Consilierii judeteni ai Aliantei DA si independentii au decis sa nu se prezinte la sedinta extraordinara a CJ, programata azi. „Eu, si nici altii, n-am primit nici un document, declara Constantin Draganuta, PD. Trebuia sa ne dea mapa cu cel putin doua zile inainte”. Pe ordinea de zi a sedintei era trecuta si majorarea capitalului social al HIT. „Nu stiu cu cat se majoreaza, nici de ce, afirma Draganuta. Nu e prima data. Ce se intampla, se majoreaza asa, mereu?” Protestul e semnat de 19 consilieri. „Sa nu mai fim considerati totdeauna ca o masina de vot, atat cerem” declara Petrica Mihaila, PD. Consilierii Aliantei DA, carora li s-au alaturat si independentii, sustin ca intarzierea mapelor e o practica la CJ. „Eu personal am cerut proiectele de hotarare si nu au avut ce sa-mi dea, afirma Silvestru Dogaru, PNL. Sunt pe ordinea de zi proiectul privind majorarea capitalului la HIT si cel de incheiere a executiei bugetare. Nu e o joaca, e cazul sa vedem si noi despre ce vorba si sa votam in cunostinta de cauza”. Liberalul Dogaru sustine ca exista suspiciuni legat de graba de a organiza aceasta sedinta. „Vrem sa vedem si noi ce anume de pe ordinea de zi l-a determinat pe Dragos Benea sa convoace sedinta extraordinara”. El afirma ca un proiect poate avea 100 de foi si ca e nevoie de timp ca sa le parcurgi. „Cred ca intentionat se procedeaza asa. Ridic mana si votez in necunostinta de cauza! Le-am zis «Haideti sa respectam legea». De vreo trei ori am cerut sa primim documentele cu trei zile inainte”. Regulamentul CJ stipuleaza ca hotararile trebuie sa ajunga la consilieri cu 3-5 zile inainte de sedinta. „Nu stiu de ce se evita! Ne trezim ca nici nu stim ce votam. Eu consider ca e rea vointa din partea presedintelui CJ. Pentru el, suntem niste papagali”. Dragos Benea, care se afla in Bucuresti, nu a vrut sa comenteze aceste declaratii. „Ce-as putea sa spun, e parerea dansilor”. In privinta neprezentarii la sedinta, presedintele CJ a afirmat ca oricum sedinta nu s-ar fi tinut. „Dimineata, la ora 8.30, am decis sa o amanam pentru marti, din doua motive: materialele nu erau gata, doi, voiam sa introducem pe ordinea de zi si proiectul privind achizitiile publice. Acum au la dispozitie cinci zile ca sa citeasca proiectele de hotarare”. Scris de Silvia Patrascanu
Parat lui Blaga / Primarul Rauta e acuzat de abuz in functie
Primarul comunei Sascut a fost reclamat de 26 de cetateni tocmai la Ministerul Administratiei si Internelor. Ei il acuza ca le ara cu forta terenul, ca foloseste angajati ai Primariei in firma sa, ca a taiat brazi, ca a cultivat islazul etc. Ioan Rauta respinge toate afirmatiile. El sustine ca semnaturile celor 26 sunt false si ca atacul vine din partea Aliantei, care, la Sascut, nu e la Putere.
Ioan Rauta, primarul din Sascut, a fost parat la Vasile Blaga, ministrul Administratiei. In petitia semnata de 26 de cetateni sunt insirate cel putin 10 capete de acuzare. Unele se refera la firma lui Rauta, Eurorin SRL, altele la terenuri sau drumuri. Astfel, oamenii reclama ca firma care a balastrat drumurile in 2003-2004 a dat o mana de ajutor si la vilele lui Ioan Rauta din Sascut-sat si Beresti. Mai mult, pietrisul, care, in acte, e transportat de la 25 km, a fost luat din Sascut. Ei mai spun ca Primaria Sascut face toate cumparaturile de la magazinul Profirei Ene, sora primarului. Alte aspecte se refera la Eurorin SRL, a lui Ioan Rauta. Ei sustin ca firma a produs pagube statutului de 300 milioane lei prin neplata redeventelor pe 2003 si ca in firma lucreaza si persoane angajate la Primarie. Sascutenii il acuza pe Ioan Rauta si de nereguli privind arendarea. Ei sustin ca primarul le ara terenul fara sa le ceara acordul, avand vreo 60 de procese, ca a taiat abuziv brazii de pe 30 ha, ca a cultivat 35 ha din pasunea locala. In memoriul adresat MAI, ei reclama si Prefectura Bacau, aratand ca s-au adresat acestei institutii, dar n-au primit raspuns. „Am verificat si nu este inregistrat nici un memoriu la noi, declara Mioara Manea, director Prefectura. E posibil sa fie vorba de sesizari verbale, facute telefonic, sau la audiente”. Toate aspectele reclamate au fost inaintate altor institutii: DGFP, Directia Silvica, Politie, ITM.
„Am avut Curtea de Conturi aici”
Ioan Rauta respinge toate acuzatiile, rand pe rand, si sustine ca in afara de litigiul cu SC Hercus, pentru islazul fostei comune Pancesti, nu are nici un proces. Nu a taiat brazi, nu a arat pasunea. „Terenul acela a fost islaz acum 100 de ani, afirma primarul. Eu l-am gasit arabil si arabil l-am lasat”. Primaria, spune Rauta, nu a cumparat nimic de la magazinul Profirei Ene, iar angajatii primariei nu muncesc la Eurorin. „Am avut Curtea de Conturi aici si a verificat tot. Eu si cu firma mea am lucrat gratis, cu vola, pentru Primarie, fara nici un leu. Mai mult, gradinita functioneaza gratis de patru ani in imobilul meu”. Terenurile sunt luate in arenda si oamenii sunt multumiti. Da, exista „sase-sapte caposi care au 4,6, 10 metri in mijlocul tarlalei. Il lucrez, nu trebuie sa plateasca? Le iau 80 la suta din tariful practicat in sat”. Ioan Rauta e sigur ca semnaturile de pe sesizare sunt false, „luate din tabelul de infiintare a comunelor Sascut Sat si Pancesti”. Atacul, spune Rauta, vine din partea Aliantei DA, care n-are alte mijloace de afirmare. „Eu nu sunt in opozitie, la Sascut, sunt la Putere, iar in opozitie e Alianta, sustine Ioan Rauta. Controale am mai avut. Daca mai vine unul, nu-i nimic, dam cu subsemnatul”.Scris de Silvia Patrascanu
Celebra masina „11” a schimbat prefixul \ 30 de ani de la prima hartie de ziar produsa in Bacau
Fabrica Letea a imbrãcat straie de sãrbãtoare. Inima societãtii, celebra masinã 󈯃″, a implinit nici mai mult nici mai putin decat 30 de ani de la punerea ei in functiune, moment in care Bacãul a devenit punct de referintã pe piata producãtorilor de hartie de ziar.
