joi, 18 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5755

Greva de avertisment in institutiile publice / Functionarii au stat degeaba inca doua ore

Functionarii publici s-au tinut de cuvant si au declansat, ieri, greva de avertisment. Practic, timp de doua ore, aproape toate institutiile publice unde sunt angajati functionari publici, membri ai Alinatei Federative Sindicatelor Functionarilor Publici &#8222SED LEX”, au avut programul de lucru scurtat cu doua ore. Greva de avertisment s-a produs incepand cu ora 8.00 si a durat exact pana la ora 10.00.

Cum era de asteptat, protestul functionarilor publici i-a luat pe nepregatite pe multi bacauani care dis-de-dimineata s-au indreptat grabiti spre ghiseele Finantelor, spre directia de munca, de statistica si de pensii, vama sau Garda de Mediu. Au avut, insa, supriza sa constate ca usile institutiilor erau inchise. Romanul este, cand vrea, disciplinat. Nu s-a revoltat la vederea ghiseelor inchise. Dimpotriva, s-a asezat cuminte la coada si a asteptat sa treaca cele doua ore de greva. &#8222Nu ma deranjeaza. Este dreptul lor de a protesta. Doar traim in Romania, nu?”, spuneau contribuabilii veniti sa-si achite darile la stat. &#8222Nu sunt din Bacau, ci din Focsani. Daca asta este singura posibilitate de a-si cere drepturile, asta este. Protestul este legal, nu am ce sa comentez. Am venit de dimineata, am vazut ca este greva si am plecat sa rezolv alte probleme. Doua ore nu inseamna mult pentru mine, mai ales ca stiu cum se lucreaza in multe sectoare. Trebuie sa fim uniti, daca vrem sa ne castigam drepturile”, au spus alti bacauani.

&#8222Miscarea sindicala de astazi ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru domnul Tariceanu. Am avut si un mars de protest la Bucuresti la care au participat 3.000 de functionari, am ajuns la Guvern, dar nu ne-a bagat nimeni in seama, nici macar un consilier al premierlui”, a declarat Dragomir Dulcescu, liderul local al sindicalistilor bacauani. Sindicalistii spun ca vinovat de aceasta greva este Guvernul Romaniei &#8222deoarece nu doreste solutionarea acestui conflict”. Protestatarii cer adoptarea unui sistem unitar de salarizare pentru functionarii publici si personalul contractual, asigurarea unei cresteri salariale cu 50 la suta pentru anul 2006. &#8222Premierul a mintit cand a declarat in presa ca functionarii publici au beneficiat in cursul anului de majorari salriale de 50 la suta. Am avut doar o crestere de 12 la suta prin Legea bugetului. Probabil ca dumnealui a luat in calcul si cresterile salariale ale parlamentarilor de la 30 la 70 de milioane”, a mai spus liderul Dulcescu. Sindicalistii spun ca, in prezent, salariul minim pe ramura este 4,1 milioane de lei.

&#8222Trebuie sa moara un coleg, daca vrem sa fim promovati”

Interesant e modul in care functionarii au ales sa protesteze. Astfel, in fata fiecarei institutii de stat s-au postat protestatari care aveau atarnate cartoane pe care erau scrise revendicarile functionarilor. &#8222Si noi avem copii la scoala sau facultate si nu avem cu ce le plati antretinerea si taxele. Utilitatile au crescut si din acest salariu trebuie sa le platim, trebuie sa mancam, dar si pretul alimentelor a crescut, si nu an ultimul rand pentru a ajuta guvernul sa poata suporta efortul financiar de aliniere a salariilor la standardul cerut de integrarea Romaniei an Comunitatea Europeana – utilitatile deja sunt aliniate. Cerem instituirea sistemului de avansare tip cariera, astfel ancat functionarii publici sa poata avansa pe propriul post. De 6 ani nu s-au facut avansari, suntem obligati sa asteptam ca un coleg sa se pensioneze, sa demisioneze, sau mai rau, Doamne fereste!, sa moara. Avem multi functionari publici care se apropie de varsta pensionarii si cu un asemenea salariu nu-si vor putea plati nici antretinerea din pensia pe care o vor obtine. Posibilitatea de a atrage tineri an corpul functionarilor publici creand o elita de profesionisti care sa fie an slujba statului, cetateanului si nu a partidelor si politicienilor. Cerem stabilirea unui program de lucru eficient, tinand cont de numarul mic de functionari publici, volumul mare de munca, de necesitatea respectarii timpului de odihna, dar si de timpul pe care al pierde cetateanul prin institutiile statului. Multe din institutiile statului au program de lucru diferit, iar cetatenul este pus an situatia de a pierde din timpul sau asteptand sa-si poata rezolva problemele, orele peste program pe care le efectueaza functionarul public care nu sunt platite si nici recuperate”.

Functionarii din Prefectura vor o lege a salarizarii

Functionarii din Prefectura, CJ si Primaria Bacau au lucrat ieri, intre orele 8 si 10. Ai fi zis ca nici nu exista sindicat in aceste instutii si impresia e foarte aproape de adevar. Nici in Consiliul Judetean (CJ), nici in Primaria Bacau nu este si n-a fost vreodata sindicat. Doar Prefectura are organizatie sindicala, dar si aceasta trebuie reorganizata, afirma Mioara Manea, presedinte. „Noi am fost afiliati la Uniunea Nationala a Functionarilor Publici. In acest an, uniunea s-a spart in mai multe federatii si nu ne regasim nicaieri&#8221. Catre Prefectura au venit cereri si din partea unor functionari din primariile rurale, dar, pentru a-i primi, trebuie schimbat statutul. In 2004, sustin functionarii, Catalin Mardare si Gabriel Vlase au facut presiuni pentru dizolvarea organizatiei. In aceeasi perioada au existat si incercari ale catorva salariati de a infiinta alt sindicat si nu e exclusa o legatura intre cele doua actiuni. Chiar daca, ieri, nu s-a facut greva, angajatii Prefecturii sunt de acord cu revendicarile exprimate de colegi. Cea mai arzatoare problema e retributia, care, in raport cu cea din tarile UE, e rusinos de mica. Salariul maxim pe care il poate primi un functionar public superior este 13 milioane lei brut. Un debutant are insa 4 milioane. „E foarte important sa apara o lege a salarizarii, pentru ca in Legea 161/2003 sunt stabilite niste incompatibilitati, a declarat Mioara Manea. Functionarii publici nu pot desfasura decat activitati didactice. Dar ce spune Constitutia? Ca fiecare om are dreptul sa munceasca. De ce as fi eu in conflict de interese daca as lucra ca jurist, sambata si duminica, la o firma de confectii? Daca suntem incompatibili, atunci sa fim salarizati decent&#8221.Scris de Florentin RADU / Silvia PATRASCANU

Bani sunt, mai lipsesc oamenii \ Criza de asistenti comunitari si mediatori romi

    DSP nu reuseste sa angajeze mediatori romi si asistenti medicali comunitari. La concursuri nu se prezinta nici un candidat, iar acolo unde sunt solicitari apar piedici absurde. Bacaul ar putea pierde fondurile alocate pentru plata asistentilor comunitari si a mediatorilor romi. In acest timp, apar tot mai multe cazuri medicale grave din comunitatile defavorizate.

    Directia de Sanatate Publica (DSP) are bani pentru salarizarea asistentilor medicali comunitari si a mediatorilor romi, dar nu reuseste sa atraga persoane dornice sa lucreze in sistem. Asistentii medicali comunitari au rolul de a asigura legatura, comunicarea dintre medicul de familie, autoritati si populatie, iar mediatorii romi inlesnesc relatiile cu comunitatea din care fac parte, identifica problemele medico-sociale cu care se confrunta aceasta si gasesc solutii, impreuna cu autoritatile locale si cele medicale. Suna extrem de bine, s-au facut eforturi, dar rezultatul este departe de a fi multumitor.

    Piedici ridicole in calea angajarii mediatorilor

    In anul 2002, judetul Bacau a primit aprobarea si bugetul pentru angajarea a sapte mediatori sanitari. Au intrat atunci in sistem cinci, dar doi dintre acestia au parasit ulterior postul plecand in Italia. Optiunea lor este perfect justificata, salariul unui mediator fiind mai mic de cinci milioane de lei pe luna. In acest moment, exista mediatori sanitari la Temelia, comuna Gura Vaii, la Moinesti si Buhusi. Zonele cu comunitate roma semnificativa sunt mai multe dar, in ciuda incercarilor, de trei ani incoace nu se reuseste identificarea unor persoane care sa ocupe posturile vacante de mediatori. Pentru anul 2005, DSP Bacau a primit 450 milioane de lei numai pentru salarizarea si decontarea cheltuielilor acestor mediatori. Banii se vor pierde daca nu vor fi cheltuiti. &#8222Ne chinuim sa angajam mediatori, dar cand credeam ca am reusit s-a ivit o noua problema, ne-a declarat dr. Carmen Rosculet, sef compartiment Asistenta mamei si copilului din cadrul DSP. Am identificat sapte posibili mediatori pentru Bacau, Comanesti, Valea Seaca, Berzunti, Poiana Negustorului, Plopana si Corbasca. Am aflat insa ca aceste persoane nu au cursuri de pregatire. E vorba doar de trei zile, dar nu-i putem angaja. Am luat legatura la Bucuresti, cu Asociatia Romani Cris, poate reusesc sa-i formeze rapid. Apoi, urmeaza trei luni de pregatire pe langa personalul medical. Ar fi pacat sa nu reusim angajarea lor si sa returnam banii la Ministerul Sanatatii&#8221.

    DSP se roaga sa apara candidatii

    Cu aceleasi probleme se confrunta DSP si in incercarea de a angaja asistenti medicali comunitari. Zilele acestea s-a dat a cincea oara in acest an anunt pentru a ocupa posturile din Rosiori, Damienesti, Ungureni, Colonesti, Valea seaca, si Brusturoasa. &#8222Desi au trecut doua saptamani de la publicarea anuntului, nu s-a prezentat nici un candidat, a mai spus dr. Rosculet. Un impediment il reprezinta faptul ca o conditie obligatorie este domiciliul in localitatea respectiva. Nu poti face aceasta meserie intre doua curse. Daca nu vom reusi angajarea asistentilor s-ar putea pierde finantarea. Incercam sa obtinem aprobarea pentru dirijarea banilor spre sectiile de pediatrie din judet&#8221. Acolo unde exista mediatori sanitari si asistenti comunitari s-a trecut deja peste problemele de comunicare cu autoritatile, de la inceput, iar activitatea a intrat pe fagasul normal. Din pacate, unii dintre ei au parasit postul temporar pentru concediul de maternitate sau efectuarea stagiului militar. Altii, nemultumiti de remuneratie, isi pregatesc plecarea spre zari mai bune. Cei care observa primele efecte sunt medicii pediatri, care se confrunta cu cazuri grave de malnutritie la sugarii proveniti tocmai din zonele in care nu exista sau nu mai exista asistenti medicali comunitari si mediatori romi.

