Lovitura de teatru in cursa pentru fotoliul de primar al municipiului Bacau. Vasile Botomei si-a depus candidatura din partea Partidului Democrat Liberal, iar ieri Biroul Electoral de Circumscriptie Municipala a validat-o. Luati pe nepregatite, reprezentantii PD-L cred ca este vorba de o gluma electorala si sustin ca vor face contestatie la Judecatoria Bacau.

Desi a anuntat ca va candida la functia de primar al municipiului Bacau din postura de independent, Vasile Botomei s-a razgandit intre timp. La sfarsitul saptamanii trecute, el s-a prezentat la Biroul Electoral de Circumscriptie nr. 1 Bacau si a depus candidatura din partea Partidului Democrat Liberal (PD-L). Botomei a ajuns la BEC sambata dupa-amiaza, doar cu cateva minute inainte de ora 16.00. Cum insa mai avea nevoie de niste declaratii, s-a prezentat la Biroul Electoral si duminica. aPotrivit legii, propunerile de candidati se fac in scris in patru exemplare de catre partidele politice sau aliante, sub semnatura conducerii organizatiilor judetene ale acestora. Domnul Botomei a prezentat aceasta propunere, fiind semnata tot de dumnealui, in calitate de presedinte al organizatiei judetene a PD-L si stampilata corespunzator. Desi nu avea nevoie de un asemenea act pentru depunerea candidaturii, Vasile Botomei a prezentat si un certificat de inregistrare fiscala. Din punctul nostru de vedere totul a fost legal si in consecinta s-a validat candidatura. Tot potrivit legii, candidaturile pot fi contestate in termen de 48 de ore de la afisare. Contestatiile se depun la Judecatorie sub sanctiunea nulitatii”, precizeaza judecator Simona Pamfil, loctiitorul BEC.

Pedelistii mai cred ca e vorba de o gluma electorala

Vestea ca au un nou candidat la fotoliul de primar, altul decat cel anuntat (Ioan Chiriac, n.a.), a ajuns si la mai marii de la PD-L. Imediat, Adrian Iordache si Vasile Draganuta, ambii vicepresedinti ai partidului, s-au deplasat ieri la BEC pentru a descalci aceasta situatie. Dupa o discutie care a durat mai mult de un sfert de ora, cei doi s-au lamurit cum stau lucrurile. aEste o gluma electorala din partea lui Vasile Botomei. Dansul a profitat de niste prevederi legislative potrivit carora candidaturile pot fi depuse de oricine chiar fara o copie la buletin. El si-a depus intr-adevar candidatura in numele unui partid democrat liberal, dar in nici un caz in numele adevaratului PD-L. Este si o parte distractiva in aceasta poveste. Dansul s-a autonumit presedinte al PD-L. Astazi (ieri, n.a.) noi facem contestatie pentru aceasta candidatura. Ce s-a intamplat este pentru noi o gluma, dar o gluma proasta. Probabil domnul Botomei vrea sa negocieze ceva. Noi il anuntam insa ca nu o sa negociem absolut deloc. Vom face si o plangere penala impotriva lui”, ne-a declarat Adrian Iordache. Foarte relaxat si sigur pe sine, Vasile Botomei ne-a spus ca aceasta lovitura sub centura data PD-L-ului la nivel local are girul mai marilor partidului de la Bucuresti. aCe nu stie Vasile Nistor este ca nu mai are nicio treaba cu partidul de la sfarsitul lunii martie. Din data de 30 martie, eu sunt presedinte al PD-L , filiala Bacau”, sustine Botomei. Avocatul nu se sperie nici de contestatia facuta de aadversarii” politici la Judecatorie, dupa cum nu are emotii nici cu plangerea penala a lui Iordache. aE treaba lor daca depun contestatie. Si plangerea penala in ce calitate sa o faca? Chiar daca se merge pana acolo, stiu sa imi apar cauza”, ne-a spus Botomei.

aBotomei? Doamne fereste!!!”

Presedintele organizatiei judetene a Partidului Democrat Liberal, Vasile Nistor, a aflat de la redactorii Trustului Media aDesteptarea” ca PD-L Bacau are, in acte, alt candidat la Primaria Bacau decat cel anuntat oficial, in ultima conferinta de presa. Initial, Vasile Nistor a crezut ca este tinta unei glume a jurnalistilor. aCum sa fie Vasile Botomei candidatul PD-L? Nu am facut anuntul oficial? Nu am anuntat ca este domnul Ioan Chiriac? Botomei? Doamne fereste!!! Cum sa-l punem candidat la Primarie? Nu e sanatos omul asta? Nici in cele mai urate vise nu as lua o asemenea decizie! Asa ceva nu se poate intampla! Am nevoie de timp ca sa vad despre ce este vorba, inainte sa fac alte comentarii”, a precizat Vasile Nistor, dupa care a inceput sa ii contacteze pe colaboratorii de la PD-L, dar si pe reprezentantii Biroului Electoral Municipal, ca sa afle ce s-a intamplat si cum a ajuns Botomei sa candideze pentru un partid din care nu face parte. Trei ore mai tarziu, liderul judetean al PD-L declara: aPentru PD-L, candidatul la Primarie este domnul Ioan Chiriac, iar la Consiliul Judetean, Vasile Nistor. Candidaturile au fost validate de Biroul Permanent National, iar restul sunt jocuri politice. Ce a facut Vasile Botomei nu ma intereseaza, pentru ca nu vreau sa dau amploare unui asemenea subiect, pentru ca probabil asta se si urmareste”. Nici Gheorghe Stefan (Pinalti), presedintele organizatiei PD-L Neamt, care a participat la lansarea candidaturii lui Ioan Chiriac pentru fotoliul de primar, nu stia de rasturnarea de situatie de la Bacau. aNu-l cunosc pe Vasile Botomei. Am vorbit odata cu el la telefon, dar nu stiu cine este. Dupa cum nu stiu nici ce s-a intamplat in Bacau”, ne-a spus Stefan.