Intr-o atmosferã destinsã, fosti si actuali angajati, precum si reprezentanti ai conducerii au sãrbãtorit implinirea celor 30 de ani de cand la Bacãu a iesit de pe tamburii masinii 11 primul metru de hartie de ziar din Romania. „Este un moment unic. Imi aduc aminte de ziua in care a fost pusã in functiune masina 11. Parcã a fost ieri. Toatã lumea care a pus umãrul la montarea si punerea ei in functiune era mandrã de realizarea demnã de invidiat a societãtii. Am devenit unul dintre cei care nu pot uita acele momente speciale pentru noi toti. Era lucrul cel mai de pret cu care aveam ocazia sã muncesc. Veneam la fabricã doar ca sã pot fi cat mai aproape de masinã. De la ea am si iesit la pensie, dar as reveni in orice moment”, a declarat unul dintre veteranii care au avut privilegiul de a lucra in slujba masinii 11. Toti cei prezenti la eveniment au avut cuvinte de laudã fatã de cei care au pus in functionare masinãria producãtoare de hartie de ziar. Asta in timp ce masina 11 isi vedea cuminte de treabã, producand in flux continuu hartia pe care scribii din presa romaneascã si cea internationalã sã aibã posibilitatea sã-si desfãsoare activitatea. Emotiile manifestãrii si-au pus amprenta, la un moment dat, si pe instalatiile masinii, invitatii trãind pe viu incã o datã sentimentul provocat de ruperea colii de hartie in timpul procesului de fabricare. „Asta face parte din munca celor care se ocupã de functionarea masinii 11. Cand se rupe coala toatã lumea trebuie sã fie foarte rapidã pentru a nu da peste cap intreg procesul. Este un moment delicat care trebuie gestionat foarte bine in asa fel incat pierderile sã nu fie foarte mari. Toti cei care au trecut pe la masina 11 stiu foarte bine asta”, a precizat Martin Fartade, lider de sindicat la Letea, dar in acelasi timp unul dintre cei care au fost pãrtasi la momentul punerii in functiune a masinii. Slujba de sfintire a implinit o zi specialã pentru fostii angajati ai societãtii, singurul producãtor de hartie de ziar din Romania si cel mai mare producãtor din Europa de sud-est. De altfel, toti cei care au lucrat la Masina 11 au primit diplome de onoare din partea actualei conduceri, alãturi de o fotografie sugestivã care sã reflecte intocmai evenimentul.
Letea-marcã de prestigiu
Pe 17 ianuarie 1881, lua fiintã prima fabricã de hartie din Romania, pentru ca in 1948 Letea sã devinã societate nationalã. Intre 1948 si 1990 Letea s-a numit succesiv Intreprinderea de Hartie si Celulozã „Steaua Rosie” si Combinatul de Celulozã si Hartie Letea. In 1990 societatea a fost reorganizatã si astfel a luat fiintã SC Letea SA. In mai 2003, societatea a fost scoasã la vanzare, dupã o altã tentativã nereusitã, ea fiind achizitionatã de fostul primar al municipiului Dumitru Sechelariu. De atunci si panã acum Letea a cunoscut schimbãri majore, toate in bine, fiind modernizate sectiile deja existente. „De cand societatea a fost achizitionatã de actualul patron situatia s-a schimbat. A fost infiintatã o nouã tipografie, a fost mãritã capacitatea de colectare a maculaturii folosite in fluxurile tehnologice din fabricã si au fost modernizate toate instalatiile existente. In acest fel Letea poate concura de la egal la egal cu orice mare producãtor de hartie din lume. Patronatul se gandeste deja la infiintarea unei noi sectii de colectare si preparare a maculaturii folosite la producerea hartiei de ziar”, a precizat Martin Fartade.
„Letea este viata mea de cinci ani. Poate, lipsit de modestie, sunt omul care a dat viatã acestei societãti. Au fost perioade grele pentru Letea, momente in care frãmantãrile interne erau la ordinea zilei. Totusi, prin unitate, angajatii au reusit sã depãseascã orice obstacol indiferent de cine era patronul. Pentru mine, pentru oras, pentru Romania sper ca Letea sã aibã o viatã cat mai lungã, chiar dacã voi mai fi eu patron sau va fi altcineva. Astãzi (n.r. – ieri) declar pentru prima datã cã in douã luni Letea va fi privatizatã in totalitate, iar actionar in proportie de 99 % va fi Selena SRL. Sunt mandru cã am reusit sã terminãm procesul de privatizare cu AVAS intr-un timp relativ scurt. Desi initial aveam la dispozitie 5 ani, am reusit sã definitivãm acest proces in doi ani si jumãtate” – Dumitru Sechelariu, proprietarul Letea.
󈯖 de ani de la pornire inseamnã 30 de ani de muncã intensã a oamenilor din fabrica Letea. De fabrica Letea sunt legate multe in istoria industrialã a orasului Bacãu, in istoria firmei Letea, a patentului Letea si a mãrcii Letea. Evenimentul de astãzi si masina 11 reprezintã o continuare in viitorul fabricii si in viitorul unei pãrti din industria orasului Bacãu. Noi sperãm ca, prin programul de modernizare si restructurare pe care patronul il are in vedere, fabrica sã aibã un viitor in care oamenii care lucreazã aici sã aibã de muncã incã 30, 90 sau 100 de ani, de aici incolo” – Manea Avramescu, director general Letea.
„Masina 11 reprezintã pentru mine un utilaj care mi-a asigurat mie si familiei mea existanta din 1976 si panã in present. Aici am invãtat meserie si am cãutat sã implementez si altor tineri taina acestei meserii. Din 1998, de cand am devenit lider de sindicat, nu am pierdut contactul cu aceastã masinã si nu existã sã treacã trei zile fãrã sã trec pe la ea. Foarte multã lume s-a perindat, dar putini sunt care au rezistat de la pornire si panã acum” – Martin Fartade, lider de sindicat Letea.