    Scris de Doina MINCU

    Politia a confiscat aparatura „geniala” de fraudat bancomatele \ Jefuitori de conturi arestati

      Doi cunoscuti capi ai lumii interlope bacauane au ajuns in arestul politiei. Acestia au fost prinsi in flagrant in timp ce faceau un schimb de aparatura electronica pentru fraudarea bancomatelor. Se pare ca cei doi fac parte dintr-o retea de profil ce activeaza numai in strainatate. Marfa confiscata urma sa treaca granita.

      Viorel Chiriac, zis Bica, 33 de ani, si Bogdan Viorel Rusu, 25 de ani, au fost prinsi in flagrant in timp ce transferau dintr-o masina in alta dispozitive electronice destinate fraudarii bancomatelor. Tranzactia a avut loc miercuri seara, in jurul orei 21.00, intr-o parcare de pe strada Ardealului, din Bacau. Cei doi infractori sunt varful piramidei lumii interlope si detin o putere financiara deloc neglijabila. procurorii de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) si ofiterii din cadrul Brigazii de Combatere a Crimei Organizate, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au mers direct la tinta. Acestia stiau de schimbul de aparatura computerizata ce urma sa aiba loc miercuri seara. Ajunsi la locul tranzactiei, politistii i-au imobilizat pe infractori si au perchezitionat cele doua autovehicule. Cei doi romi aveau asupra lor, pe langa o sabie ninja, si aparatura performanta ce urma sa fie folosita pentru a sustrage bani de pe cardurile bancare. Complexitatea aparaturii este direct proportinala cu eficacitatea ei. Un pix dotat cu camera video era montat langa bancomat. Acesta filma codul PIN tastat, dupa care imaginile erau transmise unei alte camere video. Cu ajutorul imaginilor transmise, infractorii reuseau sa confectioneze carduri clonate cu ajutorul carora sustrageau banii din contul respectiv. De asemenea, Viorel Chiriac si Bogdan Rusu detineau asupra lor dispozitive cu ajutorul carora cardurile sunt blocate in bancomat si toate datele de pe cartelele magnetice sunt copiate si transmise unui computer special. Dupa ce s-a reusit aflarea datelor, bancomatul se deblocheaza, iar beneficiarul reuseste sa-si recupereze cardul. Aparatura confiscata urma sa fie exportata in Occident. &#8222Viorel Chiriac, zis Bica, si Bogdan Viorel Rusu au fost arestati preventiv pentru comiterea infractiunii de detinere ilegale a aparaturii de fraudare a bancomatelor, a declarat Valerica Manole, subcomisar in cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. Urmeaza ca Tribunalul sa decida daca cei doi vor ramane in arestul politiei&#8221. Surprinzator este faptul ca cei doi romi nu au antecedente penale in tara. De asemenea, aparatura detinuta asupra lor este confectionata artizanal si este rezultatul unei minti geniale. Pentru faptele savarsite, romii ar putea petrece maximum cinci ani dupa gratii.

      Ieri, Tribunalul Bacau a emis mandate de arestare de 29 de zile pe numele celor doi, Viorel Chiriac si Bogdan Viorel Rusu. Surse din Politia Bacau sustin ca tot ieri s-a predat de buna voie si cea de a treia persoana implicata in acest caz, Ionut Petru Birjoveanu de 24 de ani. Pe numele acestuia a fost emis un mandat de arestare de 30 de zile.

      Scris de Iulia CUCU

      Proces lui Sechelariu (II) / Letea, victima colaterala intr-un razboi politic

        A fost primar al Bacaului vreme de opt ani. Intre 1996 si 2004, numele lui Sechelariu era sinonim cu orasul pe care l-a condus. A intrat in afaceri chiar in 1990, cand a infiintat compania Selena, prima societate comerciala nascuta dupa legislatia noua. In 1996, era bogat si urca in scaunul de primar. Dupa 8 ani in care si-a pus amprenta asupra orasului, Sechelariu a plecat din primarie fara sa fi trecut nici macar o data pe la casierie, sa-si ia leafa. La capatul celor doua mandate in care a condus orasul, firmele lui Sechelariu aveau credite de cateva milioane de euro la banci. Si nici un leu restanta la bugetul de stat. Sechelariu se mandreste ca n-are astfel de probleme. Si, totusi, a facut 45 de zile de arest. El si doi colaboratori de-ai sai. Li s-a pus tot Codul Penal in cap. Dupa aproape un an de ancheta, PNA a fost nevoit sa renunte la cele mai multe si mai importante din capetele de acuzare. De fapt, dosarul &#8222Sechelariu” a inceput cu Letea, General Proiect, Transport Public. Dar aceste capete au cazut, deoarece anchetatorii PNA n-au putut satisface un ordin politic de &#8222linsare” a incomodului &#8222Seche”. Cotidianul DESTEPTAREA continua azi un serial de analiza a fenomenului &#8222Sechelariu”, cu toate laturile sale: sociala, economica si politica.

        Dupa 1990, LETEA a devenit tinta predilecta a unor foarte influente si puternice grupuri de interese politico-economice. Controlul asupra unicului producator de hartie din Romania a deveni subit un punct de interes maxim. Avand Letea in mana, un rau-voitor putea manipula, prin presiuni mai mult sau mai putin subtile, mass-media nationala. Dupa liberalizarea pietei de hartie de ziar, interesul cercurilor politico-economice fata de fabrica bacauana au mai scazut. S-a incercat de mai multe ori privatizarea ei. Fabrica de hartie a fost cumparata in 1999 de Adrian Sirbu cu 5 milioane de dolari. Patronul de la Media Pro a renuntat la afacere dupa trei luni. De-a lungul timpului, la LETEA s-a facut in trei randuri audit international, analize care au declarat afacerea falimentara. In 2003, APAPS a organizat o licitatie internationala pentru re-privatizarea LETEA. Caietul de sarcini a fost cumparat cu 400 de milioane de lei de Selena si de patronul Chimcomplex, Stefan Vuza, acesta din urma retragandu-se. Pe 1 septembrie 2003, firma Selena a incheiat un contract de cumparare a pachetului majoritar de actiuni LETEA. Numai ca actiunile vor intra in intregime in proprietatea cumparatorului abia in 2007 si numai in conditiile in care cumparatorul va indeplini o serie de clauze contractuale deosebit de dure.

        Refuz cu iz de presiune politico-economica

        Demersul PNA de a implica societatea LETEA Bacau intr-o ancheta penala a creat probleme singurului producator de hartie de ziar din Romania. Incercarea administratiei firmei de a obtine un credit pentru acoperirea necesarului de capital de lucru s-a izbit de refuzul unei banci comerciale, gest care nu a avut neaparat o motivare realista. &#8222Raspunsul bancii este destul de alambicat. Ne refuza cererea de credit, dar ne spun ca raman alaturi de noi. Motivul nu este unul de natura pur economica, in conditiile in care, la intocmirea documentatiei, ni se cer date despre patron. Raspunsul bancii ridica anumite semne de intrebare, pentru ca LETEA si Selena, actionarul principal, aduc garantii solide si contracte in derulare acoperitoare. Numai cererea la export este de doua ori mai mare decat capacitatea noastra de productie”, ne-a declarat Manea Avramescu, directorul general al LETEA SA si, in acelasi timp, presedintele Consiliului de Administratie al societatii.

        Acuze neacoperite

        Din noiembrie 2004, insa, PNA a facut publice acuzele care i se aduceau fostului primar al Bacaului. Prima dintre ele se referea la &#8222achizitionarea pachetului majoritar de actiuni de la SC LETEA SA”. De fapt, acesta a fost primul lucru de care a fost acuzat Sechelariu. &#8222Este ciudat faptul ca procurorii ma acuzau de o privatizare frauduloasa, fara ca macar sa aiba dosarul de privatizare. Ma acuzau dupa ureche sau, poate, la comanda politica”, ne-a declarat Dumitru Sechelariu. &#8222Noi le-am dus dosarul de privatizare dupa ce am purtat o corespondenta intensa cu APAPS, pentru ca exista o clauza prin care eram obligati sa nu il facem public. In caz contrar, plateam o amenda de 500 de mii de dolari. Am obtinut acordul institutiei si asa am putut demonstra ca LETEA este o societate privatizata perfect legal”.

        Procurorii isi

        recunosc gafa

        Dupa cateva luni de mediatizare intensa a unei presupuse privatizari frauduloase la LETEA, Sechelariu este trimis in judecata pentru cu totul altceva. Pe masa judecatorilor de la Tribunalul Bacau a ajuns un dosar in care producatorul de hartie de ziar nu are nici o implicare. Undeva, la fila 53, exista, totusi, un paragraf in care procurorii justifica solutionarea cu &#8222neinceperea urmaririi penale” in cazul privatizarii LETEA. &#8222Din probele administrate in dosar, nu rezulta stari de fapt care sa releve savarsirea vreunei infractiuni in ceea ce priveste privatizarea SC LETEA SA, de catre inculpatul Sechelariu Dumitru. Acesta s-a realizat prin licitatie publica, cu stabilirea valorii de pornire de catre autoritatea competenta centrala, neexistand nici un element de intentie in sensul diminuarii valorii bunului urmare a unor actiuni ale inculpatului”. Chiar daca, de mai bine de trei luni, societatea a fost scoasa complet din cauza, efectele unei mediatizari negative sunt resimtite si astazi. &#8222Numai daca am achita datoria catre Electrica si am deveni eligibili pe piata energiei, am putea incheia un contract de consum avantajos. Practic, de la 62 de euro/MW am putea achizitiona energie electrica cu numai 45 de euro/MW. Intr-un singur an, numai din aceasta diferenta, ar achita creditul bancar”, a explicat Avramescu.