Scris de Lili Adochitei, Codrin Pop

Am incetat sa ma enervez atunci cand ascult discursuri electorale. Pur si simplu am ajuns la concluzia ca neuronii mei nu merita sa-si dea obstescul sfarsit pe frontul desuchiat al tirului minciunii. Am ajuns sa ma amuz in fata discursului celor mai multi dintre candidati. Leacul mi l-a oferit chiar unul dintre onorabilii (Doamne, onorabili am zis?) care, dupa ce si-a debitat discursul-minciuna, i-a intrebat, in culise, pe mincinosii profesionisti din stafful sau: aAm reusit? I-am dus cu presul?&quot Hahahaind copios, sustinatorii i-au confirmat succesul. Publicul, bolnav de ionita, in viziunea acestor jmekeri, fusese pacalit. Apoi, cu stiuta pasiune a insilor care cred ca orice succes trebuie innobilat cu alcool, s-au aruncat in voluptatile crasmei.
Cu siguranta, strambam din nas, mai mult sau mai putin, catre orice candidat. In cele din urma, insa, trebuie sa alegem. Sa nu uitam ca politica inseamna alegerea raului celui mai mic. Cum vom decide, insa, care este raul cel mai mic? In chimie, de pilda, pentru a distinge intre solutiile acide si solutiile alcaline, folosim hartia de turnesol, care devine rosie in solutiile acide, albastra in cele alcaline si roz in solutiile neutre. A distinge intre insul rau si cel mai putin rau este, probabil, de la Socrate incoace, provocarea noastra cea mai mare. Am aflat, de atunci, ca omul este acea mai formidabila fiara de prada si, realmente, singura care isi prada sistematic propria specie&quot (William James), asingurul animal care-si poate rata viata&quot(Mircea Eliade), aun animal imblanzit, care, de-a lungul secolelor, a dominat celelalte animale cu inselaciunea, violenta si cruzimea&quot (Charlie Chaplin), aun animal sociabil care-si detesta semenii&quot (E. Delacroix), asingura greseala a naturii&quot (W.S. Gilbert), ao inteligenta la cheremul organelor sale&quot (Aldous Huxley), ao trestie, cea mai fragila din intreaga natura, dar este o trestie ganditoare&quot (Blaise Pascal), dar cum sa distingem intre fiinta umana ticaloasa si cea mai putin ticaloasa n-am aflat. Cred ca la alegerile care stau sa vina vom reusi sa raspundem mai bine acestei provocari. Nu putem fi acuzati la nesfarsit de ionita…
A, uitasem sa va spun… In DEX, pentru smecher vom gasi explicatii ca aabil istet, dezghetat siret, sarlatan&quot sau ins acare se orienteaza cu pricepere in orice situatie, tragand foloase viclean hatru siret&quot. Intr-un DEX care sta sa apara vom intalni cuvintelul jmecher, un fel de smecher al smecherilor. In DEX-ul meu personal exista si jmeker = jmecher cu sustinere politica si parai dubios cat incape il are pe jmecher la degetul mic. Ionita, celalalt cuvintel – care isi are obarsia in prenumele majoritar al spatiului carpato-danubiano-pontic, Ion, desemneaza, tot in DEX-ul meu, anaivitatea fara leac, boala mioritica de care cred jmekerii ca ar suferi cea mai mare parte a electoratului&quot. Spre deosebire de jmekeri, eu cred ca ne-am lecuit de ionita.

Scris de Ion Fercu

Desi se bate cu pumnul in piept ca a asfaltat aproape toate strazile si aleile din municipiul Bacau, Romeo Stavarache nu este scutit de urarile de abine” ale conducatorilor auto. La doi pasi de sediul Primariei, pe strada Erou Gheorghe Rusu, in dreptul Casei de Cultura, se afla o gaura in asfalt de toata frumusetea. Doamne fereste sa nimeresti cu roata in ea! De multe ori nu exista nicio posibilitate de a ocoli craterul din mijlocul soselei, daca masinile parcate in zona nu sunt urcate pe trotuar. Si chiar daca reduci viteza, tot plangi de mila autoturismului care se zguduie din toate incheieturile cand ajunge cu rotile in groapa. Stavarache insa e mai grijuliu cu grosul capitalului sau electoral decat cu nemultumirile catorva soferi. In ce priveste imaginea orasului european, aceasta pare sa nu mai conteze pentru primar, care pastreaza pungile cu asfalt pentru parcarile din cartiere si nu pentru gaura din centrul orasului, care nu-i aduce niciun vot.

Scris de Lili A.

Febra vopsirii bordurilor chiar in apropierea campaniei electorale, in care pare sa fi intrat primarul Bacaului, a cuprins si cartiere in care peste cateva saptamani sau luni vor intra excavatoarele. Strazi cuprinse in planul de reabilitare sunt luate cu asalt de echipele Primariei, care vopsesc in galben si negru bordurile. Este cazul strazii Plaiului, cu destul gropi si denivelari, unde intai se vopsesc bordurile si abia dupa aceea se va decoperta si asfalta. Cu alte cuvinte, ceea ce se face astazi va fi stricat maine, deoarece Primaria nu pare sa aiba un plan logic de executare a lucrarilor, iar primarul este mai interesat de mesajele electorale decat de necesitatile concrete ale locuitorilor. Iar pentru toate acestea platesc bacauanii.

Scris de C.P.

A trai in Bacau a devenit un sport extrem. Printre blocuri, dar si in mijlocul strazii, bacauanii sunt in fiecare clipa la un pas de moarte. In tot orasul au aparut guri de canal neacoperite, un adevarat pericol pentru viata copiilor si a batranilor. Nici soferii nu sunt feriti de necazuri. Multi dintre ei ajung direct in service-ul auto cu masinile facute praf.

Locatarii de pe strada Bicaz sunt acum pusi in fata unui pericol extrem. Printre blocuri, de mai bine de o luna, mai multe guri de canal fara capace sunt lasate de izbeliste de autoritatile locale si administratorii retelelor. Sunt vreo sase intrari de canal, pe numai cativa metri. Multe dintre ele se casca in mijlocul strazii, altele pe langa blocuri, dar niciuna nu este semnalizata sau macar izolata. „Este revoltator ce se intampla cu noi, ne-a declarat Maria Rusu, locatara. Nimeni nu ne baga in seama. Am chemat aici Primaria, am sesizat la Politie, dar nimeni nu se intereseaza de soarta acestor guri de canal. Pot sa cada copii in ea, noi, batranii…” Oamenii din zona au mai pus peste ele un grilaj de lemn sau o cutie de carton, doar pentru a-si proteja copiii si varstnicii de vreun accident nedorit. O imagine sinistra, intr-un oras european. Soferii sunt mult mai ghinionisti. Iau gaurile din sosea sub roti din plin, mai ales ca doua dintre ele sunt chiar in mijlocul strazii, in curba. Situatia se repeta si in cartierul Izvoare, pe strada Constantei, in zona Garii, dar chiar si in centrul orasului, printre blocuri. „Am intrat de vreo doua ori cu masina in aceste guri de canal si mi-am facut praf rotile si gentile, ne-a spus si Mihai Melinte, de la volanul unei Dacii. Noaptea e mai grav, pentru ca nu sunt semnalizate si intri in ele ca in paine…”. Problema lipsei capacelor de canal este cunoscuta si de Politia Primariei, dar aceasta s-a declarat invinsa in „lupta” cu ele. „Ne confruntam destul de des cu aceasta situatie, primim si noi sesizari de la bacauanii din mai multe zone, ne-a precizat Florin Podoleanu, purtatorul de cuvant al Politiei Primariei. Lucratorii nostri de zona au in consemn si aceasta situatie pe timp de zi. Numai ca aceste capace de canal se fura noaptea cand, din pacate, Politia Primariei nu poate asigura si schimbul III, din cauza lipsei de personal”. Zilnic, Politia Primariei ia legatura si cu firmele de colectare a fierului vechi, unde ajung aceste capace furate, dar societatile de profil refuza sa colaboreze pe aceasta tema. Mai mult, fiecare sesizare este inventariata si transmisa administratorilor de retele, respectiv RAGC si CET, pentru luarea masurilor ce se impun si inlocuirea lor, dar conducerile celor doua institutii se pare ca au alte probleme de rezolvat. Dar nimeni nu a luat nicio masura, nimeni nu s-a implicat sa rezolve problema, nimanui nu ii pasa de soarta bacauanilor. Se asteapta oare ca o astfel de gura de canal sa provoace un accident?