Scris de Ovidiu Drug
Lalele, pãpãdii si periferii
Daca un turist sau un ministru sau Jonathan Scheele insusi ar calatori cu elicopterul si ar cobori direct in centrul Bacaului, fara a traversa periferia de la nord sau pe cea din partea de sud a orasului, venind dinspre Bucuresti, asadar, respectivul strain ar putea crede ca a ajuns in Olanda. Asta pentru ca, in fata Primariei Bacau si cat tine centrul municipiului, de la astatuie” pana la Policlinica Veche, frumusete de lalele – galbene, rosii si albe, cu pistrui, triumfa pe straturile de la marginea trotuarelor. La periferie, numai papadiile inveselesc zonele verzi, acestea fiind obisnuite sa fie tratate cu nepasare, ba chiar s-ar putea spune ca nepasarea edililor e cea care le salveaza. Scris de Silvia Patrascanu
Garda de Mediu a dormit de Paste \ Mormanele de gunoi nu-i impresioneaza pe comisari
Despre muntii de gunoaie din Bacãu si din locurile de agrement
situate in apropierea orasului mass media localã a relatat pe larg. S-a tot scris despre nivelul de civilizatie incã incipient al bãcãuanilor si lipsa de implicare a autoritãtilor locale acolo unde mizeria domneste peste tot. Dacã bãcãuanul nu constientizeazã cum ar trebui sã se comporte si cum ar trebui sã pãstreze curãtenia, singura formã de a-l civiliza ar fi constrangerea. Garda de Mediu este institutia care ar fi trebuit sã ia mãsuri, chiar si de Sãrbãtori, pemntru a-i aduce pe calea cea bunã sau a-i pedepsi pe cei care polueazã natura lãsand deseuri la iarbã verde. Numai cã, desi in urma iubitorilor de aer liber au rãmas mormane de gunoaie, Garda de Mediu nu a dat nici mãcar un avertisment. Dacã e sã amintim de amenzi, deja vorbim de lucuri sfinte. Ei se laudã, insã, cu avertismentele date in comunele din judetul Bacãu. „Am inceput verificarea stãrii de salubritate a localitãtilor, preponderent cele amplasate pe drumurile nationale si pe langã cãile ferate. Am dat avertismente in comunele Ghimes, Palanca, Brusturoasa, Agãs, Dofteana, Urechesti, Cotofãnesti, Sascut, Rãcãciuni, Nicolae Bãlcescu, Garleni. Toate acestea de la sfarsitul lunii martie panã la inceputul lunii aprilie”, ne-a declarat Titi Secarã, comisar sef al Gãrzii de Mediu. Cat despre modul in care comisarii au verificat starea de salubritate a municipiului de dupã sãrbãtori, acelasi Titi Secarã a fost categoric. „Am asigurat permanenta. Fiecare comsiar avea la dispozitie o masinã cu sofer fiind gata pregãtit de atac!” Se pare insã cã nimic nu a stricat odihna de Paste si nu a tulburat masa de sãrbãtoare a comisarilor. Comisarul sef recunoaste insã cã in municipiul Bacãu nu a fost aplicat nici mãcar un avertisment. Existã si o
explicatie. „Nu a fost cazul vãzand cu ce forte se desfãsoarã actiunile de salubritate. Avertismentul il dãm unde nu se miscã nimic, unde nu sunt organizate servicii de salubritate”, a precizat Secarã. Potrivit sefilor comisarilor, nici in parcul Gherãiesti nu a fost cazul aplicãrii de amenzi, desi amatorii de iarbã verde au lãsat in urmã numai gunoaie. „In parcul Gherãiesti era mizerie inainte de sãrbãtori. S-a stabilit, ca mãsurã, sã se facã curãtenie. Cei de la salubritate au inceput curãtenia dinspre sud spre nord. Si nu au ajuns. Poate panã sãptãmana viitoare ajung. Dar, nu se poate face curãtenie intr-o zi in municipiu… Este vorba de sute de masini de gunoi”, a explicat Secarã.
Scris de Ionut Vãtafu
Bacauani alungati din UE \ Peste 300 de emigranti au fost trimisi acasa
Munca la negru nu este toleratã de autoritãtile strãine. Peste 300 de bãcãuani au fost returnati din strãinãtate, iar 23 dintre ei au ajuns deja in fata instantei. Pentru cã au comis nelegiuiri in Spania, 29 de persoane au rãmas fãrã dreptul de a cãlãtori in strãinãtate o perioadã determinatã de timp. Sute de bãcãuani se stabilesc definitiv in diferite state ale lumii, in timp ce cererile de repatriere sunt pe sponci.
Instanta bãcãuanã a inceput deja sã-si punã punctul de vedere in cazul persoanelor returnate din strãinãtate. „Potrivit evidentelor pe care le avem, de la 29 ianuarie, de cand a intrat in vigoarea legea privind regimul liberei circulatii in strãinãtate si panã la 31 martie au fost returnati 360 de bãcãuani, precizeazã comisarul sef Ioan Matei, seful Serviciului Public Comunitar pentru Evidenta si Eliberarea Pasapoartelor Simple (SPCEEPS) Bacãu. Judecãtorii s-au pronuntat in 23 de cazuri. O actiune a Directiei Generale a Pasapoartelor a fost respinsã, instanta dand castig de cauzã persoanei acuzate. 13 bãcãuani sunt nevoiti ca timp de o lunã sã nu emigreze in tãrile de unde au fost returnati, iar la extremã se aflã o persoanã care a rãmas fãrã dreptul de a cãlãtori in strãinãtate o perioadã de 3 ani”. Dacã bãcãuanii returnati nu au restrictie decat in teritoriile unde au fost gãsiti fãrã forme legale de sedere, nu acelasi lucru se intamplã cu persoanele care au comis infractiuni in strãinãtate. „De la inceputul acestui an, doi bãcãuani au ajuns in inchisorile din Portugalia, iar alti 29 au fost expulzati din Spania pentru sãvarsirea mai multor ilegalitãti”, mai spune comisarul sef Ioan Matei. Nu au viatã usoarã nici persoanele care incearcã sã treacã fraudulos granita, folosindu-se de identitatea altcuiva. Politistii bãcãuani ancheteazã deja cazul unui bãrbat care, dupã ce a reusit sã-si facã o carte de identitate falsã, si-a incercat norocul si la Biroul Pasapoarte. Numai cã, lucrãtorii de aici au sesizat neregula si au anuntat politia. Persoana in cauzã s-a ales cu dosar penal pentru fals si uz de fals.
Unii emigranti nu vor sã mai audã de Romania
Desi granitele tãrii s-au deschis din 2003, numãrul bãcãuanilor care vor sã emigreze creste de la un an la altul. In primele trei luni ale lui 2006, la Biroul Pasapoarte, s-au depus nu mai putin de 14.234 cereri, cu 264 mai multe decat in aceeasi perioadã a anului trecut. „In total s-au emis 13.623 de pasapoarte, mai putine cu 1308 fatã de primul trimestru al lui 2005, dar cu 3385 mai multe decat trimestrul IV al anului trecut, precizeazã seful SPCEEPS Bacãu. Foarte multi bãcãuani s-au stabilit definitiv in strãinãtate, fãrã regrete sau melancolii”. Din cele 336 de persoane care au luat aceastã decizie, majoritatea a optat pentru Italia, 36 si-au fãcut un rost in Germania, 21 in SUA si 23 in Israel. In compensatie, la Serviciul Public Comunitar de Evidentã si Eliberarea Pasapoartelor Simple s-au primit 20 de cereri de repatriere, din care 13 din partea unor cetãteni moldoveni. Au mai optat pentru judetul Bacãu 3 italieni, o persoanã din Bahreim, un englez, un polonez si un israelit.