        Victime colaterale

        La LETEA SA lucreaza aproape 1.000 de oameni. Sindicatul care stie foarte bine situatia intreprinderii spune ca, in prezent, fabrica are unele probleme care, de regula, apar la momentul apropierii de sezonul rece. Una dintre acestea este aprovizionarea cu materie prima a fabricii. Potrivit unei situatii, in prezent, stocul de lemn asigura functionarea fabricii pe o perioada extrem de mica, fata de anii interiori, cand venirea iernii gasea LETEA cu stoc suficient pentru a produce pana in primavara. „Materia prima se gaseste foarte greu, cu toate ca fabrica din Suceava, care era principalul consumator de lemn pentru celuloza din zona Moldovei a fost scoasa din circuit. Sper, insa, ca vom putea trece de acest impas, in contextul in care, pana in prezent, LETEA a produs 42.000 tone de ziar, fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand am avut o productie de 33.000 de tone de hartie de ziar&#8221, a mai spus liderul Fartade. Cea mai mica disfunctionalitate la Letea, chiar si pentru o perioada scuta de timp, ar putea genera adevarate drame in Bacau. „Asta numai daca luam in calcul faptul ca, in fabrica, avem si angajati care sunt membri ai aceleiasi famili. Va dati seama ce ar insemna ca aceste famili sa nu aiba nici un venit, in afara de indemnizatia de somaj. Ar putea fi cu adevarat o problema sociala extrem de mare, daca fabrica nu ar mai putea continua sa functioneze. Mai ales daca fabrica s-ar inchide in plina iarna. Nu cred ca exista angajat care sa nu aiba imprumuturi la banci sau copii la scoala. In plus, toata lumea stie ca, iarna, cheltuielile cu intretinerea casei sunt mai mari decat in restul anului&#8221, a explicat Martin Fartade, liderul de sindicat de la LETEA.Scris de Catalin Bejan / Florentin Radu

        Ministrul Sanatatii sare iar la gatul directorilor de spitale / Bani impartiti pe criterii politice

          Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat ca directorii de spitale care sunt si politicieni au obtinut in trecut bugete mari pentru unitatile pe care le conduc „prin interventii politice&#8221. Nu este prima data cand ministrul ii acuza pe &#8222feudalii din Sanatate&#8221, iar intetirea declaratiilor potrivnice actualilor sefi de spitale coincide cu lansarea proiectului pentru noua lege a spitalelor. Acesta prevede ca directorii de spital nu mai au voie sa profeseze ca medici nici in sistemul privat, nici in cel public. Cum toti directorii actuali sunt medici, este clar ca se incearca indepartarea lor din functie. Directorilor li se cere sa aleaga intre scaunul de sef si halatul alb. Sefii spitalelor bacauane au optat pentru meserie, declarand ca vor renunta la functie daca proiectul legii spitalelor va deveni lege. Cat despre acuzatia ca au obtinut in trecut bugete prin interventii politice, o considera o rautate inutila. &#8222Daca eu sunt membru PSD inseamna ca nu mai obtin acum fonduri?, intreaba dr. Adrian Cotarlet, directorul Spitalului Municipal Moinesti. Am si acum tot sprijinul Ministerului Sanatatii. Ba chiar mai mult decat inainte. Sa fie foarte clar: ai servicii efectuate, primesti bani. Exista contract intre Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate si spitale. Medicii, directorii de spitale trebuie sa faca politica bolnavului. Indiferent din ce partid fac parte. Iar banii se impart in functie de servicii&#8221. Pe de alta parte, dr. Laurian Jurca, directorul Spitalului Orasenesc Comanesti, este nemultumit de modul in care s-a impartit in anul acesta si in anii precedenti bugetul. &#8222Faptul ca suntem chemati separat la Casa de Asigurari, se negociaza cu noi individual si se semneaza contractul separat cu fiecare spital denota un lucru, spune ceva. Ar trebui ca totul sa fie public, sa existe transparenta. Suntem spitale publice, primim bani de la buget. De exemplu, anul acesta, chiar daca se schimbase puterea, tot vechea conducere a impartit bugetul&#8221. Actuala conducere a CJAS declara ca modul de incheiere a contractelor cu furnizorii de servicii medicale se va schimba. &#8222Vom asigura transparenta totala, declara dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Spitalele vor primi bani in functie de competenta, dar vor sti si ce primesc celelalte&#8221. Scris de Doina MINCU

          Adrian Gheorghiu considera ca revenirea Bacaului se va produce la meciul cu Jiul: /”Ne razbunam pentru eliminarea din Cupa”

          Sambata trecuta, contra Sportului Studentesc, a inscris golul care trebuia sa readuca FCM Bacau pe linia de plutire. Din nefericire, reusita lui Adrian Gheorghiu nu a fost de ajuns pentru ca &#8222galben-albastrii” sa sparga gheata. A venit &#8222dubla” lui Tibi Balan, in urma careia bacauanii au fost nevoiti sa se recunoasca invinsi. Din nou. Pentru a saptea oara in ultimele opt etape. Singurul punct obtinut in aceasta perioada neagra i se datoreaza tot lui Gheorghiu. &#8222Acel gol din meciul cu Farul m-a bucurat foarte mult, mai ales ca

          l-am inscris impotriva fostului meu antrenor, Petre Grigoras”, spune Gheorghiu, care anunta ca are un cont deschis si cu Ionut Chirila, tehnicianul Jiului. Un semn bun pentru jocul de saptamana viitoare, contra petrosanenilor.

          -Adi, te asteptai sa mai pierdeti cu Sportul dupa ce conduceati la pauza?

          -In nici un caz. Mai mult, eram convins ca vom mai da un gol. Din pacate, nu numai ca n-am mai inscris, dar nici n-am reusit macar sa aparam avantajul nostru.

          -Un avantaj obtinut gratie golului tau.

          -Eu consider ca a fost un gol inscris in urma unei faze frumoase. In ce ma priveste, am fost acolo unde trebuia sa fiu. Golurile inscrise in ultima perioada mi-au dat curaj. Si moral. Sunt mult mai increzator acum.

          -Din pacate, ai ajuns sa nu te prea bucuri pentru aceste goluri. In ultima etapa a campionatului trecut, ai marcat contra Nationalului, dar ati pierdut cu 2-1, asa cum s-a intamplat si impotriva Sportului. Iar cu Farul nu ati scos decat o remiza, 1-1.

          -E adevarat. Poate o sa avem mai mult noroc in continuare. (Zambeste) Dau gol cu Jiul si castigam. Asa,

          vom sparge ghinionul.

          -E obligatoriu sa-l spargeti.

          -Daca nu castigam nici acum…Stau si ma gandesc ca la fel am spus si inaintea jocului cu Sportul. Acum insa e cu atat mai important sa luam toate cele trei puncte cu cat este vorba de un meci contra unei echipe cu care ne aflam in lupta directa. Daca nu primim gol, castigam sigur.

          -Revenind la meciul cu Sportul, ce crezi ca s-a intamplat dupa pauza?

          -Greu de spus. Am facut pasul inapoi, desi la vestiar am vorbit altceva intre noi. Ne-am spus ca trebuie sa continuam la fel ca in prima parte. Sa nu ne retragem in aparare. Asta ne-a zis si nea&#8217 Cristi insa, din pacate, ei au venit peste noi. Ne-au sufocat. Au venit apoi cele doua goluri primite intr-un singur minut. Am fost si lipsiti de noroc.

          -E a doua oara cand vorbesti de noroc. Crezi ca doar sansa va lipseste?

          -Eu cred ca, la urma urmei, ne lipseste o victorie. Iar meciul cu Jiul reprezinta cel mai bun prilej pentru a obtine aceasta victorie.

          -In Cupa, Jiul v-a batut.

          -Asa e, insa asta ne va mobiliza si mai tare. Ne vom razbuna pentru eliminarea din Cupa Romaniei. Imi aduc aminte ca anul trecut, Nationalul ne-a batut de ne-a zvantat in Cupa, iar noi am castigat in campionat. Asa va fi si acum. Trebuie sa ne revenim odata si odata. Am luat un singur punct in opt etape.

          -Un punct luat in urma unui gol inscris de tine.

          -Golul ala cu Farul nu a fost intamplator. Mi-am dorit mult sa marchez impotriva domnului Grigoras, cel care mi-a dat aripi in Divizia B, la Moinesti. Si am un motiv sa inscriu si impotriva Jiului condus de Ionut Chirila.

          -Ce motiv?

          -Acum doi ani, la debutul meu in Divizia B, cu Petrolul Moinesti, am dat golul prin care am invins cu 1-0 in deplasare, pe Unirea Focsani, echipa antrenata in acea vreme de Ionut Chirila. Imi aduc aminte ca era aproape aceeasi trupa care joaca acum pentru Jiul: Boiciuc, Dinu si asa mai departe. Atunci le-am scos focsanenilor banii din buzunar.

          -Am inteles ca golul marcat in poarta Sportului l-ai dedicat familie. Un gol de trei puncte impotriva Jiului cui l-ai dedica?

          -Tuturor celor care tin cu FCM Bacau. In ultima vreme i-am cam dezamagit, dar ne vom lua revansa. Ii asteptam saptamana viitoare, la meciul cu Jiul, pentru ca avem nevoie de sprijinul lor.Scris de Dan SION

          Noul subprefect a primit „botezul” rromilor/Sinistratii din Gura Vaii au protestat la Prefectura

            Directorul general al departamentului de justitie al Cancelariei Prim-ministrului Romaniei, Vasile Rusu, a ajuns marti la Gura Vaii, insotit de Nicolae Olaru, subprefectul judetului Bacau. Delegatia din Bucuresti a adus in comuna 60 de aragazuri si butelii cumparate din banii donati de angajatii Cancelariei. A doua zi, o alta delegatie, formata din 15 rromi de la Gura Vaii, a venit la Prefectura sa reclame modul in care au fost distribuite masinile de gatit.

            &#8222La ora asta, stam in cort, a declarat, suparat, Lucian Stanescu. Am sapte copii si de patru luni stau in cort. Aceste ajutoare le-au primit cei mai instariti dintre sinistrati, cei care sunt patroni, au masini, isi fac vile…”. &#8222De ce nu ne-au consultat si pe noi cand au facut acest tabel?”, intreaba Ion Stanescu, lider al rromilor din Gura Vaii si reprezentant al Centrului Crestin. Ion Vasile, zis Gringo, afirma ca modul in care au fost acordate ajutoarele nu a fost echitabil in sensul ca nu a respectat structura etnica a populatiei sinistrate: &#8222Din 270 de familii de rromi, doar una a primit casa facuta de Prefectura. Din 30 de familii de romani sinistrati, patru au primit case. La fel si ieri: 30 de aragazuri pentru 30 de famiilii de romani, alte 30 la 270 de familii de rromi”. Lucian Stanescu sustine ca nu era nici o suparare daca buteliile ajungeau la cei amarati. &#8222Sunt 50 de familii care au ramas fara nimic, le-a ras apa tot. Au primit ajutoare tot cei care au lucruri, mobila, e corect asa?”. Se pare ca angajatii Cancelariei Prim-ministrului Tariceanu au strans banii si au cerut de la Primaria Gura Vaii lista tuturor sinistratilor, in plus, o lista cu familii recomandate ca avand mai mare nevoie de ajutor. Primarul Vasile Pascu le-a trimis lista, iar, marti, cand au adus butelii si aragazuri, bucurestenii le-au dat exact celor nominalizati. Subprefectul Nicolae Olaru le-a explicat, ieri, ca donatiile sunt personale si nu au nici o legatura cu Guvernul sau cu administratia judetului. Suma totala stransa de salariati a fost in jur de 1,5 miliarde lei, din care au fost cumparate 250 de butelii si masini de gatit, pentru patru localitati din judetul Bacau. La Gura Vaii, Dofteana, Urechesti si Comanesti au fost distribuite marti, de Vasile Rusu, si Comanesti, unde aragazurile au fost aduse ieri, insotite fiind de insusi Aleodor Marian Frincu, seful Cancelariei Prim-ministrului Tariceanu. Donatiile au iscat scandal la Gura Vaii. Ieri, la ora 10,30, nemultumitii au stat de vorba cu Ion Vasile-Gringo si cu ziaristii, dupa care si-au desemnat reprezentanti care sa intre in audienta la Nicolae Olaru, subprefectul judetului. Ei erau suparati pe primarul Vasile Pascu, care nu i-a consultat pe liderii locali cu privire la alegerea beneficiarilor celor 60 de aragazuri si butelii. Subprefectul i-a primit si le-a explicat ca e vorba de o donatie privata si ca e prea tarziu sa se mai poata face ceva. El i-a imbunat vorbindu-le despre cele 50 de rulote care vor fi trimise de Guvern si care trebuie dotate. Fata de reclamatiile impotriva primarului Vasile Pascu, el a declarat ca totdeauna vor aparea nemultumiri daca vor fi impartite 60 de bunuri la 270 de sinsitrati. &#8222Preiau aceste nemultumiri ca pe niste informatii pentru viitor, a afirmat Nicolae Olaru. E o actiune care s-a consumat si nu mai avem cum sa o corectam”. S-a pus punct discutiie, cel putin asa a crezut subprefectul Nicolae Olaru. La ora 14, insa, alti 30 de romi din Gura Vaii erau adunati langa Prefectura, cu aceleasi nemultumiri si aceeasi dorinta: sa intre la subprefect. Rromii din Gura Vaii sunt &#8222proba de rezistenta” a administratiei judetului Bacau. Constantin Avram se pare ca n-a trecut-o. Spun asta deoarece, la ultima conferinta de presa a PD, Cristian Cucuianu, parlamentar, l-a acuzat pe fostul subprefect ca n-a reusit sa gestioneze criza postinundatii si nu a rezolvat, in timp util, problema amplasamentului caselor pentru sinistratii rromi la Rotunda. Si pe vremea lui Constantin Avram, rromii din Gura Vaii veneau, saptamamal, sa protesteze la Prefectura Bacau. Ieri, Nicolae Olaru a declarat ca el nu se teme de presiunea rromilor si ca va avea intotdeauna un dialog cu ei. Al doilea grup de nemultumiti a asteptat, dar dupa o ora inca nu reusise sa intre. &#8222Hotarat nu-i mai primesc, a declarat Nicoale Olaru, noul subprefect al judetului. Eu am vorbit, azi, cu liderii lor si am ajuns la un acord, nu am avut puncte de vedere diferite. Discutia s-a incheiat”.Scris de Silvia PATRASCANU