Scris de Roxana Neagu

Pentru a-i inlocui pe medicii care pleaca la munca in strainatate, in cautarea unor venituri mai mari si a unor conditii mai bune de lucru, Ministerul Sanatatii Publice se gandeste sa-i atraga in sistemul public pe medicii pensionari. Pentru aceasta, a elaborat un proiect de hotarare de Guvern care prevede ca banii pentru asigurarea stabilitatii sa fie primiti chiar si de acestia. Astfel, acordarea primei de stabilitate se va extinde la toate categoriile profesionale din sistemul sanitar de stat. De aceasta prima ar urma sa beneficieze si persoanele cu functii de conducere din cadrul comitetului director al spitalelor publice. Sumele vor fi echivalente cu salariul de baza minim corespunzator functiei, gradului sau treptei profesionale. Ele se vor acorda in trimestrul II si in trimestrul IV al fiecarui an. MSP spera ca acordarea acestor prime sa contribuie la imbunatatirea situatiei financiare a personalului din sectorul sanitar, fapt care ar trebui sa conduca la o mai mare stabilitate a personalului in acest sector si la diminuarea exodului de personal specializat in strainatate. Prin urmare, medicii care desfasoara activitati in baza unui contract individual de munca pe perioada determinata prin cumul de pensie vor primi prima. Sumele vor fi acordate si persoanelor care au fost in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani, precum si celor care s-au aflat in concediu fara plata, chiar daca se stie ca multe dintre acestea au lucrat in acest timp in strainatate. Nu vor avea prima medicii care desfasoara in spitale activitati in baza unui contract individual de munca cu timp partial. Autoritatea de Sanatate Publica Bacau a solicitat deja spitalelor din judet sa comunice daca sunt dispuse sa angajeze medici pensionari si in ce specialitati medicale.

Scris de D. Mincu

Miros insuportabil, mizerie, pereti scrijeliti si manjiti, intuneric. Astfel arata pasajul subteran pentru pietoni Letea. Din cauza starii jalnice in care arata, pasajul este ocolit cu scarba de bacauani. Iar pentru a traversa zona, ei prefera sa-si riste viata si o iau direct peste calea ferata. Chiar si tinandu-si copii in brate.

Pasajul Letea. Un pasaj facut pentru pietoni, sub podul de la Narcisa, dar lasat acum de izbeliste de toti. Un loc in care chiar de la intrare te izbeste mirosul iute de urina si fecale. Inauntru este intuneric si pustiu. Doar doua becuri oarbe se chinuie sa dea o usoara lumina peste peretii scorojiti, pictati si mazgaliti cu semne si cuvinte obscene. O zona sinistra, in plin oras european, o investitie inutila a autoritatilor locale, care nu s-au mai apropiat de mult de focarul de infectie numit Pasajul Letea. Un loc sinistru, ocolit de bacauani, transformat intr-o adevarata toaleta publica. Un spatiu care noaptea aduna boschetarii si alcoolicii, iar sobolanii si-au facut cuiburi. „E periculos domnule sa intri in el, ne-a declarat revoltat Mihai Balint, un barbat intre doua varste. Isi trebuie curaj, nu gluma. Mai e si o crasma la intrare, unde stau persoane ciudate si dubioase. Nu o iau deloc pe acolo. Prefer sa trec peste liniile ferate. Inauntru risti sa fii si atacat de oamenii strazii, care se aciueaza pe acolo. Pacat de investitie…”. In zona, functioneaza o gradinita si o scoala. Elevii „se risca” si ei peste calea ferata in drumul lor spre casa, la fel ca si mamele care-si tin copiii in brate si traverseaza in fuga zona, tot peste sine. „Asa facem zilnic, ne-a spus si Maria Vranceanu, cu un copil de mana, de nici trei ani. Decat prin pasaj, mai bine asa. Riscam putin. Suntem atenti sa nu vina vreun tren si o luam peste sine. Nu folosesc pasajul. Mi-e frica. Ar trebui sa fie pazit, sa fie curatat zilnic, dar acolo e focar de infectie. Mai bine asa. Repede peste calea ferata si gata, ai scapat de pericole si de mirosuri insuportabile”. Mai mult decat atat, pe calea ferata de sub pod mereu sunt accidente de tren, majoritatea mortale. Numai in ultimele 10 zile, doua persoane au sfarsit sub rotile de tren, chiar sub pasarela. „E periculos sa o luam peste linie, dar pasajul nu e de folosit. L-am folosit la inceput, cand abia se construise. Acum, nu. Vin zilnic aici, ca am copilul la gradinita. Dar nu ma apropii de pasaj. E toaleta, nu gluma. Si nu una ecologica, ci una neintetinuta. In plin oras…, ne-a declarat scarbit si Silviu Borniac. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca locul este tranzitat pe ora de sute de persoane, copii, batrani, elevi”. Dar nu prin ghetoul subteran, devenit acum pasajul… nimanui. Nu prin pasajul rusinii al Bacaului, orasului ce se vrea a fi o adevarata capitala a Moldovei.

Scris de Roxana Neagu

Constantin D. si-a pierdut o parte din tinerete in mina din Balan, judetul Harghita. Aici a muncit pana in anul 1977, cand s-a impus internarea lui de urgenta. Barbatul a fost diagnosticat cu schizofrenie si de atunci nu a mai parasit Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica Racaciuni. Desi Constantin D. a vazut lumina zilei intr-o familie numeroasa, unii dintre fratii sai nu au mai vrut sa stie de el dupa ce a ajuns ala nebuni”. aNimeni nu stie ca eu am un frate bolnav psihic, nici macar sotul si fiica, ne spune Aristita C, sora pacientului de la Gisteni. Am considerat ca fiecare percepe aceasta situatie intr-un anumit fel”. Daca pana acum rudele de gradul I au fost linistite in privinta bolnavului psihic, stiind ca el se afla in grija statului, in ultima perioada aceasta siguranta s-a cam dus pe apa sambetei. La inceputul acestui an, sora lui Constantin D. a primit o adresa de la CRRN Racaciuni care a pus-o pe jar. aVa comunicam ca fratele dvs. este beneficiarul serviciilor oferite de catre CRRN de la data de 18 ianuarie 1978, drept pentru care va invitam la centru pana la sfarsitul lunii martie 2008. Mentionam ca in cazul in care o sa tratati cu aceeasi superficialitate aceasta problema, beneficiarului i se vor intocmi actele de externare si va fi trimis la domiciliu”, se mentioneaza in scrisoarea primita de Aristita C. aVreau sa inteleg de ce cei de la spital vor sa-l trimita acasa. Si nu mi se pare corecta nici modalitatea in care am fost anuntata. Eu am perceput-o ca pe o amenintare”, ne spune femeia.

Legatura dintre familie si pacient nu trebuie rupta

Directorul Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica Racaciuni, dr. Ovidiu Necula, sustine ca nu si-a depasit cu nimic atributiile. aIn activitatea noastra o mare importanta o are legatura asistatului cu familia sa. Acesti oameni, chiar daca au probleme psihice, nu trebuie izolati. Nu o singura data am luat legatura cu rudele sa vina si sa se intereseze de Constantin D. Este normal ca familia sa vina permanent la centru si sa se intereseze de bolnav. Nu este exclus ca acesta sa fie reintegrat in familie”, precizeaza dr. Necula. „Decizia pe care au luat-o specialistii departamentului aAdultia are la baza Strategia nationala in domeniul asistentei sociale, care prevede mentinerea in familie a persoanelor cu handicap si reducerea drastica a institutionalizarii”, a declarat Alina Iftode, purtator de cuvant al DGASPC Bacau. Temeiul legal al „integrarii” este dat de strategie si de Legea 448/2006. In urma programului de recuperare si reabilitare, rezidentii fac progrese si sunt propusi pentru reintegrarea in familie, insa e necesar sa se implice si aceasta. „Bineinteles ca se tinea seama si de specificul centrului, arata Alina Iftode. Pentru persoanele cu handicap neuro-psihic, procesul de recuperare e mult mai lent decat in cazul celor cu handicap locomotor. Tocmai de aceea, familiile sunt somate sa nu-si lase rudele numai in grija institutiilor statului si sa participe macar o data pe trimestru la actiunile centrului prin vizite, sedinte de consiliere si alte activitati sociale”.