Scris de Lili Adochitei
Masina 11 – file de istorie
Dupã 1970, la 9 ani de la infiintare, Letea Bacãu a inceput un studiu si proiect de montare a unei instalatii de hartie de ziar, prima din Romania la acea orã si cea mai mare din intreaga Europã. Masina cu numãrul 11 a fost contractatã in anul 1973 de la firma Italianã Beloit a fost pusã in functiune trei ani mai tarziu, in aprilie 1976, crescand dint-un foc capacitatea de productie de cel putin trei ori. Capacitatea pentru care a fost proiectatã depãsea 80 mii tone/an, produsul finit fiind hartie de ziar de 48,8 g/mp. La montare, „masina 11” reprezenta o instalatie modernã, fiind echipatã cu noutãtile in domeniu de la acea vreme. Datoritã exploatãrii intensive timp de 19 ani, s-a depãsit durata sa de exploatare optimã si in 1995 „masina 11” intrã in reparatii capitale. Alãturi de experti italieni, masinãria minune a societãtii Letea a fost modernizatã in asa fel incat sã poatã fi egala celor din Occident. Astãzi, „masina 11” produce hartie de ziar pentru aproximativ 60 la sutã din consumatorii interni, dar si pentru consumatori externi din opt tãri europene, in special Turcia. Dacã initial instalatiile de productie a hartiei consumau foarte mult lemn, fiind necesarã chiar mãrirea si modernizarea depozitului de lemn existent in 1974, la aceastã orã „masina 11” „mãnancã” in proportie de 60 % maculaturã, evitandu-se astfel defrisãrile pãdurilor din Romania. Si pentru cã patronatul s-a gandit sã facã toate „mofturile” masinãriei, in viitorul apropiat va fi amenjat si dotat un al doilea depozit de maculaturã, astfel incat capacitatea de productie sã nu aibã de suferit in niciun fel.
Scris de Ovidiu Drug
Olimpicii bacauani s-au intors cu o multime de premii
Judetul Bacãu a strans panã acum cinci premii intai de la participarea la olimpiadele nationale. In top se aflã limba englezã, olimpicii bãcãuani punand stãpanire pe podium. Desi, dupã cum declarã Stela Onica, purtãtoarea de cuvant a Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Bacãu „conditiile concursului de la Pitesti au fost foarte proaste, iar organizarea a fost sub orice criticã”, elevii nostri au obtinut rezultate deosebite. Raluca Toma, din clasa a XII-a a C.N. „V. Alecsandri” a ocupat locul I, Raluca Branea, din clasa a IX-a a aceluiasi colegiu a ocupat locul II, iar Mara Ambrosie, din clasa a XII-a a C.N. „Ferdinand I” a luat premiul al III-lea. Bacãul se poate lãuda, de asemenea, cu performantele obtinute la muzicã, unde a obtinut douã premii I, la concursul „Lira de Aur” pentru clasele III-VIII, desfãsurat la Suceava, precum si patru mentiuni la concursul de la Arad. Judetul nostru mai are sansa de a cuceri si alte premii la aceastã disciplinã la olimpiada pentru invãtãmantul general ce va avea loc la Iasi, vineri si sambãtã, si la care va participa cu 160 de elevi. Alte materii la care bãcãuanii au triumfat au fost matematica si fizica, olimpicii nostri obtinand premiul intai, un loc doi la olimpiada de istorie, precum si multe mentiuni si premii speciale la mai toate disciplinele.
Scris de Gabriel Mihai
N-o vor intoarce ca la Ploiesti
Sunt slabe sanse ca judoka de la Palatul Copiilor sau SCM Bacau sa participe la marele turneu international de la Ploiesti, rezervat juniorilor II. Prof. Aurel Chelariu, care are o grupa de bun nivel la aceasta categorie de varsta, nu gasise pana ieri sponsorizarea pentru efectuarea deplasarii. Turneul ar fi foarte util pentru judo-ul bacauan, cel putin pentru autoevaluarea sa intr-un cadru international extrem de redutabil. In plus, la Ploiesti se da acum ora exacta in judo-ul romanesc, de cand liderul de sindicat al Petrom, Liviu Luca, a devenit presedinte al FR Judo.
Scris de Peter Kelmann
Karting, Campionatul National \ Bacaul, gazda a primei confruntari
Sedinta de marti searã a comisiei de karting din cadrul Federatiei Romane de Automobilism s-a centrat pe problemele organizãrii etapei de debut a Campionatului National, cea de la Bacãu. A fost intocmitã lista oficialilor si arbitrilor care vor conduce efectiv cursele de la pista Selena Motor Sport, care va avea onoarea sã deschidã competitia din 2006, in zilele de 29-30 aprilie. Au mai fost discutate problemele legate de noua organizare a Campionatului National, una care va da mai multã libertate cluburilor, in raport cu Federatia Romanã de Automobilism (FRA), forul care inglobeazã si lumea kartingului.
Agendã organizatoricã
Noul sef al kartingului romanesc, Alexandru Godri, ne-a lãmurit cã, intr-adevãr, CN urmeazã sã fie organizat de-acum inainte de cluburile de karting proprietare de circuite (Selena Motor Sport Bacãu, AMC Kart Bucuresti si SKAT Kart Tg. Secuiesc) in cooperare cu Asociatia Cluburilor de Karting (ACK), infiintatã in urmã cu o lunã. Criteriile de performantã organizatoricã pentru cluburi nu au fost precizate. „Urmeazã ca cluburile sã se intalneascã si sã rezolve aceste probleme. Un prim pas in delimitarea competentelor pas a fost fãcut: ACK a cumpãrat cupele care vor fi acordate in etapa de la Bacãu”, ne lãmureste Alexandru Godri. „Automobil Clubul Roman, ACR, organizatorul Campionatului, urmeazã sã aprobe acest acord al cluburilor, ACR fiind forul tutelar, umbrela tuturor”. Programul etapei de la Bacãu si clasele care vor concura vor fi anuntate inainte de primele antrenamente, cele de vineri, ne-a mai spus Alexandru Godri.