            Subsolurile inundate sunt necazul asociatiilor de proprietari/Duhoare si crescatorie de tantari

              Instalatiile interioare ale blocurilor sunt vechi si cedeaza adesea. Unde nu se intampla asta, le infunda locatarii. Ca urmare, aproape toate asociatiile de proprietari au de luptat cu inundatiile din subsoluri. Ca sa nu dea bani la meseriasi, locatarii suna indignati la Termocet.

              Privit de departe, blocul 119 de pe strada Bucegi arata bine. Fatada nu pare atinsa de trecerea timpului si de intemperii iar la fiecare etaj sunt geamuri termopan. Usa de la intrare este prevazuta cu interfon. Cum ai trecut insa de ea, impresia se schimba. Mirosul insuportabil te intampina de la primul pas. Tantarii roiesc in lumina chioara. Totul se datoreaza subsolului inundat. &#8222Mirosul este insuportabil, ne-a declarat Dumitra Adam, proprietara unui apartament de la parter. Noi stam in acest bloc de la inceputul lui, dar atunci boxele erau uscate, curate. Nu stiu ce se intampla acum, ca este mereu inundat”. Administratorul Asociatiei 42 A, Silvia Gaspar, spune ca situatia actuala se datoreaza si neintelegerilor dintre locatari. &#8222S-a schimbat seful de scara, nu-l mai vor locatarii, asa ca s-a creat tensiune si ca urmare nu se inteleg nici la plata cheltuielilor gospodaresti. Fostul sef de scara, Constantin Ciubotaru, a curatat subsolul de curand, asadar a cheltuit niste bani. Noul sef de scara nu a acceptat sa-i scada o persoana de la intretinere. Cand se intampla ceva, o defectiune, cer bani de la asociatie, dar nu vor sa constituie fond de reparatii &#8222. Si alte blocuri din Asociatia 142 a au probleme la subsol. Locatarii acuza ca apa iese din pamant. Au anuntat Regia Autonoma de Gospodarie Comunala, specialistii au luat probe de apa din subsoluri si au raspuns ca vina nu apartine furnizorului de servicii de apa si canalizare. Locatarii se tem ca locuiesc pe &#8222un lac” si cred ca nu este solutie pentru problema lor. Pe de alta parte, la 119, necazul ar putea fi inlaturat prin intelegerea dintre locatari si mai multa grija fata de instalatii. Nu o data, din canalizarea infundata s-au scos scutece de unica folosinta sau alte lucruri al caror loc ar fi fost la ghena de gunoi.

              Inundatia la subsol este unul dintre necazurile bacauanilor care locuiesc la bloc. Remedierea situatiei inghite bani. Administratorii sunt cei care ar trebui sa se ocupe de acest aspect, dar in lipsa banilor sunt cu mainile legate. Locatarii au prins in ultimul timp o smecherie: suna la Termocet. &#8222Avem nenumarate apeluri telefonice care ne sesizeaza inundatiile din subsolurile blocurilor. Oamenii nu inteleg ca nu suntem obligati sa executam aceste lucrari. Cand pierderile de agent termic sunt mari sau cand avaria afecteaza multe apartamente, intervenim”, ne-a declarat Iulian Stoican, director al Termocet. Starea necorespunzatoare a subsolurilor de la multe blocuri a fost invocata de conducerea CET si de firma General Fluid, care monteaza gigacalorimetrele in Bacau, ca motiv pentru intarzierea contorizarii. In multe cazuri nu se putea intra in subsol din cauza apei, iar in altele, inundatiile s-au produs dupa montarea gigacalorimetrelor, ca urmare a faptului ca tevile sunt vechi si corodate.

              Scris de Doina MINCU

              O fetita de 12 ani este mama pentru patru frati mai mici / Copiii nimanui

              Andreea are 12 ani si de mai bine de trei luni, are grija de cei patru frati mai mici. Fetita isi imparte ziua intre scoala si treburile casei. Parintii sunt plecati la munca in Italia. Lipsa ingrijirii corespunzatoare a condus la imbolnavirea mezinei de numai 2 ani. Fetita a ajuns la Reanimare. Bunica locuieste la zeci de kilometri departare si le mai trece pragul din cand in cand. Autoritatile locale nici macar nu cunosteau situatia copiilor. Protectia Copilului nu considera necesara interventia in acest caz.

              In comuna Horgesti, sat Sohodor, locuieste o familie formata numai din cinci copii cu varste cuprinse intre 2 si 12 ani. Intr-un bordei din chirpici, in doua camere insalubre dintre care una este bucataria, micutii isi duc traiul zilnic. Copiii au ajuns singuri in urma cu trei luni, cand parintii au plecat la munca in Italia. Andreea, sora cea mare, are 12 ani si are grija de ceilalti fratiori ai sai. &#8222Capul familiei” ii are in ingrijire pe Brandusa, 10 ani, Crinu, 8 ani, Bogdan, 5 ani si Diana, 2 ani. &#8222Eu ma duc la scoala dimineata, povesteste Andreea. Cat timp sunt plecata, are grija de copii Brandusa. Ea invata dupa-amiaza si atunci, numai bine, cand vin eu de la scoala, pleaca ea…” La numai 12 ani, Andreea are grija sa le gateasca fratilor sai, sa spele, sa faca curat si sa-si pregateasca lectiile pentru scoala. Ieri, la pranz, cei cinci copii au impartit un peste prajit si un colt de paine…”E greu si mi-e dor de mama mea”, marturiseste Andreea. La numai 12 ani, Andreea considera viata &#8222prea grea”. In ciuda greutatilor ce-i apasa pe umeri, fetita priveste cu speranta spre viitor. &#8222Cand voi creste mare, imi doresc sa devin invatatoare, pentru ca imi plac foarte mult copiii”. Copiii nu-si acuza parintii pentru ca i-au lasat in voia sortii. &#8222Stiu ca mama si cu tata au plecat in strainatate pentru ca suntem saraci. Ei s-au dus ca sa castige bani”, povesteste Crinu. Chiar daca sunt in strainatate, parintii trimit foarte putini bani acasa. Motivul: acolo, ca si aici, sunt someri. In trei luni, micutii au primit aproximativ 8 milioane de lei, care s-au dus pe lemnele de foc. Cei cinci copii traiesc din alocatiile de la stat, adica din 1.250.000 de lei pe luna. Situatia disperata a micutilor a iesit la iveala dupa ce sora lor, Diana, de numai 2 ani, a ajuns in stare grava la Spital Judetean de Pediatrie Bacau. Fetita a fost internata in sectia de reanimare a spitalului. Diana a fost diagnosticata cu infectie respiratorie acuta. Ajuns la spital, copilul de abia putea sa respire. Medicii au fost cei care ne-au sesizat asupra cazului.

              Bunica deplange soarta micutilor

              Cea care a dus-o pe Diana la spital a fost bunica dinspre mama, Dorina Bentoi. Dupa ce a mintit ca este matusa fetitei, batrana a fugit de la spital si nu a mai revenit nici macar cu un telefon pentru a se interesa de starea nepoatei. Ieri, la locuinta micutilor, se afla si Dorina Bentoi. Dupa ce s-a batut cu pumnul in piept ca ea este cea care are grija zilnic de copii, femeia a recunoscut: &#8222Eu, de fapt, locuiesc in Parincea, la fiul si nora mea, si mai vin pe aici din cand in cand”. Asa incat copii chiar sunt lasati de izbeliste. &#8222O ducem foarte greu cu banii, povesteste Dorina. Copiii astia au carne la sarbatoare si mananca un pachet de biscuiti toti cinci”. Intrebata despre micuti, bunica le incurca atat numele, cat si varstele. Chiar daca i-a lasat in voia sortii, Dorina Bentoi plange soarta nepotilor ei si ii este frica ca nu cumva sa vina sa-i ia cineva pe copii. &#8222Cu toate ca ne descurcam greu, nu vrem sa-i dam pe copii nimanui, a declarat Dorina Bentoi. Mama lor ar muri daca ar afla. Este greu, dar copiii se descurca”.