Scris de Lili Adochitei, Silvia Patrascanu

aPana anul trecut, in scoala noastra nu s-a facut nimic, declara Tincuta Bondalici, director la aG.M. Cancicova. In sfarsit, am primit aproape 5 miliarde de lei vechi, din care s-a inlocuit acoperisul la Corpul A, s-au pus termopane si s-a renovat fatada. Mai avem cam o treime din fatada neterminata si speram sa vina banii necesari”. S-a pus parchet in aproape toata scoala, iar in Corpul B (cladirea noua) a fost facuta instalatia termica. Tot anul trecut a fost reparata canalizarea. aInspectoratul Scolar ne-a dat 50 de mese pentru doua clase, iar restul le-am reparat noi, cu angajatii. Am cumparat blaturi si ne-am gopodarit cum ne-am priceput. Punctul forte al scolii este biblioteca, pe care am modernizat-o de la A la Z cu banii Ministerului Educatiei”. Totul e nou, mobilierul, care a costat 110 milioane de lei, parchetul, calculatoarele etc. Si laboratorul de informatica va fi o mandrie. Acum, Scoala aG.M. Cancicov” are doar 10 calculatoare, insa foarte curand lucrurile se vor schimba. aModernizam o sala de clasa, ca sa facem un laborator de informatica, declara prof. Bondalici. ISJ ne-a repartizat 24 de calculatoare noi, dar inca nu le-am adus pentru ca trebuie sa amenajam sala. Sunt cerinte speciale: gresie, prize cu impamantare, retele in pardoseala”.

aGardul ne face de ras”

Laboratorul de chimie, insa, va ramane rusinea scolii. aArata jalnic, sustine Grety Moroi, consilier educativ. Practic e cea mai urata sala de clasa”. Nici laboratorul de fizica nu e grozav. In amandoua e nevoie de mese noi, de vitrine, de vase, substante, aparatura. Copiii vad experientele simulate pe calculator, da nu e acelasi lucru. Mult mai incantati ar fi sa faca ei insisi experimente si sa obtina rezultate. O alta agaura”, de data aceasta si la propriu, o reprezinta gardul, care are portiuni intregi lipsa. E un gard din stalpi si placi de beton, foarte urat, care contrasteaza neplacut cu fatada. aScoala Cancicov este una dintre cele mai vechi din oras, de fapt, e a doua dupa aAl.I. Cuzaa, spune Mitica Pricopie, director adjunct. Pe vremuri, era cunoscuta ca aScoala de pe Campul Posteia. Anul viitor, va implini 90 de ani de la infiintare”. Institutia va avea nevoie de bani pentru aceasta festivtate si pentru doua busturi, ale sotilor Cancicov, patronii scolii, dar si pentru gard. Nu se cuvine, la asa sarbatoare, sa-ti intampini oaspetii de dupa ziduri de beton, cenusii si sparte.

Proiecte pe teren, nu pe hartie!

aLa proiecte stam foarte bine pentru ca avem spatiu suficient ca sa organizam fel de fel de activitati, arata prof. Tincuta Bondalici. De la 3400 de elevi, pana in 1990, am ajuns la 400 deoarece in jur s-au construit multe scoli, iar populatia a scazut. In plus, multi parinti pleaca in strainatate si isi iau copiii cu ei”. Intre multele proiecte desfasurate se numara aSOS natura!”, aCititorii mileniului III”, aSi ei pot fi ajutati”, realizat in parteneriat cu Betania, Programul de modelare comportamentala, cu Politia, aCalatori in lumea cartii”, aAmities sans Frontieres”, aEcoscoala/Ecogradinita. Alte doua importante proiecte sunt Centrul de Zi aRainbow”, in parteneriat cu Paulus Mission, si programul aScoala dupa scoala”. In cadrul proiectului aSa invatam despre natura”, Scoala aCancicov” a organizat in martie 2008 expozitia de colaje si desene aPadurea, aurul verde”, la care au participat copii din 28 de judete. Jurizarea a fost asigurata de o comisie formata din specialisti de la Agentia de Mediu, ISJ, CCD, Palatul Copiilor. aUn proiect foarte frumos este aFarmacia naturiia, in cadrul careia facem sesiuni stiintifice si activitati practice cu copiii, sustine prof. Grety Moroi. Ei au confectionat felicitari ecologice sau alte obiecte din materiale biodegradabile. De asemenea, au confectionat brazi artificiali, din PET-uri, ca sa salveze braduti vii, din padure. Urmatoarea activitate este strangerea de plante medicinale, prilej cu care vor invata si care sunt proprietatile lor terapeutice, pentru ca vor participa la un concurs”. aSa salvam planeta albastra”, ne indeamna copiii, care impreuna cu DS planteaza puieti si fac documentari in teren, pe Valea Trotusului. Prof. Moroi afirma ca aceste proiecte anu sunt pe hartie” si ca scopul lor este de a-i face pe elevi sa inteleaga importanta voluntariatului, a implicarii in toate problemele comunitatii.

aCiobanasul” ridica publicul in picioare

Nu putem sa nu vorbim despre una dintre cele mai importante activitati extracurriculare, promovarea traditiilor romanesti, indeplinita de ansamblul aCiobanasul” al prof. Mitica Pricopie. aCiobanasul” a fost infiintat acum 10 ani si are 60 de artisti, de la clasa I pana la a XII-a. aSi studentii inca se tin de mine”, spune profesorul, zambind. De la ora 15,30 la 16,30, lucreaza cu acei mititei”, din clasele I-IV, pana la 18, e atrupa mijlocie”, iar ultimii sunt cei de la clasele VIII-XII si studentii. aCiobanasul” e cunoscut in Austria, Bulgaria, Franta, Anglia, Spania. Artistii lui au obtinut mereu premiul I la Festivalul datinilor de Anul Nou de la Cernauti si la aDobroge, mandra gradina”. aO diploma deosebita am obtinut in Anglia, unde a trebuit sa repetam spectacolul la cererea publicului, spun prof. Pricopie. Si in Africa de Sud, in 2007, cand am deschis spectacolul cu Rapsodia Romana si cu imnul, sala s-a ridicat in picioare si a ramas asa 20 de minute. Mi-au dat lacrimile. Nu stiu daca in Bacau, la Casa de Cultura, s-ar ridica cineva in picioare”.