Bucurestiul se emancipeazã
Circuitul AMC Kart Bucuresti doreste sã obtinã in 2006 licenta internationalã, de care, in Romania, se bucurã in prezent doar circuitul Selena Motor Sport Bacãu. Complexul de karting din Pipera este bine alcãtuit, desi facilitãtile si finisajele nu sunt de acelasi nivel cu ale Bacãului. AMC Kart doreste sã organizeze o competitie internationalã a clasei Biland, multi dintre apropiatii acestui club fiind legati intr-un fel sau altul de aceastã categorie, a karturilor cu motor in patru timpi. Tot clubul bucurestean va organiza, se pare, etapa romaneascã a Campionatului Europei de Sud-Est. Aceastã ridicare a circuitului din Capitalã, care urmeazã „exploziei” celui din Bacãu (inclusiv prin organizarea a nu mai putin de cinci competitii internationale – trei Cupa Selena si douã etape ale CE-SE), demonstreazã cã existã in Romania multã preocupare fatã de karting si fatã de sporturile cu motor. Adãugand cã mai existã un circuit nou la Arad si unul vechi la Tg. Secuiesc, iar alte orase isi doresc si ele kartodromuri, avem un tablou al emulatiei din karting, un fenomen datorat in mare mãsurã clubului Selena Motor Sport Bacãu.
Scris de Peter Kelmann
Fotbal, Cupa UEFA/Un pas mic pentru /o finala mare/Middlesbrough – Steaua (22.00, TVR 1)
Va fi Victoras Iacob titular cu Middlesbrough? Aceasta este marea necunoscuta din lotul Stelei. Semnalele sunt contradictorii, dar se inclina spre o eventuala titularizare. In conditiile in care antrenorul Cosmin Olaroiu nu va putea conta in returul cu Middlesbrough pe suspendatii Paraschiv si Nicolita, revenirea pe teren a lui Victoras Iacob ar fi binevenita pentru tehnician. Desi atacantul nu este apt 100%, „Jancker” va fi folosit cel mai probabil ca titular pe „Riverside”, in conditiile in care Oprita va juca in locul lui Nicolita ca mijlocas dreapta, iar Andrei Cristea va fi doar rezerva din cauza randamentului slab din ultima perioada. anvinsa cu 1-0 si eliminata din semifinalele Cupei Angliei, echipa de fotbal Middlesbrough a mai suferit o pierdere importanta: eroul meciului de la Bucuresti, din semifinalele Cupei UEFA, portarul australian Schwartzer s-a accidentat an minutul 40 si a fost anlocuit de Jones. Schwarzer sufera de o fractura de pomet si va lipsi de la returul cu Steaua, de joi (ora 22,00, transmisie directa pe TVR 1), chiar si prezenta sa an lotul Australiei pentru Cupa Mondiala fiind pusa sub semnul antrebarii. O stire nu tocmai buna pentru Steaua este ca Viduka s-a refacut si va fi mai mult ca sigur titular in aceasta seara. Partida va fi oficiata de o brigada de arbitri din Slovacia, avandu-l la centru pe Lubos Michel. Lubos Michel, an varsta de 38 de ani si arbitru FIFA din 1994, a mai arbitrat Steaua tot la un meci cu o formatie din Anglia, Aston Villa, scor 2-1, disputat la Bucuresti, pe 25 noiembrie 1997, an turul trei al Cupei UEFA. El va fi ajutat de asistentii Martin Balko si Roman Slysko, iar rezerva va fi Vladimir Hrinak. Observator pentru arbitri a fost delegat Peter Mikkelsen din Danemarca.
1.800 de romani la Middlesbrough
La partida din aceasta seara cu Middlesbrough, Steaua va fi incurajata pe „Riverside Stadium” de aproximativ 1.800 de suporteri romani sositi atat din Romania, cat si din Londra sau alte orase ale Angliei. Scris de Cristi Sava
Fotbal, Divizia A/Cine ne fluiera cu Bistrita?
Pentru partida dintre FCM Bacau si Gloria Bistrita, joc ce se va disputa sambata, 29 aprilie de la ora 18.30, CCA a delegat urmatoarea brigada de arbitri: Vasile Bratu (Amara), Nicolae Marodin si Florin Stanescu (ambii din Bucuresti). Ca rezerva a fost desemnat Adrian Stanescu din Bucuresti. Observatori vor fi Mircea Cezar Ionescu si Ioan Muresan, ambii din Bucuresti.Scris de Cristi SAVA
„Nu vreau sa ma opresc aici”/Dupa golul din meciul cu Rapid, atacantul FCM Bacau, Bobi Verdes vrea sa inscrie si contra Gloriei
Era pe sec din vremuri imemorabile. Adica de mai bine de doi ani. In limbajul atacantilor, asta inseamna o vesnicie. Eternintatea s-a spart in bucati in minutul 77 al meciului de sambata, contra Rapidului, atunci cand Bobi Verdes a inscris un gol ce ar fi putut parafa un rezultat de notorietate si moral pentru FCM Bacau. Din pacate, „galben-albastrii” au suferit cea de-a saptea infrangere consecutiva, ramanand pe buza inferioara a clasamentului. Incurajat de golul reusit in Giulesti, Verdes da asigurari, promitand ca va marca din nou contra Gloriei si va urni pe FCM Bacau din zona nisipurilor miscatoare.
-Bobi, in sfarsit ai spart gheata. Te asteptai ca vei da gol tocmai Rapidului?
-Sincer, la fiecare meci ma gandesc sa punctez deoarece acesta este telul oricarui atacant. Imi doream mult sa marchez in poarta Rapidului, mai ales ca pe tot parcursul saptamanii trecute, nea’ Cristi Popovici m-a asigurat ca voi marca.
-Concret, ce ti-a zis?
-Mi-a spus ca simte ca voi da gol. M-a incurajat merreu, zicandu-mi ca trebuie sa fiu increzator in fortele mele. A avut el presimtirea asta ca voi marca si s-a adeverit.
-Ce a insemnat acest gol pentru tine?
-Foarte mult. Un atacant care nu marcheaza sufera mult. Pentru mine, golul din Giulesti a insemnat sfarsitul unui cosmar. Regret ca nu am putut castiga. O remiza ar fi insemnat foarte mult. Si pentru moralul echipei, dar si pentru situatia din clasament. Imi vine sa-mi pun unghia in gat cand ma gandesc ca am fost doar la cateva secunde.
-Ce ai fi facut in locul lui Tanasa la acea faza din prelungiri?
-Acum, dupa razboi, mi-e foarte usor sa zic ce as fi facut. Poate ca as fi dat in minge de o faceam patrata. Dar poate ca ma apucam si eu sa driblez. Poate ca imi ieseau driblingurile sau poate ca nu. A fost o greseala peste care trebuie sa trecem. Trebuie sa privim inainte.
-Inainte, adica spre meciul cu Gloria Bistrita.