              Autoritatile s-au

              facut ca ancheteaza drama copiilor

              &#8222Eu nici macar nu stiam despre cei cinci copii, a declarat Gina Uricariu, referent social. Astazi am primit si eu telefon de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) si trebuie sa ma duc si eu acum sa fac ancheta. Dar nimeni nu ne-a spus ca parintii sunt plecati de cateva luni in Italia si copiii sunt singuri”. Ancheta facuta de referentul social din Horgesti a aratat ca situatia micutilor este de-a dreptul &#8222roz”. &#8222Conform anchetei efectuate de asistentii sociali din cadrul Serviciului de Interventie in Regim de Urgenta in colaborare cu autoritatile locale s-a evidentiat ca acestia (copii) se afla in grija bunicii lor, iar fetita de doi ani este in spital din cauza ca este racita, a declarat Alina Iftode, purtator de cuvant al DGASPC. Cei cinci frati nu sunt neglijati, nici abuzati, motiv pentru care, atunci cand starea de sanatate a fetitei se va ameliora, ea va fi reintegrata in familie. Parintii le trimit periodic bani copiilor”. Daca autoritatile macar ar fi intrebat-o pe bunica, ar fi constatat ca situatia este de-a dreptul disperata. Parintii nu trimit bani acasa pentru ca nu au de unde. Bunica ii viziteaza pe micuti din cand in cand. Copiii isi poarta singuri de grija. Traiesc in conditii mizere, iar cartofii sunt mancarea de baza.Scris de Iulia CUCU

              „Spaga urma sa ajunga la membrii comisiei si la viceprimarul Onica”, a declarat in instanta Doinita Hutu/Dezvaluire soc in procesul „Mita la Primarie”

                Plasat initial pe locul 10, dosarul 6825/2005, in care inculpata este Doinita Mihaela HUTU, functionar public in Primaria Bacau, pentru pretindere si primire de foloase necuvenite, la care se adauga si luare de mita, stabilit, potrivit Parchetului, printr-un flagrant, a ajuns in instanta cu inculpata in stare de arest, in jurul orei 13. Sala arhiplina. Cazul era cunoscut, fapt demonstrat de discutiile de pe holuri si din sala de judecata. Apare in boxa Doinita Hutu. Imbracata elegant, destul de linistita si chiar cu o oarecare buna dispozitie. Urmeaza procedurile legale. In sala nu se aude nici musca. Doar caldura si oboseala se astern peste sala de sedinta. Presedinta de sedinta ii prezinta inculpatei succint rechizitoriul.

                Doinita Hutu a fost retinuta pentru 24 de ore, in seara zilei de 31 august 2005, si apoi, prin decizia Tribunalului, arestata preventiv pentru 29 de zile, sub acuzatia de luare de mita. In aceeasi seara, conform rechizitoriului, a avut loc si un flagrant, in casa Doinitei Hutu fiind descoperiti 1000 de euro, primiti cu doar doua ore inainte de la Elena Bargu, pentru ca i-ar fi facilitat aprobarea, cu celeritate, a dosarului in vederea repartizarii unui apartament ANL. Cititorii nostri cunosc in amanunt acest caz, din cele doua materiale publicate vineri si sambata, in ziarul DESTEPTAREA. Drumul pana la aceasta infractiune este lung, el isi are originea in luna august 2004, atunci cand cele doua femei s-au cunoscut, Elena Bargu depunand, consiliata de Doinita Hutu, dosarul pentru obtinerea unui apartament. Dupa zece luni de asteptare si multe intalniri, Elena Bargu se autodenunta la Politie si apoi la parchet, precum ca i s-ar fi dat de inteles ca „nimeni nu face un serviciu pe degeaba&#8221, iar informatiile ei, care proveneau „din piata apartamentelor&#8221, trebuia sa pregateasca intre 500 si 1000 de euro, „pentru un serviciu aproape formal, insa asa se vorbeste in oras”, declara Bargu. Telefoanele celor doua au fost puse sub ascultare, finalul fiind „flagrantul&#8221 din 31 august 2005. La audierile de ieri, in fata instantei, Doinita Hutu a nuantat multe aspecte ale acestui caz, precizand ca Elena Bargu a devenit foarte insistenta cu ofertele, mai ales dupa luna mai 2005 (de atunci dateaza denuntul).

                Doinita Hutu face o declaratie socanta

                Intrebata ce urma sa faca cu banii primiti de la Elena Bargu, Hutu spune pe nerasuflate ca urma sa-i imparta la membrii comisiei care a aprobat dosarul, in contradictoriu cu prima declaratie(din noaptea de 31 august) in care a spus ca era vorba de un imprumut al unei terte persoane catre Elena Bargu. „Eu nu am mai procedat niciodata in acest fel, insa m-am gandit sa-i dau, &gt&gtpur si simpluScris de Gheorghe BALTATESCU

                „Teatrul Bacovia este strivit de propria mitologie”

                Prin ce se caracterizeaza astazi teatrul in Romania?

                -In primul rand ce-l caracterizeaza fata de toata omenirea asta este faptul ca clameaza lipsa de bani si in acelasi timp traieste din festival in festival, ceea ce poate sa insemne un paradox. Si-ti dau niste exemple. In octombrie a fost Festivalul de Teatru Clasic de la Arad, unde am fost directorul festivalului, imediat a fost Festivalul International de Teatru de Papusi si Marionete. Am fost presedintele juriului. Tot acum a fost Festivalul de Teatru in limba idish de la Iasi. Tot acum a fost un Festival de Teatru la Piatra Neamt si un festival al Teatrului &#8222Ariel” din Targu Mures. Acum urmeaza Festivalul Dramaturgiei Contemporane la Brasov. Si ne pregatim cu totii pentru ca de pe 7 incepe la Bucuresti Festivalul National &#8222I.L.Caragiale”. Iata. Cine ne-ar vedea ar putea spune ca Romania e tara festivalurilor iar toamna e toamna festivalurilor de teatru. E bine. De ce? Pentru ca la ora actuala teatrul e foarte sarac, mai ales comparativ cu costurile uluitoare la care s-a ajuns la transport, cazare s.a.m.d. O sa-ti dau un exemplu daca vrei. Ca sa aduc spectacolul &#8222Portretul lui Dorian Gray” de la Odeon la Arad, la Festivalul de Teatru Clasic, numai transportul a costat 80 de milioane. Din cauza asta teatrele nu mai pot face, ca inainte, turnee. Sa vina teatre din Bucuresti, de pilda, la Bacau, la Iasi. Si singura formula prin care un teatru mai poate sa mearga intr-un alt oras si spectatorii dintr-un oras sa vada si alte teatre sunt aceste festivaluri. Ele reprezinta formula, cu sponsorizari, cu tot, prin care teatrele se mai pot intalni intre ele si mai pot coabita pe aceeasi scena incat publicul sa vada si altceva. Deci din punctul asta de vedere este bine.

                -Ce se poarta astazi in teatru, ca metoda de a realiza un spectacol?

                -Se poarta tot. E un sincretism care se manifesta in toata lumea si in general un sincretism al artelor. Deci poate ca niciodata in istoria teatrului, in istoria artelor nu s-a manifestat acest eclectism. Se poarta teatrul fara cuvant, de Dan Puric, care desteapta expresii vechi ale teatrului pantomima. Teatrul fara cuvant in care imaginea, ceea ce face el pe scena, concureaza si aproape depaseste puterea de expresivitate a cuvantului. E o formula. Teatrul-imagine a lui Purcarete.Teatrul de inspiratie sacra a lui Manutiu, cu spectacole de inspiratie biblica. E o regizoare, Mona Chirila, la Cluj, care lucreaza foarte mult pe ideea de recuperare a elementelor de comedia dell&#8217arte. Si este acest regretat Vlad Mugur, un regizor genial care a facut niste spectacole uluitoare culminand cu acel &#8222Hamlet” care este spectacolul timpului nostru, adica spectacolul unei nebunii, unei nebunii care cuprinde totul. E nebunia care ne-a cuprins deja mult mai repede decat gripa aviara. Un spectacol testamentar. In care se intalnesc si puterile cuvantului shakesperian, se intalnesc si puterile actorului si puterile regizorului, sub semnul unei disperari, a unei maniere de a spune ceva. Sunt pe urma spectacolele lui Tompa Gabor, din Eugen Ionesco, din Becket, din teatrul modern. Sunt spectacolele lui Bocsardi de la Sf. Gheorghe, care a facut o trupa extraordinara. Si un spectacol cu Romeo si Julieta pe ideea ca atunci cand nici religia nu te mai poate ajuta, nu te mai poate ajuta decat arta, nu te mai poate ajuta decat iubirea. Iata spectacole cu miza mare dar in expresii scenice foarte diferite. Deci nu poti spune ca dreptatea si miza viitorului sta pe imaginea lui Purcarete, pe non-verbalul lui Puric, pe tragismul, pe profunzimea extraordinara a lui Mugur. Fiecare in felul lui a descoperit cate o felie de adevar.

                -Ce tineri regizori se remarca la momentul de fata in teatrul romanesc?

                -Foarte multi. Ana Margineanu din Bucuresti, o regizoare foarte buna, este fiica regizorului Margineanu si a actritei Maria Ploae. Care a facut un spectacol acum la Teatrul Mic &#822289, 89 fierbinte, dupa 89″, luand sase texte unor dramaturgi foarte tineri si a facut un colaj minunat care a intrat in toate festivalurile. Deci iata texte tinere si regizori tineri. E Geanina Carbunariu care lucreaza la Green Hours, la Teatrul Luni. Pe texte foarte aspre, ori texte ale ei, ori texte ale dramaturgilor tineri. Care vorbesc despre spaimele, nebuniile si tristetile generatiei lor. Mai este Radu Afrim. Care a lucrat foarte mult la Cluj, a lucrat foarte mult la Braila, a luat si premii. A fost nominalizat la Uniter. Gelu Badea, care a fost si la dvs si care vine din zona Clujului, a mai pus si la Sf. Gheorghe, la festivalurile acelea de teatru experimental. Mai este Radu Apostol, un regizor tanar si talentat, care a facut spectacole bune la Braila, la Bucuresti si care a facut un spectacol foarte incitant pentru care a adus pe scena actori profesionistii si copii, care traiesc prin canale. Foarte multi regizori tineri si talentati Din fericire, unii dintre ei au marea sansa ca reusesc, desi exista deasupra lor un plafon de monstri sacri – Purcarete, Alexa Visarion, Manutiu, Bocsardi s,a.m.d. – spre cinstea lor, ca sa nu mai vorbesc de Penciulescu, Ciulei, Pintilie de la care au invatat si care mai pun si astazi, nu-i copiaza, reusesc in buna parte sa-si gaseasca un drum propriu, ceea ce este minunat.

                -La ce va ganditi cand auziti &#8222Teatrul Municipal Bacovia”?

                -La un teatru in momentul de fata aproape strivit de propria lui mitologie. Pentru ca acest teatru a avut Gala aceea a tinerilor actori, recitalurile, a avut o atmosfera extraordinara, a facut lucruri minunate. Din pacate de atunci a trecut timpul si nu prea a mai ajuns nici pe podiumuri de festivaluri. Nu s-au mai auzit nici lucruri extraordinare despre el. Eu l-am invitat la Arad, la un festival de teatru clasic, vazand aici un spectacol in conditii meschine, &#8222Nora”, de Ibsen, pus de Bogdan Ulmu. Ma asteptam ca spectacolul sa creasca pe scena festivalului de la Arad, fata de ce am vazut eu. Nu s-a intamplat nici lucrul asta. Deci iata. Aud ca e un teatru care ambitioneaza acum sa vina in prim plan. Sa dea Dumnezeu! De altfel sa stiti ca nu e un caz singular. La foarte putina distanta de dvs, este un teatru care realmente este strivit de propria lui istorie. Care a fost marea scoala a teatrului romanesc. Teatrul din Piatra Neamt. Care a dat regizori si actori mari, care au plecat de acolo. Spectacole fascinante. Am avut sansa sa cunosc acest teatru inca de pe vremea cand acolo era regizor Andrei Serban. Apoi a fost Tocilescu. Poate face parte din viata noastra. Si sinuozitatea asta. Au fost momente cand Teatrul din Targu Mures a fost un teatru mare. Craiova, care dupa Purcarete n-a mai avut performantele si stralucirea extraordinara. Clujul pe vremea lui Vlad Mugur a fost un teatru extraordinar. Sa speram ca Bacaul va reveni.

