facturi fiscale ce nu îndeplineau condițiile de documente legale. De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală în privința unui prejudiciu adus bugetului în valoare de 4.387.132.134 lei. SC VILAR COM SRL a prezentat o scrisoare din care rezulta pierderea actelor, declararea pierderii la poliție și în presa locală. Prin raportul de inspecție fiscală au fost stabilite obligații fiscale în valoare totală de 31.584.559.925 lei, fiind sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău – DIICOT în privința acestui prejudiciu. S-a propus confiscarea specială a sumei de 12.323.596.130 lei vechi, reprezentând totalitatea sumelor încasate din valorificarea mărfurilor a căror proveniență n-a putut fi dovedită cu documente legale.

                          Locomotive și punți scoase la vânzare

                          De când a fost înființată și până în prezent, SC VITRON SRL Hemeiuși, administrator Florin Ilie, din…Ploiești, nu a depus nici o situație privind indicatorii financiari și nici un bilanț contabil. Organele de urmărire penală au fost sesizate de Comisariatul Regional Bacău în legătură cu refuzul administratorului de a pune la dispoziția organelor de control documentele contabile ale societății și nefuncționarea acesteia la sediul declarat. Ulterior, au fost reconstituite unele documente emise de societate și a fost stabilit un prejudiciu de 396.500.000 lei. În mai 2005, Secția Gărzii Financiare Neamț a solicitat confruntarea a două facturi fiscale emise de SC VITRON SRL, facturi ce aveau înscrise la rubrica „produse și servicii” o locomotivă DE 2100, cu valoarea de 13,6 miliarde lei, și o punte spate SCANIA, în valoare de 428,4 milioane lei. Verificarea nu a fost posibilă și aceste facturi au fost trimise organelor fiscale, aproximativ 5 miliarde lei. În iunie 2005, a fost efectuat un control privind verificarea legalității unor livrări de produse petroliere efectuate de SC OFFICE – AD SRL Bacău, societății comerciale SIMI IMPEX SRL Dorohoi, livrări ce ajungeau la 15.735.872.605 lei. În urma verificării provenienței produselor petroliere, a rezultat că acestea au fost aprovizionate în baza a 14 facturi fiscale emise de…SC VITRON SRL Hemeiuși, pentru 571,1 tone motorină și benzină. Administratorul Florin Ilie a refuzat și de această dată să dea orice relație despre proveniența carburanților. În aceste condiții, s-a procedat la confiscarea contravalorii celor 571,1 tone carburanți, respectiv a sumei de 15.735.872.605 lei.

                          Scris de Dan MINDIRIGIU

                          Diferentiere sociala inca din prima zi de scoala / Ghiozdanul 2005

                            Inceputul anului scolar da emotii nu numai micutilor, ci si parintilor. Acestia din urma tremura de groaza la gandul milioanelor pe care trebuie

                            sa le scoata din buzunar pentru a-si echipa copiii corespunzator. In timp ce unii dau peste un milion pe un ghiozdan, altii le ofera copiilor o plasa…