-Pe care trebuie sa-l castigam neaparat. E un meci decisiv. Pana acum noi am tot spus ca fiecare meci e decisiv, insa jocul cu Gloria e cu adevarat decisiv. Daca nu castigam, putem sa ne luam adio! Eu am insa mare incredere in echipa si sper sa marchez din nou. Nu vreau sa ma opresc aici. Simt ca pot ajuta echipa.
-Cum te simti fizic?Rezisti 90 de minute?
-90 poate nu, dar 89 cu siguranta. Am incredere in mine si in echipa. Ne vom bate pana la final.Scris de Dan SION
Hackeri de sute de milioane: Afaceri necurate pe Internet
Procurorii de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism Bacãu au trimis in judecatã patru hackeri. Acestia sunt acuzati de fraudã informaticã si detinerea de aparaturã destinatã falsificãrii cardurilor bancare. Hackerii au modificat o paginã WEB de licitatii, fortand astfel mana utilizatorilor sã le punã la dispozitie datele de identitate, numerele cãrtilor de credit, inclusiv codurile PIN. Anchetatorii cred cã afacerea a adus in buzunarul celor patru bãcãuani sute de milioane de lei.
Dupã ce s-a „specializat“ o perioadã de timp in Anglia, Vasile F., in varstã de 32 de ani, din Bacãu, s-a gandit sã punã pe picioare o afacere la modã: fraudã informaticã si falsificarea de carduri bancare. Individul s-a asociat cu Marian M. (27 de ani) care, desi nu are studii superioare de specialitate, este foarte priceput la utilizarea calculatorului. Sarcina lui Marian era ca, prin Internet, sã obtinã datele de identificare a unor cãrti de credit apartinand unor cetãteni strãini si valorificarea lor, folosind aparaturã specialã de citire si inscriptionare a benzilor magnetice ale cardurilor. Ca sã aibã toate conditiile de lucru, Vasile F. si-a finantat partenerul de afaceri cu 2000 de euro, bani necesari achizitionãrii unui calculator performant. De asemenea, tot „seful“ l-a pus pe calculatorist in legãturã cu douã persoane din Constanta, care i-au explicat informaticianului bãcãuan cum sã procedeze pentru a-si atinge scopul. Pentru cã Marian M. nu avea cunostinte de informaticã necesare realizãrii si modificãrii de pagini WEB, „seful“ se aratã disponibil sã mãreascã numãrul membrilor din afacere. Ionut A.(34 de ani), un tanãr bine pregãtit profesional, de profesie electronist, se aratã mai mult decat incantat de propunere. El primeste sarcina sã obtinã datele de identificare a cardurilor si sã transmitã informatiile lui Vasile F. Putin mai tarziu, in grup isi gãseste loc si Ciprian Marian O., care o fãcea mai mult pe soferul celorlalti.
Sute de strãini fraieriti de cei patru bãcãuani
Dupã ce au terminat cu organizarea, cei patru s-au pus pe treabã. Metoda folositã de Marian M. si Ionut A. este cunoscutã in domeniul informatic sub denumirea de „phishing“. Prin intermediul unor programe specifice, cei doi au falsificat pagina de inregistrare a site-urilor de licitatii e-bay. Apoi, aceastã paginã falsã a fost trimisã cãtre adresele valide de E-mail din baza de date creatã anterior (metoda fiind cunoscutã sub denumirea de „spam“). Rationamentul era simplu. Utilizatorii care primesc mesajul isi introduc datele de inregistrare pe site-ul e-Bay, adicã le oferã totul pe tavã hakerilor. „Valorificarea datelor de identificare a cardurilor cu ajutorul aparatelor destinate falsificãrii instrumentelor de platã electronicã a constituit cea de a doua preocupare a grupului infractional organizat, precizeazã procurorul de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism Bacãu, care s-a ocupat de caz. Initial, atributia de valorificare a datelor de identificare a cardurilor i-a revenit in exclusivitate lui Vasile F“. Se pare cã individul a avut serios de lucru, pentru cã erau zile cand primea informatii despre 70 – 80 de cãrti de credit. Dorind sã nu rãmanã mai prejos decat partenerul de afaceri, Marian M. si-a comandat si el aparaturã pentru falsificarea instrumentelor de platã electronicã. Tot prin aceeasi filierã si-a ajutat si prietenii (Ionut A. si Lilian C.), sã obtinã instrumentele necesare falsificãrii cardurilor bancare.
Sute de milioane obtinute prin fraudã informaticã
Politistii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Atidrog si procurorul de la DIICOT nu stiu cu exactitate cati bani s-au scos din aceastã afacere. In orice caz e vorba de sute de milioane de lei. Din sumele obtinute prin valorificarea informatiilor de pe Internet, Vasile F. ii dãdea o parte lui Marian M., iar acesta din urmã le scãpa ceva printre degete lui Ionut A. si Ciprian Marian O. Dupã ce au probat activitatea infractionalã a grupului, procurorul de la DIICOT a dispus trimiterea in judecatã a lui Marian M., Vasile F., Ionut A. si Ciprian Marian O. pentru constituirea in grup infractional, fraudã informaticã si detinerea si folosirea de echipamente destinate falsificãrii instrumentelor de platã electronicã. Va ajunge in fata instantei si Lilian C. (29 de ani) pentru constituirea in grup infractional si detinere de aparaturã destinatã falsificãrii instrumentelor de platã electronicã. Marian M. a si fost arestat preventiv, in timp ce partenerii lui de afaceri s-au bucurat de libertate pe durata cercetãrilor.
Scris de Lili Adochitei
Dracula Park ameninta falimentarea a sute de bacauani
Afacerea Dracula Park este pe cale sã se dezumfle, dupã ce, ani la rand, fosta guvernare a tot bãtut toba, anuntand o investitie extrem de profitabilã pentru romani. Incã de pe la inceput, povestea a cam scartait, celebrul personaj de legendã fiind nevoit sã-si mute culcusul de la Bran, la Sighisoara, pentru ca, in final, sã poposeascã tocmai pe la Snagov, langã Capitalã. Lucrurile par a fi destul de neclare, panã la urmã doar justitia fiind mai in putere sã facã luminã. Mai ales de cand Regia Autonomã – Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a reziliat unilateral contractul, aceasta fiind proprietara terenului pe care urma sã se ridice faimosul parc.
Atacat din toate pãrtile ba de UNESCO, de printul Charles, biserica Evanghelicã din Timisoara si, cel mai vehement, de opozitia de panã in 2004, afacerea contelui transilvan riscã sã se transforme intr-un real scandal. Insã, problema care-i roade cel mai tare pe romanii care au crezut in povestile guvernantilor din legislatura trecutã este cum sã isi recupereze investitiile. Printre acestia se numãrã si cateva sute de bãcãuani care au plasat economiile in actiunile Dracula Park. Dupã cum se prezintã lucrurile, acest fapt nu va fi deloc facil si, in plus, s-ar putea prelungi pe o perioadã extrem de lungã de timp. Asta, intrucat, desi contractul este incã in vigoare, unul dintre asociati, respectiv RA APPS, s-a retras din afacere. Banii subscrisi de investitori prin ofertã publicã de actiuni cicã ar mai exista, cu toate cã, in prezent, oamenii cabinetului Tãriceanu incã mai fac cercetãri asupra persoanelor care au incheiat afacerea.