                -Cum vedeti teatrul romanesc in perspectiva integrarii europene?

                -Legatura noastra cu teatrul european, cu ce se intampla in lume e foarte slaba, e mai puternica decat acum 30 de ani, dar e mai mult asa, sub semnul exceptiei. A avut Craiova un parcurs extraordinar cu Purcarete si a iesit in lume, a avut pe urma &#8222Bulandra”, acum are Sibiul un parcurs foarte bun si merge in toata lumea. Si mai merg si alte teatre. Venirea lor aici este foarte dificila si conjuncturala. Este nevoie de sume foarte mari. La Festivalul International de la Sibiu de anul trecut, directorul festivalului a adus un spectacol uluitor, &#8222Noul locatar”, de Eugen Ionescu, regizat de Tompa, cu o formatie din New Castle. Spectacol uluitor. Dar un spectacol care s-a jucat doar de doua ori. Intr-o seara la Sibiu, si la Cluj intr-o seara, si care a costat peste un miliard. Deci iata. Dar sunt convins ca legaturile vor fi mult mai stranse pentru ca eu continui sa cred ca desi avem pictori extraordinari, muzica foarte buna, continui sa cred ca teatrul este la ora actuala nava amiral a spiritualitatii artistice romanesti. Si cred ca in momentul cand in Guvern bugetul Romaniei nu va mai avea un coeficient de umilinta, de batjocura pentru Cultura, cred ca atunci si contactele vor fi mult mai putenice, asa cum merita si teatrul romanesc si cum de altfel merita si publicul din Romania. Sa-i ofere aceasta sansa, sa nu-i ofere numai lucruri care intra in derizoiu, in vulgaritate si in kitschul care e cultivat cu spor si pe micul si pe marele ecran si in sali de expozitie s.a.m.d. Sunt contacte foarte puternice facute acum prin UNITER cu Institutul Mediteranian, cu Irlanda, cu Anglia, cu Statele Unite, cu Franta, dar peste tot e nevoie de bani.

                Scris de Laura Huiban

                A treia zi /Greva in invatamant continua

                  Si a fost prima zi. Si a fost a doua zi. Si va fi si a treia zi de greva generala in invatamantul preuniversitar si universitar romanesc. Daca luni, 7 noiembrie, „spargatorii de greva&#8221 erau mai numerosi in Bacau, ieri mai putini au fost cei care au venit la scoala si au tinut orele. Chiar si la Scoala „Constantin Platon&#8221 unde grevistii erau luni mult mai putini decat cei care s-au incapatanat sa tina cursuri. Membrii „celulei de greva&#8221 din gradinite sau scoli au declarat ca, de asemenea, parintii sunt solidari cu acest protest si au inteles sa nu-si trimita copiii la cursuri. „Pentru aceasta greva sunt acuzate sindicatele acum, a declarat ieri inv. Gheorghe Racles, liderul de sindicat din Scoala „Constantin Platon&#8221. Cineva crede ca e vorba de jocul liderilor de sindicat dar de fapt la mijloc sunt interesele oamenilor. Multi nu se gandesc in perspectiva. Pun problema din punct de vedere personal, se gandesc ca li se vor scadea din salariu 2 – 3 zile nelucrate, dar nu inteleg ca, daca actiunea reuseste, e vorba de marirea bugetului si de salarii mai mari pe intreg anul 2006&#8221. Liderii de sindicat din intreaga tara s-au intalnit ieri la Bucuresti si au decis ca greva va continua, fara intrerupere, chiar si pe perioada negocierilor de la Guvern. „Legea conflictelor de munca nu stipuleaza ca pe perioada negocierilor trebuie sa se suspende greva&#8221, a anuntat Manole Gheorghe Chiriac, liderul SLI Bacau. Astazi, de la ora 13.00, este programata la Guvern o runda de negocieri cu reprezentantii celor cinci confederatii sindicale. In functie de rezultatul negocierilor, se va decide daca greva va continua sau nu.

                  Alaturi de colegii de la Bucuresti si studentii bacauani sunt solidari cu acest protest, venind chiar cu propriile revendicari. Ana Maria Chirila, lidera Ligii Studentilor din Universitatea Bacau, a declarat ca s-au pus pe geamul sediului bannere care anunta greva si ca urmeaza sa fie puse cearsafuri inscriptionate si pe cladirile caminelor studentesti. Studentii celor cinci facultati ale Universitatii Bacau au hotarat sa se prezinte la scoala, in semn de solidaritate cu profesorii, dar sa refuze sa asiste la cursurile unui cadru didactic mai zelos. Ana Maria Chirila a spus ca este posibil ca, daca rezultatul negocierilor nu este multumitor, studentii bacauani sa protesteze stradal, cu pancarde.Scris de Laura Huiban

                  Oamenii de afaceri ocolesc Fiscul \ Deficit de 20 miliarde la bugetul sanatatii

                  Potrivit situatiei transmise de Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Bacau, la sfarsitul lunii trecute, cu exceptia bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetului sanatatii, au fost facute incasari mai mari decat platile efectuate pana la acea data. Altfel spus, contributia judetului Bacau la bugetul consolidat este pozitiva, la bugetul de stat platile de casa fiind efectuate in limita creditelor alocate, in timp ce o parte din venituri au fost diminuate prin transferarea, la bugetele locale, a sumei de 349 milioane de lei noi.

                  In luna octombrie, bugetul de stat inregistreaza un excedent de 180 de milioane de lei noi (1.800 miliarde de lei vechi). Lucru, aparent, bun. Numai ca, din pacate, nu acelasi lucru se poate spune si despre bugetul asigurarilor sociale de stat, unde s-a inregistrat un deficit de 127 milioane de lei noi (1.270 miliarde lei vechi), in crestere cu 20 de milioane lei noi (200 miliarde lei vechi) fata de raportarea facuta la finele lunii septembrie. Situatia poate fi explicata prin diferenta dintre numarul salariatilor din judet si cel al pensionarilor si al celorlalte categorii sociale care primesc bani de la bugetul asigurarilor sociale de stat (veteranii de razboi, fostii detinuti politic etc). Cu alte cuvinte, numarul celor care platesc impozite la stat este mai mic decat cel al celor care primesc bani de la stat. Potrivit statisticilor, in judetul Bacau sunt inregistrati 147.476 salariati, in vreme ce numarul pensionarilor la limita de varsta este de aproximativ 102.316 (calculul nu-i include si pe bacauanii care beneficiaza de prevederile legilor speciale n.r.). Si asta in conditiile in care numarul total al populatiei judetului este de 750.000, ceea ce inseamna ca unul din cinci bacauani este pensionar. Lipsuri mari sunt si la bugetul asigurarilor de sanatate, unde a fost inregistrat un deficit de doua milioane de lei noi (20 miliarde lei vechi), chiar daca se observa o usoara scadere fata de situatia de la sfarsitul lunii septembrie. &#8222Au fost transferate la bugetele locale 349 milioane de lei lei noi (3.490 miliarde lei vechi n.r.)”, spune Maricel Radu, purtatorul de cuvant la Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Bacau. 102 milioane de lei RON sunt cote defalcate din impozitul pe venit. In plus, 42 milioane de lei noi au fost folosite pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap, cultura si culte si pentru echilibrarea bugetelor locale. Alte 167 milioane de lei au avut ca destinatie institutiile de invatamant preuniversitar de stat, cresele, centrele judetene si locale de consultanta agricola, precum si sustinerea sistemului protectiei copilului. Mai retinem la acelasi capitol suma de 22 milioane de lei grei, folosita pentru subventionarea energiei termice livrata populatiei, sapte milioane de lei noi, suma folosita drept ajutor social si ajutor pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni si combustibili petrolieri, sase milioane de lei noi destinate drumurilor judetene si comunale, trei milioane de lei noi folosite pentru dezvoltarea sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei termice.

                  Scris de Florentin Radu

                  Rectificare bugetara calamitata \ Primariile intra in faliment

                  Consiliile locale (CL) din judetul Bacau nu mai au un leut pentru incalzirea scolilor, burse si salarii. Din 88 de primarii, 81 nu mai au un sfant pentru ultimul trimestru. Unii angajati nu si-au primit salariile din luna august. Disperati, primarii isi pun nadejdea in rectificarea bugetara de maine. Ministrul Vasile Blaga a afirmat insa, la videoconferinta de marti, ca rectificarea vizeaza infrastructura distrusa de inundatii.

                  Consiliul Judetean (CJ) Bacau trece printr-o criza financiara fara precedent. Niciodata nu s-a intamplat ca, in luna octombrie, primariile sa nu fie &#8222reanimate&#8221 cu o rectificare bugetara echivalenta cu cheltuielile din ultimele trei-patru luni ale anului. In acest moment, CJ Bacau nu poate sa le ajute, deoarece, in loc de buget are o gaura de 60 de miliarde. Asta ar fi nevoie minima. Bugetul propriu realizat in comunitatile rurale e foarte mic. Din impozite si taxe locale, majoritatea primariilor abia reusesc sa adune 600-800 de milioane intr-un an, in timp ce cheltuielile sunt de trei ori mai mari. Colacul de salvare pentru primari si pentru finantistii din CJ Bacau este rectificarea bugetara. Din cauza inundatiilor insa, bugetul Guvernului s-a subtiat, sume substantiale, de ordinul miilor de miliarde, mergand catre zonele in care viiturile au distrus case, drumuri si poduri. Si de data aceasta, banii vor orientati cu precadere spre aceste nevoi. Conform Ministerului Administratiei si Internelor (MAI), saptamana aceasta va avea loc o rectificare de buget, dar in cadrul acesteia vor fi alocati bani pentru refacerea infrastructurii distruse de inundatii. In judetul Bacau, criza este generalizata. Din 88 de primarii, 81 nu mai au bani pentru octombrie, noiembrie si decembrie. Unii stau si mai prost. Gheorghe Tilibasa, primar la Glavanesti, sustine ca angajatii administratiei locale nu si-au luat salariile nici pe august, septembrie si octombrie. Sunt si alte obligatii care nu vor putea fi acoperite. E vorba de costul lemnelor pentru incalzirea scolilor, de facturile la energia electrica, de plata abonamentelor dascalilor care fac naveta, de bursele sociale ale elevilor. &#8222Nu ma intrebati ca incepe sa ma doara capul&#8221, a declarat Ioan Apostol, primarul comunei Filipesti. Stie restantele pe de rost: &#8222Avem 60 de milioane lei datorie la burse, avem datorii la transportul cadrelor didactice, 40 de milioane lei, 120 milioane la drumuri, 64 milioane lei catre beneficiarii Legii 416, alte 240 de milioane la lemne. Am achizitionat 400 metri cubi, dar nu i-am platit&#8221. Cele mai mari restante sunt insa 1,4 miliarde lei, pentru acoperisul scoli, si 900 de milioane lei, lucrarile la reteaua de gaze. In comunele in care nu sunt bani de salarii, pe langa angajatii din aparatul propriu (inspectori, contabili, referenti, secretar etc.), vor fi afectati si insotitorii persoanelor cu handicap, pe care tot primariile ii platesc. &#8222Nu cred ca se va ajunge in situatia de a nu putea fi platite salariile pana la sfarsitul anului, declara Angela Bogea, vicepresedinte al CJ Bacau. Probabil ca va exista o intarziere, dar sper ca situatia se va remedia&#8221. Grav e ca vom fi in criza si anul viitor. &#8222Din cate am auzit, nici unul dintre amendamentele propuse de parlamentarii opozitiei nu a trecut de comisii, declara Angela Bogea. Bugetul a fost aprobat in forma trimisa de Guvern. Doar pentru educatie s-au mai gasit niste bani, insa foarte putini&#8221. Unii sustin ca judetul Bacau e defavorizat financiar de Alianta DA din cauza ca e condus de PSD, altii spun ca e vina inundatiilor. Ziua de maine va fi una decisiva pentru CJ Bacau si pentru administratiile locale. Daca tinem seama de afirmatia lui Vasile Blaga,

                  ministrul Administratiei si Internelor, ca la rectificarea de buget &#8222se vor vira bani pentru refacerea infrastructurii&#8221, putem trage concluzia ca pentru salarii, scoli si asistenta sociala, sprijinul Guvernului va fi foarte subtire.