                            Uniforme de abia scoase din cutie, penare cu muzicuta, rechizite frumos colorate si cu forme de desene animate, caiete cu maimutoi si special liniate, ghiozdane Barbie sau Batman sunt doar cateva dintre dorintele fiecarui copil. Din pacate, doar micutii foarte bogati se pot bucura de toate acestea. Restul copiilor, adica majoritatea, se multumesc cu articole de unica folosinta &#8222Made in Piata”. Uniforme croite din bumbac, aratoase, dar cusute cam stramb costa doar… 45 (450.000) de lei pentru baieti si 37 (370.000) de lei pentru fete. Micutii gen &#8222Richi Rich” se vor bucura de uniforme tot de bumbac, dar dupa ultima moda, croite in tendinta verii: portocaliu si verde. Desi de la distanta cele doua tipuri de uniforma nu se deosebesc foarte mult, din apropiere observi ca diferenta este de mai bine de 100 (1.000.000) de lei… Istoria se repeta pentru orice articol scolar: de la creion pana la ghiozdan. Radierele in forma de pisica si soricel costa de patru ori mai mult decat cele normale, care sunt lipsite de orice desene sau forme. Pretul unui caiet de matematica difera in functie de cat de colorata si fina este coperta. Acesta costa de la 0,8 (8.000) la 2,5 (25.000).Cei care isi permit pot cumpara seturi formate de creioane colorate, carioci si un caiet, dar care au cate un ratoi dragalas cu care se pot juca micutii. Astfel de marfa nici macar nu exista pe taraba. &#8222Noi putem face orice copil fericit, povesteste Irina Pop, vanzatoare a unui magazin de lux. Avem rechizite si ghiozdanele unicat. Pretul este putin mai mare, dar se cumpara si asa”. Ghiozdanele &#8222Barbie” sau &#8222Batman” costa aproape 150 (1.500.000) fata de 20 (200.000) de lei cat este la taraba din piata. Diferenta dintre cele doua este de la cer la pamant. Ghiozadanele de &#8222taraba” sunt mici, modeste, cusute prost, necolorate, fara buzunare pentru telefoane mobile, pixuri, pachetel, in timp ce copiii bogati beneficiaza de toate aceste avantaje. &#8222Stiu ca baiatul meu nu va avea tot ce isi doreste in prima zi de scoala, a declarat Mariana Stoica, mama. Ma doare gandul ca copilul meu va fi dezamagit ca altii au si el nu. La 7 ani e greu sa intelegi ca banii nu ajung”. Treningurile si adidasii sunt alte articole vestimentare care diferentiaza copiii. Marcile de renume costa milioane in timp ce marfa piratata doar cativa lei. De la tipul riglei, pana la blocul de desen toate marcheaza diferentele materiale ale parintilor si ii fac pe micuti sa constientizeze clasa sociala careia le apartin: bogati sau saraci…

                            Inspectoratul scolar recomanda!

                            Inspectorul scolar Ioan Surdu ii atentioneaza pe parintii copiilor din clasele

                            I-IV sa nu cumpere rechizite pana nu se consulta cu invatatorul clasei respective. &#8222Abia dupa ce vor sta de vorba cu invatatorul si vor afla ce manuale alternative si ce auxiliare didactice vor fi folosite la clasa in acest an scolar parintii vor putea merge in librarii, cu lista de rechizite recomandata de invatator”, a precizat inspectorul Ioan Surdu. Pana atunci, parintii pot achizitiona doar ghiozdane, penare, stilouri si creioane. &#8222Parintii prea grabiti vor iesi in pierdere, pentru ca s-ar putea sa cumpere rechizite neutilizabile”, a adaugat Ioan Surdu, inspector scolar pentru invatamantul primar. Un calcul sumar al cheltuielilor facute de parinti pentru un elev din ciclul primar se poate, totusi, face. Dupa aprecierile inspectorului scolar Ioan Surdu, unui elev din clasa I i-ar trebui, in afara de ghiozdan, penar, stilou, pixuri si creioane, un caiet special de limba romana, un caiet special de matematica, un caiet de cunoasterea mediului, un caiet obisnuit de desen, un caiet de exercitii cu retea de clasa I, un caiet obisnuit de dictando si un caiet obisnuit de matematica. La clasa a II-a sunt necesare un caiet de limba romana tip 2, un caiet de matematica, un caiet de stiinte, un bloc de desen, un caiet de abilitati practice, un caiet didactic special, un caiet special de limba romana si un caiet special de matematica. Un elev de clasa a III-a are nevoie, alaturi de caiete si alte auxiliare didactice, de culegeri de exercitii si probleme, culegeri de ortografie, ortoepie, punctuatie, gramatica s.a. Parintii unui elev din clasa a IV-a vor cheltui si mai mult, pentru ca in ultima clasa primara apar discipline noi: Educatie civica, Istorie si Geografie, obiecte care necesita si utilizarea unor auxiliare didactice de sinteza.Scris de Iulia CUCU Stefan OLTEANU