Copiii saraci sunt mai interesati de performanta

Scoala aG.M. Cancicov” a fost multa vreme perceputa ca o scoala de periferie, cu copii slabi, cu rezultate modeste. E o impresie total gresita, sustine Tincuta Bondalici, director. aUna dintre cauze e faptul ca nu am avut bani sa renovam cladirile, care aratau cum aratau. A doua cauza e propaganda nefavorabila pe care ne-au facut-o vecinii nostri, care doreau sa ne ia elevii, iar a treia, faptul ca se stia ca e un cartier sarac. Ca si cum elevii din familii modeste nu pot fi performanti”. Copiii de la Scoala aCancicov” au intrat anul trecut la licee foarte bune ca aFerdinand I”, aGheorghe Vranceanu”, aVasile Alecsandri”, Colegiul Economic sau Colegiul Pedagogic. La ultima capacitate, cea mai mare medie din judet a fost a unui elev de la aCancicov”, azi licean la aVranceanu”. Si la tezele unice s-au luat foarte multe note mari. Din fericire, prin renovarea fatadei, a disparut una dintre cauzele prejudecatilor. Mai ramane gardul. aScoala noastra are consilier psihopedagogic, doua cabinete medicale, de stomatologie si de medicina generala, si un cabinet de logopedie, lucru cu care alte scoli nu se pot lauda”, afirma directoarea.

Poezie in statia de autobuz!

Anastasia a invatat pana in acest an la tara, in judetul Vaslui, unde locuiesc parintii ei. In clasa a VIII-a a venit la oras, in gazda, si a muncit foarte mult ca sa depaseasca diferentele. Primul succes a fost la literatura, care e obiectul ei preferat: locul II la Olimpiada de limba romana pe municipiu, cu 9,20. Anastasia Tilici adora sa citeasca, dar si sa creeze: aScriu povestiri, compuneri si ma gandesc sa incerc nuvele. In orice moment am inspiratie, dar nu stiu daca voi ajunge scriitoare. Eu imi doresc din tot sufletul sa fiu profesoara si sa-i ajut pe copii asa cum m-au ajutat pe mine doamna diriginta si doamna directoare, cand mi-a fost greu”. Catalin Anghel e un fenomen, sustin profesorii. Sta in Letea Veche si se scoala cu noaptea in cap ca sa ajunga la scoala, insa la tezele unice a luat 10 pe linie. Matematica e slabiciunea lui, motiv pentru care e abonat la olimpiade si la premii: a luat locul I pe judet, in clasa a VI-a, locul III, anul asta, la Concursul interjudetean aVranceanu”, locul I, la matematica, la concursul organizat de MECT, Fundatia de evaluare in educatie si Academia Romana. aPremiul l-am primit de ziua mea, pe 8 aprilie, cand am implinit 15 ani”, marturiseste Catalin. aEste calificat si la faza nationala a Concursului de chimie aChimexperta, care va fi pe 18 aprilie la Satu Mare”, afirma prof. Moroi. Matematica si chimia parca merg impreuna, dar aflu, cu uimire, de la diriginta, ca si Catalin scrie. aIn timp ce astept autobuzul, compun poezii in minte, recunoaste el. Incep idei, le dezvolt, caut rimele, apoi le repet ca sa nu le uit, iar cand ajung acasa le pun pe hartie”. Scris de Silvia Patrascanu

Hemofilia, o boala incurabila

In judetul Bacau, 10 baieti cu varsta intre sase si opt ani sufera de lipsa factorului de coagulare a sangelui. La o mica taietura ori lovitura ei pot pierde tot sangele, daca nu se intervine urgent cu tratament. Copiii trebuie protejati cu casti, cotiere si genunchiere, pentru a fi feriti de hemoragie. Boala este ereditara, dar se manifesta numai la copiii de sex masculin.

La un traumatism sau o taietura oricat de mici, risca sa-si piarda viata. Si aceasta deoarece prin fisura venei sau a arterei afectate, daca nu se intervine imediat cu tratamentul necesar, sangele se poate scurge pana la ultima picatura pentru ca nu se coaguleaza. Cunoscuta sub numele de hemofilie, de aceasta cumplita boala a sangelui sufera in momentul de fata 10 copii din judet. Toti sunt baieti si cel mai mic dintre ai are sase ani, iar cel mai mare-opt ani. Au fost depistati cu hemofilie in momentul in care s-au lovit, au inceput sa sangereze si hemoragia nu se mai oprea. aBoala este ereditara si se manifesta numai la copiii de sex masculin, ne-a spus dr.Dumitru Anton, medic primar pediatru, coordonatorului programului national de sanatate privind hemofilia, in judetul Bacau. Mama nu face boala, dar o transmite la copil. Aceasta boala se datoreaza lipsei unor factori de coagulare a sangelui, respectiv factorul VIII sau IX, care dau hemofilia A si hemofilia B. Clinic se manifesta prin hemoragii care apar inca din primul an de viata, la traumatisme, mai ales, sau la interventii chirurgicale”. Modul de transmitere este foarte ciudat. Tatal hemofilic va da boala fiicelor, acestea vor fi purtatoare, dar nu o vor face. In schimb, daca ele nasc baieti, la jumatate dintre ei afectiunea se va manifesta. De aceea, pentru aprecierea riscurilor trebuie intreprinsa ancheta genetica familiala. Astfel se poate vedea daca in arborele genealogic al familiei au fost cazuri de hemofilie. aCu ani in urma erau zone cu familii multe care aveau cazuri, ca de exemplu Darmanesti, Beresti Bistrita sau Helegiu, mai retinem de la dr.Anton. La Darmanesti am descoperit ca la a patra generatie in urma a fost un caz de la care apoi s-a transmis boala. Am examinat 64 de persoane in arborele genealogic al familiei pana am descoperit ca un stramos a avut boala”.

Unii parinti
sunt iresponsabili

Evident, cei 10 copii trebuie sa beneficieze de masuri speciale de supraveghere si protectie. Ei trebuie feriti de accidente iar daca au nevoie de interventie chirurgicala, chiar si de o extractie dentara, aceasta se face sub control medical strict. aCopiii, mai ales cei mici, trebuie sa poarte casca, genunchiere, cotiere ca sa nu se loveasca, deoarece manifestarile hemoragice se localizeaza mai ales in articulatii, unde se poate ajunge la deformari grave”, mai spune doctorul Dumitru Anton. Dar hemoragii este posibil sa se produca si la ficat sau splina ori la creier si care se soldeaza cu decesul bolnavului, daca nu se intervine medical imediat. Pentru evitarea hemoragiilor, se asigura tratament profilactic cu produse de substitutie a factorilor de coagulare deficitari. Dar, din pacate, unii dintre cei 10 copii hemofilici nu sunt adusi la cabinetul medical pentru a li se da tratamentul profilactic. Astfel, ei primesc doar tratament curativ, la nevoie, in momentul in care ajung sa aiba hemoragie.