                  Scris de Silvia PATRASCANU

                  Primaria este ingaduitoare cu boschetarii si cersetorii din Aviatori \ Chiriasi cu datorii de zeci de milioane

                    Fostele blocuri-ghetou de pe Aviatori se schimba la fata, dar chiriasii din locuintele Primariei nu-si schimba naravul. Acestia au acumulat datorii de 120 de milioane la intretinere. Unii dintre ei si-au transformat locuintele in cocine. Primaria nu-i evacueaza, iar vecinii sunt disperati.

                    Asociatia 51 de pe strada Aviatori se numara printre asociatiile cu cele mai multe locuinte din fondul locativ al Primariei Bacau. Chiriasii din acestea creeaza, in general, probleme. Presedintele Asociatiei 51 a adunat un dosar gros cu adrese trimise la primarie, spre diverse servicii si persoane. &#8222Am adus la cunostinta primariei, proprietarul locuintelor, ca ocupantii camerelor nu platesc intretinerea, ba chiar ne fac necazuri prin comportamentul lor, ne-a declarat presedintele Ion Tarca. Nu am primit nici un raspuns oficial, iar cand am fost personal la primarie mi s-a spus sa astept, sa mai am rabdare. Cum sa am rabdare cand datoriile totale pe cele 13 camere ale Primariei Bacau, ocupate cu si fara contract de inchiriere, au ajuns la 120 de milioane de lei&#8221. Asociatia 51 datoreaza la CET un miliard de lei. Din aceasta suma, 600 de milioane le-au acumulat blocurile de garsoniere 10 si 11.

                    Datornicii sunt de negasit

                    Blocurile gemene 10 si 11, situate fata in fata, sunt fostele blocuri-ghetou de pe Aviatori. Nu cu mult timp in urma erau un veritabil focar de infectie cu subsolurile lor inundate, in care dejectiile deversate din conductele sparte masurau o jumatate de metru. Acum, subsolurile sunt igienizate, se lucreaza pe holuri si la fatade. A ramas insa problema locatarilor care nu platesc intretinerea si a celor care si-au transformat camera in cocina. Cea mai mare datorie a fost acumulata de Toma Curpan si sotia lui. Acestia au locuit in camera 68, din blocul 11. Cand restanta la datorie a ajuns la 50 de milioane, acestia au dat bir cu fugitii. &#8222De la primarie mi s-a spus sa am rabdare, ca poate vom primi banii esalonat. Nu i-am vazut inca. In camera locuieste acum o familie, dar aceasta nu are contract de inchiriere&#8221, spune presedintele Tarca. In fosta camera a fugarilor Curpan se mai pastreaza izul vechilor chiriasi, iar parchetul mai poarta urmele mizeriei pe care familia Petrusca s-a chinuit sa o indeparteze. &#8222Mai avem un caz care ne dispera, continua presedintele asociatiei. Este vorba de doua camere ocupate de Nicolae Ghinet. Datoria a ajuns la 20 de milioane, iar mizeria este groaznica: se simte mirosul de la usa. E plin de soareci si gandaci, iar chiriasul nu locuieste aici, ci la tara. Tot 20 de milioane are Dorin Iordache, dar a plecat in Italia si a promis ca trimite banii. Ion Trifan are datorii de 20 de milioane, iar contractul i-a expirat din decembrie 2004.

                    A rupt somatia de plata. Nu mai stim cum sa facem cu acesti chiriasi, iar de la primarie nu primim sprijin&#8221.

                    &#8222Evacuarea” e cu ciubote rosii

                    Printre chiriasi sunt si buni platnici. Familia lui Carmen Botez locuieste intr-o camera minuscula: deschizi usa si pasesti direct in pat. &#8222Au doi copii mici, dar mai degraba raman fara mancare decat sa nu plateasca intretinerea. Cei care ne fac necazuri sunt majoritatea cersetori si boschetari. In timp ce oameni cu copii nu au un acoperis deasupra patului, acestia isi bat joc de locuinta si de vecini&#8221. Pozitia Primariei Bacau este clara: nu se ajunge la evacuare decat dupa ce sunt parcurse mai multe etape, printre care ancheta sociala, discutiile cu chiriasii si somatiile. Motivul este ca nu se doreste crearea, prin evacuare, a unor noi cazuri sociale. De altfel, pe asta se bazeaza si rau-platnicii. Siguri ca primaria nu-i va arunca in strada, sfideaza asociatia si nu-si achita obligatiile.

                    Scris de Doina MINCU

                    Casa de Pensii, actionata in instanta de aproape 200 de bacauani/Sase pensionari au invins sistemul

                      Casa Judeteana de Pensii a devenit una dintre institutiile bacauane cu cele mai multe litigii in care este parte acuzata. Pana la ora actuala, nu mai putin de 191 de bacauani au actionat in instanta Casa Judeteana de Pensii.

                      Indemnizatiile de urmas, cuantumul pensiei, precum si drepturile banesti pentru munca intr-un detasament de armata par sa-i fi nemultumit pe aproximativ 200 de bacauani. Acestia nu s-au rezumat doar sa conteste la sediul institutiei deciziile acesteia, ci chiar au actionat in judecata Casa Judeteana de Pensii. „Din cele 191 de proces, 29 au ca obiect contestatii impotriva hotararilor date de Comisia care solutioneaza cererile petentilor ce solicita acordarea drepturilor prevazute de Legea309/2002. Este vorba despre drepturile acordate celor care au lucrat intr-un detasament de munca in armata. Iar 25 au ca obiect contestatii impotriva hotararilor date de Comisia de aplicare a Legii 189/2000, lege care se refera la refugiati, persecutatii etnici, precum si urmasii acestora. Multi nu au avut dosarul complet, cu acte doveditoare din care sa reiasa ca sunt, de exemplu, refugiati, si, atunci, am respins dosarul. Iar in toate celelalte cauze contestatorii sunt nemultumiti de cuantumul pensiei si contesta deciziile de pensionare&#8221, ne-a declarat Liviu Cretu, director executiv la Casa Judeteana de Pensii. De remarcat faptul ca, printre acuzatori, se afla si bacauani care nu contesta modul de calcul al pensiei, ci cuantumul acesteia, care este mult prea mic pentru a le asigura traiul zilnic. Va amintim ca, la inceputul lunii noiembrie anul curent, tocmai s-a finalizat ultima transa de recalculare a pensiile, rezultatele nefiind multumitoare pentru toti bacauanii iesiti la pensie in perioada ianuarie 1997 – aprilie 2001. Si asta pentru ca, dupa recalculare, unii vor constata ca au obtinut un punctaj mai mic, deci vor beneficia de acelasi cuantum al pensiei. De aceea, este posibil ca, pana la sfarsitul anului, din cei 33.140 de bacauani carora li s-a terminat recent de recalculat punctajul pensiei sa existe vreunul care sa actioneze in instanta Casa Judeteana de Pensii. Cert este doar ca, din cele 191 de procese, 65 au fost deja solutionate. Dintre acestea, 59 au fost in favoarea institutiei, iar sase in favoarea contestatarilor. „Noi ne facem datoria, asa cum spune legea. Este dreptul fiecaruia sa dea in judecata pe cine vrea. Sunt sigur ca vom castiga toate celelalte procese&#8221, a conchis, pe un ton optimist, Cretu.

                      Scris de Carmen SERBAN

                      Medicii de familie fug de munca la tara / Locuitorii din Gaiceana au ramas fara doctor

                        Peste 3.000 de oameni sunt in asteptarea unui medic de familie. Ei au ramas fara asistenta medicala dupa ce doctorul din comuna a devenit medic-sef al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. Procedura de angajare a unui medic de familie este greoaie si de durata, dar nici candidatii nu se inghesuie sa practice medicina la capatul judetului. Cei 3.102 locuitori ai comunei Gaiceana au ramas fara medic de familie, iar sansele de a avea unul in curand sunt extrem de slabe. Medicul care a profesat timp de aproape cinci ani in comuna, dr. Petru Mihai Ichim, este acum medicul-sef al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate.

                        Postul din Gaiceana a ramas vacant, iar pana la organizarea unui concurs pentru ocuparea lui ar trebui gasit un medic inlocuitor. &#8222Exista incompatibilitate legala intre functia mea actuala, de medic-sef, si cea de medic de familie la Gaiceana, ne-a declarat dr. Ichim. De asemenea, postul nu imi poate fi rezervat, intrucat nu l-am parasit pentru o functie aleasa, de exemplu primar, consilier sau parlamentar. Trebuie gasit un inlocuitor temporar, iar apoi organizat concurs pentru ocuparea definitiva a postului. Apoi, medicul care va castiga concursul va prelua cabinetul cu tot ce este in el, inclusiv personalul. Chiar m-au sunat asistentele ingrijorate de soarta lor”.

                        Populatia din Gaiceana este bulversata de schimbare

                        Si locuitorii sunt ingrijorati de ce ii asteapta, mai ales ca se apropie iarna, sezon in care drumurile sunt mereu blocate, astfel incat adesea nici Salvarea nu razbate pana la bolnavi.”Populatia este bulversata, ne-a declarat Ioan Adam, viceprimarul comunei Gaiceana. Nu stiu la ce sa se astepte si il regreta pe dr. Ichim, care a fost un medic bun. A locuit in comuna, asa ca asistenta medicala era asigurata 24 de ore din 24. Putem pune la dispozitie apartament de serviciu, dar medicul trebuie sa fie dispus sa locuiasca aici, in comuna. Nu poate face naveta la Bacau, 60 de kilometri. Ar insemna sa faca medicina in autobuz. Speram sa ne vina repede un nou medic, pentru ca avem nevoie”. Probleme medicale ale locuitorilor sunt aceleasi din orice localitate rurala, agravate insa de faptul ca lipsesc locurile de munca, asa ca, din totalul populatiei din comuna, doar jumatate este asigurata, dupa cum declara fostul titular al cabinetului, dr. Ichim. Restul sta la mila medicului. Daca acesta vrea sa dea atentie unui neasigurat, bine, daca nu, legea nu-l obliga decat sa-i acorde asistenta medicala in urgenta, in caz de risc vital.