300 de bãcãuani sperã la cele 1,4 miliarde subscrise
Sã reamintim cã proiectul a fost lansat in noiembrie 2001, investitia totalã ridicandu-se la 31,5 milioane de dolari. Societatea Fondul de Dezvoltare Turisticã Sighisoara SA a derulat, in decembrie 2001-aprilie 2002, o ofertã publicã de actiuni in urma cãreia a reusit sã atragã fonduri de peste trei milioane de dolari, desi valoarea totalã a emisiunii de actiuni a fost de cinci milioane de dolari. Prin urmare, incã din prima, actiunea s-a lovit de obstacole. E drept cã actiunea de subscriere s-a derulat cam in aceeasi perioadã in care izbucniserã marile scandaluri financiare gen FNI, Familia, Argus, Minerva etc, ceea ce i-a cam indepãrtat pe potentialii investitori bãcãuani. Interesant totusi cã suma de trei milioane de dolari a fost subscrisã de 15.000 de actionari, 15 dintre acestia, care au fost de fapt primii investitori, detinand aproape 70 la sutã din titluri (in valoare de douã milioane de dolari). La nivel de judet, emisiunea s-a bucurat de un succes relativ, dacã luãm in calcul faptul cã doar 300 de persoane au ales sã investeascã in afacerea initiatã de Ministerul Turismului. Mai exact, bãcãuanii au cumpãrat 139.000 de actiuni (mai putin de unu la sutã din totalul de 15,5 milioane de actiuni emise) valoarea totalã a investitiei ridicandu-se la peste 1,4 miliarde de lei. Valoarea nominalã a unei actiuni era de 10.000 de lei, iar pretul de vanzare,10.200 de lei, diferenta de 200 de lei reprezentand comisioane, taxe si speze aferente. Suma de 1,4 miliarde nu pare deloc insignifiantã, dacã luãm in calcul ce se putea face pe atunci cu acesti bani.
Doar Justitia poate infige tãrusul
Cert este cã, deocamdatã, pentru ca romanii sã-si recupereze investitia este nevoie de anularea legalã a contractului dintre Dracula Park SA si RA-APPS, mãsurã pe care o poate lua, eventual, numai justitia. Din pãcate, nici varianta cotãrii la Bursã nu s-a materializat, intrucat solutia nu a fost aprobatã de Comisia Nationalã a Valorilor Mobiliare (CNVM). Panã la urmã, nu a mai fost infiintat parcul industrial, conditie obligatorie ca proiectul sã demareze, existand mai multe cotestatii privind fezabilitatea proiectului. S-a infiintat totusi „Parcul turistic si de agrement Snagov”, dar care nu a putut fi listat pe Bursã, tocmai din cauza litigiilor aflate in desfãsurare. Interesant de urmãrit care va fi soarta vampirului (sau a vampirilor) implicat in acest proiect care, la inceput, pornea la drum destul de voios, imbãrbãtat de lozinca mobilizatoare „Sã-l punem pe vampir sã munceascã″.
Scris de Florentin Radu
Mai multi furnizori, aceeasi saracie
Casa Judeteanã de Asigurãri de Sãnãtate (CJAS) a primit solicitãri de contractare din partea unor noi furnizori de servicii medicale din judet. Dan Stoica, purtãtor de cuvant al CJAS, ne-a declarat cã este vorba de un laborator de analize medicale si mai multe cabinete stomatologice. Asta inseamnã, cã, de la 1 mai, asiguratii vor putea apela si la noii furnizori dacã acestia vor indeplini conditiile pentru a primi finantare de la CJAS. Din pãcate, fondurile alocate pentru servicii medicale nu cresc proportional cu numãrul furnizorilor, ceea ce inseamnã cã acelasi buget va fi impãrtit intre mai multe cabinete si laboratoare. Banii sunt insuficienti, asa cã, in fiecare lunã, fondurile pentru servicii stomatologice se epuizeazã dupã primele zile, iar la laboratoarele de analize s-au ocupat deja listele de asteptare si pentru luna august.
Scris de Doina Mincu
Spaga pentru bransament \ De doua luni la cheremul unor angajati ai RAGC
Locatarii unui bloc din Bacãu asteaptã de aproape 2 luni ca angajatii RAGC sã facã o lucrare simplã. Au sãpat si astupat santuri la comandã, ca intr-un banc prost. Li s-a cerut spagã, dar nici asa nu au rezolvat problema. Conducerea RAGC nu crede cã salariatii sãi se preteazã la astfel de practici. In blocul 1 de pe strada 1 mai, din Bacãu, locatarii plãtesc de ani de zile pierderi imense la apa rece.
Au verificat toate apartamentele locuite, tevile de la subsol, dar nu au descoperit cauza consumului exagerat indicat de apometrul de bransament. La inceputul lunii martie s-au hotãrat sã cearã avizul Regiei Autonome de Gospodãrie Comunalã (RAGC) pentru bransament separat. Pe 10 martie au obtinut aprobarea. „De atunci suntem dusi cu vorba, intr-o bãtaie de joc pe care nu o intelegem, ne-a declarat Marius Goian, locatarul care s-a ocupat de realizarea lucrãrii. Intr-o zi a venit maistrul de zonã cu un inginer si mi-au indicat sã fac santul spre unul dintre cãminele in care vor realiza bransamentul. Am sãpat santul, dar a doua zi mi-au spus cã trebuie sã ne branseze la alt cãmin. Acesta era in stradã si trebuia spart asfaltul. Am solicitat avizul primãriei. L-am primit, dar a expirat de cand mã duc cu vorba cei de la RAGC. Acelasi maistru a zis cã nu ne mai branseazã in stradã, ci la primul cãmin. Am sãpat alt sant. I-am tinut pe vecini cu grãmezi de pãmant sub geam mai bine de o lunã. Intr-o zi a venit cel care se prezenta drept inginer si mi-a spus cã mã costã 100 de euro. Pentru cã am acceptat cu prea mare usurintã, in ziua urmãtoare a cerut 200 euro”. Locatarul spune cã a fãcut cerere la RAGC sã opreascã apa pentru a se face sudura. A primit aprbarea, dar acum santul sãpat e prea mic. „Dacã tot au venit zi de zi oamenii de la RAGC si m-au pus la sãpat santuri aiurea si mi-au cerut euro, de ce nu au spus cum sã fac santul? Isi bat de noi. Mi-au spus niste vecini cã trebuie sã te porti cu ei ca si cu oul, cã dacã ii superi nu mai vezi bransare”.