Scris de Elena Tintaru

Lipsa unui Plan Urbanistic General aduce in primul rand haos si lipsa unei strategii clare in ceea ce priveste dezvoltarea imobiliara a orasului. Ceea ce se poate observa cu ochiul liber. Mai mult, apar o serie de nedreptati pentru cei care vor sa construiasca legal, fara interventii de alta natura. Oamenii sunt plimbati prin comisii, circuitul hartiilor te face sa te lasi pagubas, si de multe ori hotararile Consiliului Local vizavi de eliberarea unei autorizatii de construire se face dupa interesele fiecaruia. Un alt aspect ingrijorator este cel legat de spatiul verde. Lipsa PUG poate aduce o serie de mutatii ireversibile, chiar daca administratia viseaza parcuri sau cadastrul verde. Sunt doar chestiuni pur electorale. Cu alte cuvinte, daca nu exista PUG, oricine poate veni si construi bazandu-se doar pe autorizatia de constructie si de o hotarare de CL. Consilierii locali ne-au explicat ca se doreste sa nu existe un plan urbanistic general. aIncepand din 2005, avut nenumarate interpelari cu privire la Planul Urbanistic General. Nu mi s-a dat niciun raspuns, ne-a spus Gabriel Lupu, consilier local PC. Lipsa unui astfel de plan aduce nenorociri in special oamenilor simpli. Se distrug spatiile verzi, se creeaza favoritisme in functie de interesele administratiei. Se construieste aiurea sau se tergiverseaza lucrari. Din aceasta cauza apar monstruozitati de cladiri, asa cum este cea din zona URA. Mai mult, nu exista nici sistematizari coerente”, a adaugat Lupu. Consilierul local independent Laurian Lucas a fost pe aceeasi lungime de unda cu Lupu. aNu a fost interes. PUG-ul este regulamentul de construire in oras. Este si o chestiune complexa care are legatura cu dezvoltarea sociala, economica si mai ales cu strategia de dezvoltare. Nu s-a dorit realizarea acestui PUG. De ce? Pentru ca exista interese clare din partea administratiei Stavarache. Cel mai bine stie Cortez despre acest lucru”, ne-a spus Lucas. Nici Aurel Damian, consilier local independent, nu stie ce s-a mai intamplat cu promisiunea elaborarii PUG-ului. aNoua ni s-a spus in CL ca s-a facut un concurs cu cei mai buni arhitecti pentru a se realiza planul urbanistic general. Asta se intampla acum mai bine de doi ani de zile. De atunic, nu ni s-a mai spus nimic, in ciuda interpelarilor. Sunt zone in oras care nu sunt reglementate. Daca eu vin cu o propunenere aberanta, dar am sustinere in cadrul comisiei de urbanism si toate avizele de la arhitectul sef, atunci pot construi un bloc turn sub pod la Gheraiesti, ca sa dau un exemplu. Sa nu existe PUG intr-un municipiu resedinta de judet, mi se pare cel putin interesant. Sunt multe interese la mijloc”, a specificat Damian.

Oras sugrumat de circulatie

Lipsa de implicare a autoritatilor coroborata cu interesele ascunse ale apropiatiilor lui Stavarache a dus la neeloborarea unui astfel de plan. Iar lipsa acestuia, in afara de problemele de care am amintit mai sus, a facut ca orasul sa fie sugrumat de o circulatie haotica. Daca situatia va ramane tot in acest stadiu, cu siguranta ca peste cativa ani, Bacaul va fi un oras blocat din toate punctele de vedere. Iar promisiunile electorale din publicatia editata de primarie sau gogosile de pe panourile publicitare nu aduc schimbarea in bine.

Scris de Ionut Avram

Municipiul Bacau se confrunta cu una dintre cele mai grave probleme: lipsa unui plan urbanistic general. Administratia Stavarache este
incapabila de a reglementa aceasta situatie, cu toate promisiunile facute la inceputul anului 2007. In lipsa unui plan urbanistic, constructiile se ridica haotic fara a respecta legislatia in domeniu, in vreme de autoritatile
semneaza autorizatii intr-o veselie pentru apropiatii puterii.

Autoritatile locale sunt indiferente la una dintre cele mai grave probleme pentru dezvoltarea orasului Bacau. Nici pana in acest moment, in ciuda apartenentei Romaniei la Uniunea Europeana, administratia Stavarache nu a reusit sa elaboreze Planul Urbanistic General (PUG). Principalii vinovati de acest aspect sunt primarul Romeo Stavarache si arhitectul sef al municipiului, Silvian Cortez. Si daca tot am aminitit de vinovati, trebuie amintiti si consilierii locali care nu au facut presiuni pentru a se realiza acest plan.

Obligati de lege

Elaborarea unui Plan Urbanistic General nu este o chestiune optionala, ci este prevazuta in Legea 350 din 2001. Ultimul Plan Urbanistic General a fost elaborat in anul 2000 de catre administratia Sechelariu, iar de atunci nu s-a mai sinchisit nimeni sa-l reactualizeze sau sa-l modifice asa cum se stipuleaza in legea mai sus amintita. La articolul 46, aliniatul 1, legiuitorul spune ca aplanul urbanistic general are caracter director si de reglementare operationala. Fiecare localitate trebuie sa antocmeasca Planul Urbanistic General, sa al actualizeze la 5 – 10 ani si sa al aprobe, acesta constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare”.

Promisiunile lui Cortez

La inceputul anului 2007, arhitectul sef Silvian Cortez declara in cotidianul aDesteptarea” ca se lucreaza intens la elaborarea unui nou PUG. „Se lucreaza intens la acest plan. In strategia sa este elaborat, insa sunt necesare multe studii de circulatie, sociologice etc. Exista un PUG din anul 2000, care insa nu se mai preteaza din punct de vedere al oportunitatii. In primul rand, odata cu noul plan, vom putea sa ne folosim de ceea ce inseamna cadastru. El exista si acum, dar este neactualizat din 1970. La acest capitol purtam discutii si cu firmele de retelistica, care au obligatia sa aduca planurile cadastrale la zi. E vorba de gaze, apa, Electrica, Romtelecom si altele. Doi la mana, vom folosi tehnica moderna, de genul fotografiilor din satelit pentru recunoasterea terenurilor, a constructiilor etc.” Toate bune si frumoase in declaratia arhitectului sef de acum un an si cateva luni, numai ca, pana la aceasta data nu s-a facut nimic concret. Iar discutiile de care amintea Cortez, s-au dovedit a fi doar simple vorbe, daca tinem cont de isprava cu fantana cantatoare arteziana din fata Casei de Cultura. Aici constructorul a descoperit in momentul excavarii, rezervoare strategice ale pompierilor, rezervoare despre care proiectantul lucrarii si arhitectul sef habar nu aveau. Prin urmare, ce fel de discutii a purtat Cortez in 2007?

N-avem arhitectura

In aceeasi declaratie, Cortez preciza faptul ca se doreste o reconfigurare a profilului orasului. aBacaul are o zona centrala joasa. Se doreste ridicarea unor constructii inalte, asa cum se preteaza unui oras mare. Se are in vedere de asemenea, dezvoltarea arterei 9 Mai, care este inferioara celei Marasesti-Nicolae Balcescu. Nu se vor neaparat constructii noi, cat dezvoltarea parterului blocurilor”, spunea arhitectul sef. Toate acestea au ramas doar simple declaratii de presa, realitatea de azi aratandu-ne ca nimic din planurile administratiei Stavarache nu s-a concretizat. Mai mult, in lipsa unui PUG au aparut serie de cladiri ridicate pe spatii verzi, fara a respecta un minim de bun simt arhitectoni. Ca sa exemplificam, vom aminti aici de clinica deputatului Palar, de cladirea care s-a ridicat in zona URA, exact pe spatiile verzi dintre blocuri sau de magazinul din fata scolii Miron Costin. Iar exemplele pot continua la nesfarsit.
Ionut AvramScris de Ionut Avram