                        Consultatii rare si in fuga

                        Directia de Sanatate Publica Bacau va scoate postul la concurs, dar nu se stie cand, intrucat toata procedura este de durata. Nici macar nu s-a ajuns in faza in care concursul sa aiba aprobarea Ministerului Sanatatii. &#8222Pana la angajarea definitiva a unui medic, vom face un punct de lucru la Gaiceana, unde va veni un medic dintr-o comuna apropiata”, ne-a declarat dr. Cecilia Rugina, director adjunct al DSP. Asta inseamna un program de cel mult doua zile pe saptamana si, ca urmare, consultatii in ritm galopant. Situatia de la Gaiceana nu este singulara. Plecarea unui medic de familie de la post, voit sau silit, declanseaza o adevarata criza, caci nu exista &#8222rezerve” de medici de familie. Un exemplu ar fi cel de la Damienesti, unde medicul a fost suspendat, iar la inceputul anului scolar nu a avut cine face triajul epidemiologic al elevilor. La concursuri este intotdeauna lipsa de candidati, mai ales ca absolventii evita pe cat posibil zonele rurale, mai ales pe cele izolate. In majoritatea comunelor exista cate un singur medic de familie, iar acestia au peste 3.000 sau chiar 4.000 de asigurati pe lista. Zilele trecute, un tanar medic de familie a solicitat la DSP un post. I s-a prezentat paleta de locuri libere, dar proaspatul absolvent dorea sa lucreze numai in Onesti. In cele din urma a admis ca nici acolo nu dorea sa practice, dar avea nevoie de o dovada ca a cerut un loc de munca, insa nu i s-a oferit.Scris de Doina MINCU

                        In ciuda infrangerii din Regie, FCM Bacau a aratat ca poate juca si ofensiv/Un pahar plin doar pe un sfert

                        Daca suferiti o cadere psihica, jucati repede un meci cu FCM Bacau! Este cea mai buna solutie pentru a va reveni. Mai utila chiar si decat o sedinta la psiholog. Metoda a dat roade in Divizia A. Toate echipele care rataceau fara busola si-au regasit directia dupa o partida contra Bacaului. Luati doar ultimele exemple. Gloria Bistrita se simtea ca pestele pe uscat. In special pe teren propriu. A fost de ajuns ca ardelenii sa o intalneasca pe FCM Bacau pentru a redescoperi gustul victoriei au urmat succesele de lux contra Stelei si Rapidului. CFR Cluj era sub presiune dupa trei jocuri fara victorie. A venit apoi acel 2-0 contra Bacaului. Suficient pentru ca echipa lui Dorinel Munteanu sa-si revina si sa dea lovitura si contra Stelei. In fine, Sportul Studentesc. Formatia antrenata de Dan Petrescu era cocosata de infrangerile cu Dinamo si Poli Iasi si de grija meciurilor cu Steaua si Rapid. Succesul de sambata, repurtat impotriva FCM-ului a readus soarele in Regie si garanteaza un Sportul re-loaded pentru finalul turului.

                        Jocul dintre Sportul si FCM Bacau a reincarcat bateriile studentilor, insa, la urma urmei, a adus ceva bun si pentru bacauani. Nu pe tabela de marcaj, e adevarat, cu toate ca la pauza aceasta indica 1-0 pentru &#8222galben-albastri”. Castigul echipei antrenate de Cristi Popovici s-a materializat intr-o alta zona. Cea tactica. Pentru prima oara in acest campionat, FCM Bacau a demonstrat ca poate intra pe teren si cu alt gand decat acela de a nu lua gol. Sau de a se apara cu orice pret. In Regie, FCM Bacau a redescoperit un fotbal ofensiv, chiar daca limitele sunt, inca, evidente. Formula cu doar doi fundasi centrali si cu o linie de mijloc in care Marius Croitoru este avansat in spatele celor doua varfuri de atac reprezinta un capital ce poate fi valorificat in urmatoarele jocuri, cu Jiul, FC Vaslui si FC Arges. Impotriva Sportului, Bacaul a aratat ca stie si sa atace. Si a facut-o inscriind un gol dintr-o faza frumoasa. O faza de fotbal modern, care aduce in discutie doua atribute sine qua non: viteza de miscare si de executie. Sigur, sambata FCM Bacau a aratat si ce nu stie. Iar printre alte lucruri, elevii lui Popovici au aratat ca nu stiu sa se mentina in atac. Pasul inapoi facut imediat dupa pauza demonstreaza din plin aceasta carenta. O carenta ce cheama in cauza o serie intreaga de limite. In fruntea listei, o mentalitate de echipa mica, gata mai mereu sa se multumeasca cu putin. Ajutata si de celelalte rezultate (Otelul, Jiul si FC Vaslui au pierdut), FCM Bacau trebuie sa inteleaga ca politica pasilor marunti este exclusa in acest final de tur. Utilizand aceeasi formula tactica si manifestand un spirit ofensiv pe intreaga durata a meciurilor, FCM Bacau ar putea inceta sa joace rolul de echipa-pansament pentru adversari. Deocamdata, forta de atac aratata contra Sportului e mai degraba o promisiune decat o garantie. Un pahar plin doar pe un sfert. Suficient de plin insa pentru a putea inghiti punctele-medicament in aceste ultime trei etape ale turului.Scris de Dan SION

                        Stavarache si Popa sunt in razboi / Ghilotina pentru secretari

                          Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacau, a organizat ieri o conferinta de presa cu privire la parcarile realizate in cartierele bacauane si la reconstructia caselor distruse de inundatii. In fata tuturor ziaristilor prezenti, primarul Bacaului a declarat ca el nu va mai semna, pe nici un document, alaturi de Dumitru Popa, secretarul municipiului, intrucat nu mai are incredere in el si in legalitatea actelor care vin de la el. Romeo Stavarache a afirmat ca trei dispozitii au fost revocate din cauza unor nereguli, la cererea Directiei Juridice a Prefecturii Bacau, careia i-a multumit pentru ca-si face treaba. E vorba de autorizatia de constructie a firmei Multiroyal, care vrea sa faca un restaurant si o cofetarie langa Prefectura Bacau, autorizatie anulata de Primarie ca fiind ilegala, de retrocedarea unui teren revendicat de Hermina Herscovici in Calea Moldovei, unde Primaria Bacau vrea sa realizeze Piata de Gross, si de reangajarea lui Dorinel Ifrim, fost salariat a Primariei, care a fost arestat, apoi eliberat. Dumitru Popa afirma ca, in toate cele trei situatii, acuzatiile lui Romeo Stavarache sunt neindreptatite. In privinta revocarii autorizatiei firmei Multiroyal, care construieste langa Prefectura, Dumitru Popa afirma ca instanta a respins actiunea Prefecturii Bacau si a Primariei. Asta demonstreaza, sustine el, ca societatea e in legalitate. Nici in cazul lui Dorinel Ifrim nu a gresit, sustine secretarul municipiului. „In perioada arestarii, Ifrim a fost suspendat din functie. In momentul in care a fost pus in libertate, noua nu ni s-a comunicat oficial nimic, nu stiam pentru ce este cercetat si daca a fost gasit vinovat sau nu. Eu va pot demonstra cu documente ca am cerut informatii de la PNA, care ne-a raspuns, insa abia la mijlocul lui septembrie, si nu pe 1 august&#8221. Cat priveste retrocedarea unui teren in zona viitoarei Piete de Gross, Dumitru Popa afirma ca nu s-a facut nici o ilegalitate. „In 1957, Hermina Herscovici apare cu teren in Registrul Agricol. Cat a vandut, cand a vandut nu stie nimeni. Noi i-am dat atat cat avea in Registrul Agricol, adica 4.300 metri patrati. Herscovici ne-a actionat in instanta si instanta va stabili cine are dreptate&#8221. Secretarul municipiului afirma ca Primaria a descoperit, acum doua saptamani, ca terenul nu era trecut din domeniul public al municipiului in cel privat si a intervenit ca sa remedieze situatia. Dumitru Popa sustine ca aceste „tertipuri&#8221 sunt utilizate pentru a-l indeparta din Primarie. „Aceste acuzatii nu sunt decat mijloace pentru a ma inlatura din functie. E o campanie murdara impotriva secretarilor. Nu vedeti ca se vrea inlaturarea lui Gheorghe Hura cu orice pret, nu mai incap nici de Traian Milon, care e internat si face perfuzii?&#8221 Primarul Bacaului a afirmat ca se va adresa CL Bacau, cerand sa fie analizata activitatea lui Dumitru Popa. Ca sa-l schimbe din functie, are nevoie de aprobarea CL, a Prefecturii Bacau si a Ministerului Administratiei si Internelor. Romeo Stavarache sustine ca a incercat sa lucreze cu Dumitru Popa, dar n-a reusit. „Eu sunt impacientat, a declarat, ieri, Stavarache. Nu mai semnez nici un document alaturi de el&#8221. E dreptul primarului sa semneze sau nu, pareaza Dumitru Popa, si adauga ca acest conflict „e o chestiune politica&#8221. Scris de Silvia PATRASCANU

                          Un mort si patru raniti nu apar in evidentele spitalului / „Scorpioni rosii”, implicati intr-un accident misterios

                            Cinci membri ai trupelor speciale, asa-numitii „Scorpionii rosii&#8221, au fost victimele unui groaznic accident de circulatie. Sambata dimineata, in timp ce conducea autoturismul BH 77 MCN, in apropierea satului Valea Mica, comuna Cleja, Calin Ionel M., de 31 de ani, din Oradea, a adormit la volan. Autoturismul s-a izbit violent de un podet de lemn. In urma impactului, Calin a ajuns in coma la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Tanarul a fost internat in sectia de Terapie si Anestezie Intensiva. In ciuda eforturilor medicilor de a-l salva, ieri dimineata in jurul orei 06:00, Calin a murit. In masina mai erau alti patru colegi de ai sai. Acestia au beneficiat de asistenta medicala de urgenta dupa care au parasit Spitalul Judetean Bacau. Cei cinci sunt membri ai trupelor speciale si intervin in misiunile NATO. Sambata noaptea, tinerii veneau de la centrul de pregatire din Focsani si se indreptau spre Oradea. Se pare ca de aici urmau sa plece spre un alt colt al lumii, unde urmau sa participe la o actiune. Desi au fost victimele unui accident rutier si au beneficiat de asistenta la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, tinerii nu au fost trecuti in nici unul dintre registrele unitatii. Foarte putini cunosc cazul lor, iar cei care o fac nu vor sa vorbeasca, clasificand situatia ca fiind „Top secret!&#8221. Dupa ce le-a fost oferita asistenta medicala, tinerii au fost luati din spital si dusi… nimeni nu stie unde. Singurul indiciu al accidentului la care au luat parte ramane, din pacate, cadavrul neinsufletit al lui Calin care zace la morga. Scris de Iulia CUCU