Atat. Doar cu atat ne-am pricopsit in ultimii patru ani. La toate nivelurile. De la functionari pana la alesi. Mediocritarea este prezenta peste tot. Mediocritate coroborata cu interese marunte si meschine. Banul dicteaza. Mai ales in administratie. Am descoperit uimit ca nu avem un plan urbanistic general. Cu alte cuvinte, nu avem o strategie coerenta. Nu pot sa cred ca oamenii sunt atat de incompetenti incat sa nu-si dea seama cat de grav este acest lucru. Inclin spre interesele financiare ale unora. Am explicat ce inseamna lipsa unui astfel de plan. Haos. Iar din haosul intretinut, unii prospera. Se ridica tot felul de monstruozitati arhitectonice. Peste tot, fara sa se respecte nimic. Prevederile legale sunt tratate la misto: aE bine ca scrie la lege, dar noi avem alte interese”. Conturi, bani, spagi. Cine-i baiat destept si se intelege cu arhitectul sef castiga. Cine e apropiat de administratie, castiga.
Avem o comisie de urbanism. Cu ce se ocupa ea? Ii lipseste abiblia”, PUG-ul. Alesii din comisie nu au obiectul muncii. De ce mai fiinteaza? Ei bine, exista pentru cele trei chestiuni de care am amintit. Pentru conturi, bani, spagi. Sunt perfect responsabil pentru ceea ce scriu acum. Pot face oricand o demonstratie. Se ia una bucata cetatean cu una bucata proiect de construire. Se strecoara in comisie impreuna cu un plic. Sau, eventual, cu interventii. Se voteaza. Proiectul trece. Si odata cu el, mai ramanem fara un spatiu verde. Asta pentru ca nu avem PUG-ul. Ca orice oras normal. In schimb avem gogonele electorale. Multe. Extrem de multe. Prea multe. Imi vine greata. Astia promit in nestire. Sunt niste nulitati gretoase carora nu le pasa de nimic. Decat de cele trei componente. Conturi, bani, spagi. Au insa tupeu. Tupeul de a iesi in fata, de a poza in primadone, in fecioare. Cand, de fapt, sunt niste curve politice. Da, stiu, este un cuvat dur. Dar nu la fel de dur ca realitatea pe care ne-o ofera. Realitate imbracata in haos si gogonele. Atat! Doar atat. Ne meritam soarta? Cu siguranta. Acceptam prea multe de la acestia.

Scris de Ionut Avram

Sunt foarte, foarte putini bacauani care pot aspira la (re)numele de aanimal politic”. Unul ar fi Viorel Hrebenciuc, dar el demult nu mai este preocupat ce se intampla prin Bacau decat in imediata apropiere a alegerilor. Cei ce se misca prin targ au avut fiecare la un moment dat sansa de a deveni acel mai tare”, insa, de fiecare data, pe rand sau laolalta, au ratat-o. Unii de teama, altii pentru alte avantaje (cele materiale fiind pe primul loc), unii de lehamite, altii obligati de imprejurari si aprieteni”. Asa se face ca, desi joaca jocul politic de aproape 18 ani, nu au reusit sa se impuna nici in fata celorlalti parteneri de joc, nici in fata electoratului. Si iata-ne in prag de campanie electorala cu o suma de candidati care sunt obligati sa-si gonfleze imaginea (cu tot cu credibilitate si competente) pentru a obtine voturile. De parca n-ar fi existat comunitatea pana acum, cu problemele ei cu tot. De parca bacauanii ar fi fost bastinasii dintr-o insula pierduta in Pacific, prea departe pentru a fi intrebati cum o mai duc. Si dintre ei trebuie sa alegem…
Scris de Nelu Brosteanu

Protestul transportatorilor rutieri, care a debutat duminica, cu un miting la care s-au adunat 200 de persoane si circa 45 de autovehicule, camioane si autocare, continua luni cu un mars la care vor participa sute de camioane, organizat pe sosele de centura ale principalelor orase din tara.

Vicepresedintele Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR), Ion Lixandru, a declarat ca mitingul de duminica, din Capitala, inceput la 9.30, a fost doar o aactiune de instiintare a autoritatilor cu privire la marsul de protest de luni dimineata, de la ora 8.00″. Cei 200 de oameni adunati, duminica, in Piata Constitutiei, soferi de autocare, autocamioane, transportatoare de marfuri perisabile si reprezentanti ai organizatiilor non-guvernamentale, cer printre altele, taxe mai mici, carburanti mai ieftini si drumuri mai bune. Transportatorii reclama si lipsa parcarilor unde sa efectueze timpii de odihna si controlul in trafic abuziv. Prin mitingul de duminica si marsul de luni, organizat pe soseaua de Centura a Capitalei, dar si pe soselele de centura ale principalelor orase ale tarii, aunde camioanele fara aprobari”, potrivit lui Lixandru, transportatorii vor sa solutioneze principalele probleme cu care se confrunta. Printre orasele in care vor fi organizate marsuri se numara Baia Mare, Buzau, Cluj, Galati, Timisoara, Targu Jiu si Miercurea Ciuc.

Vor eliminarea rovinietei

Astfel, transportatorii cer eliminarea platii rovinietei pentru drumurile nationale si acuza reprezentantii Ministerului Transporturilor (MT) ca au tergiversat eliminarea rovinietei, prin amanarea succesiva a unei intalniri intre cele doua parti, dupa ce Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) a fost de acord cu eliminarea rovinietei si incasarea taxei din pretul carburantului. Transportatorii solicita si asigurarea transparentei colectarii accizelor din carburant si monitorizarea de catre asociatiile patronale din transporturi a utilizarii acestora pentru constructia si intretinerea de drumuri si legiferarea printr-o ordonanta de urgenta, dar si amenajarea parcarilor la standarde europene. Obligativitatea furnizorilor de marfuri divizibile la cantarirea omologata a camioanelor si sanctionarea egala cu a transportatorilor in cazurile de depasire se regasesc, de asemenea, pe lista de revendicari, alaturi de eliminarea autorizatiilor speciale de transport pentru marfurile divizibile. Protestatarii solicita si ca reprezentanti ai asociatiilor patronale din transporturi sa fie desemnati in consilii de administratie si de conducere in organismele subordonate Ministerului Transporturilor – specifice transporturilor rutiere: ARR, RAR, CNADNR. Acestia cer si elaborarea unui cadru legislativ coerent pentru desfasurarea in cele mai bune conditii a activitatii de transport rutier in Romania, infiintarea unui organism unic de control si constituirea corpului de lectori si examinatori independent pentru pregatirea profesionala.Scris de Desteptarea

Primarul si oamenii lui sunt gospodarii repetenti ai Moldovei

Targul de masini din Serbanesti este destinatia de duminica a multor bacauani. Daca ai noroc, dai si peste chilipiruri. Sanse mai mari sunt sa iti sucesti glezna prin gropile de pe asa-numitele alei, sa te umpli de noroi pe
papuci, sa fii buzunarit si chiar sa ti se intoarca
stomacul pe dos cand te apropii de punctele
nevralgice ale targului: WC-urile publice. Vestea
dezastrului din targul bauani este dusa de comercianti in toata tara, fiind inca o pata pe obrazul primariei, cea care administreaza acest loc.

Targul de masini este administrat de Primaria Bacau. Termenul este mai mult decat exagerat, deoarece aceasta nu face decat sa incaseze taxa, printre cele mai mari din tara. Duminica dimineata, traficul in zona targului este infernal. Politistii adevarati si cei ai primariei stau ciorchine la intrarea pe strada care duce spre poarta. Grija lor de capatai este sa nu intre masini dupa ce s-au ainchis” portile. In privinta celor care ies, Dumnezeu cu mila! De dirijarea circulatiei parca nu au auzit. La poarta, paznicii s-au linistit. Targul e plin, ca si buzunarele unora dintre ei. Se stie ca poti prinde un loc bun contra unei ataxe” de 50 de lei, direct la oamenii de ordine. aIn targul de la Bacau este o harababura, ne-a declarat Vasile Popescu, din Iasi. Am venit pentru prima data aici, dar nu-mi mai trebuie. Mai bine in targul nostru, chiar daca e mai mic. Aici taxele sunt mari, organizarea si conditiile sunt mizerabile.” Ionel Mocanu, tot iesean, spune ca nu gasesti un cos pentru aruncat o punga sau un bidon de plastic, iar pe alei si printre masini parca mergi pe aratura. aNu mai spun ca masinile mari si cele mici, scuterele, ATV-urile si tot felul de marfuri sunt asezate alandala. Daca ai o masina mica si ti se aseaza in fata o duba nu te mai vede nimeni si ai perdut ziua degeaba”, spune si Ilie Grigore.
Primarul si oamenii
lui ar putea lua
lectii de la omologii
din Brasov

Toti cei care isi castiga painea din comertul cu masini second-hand sunt de parere ca targul din Bacau este cel mai jalnic din Moldova. aCe sa-l mai compari cu cel din Brasov, de exemplu, spune Vasile Mardare, pensionar. Cei din Primaria Bacau ar avea ce invata daca ar merge la Brasov. Acolo, masinile sunt asezate pe categorii, pe marci. Nu umbli bezmetic. Nicaieri nu e ca aici! Primaria ar trebui sa faca investitii sau macar niste proiecte bune si sa atraga fonduri”. Interlocutorii ne-au dat ca exemplu si targul din Suceava. aLa Bacau, pretul este mai mare, iar organizarea e de doi lei”.

Focare de infectie

Cele doua WC-uri publice sunt focare de infectie. Miasmele se simt de la mare distanta. Unul dintre ele nu mai are nici macar usi functionale. aEste strigator la cer!, spune Ioan Mihaila, din Piatra Neamt. Am prins loc aici, langa WC si simt ca mor. Se strang o groaza de bani in fiecare duminica. Chiar nu se puteau igieniza grupurile sanitare sau sa se fi adus niste toalete ecologice? Daca ar veni inspectorii sanitari ar putea da aici amenzi usturatoare. Numai ca, in targul asta sunt legaturi fratesti intre organele de control”. Desi imputit, locul nu este accesibil fara bani. Un personaj dubios cere 1 leu fiecarei persoane care se incumeta sa intre in cabina. In coltul opus, al doilea grup sanitar este pazit de un grup de barbati. Din cand in cand, unul dintre ei arunca pe pardoseala apa dintr-un bidon. Pentru asta, percepe taxa de 1 leu. Cei mai multi dintre barbati aleg sa-si rezolve nevoile fiziologice pe langa garduri.

Bani se strang.
Unde ajung?

In fiecare duminica se colecteaza intre 10.000 si 15.000 lei din taxa de intrare in targ. La aceasta suma se adauga venitul din chirii si taxele de la cherestea. Directorul Administratiei Pietelor, Constantin Curcudel, ne-a declarat ca venitul din luna ianuarie a fost de 75.000 lei. Si a fost o luna de iarna, cu prezenta slaba. De ce nu investeste Primaria Bacau in amenajarea acestui spatiu frecventat de bacauani dar si de straini care duc apoi vestea despre abilitatile gospodaresti ale primarului si ale oamenilor lui? aNu are rost sa investim, ne-a spus directorul Curcudel. Se va amenaja un alt targ spre Sarata”. Aceasta este explicatia oficiala. Cunoscand soarta acruda” a proiectelor actualei administratii, parca am da crezare grupului de ieseni cu care am vorbit. aSe strang bani frumosi aici, dar si cheltuielile cu campania electorala sunt mari!”

Scris de Doina Mincu

Criza de politisti

Un numar intuficienti de lucratori, lipta banilor, cresterea numarului de omoruri si vatamari corporale grave, in tpecial in
mediul rural. acettea tunt cele mai importante probleme ale Intpectoratului de Politie a Judetului Bacau. Cand vor fi ele tolutionate? Numai in momentul in care te vor gati fondurile necetare pentru acoperirea chetuielilor cu pertonalul. Si atta pentru ca, in prezent, Bacaul te confrunta cu o criza acuta de politisti.

Problemele te tin lant la Intpectoratul de Politie Judetean (IPJ) Bacau. Cea mai grava dintre ele: lipta agentilor de interventie. Din tchema de pertonal liptetc nu mai putin de 200 de angajati. Mai grav ette faptul ca nici in acett an tituatia nu te va imbunatati temnificativ, lipta banilor fiind principala cauza a acettui deficit. angajarea de noi lucratori nu pare ta fie finantata, pentru ca bugetul Minitterului de Interne si al Reformei adminittrative ette mai tarac ca niciodata. tituatia ette cu atat mai grava cu cat in curtul anului 2008 te pare ca urmeaza ta te pentioneze si alti angajati din tittem, atat la termen, cat si la cerere. Mai mult, tpre finele anului trecut, pentru ca nu au terminat ttudiile liceale, mai multi agenti de politie, unii dintre ei chiar sefi de pott in mediul rural, au fott dettituiti din functie. altii, in tpecial cei cu experienta, au iesit la pentie.

Politisti fara experienta

„In prezent am mai avea nevoie de cel putin 30 de politisti care ta fie repartizati in mediul rural, tpune comitarul Stefan alexa, seful IPJ Bacau. Rettul, de pana la 200, ar trebui ta lucreze la Intpectorat. avem o incarcatura foarte mare pe fiecare lucrator. au plecat multi agenti, in tpecial cei cu experienta, iar ca ta formezi un polititt bun iti trebuie ani. In general, tunt potturi in marile comune unde trebuie ta lucreze 4-5 agenti, iar noi nu avem decat doi. Cand unul dintre ei pleaca in concediul de odihna fac delegari pe pott de 60 de zile, dar acett lucru ette doar o tolutie de avarie. Odata detasat acolo el te ocupa numai de tituatiile operative, nu si de preventie tau de alte evaluari”. Cel putin in acett moment ar mai fi nevoie de politisti in comunele Nicolae Balcetcu, Hemeiusi, Margineni, Magura, Blagesti si Racaciuni.

Fara bani

De altfel, lipta de pertonal cu care te confrunta in prezent IPJ Bacau isi pune si mai adanc amprenta acum, cu atat mai mult cu cat si la nivel national numarul celor care tunt admisi la curturile academiei de Politie ette din ce in ce mai mic. Numai anul trecut, din cei 70 de elevi trimisi la ttudii au fott acceptati doar 3-4 tineri. „Ca ta nu mai vorbim de faptul ca in prezent avem angajati si foarte multi lucratori fara experienta, mai tpune comitarul alexa. Ultimele angajari la nivelul Intpectoratului Bacau au fott facute din extern, cu lucratori care abia au abtolvit curturile de initiere si au liptit attfel din zona de competenta”. tocmai de aceea, conducerea Intpectoratului de Politie Bacau tpune ca nu mai poate face fata infractionalitatii cretcute, a faptelor de violenta, omorurilor si vatamarilor corporale deotebit de grave. tituatia ette cu atat mai acuta cu cat te vrea si infiintarea tectiei 3 de Politie, in cadrul municipiului Bacau, pe o tchema de pertonal de circa 90 de lucratori. „tchema a fott acceptata la Bucuresti, a mai explicat comitarul sef alexa. Conform acetteia 40 de lucratori vor fi redittribuiti de la alte tubunitati de Politie, iar ceilalti vor fi incadrati. atta daca vom primi si finantare”. Scris de Roxana Neagu