Petrus Rãdulescu, director executiv la RAGC, ne-a declarat cã nu este strãin de acest caz, dar nu a putut identifica persoana care i-a cerut spagã lui Marius Goian, intrucat abonatul nu i-a dezvãluit numele. Acesta nu a dorit sã-i lase fãrã loc de muncã pe salariatii RAGC, ci sã rezolve problema mai repede.
„Ii asteptãm pe abonatii cãrora li se solicitã bani sau «atentii» de cãtre salariatii nostri sã ni se adreseze cu date exacte, ne-a declarat directorul Rãdulescu. Vom verifica sesizãrile si vom lua mãsuri. Nu este normal dacã omul plãteste taxã de bransare, care este de 115 RON, sã mai dea bani in plus. Numai dacã bransarea se face in exteriorul cãminului clientul plãteste lucrarea sau o face, cu avizul nostru, dar pe cont propriu. Am mai avut reclamatii contra unor salariati care ar fi cerut bani, dar fãrã dovezi”. Cel mai recent a fost cazul mai multor abonati din cartierul CFR la care s-au prezentat falsi angajati ai RAGC si le-au solicitat bani pentru anumite lucrãri. Directorul Rãdulescu ii sfãtuieste pe bãcãuani sã solicite legitimatiile celor care le bat la usã sau in poartã in numele RAGC.
Scris de Doina Mincu
S-a dublat numarul tonelor de marfa intrate in Vama Bacau
Vama Bacau si-a dublat in primul trimestru al acestui an tonajul marfurilor vamuite. Daca in primul trimestru al anului 2005 lucratorii vamali bacauani au vamuit cu putin peste 100.000 tone de marfa, primul trimestrul al acestui an i-a pus in situatia de a vamui peste 295.000 tone de marfuri. Din acest total peste 180.000 tone au fost importuri si peste 115.000 au fost exporturi. „E cea mai mare crestere in ultimii sase ani. A mai fost o crestere spectaculoasa in primul trimestru al anului 2004. Atunci s-au vamuit aproximativ 193.000 tone de marfuri, insa nu se compara cu volumul inregistrat in acest an”, a precizat Vasile Soiman directorul Vamii Bacau. In ciuda acestui lucru, automarfarele care s-au prezentat la vamuire in trimestrul I din 2006 au fost mai putine cu aproape 830 de camioane fata de aceeasi perioada din 2005. Numarul acestora nu a depasit 5.375 de automarfare fata de 6.200 in primul trimestru din 2005 cand, conform raportului de activitate al Biroului Vamal Bacau pe trimestrul I 2006, a fost si perioada cu cele mai multe camioane vamuite incepand din 2001 pana in prezent. Ceea ce a dus insa la dublarea volumului de marfuri vamuite a fost cresterea numarului de vagoane care au fost nevoite sa treaca la control prin Vama Bacau. Astfel, in trimestrul I 2006 s-au vamuit un numar de aproape 1730 de vagoane, fata de un numar de aproximativ 1180 in perioada similara din 2005, depasirea fiind de circa 545 de vagoane. Cele mai multe au fost destinate exportului, aproximativ 1565, in timp ce pentru import au fost vamuite doar 160 de vagoane. Cu toate ca volumul s-a dublat, nu acelasi lucru se poate spune si despre procesele verbale de contraventie. Raportarea facuta pentru primul trimestru arata ca s-au intocmit un numar de 12 procese verbale fata de trimestrul I 2005 cand s-au incheiat 17 procese verbale de constatare a unor contraventii. De asemenea s-au mai intocmit 14 adeverinte de retinere a bunurilor si un numar de 7 procese verbale de valorificare a bunurilor devenite proprietatea statului care au fost trimise deja la Directia Generala a Finantelor Publice Bacau.Scris de Claudiu Banea
Productia industriala a Bacaului se afla in declin
Productia industriala totala a judetului Bacau a fost in scadere in luna februarie 2006. Comparativ cu aceeasi luna din 2005, aceasta a fost mai mica cu aproximativ 0,5 la suta, atat in serie bruta cat si in conditii comparabile din punct de vedere al numarului de zile lucratoare. Comparativ insa cu luna ianuarie 2006, luna februarie s-a dovedit a fi totusi mai productiva tinand cont de indicatorii raportati de Directia Judeteana de Statistica (DJS) Bacau. Astfel, productia industriala totala a crescut cu peste 19,5 la suta in serie bruta si cu aproape 27 la suta in conditii comparabile din punct de vedere al numarului de zile lucratoare. Cu toate ca luna februarie 2006 a mers mai slab in privinta productiei industriale, cumulat pe primele doua luni ale acestui an, aceasta a reusit sa inregistreze o crestere cu aproximativ 0,7 la suta fata de perioada similara din 2005. Specialistii de la DJS Bacau pun aceasta crestere pe seama plusurilor inregistrate in industria prelucratoare cu aproape 1,1 la suta, in industria energetica cu aproximativ 8 la suta, in timp ce industria bunurilor de uz curent a inregistrat cea mai mare crestere, depasind cu 35 la suta productia realizata in primele doua luni din 2005. Nu la fel de productive s-au aratat industria bunurilor de folosinta indelungata, care a inregistrat o scadere cu aproape 20 la suta in perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2006 fata de perioada similara din 2005, si industria bunurilor de capital care a resimtit o scadere cu aproximativ 10 la suta raportat la aceleasi perioade. Din punct de vedere al productiei fizice, luna februarie a fost una cu un impact negativ in comparatie cu aceeasi luna a anului precedent. Din 140 de produse analizate, doar 43 au inregistrat cresteri, doua s-au mentinut la acelasi nivel, in timp ce 95 de produse s-au aflat in scadere. Cumulat pe primele doua luni din 2006, situatia judetului Bacau se prezinta la fel de sumbra. Astfel, s-a reusit „performanta” scaderii nivelului de productie pentru 100 grupe de produse in timp ce cresteri nu au inregistrat decat 40 de produse, comparativ cu perioada ianuarie – februarie 2005. Printre produsele care au inregistrat cresteri semnificative se numara tricotajele, hartia, carnea de porc taiata in abatoare, amoniacul de sinteza, in timp ce cauciucul sintetic, acidul sulfuric sau semiconservele de peste au inregistrat cele mai mari scaderi ale productiei fizice.Scris de Claudiu Banea
Salariatii de la CAROM au fost pacaliti de guvern
Banii promisi ca ajutoare sociale din partea Executivului pentru angajatii Carom nu au ajuns inca la destinatie. Cei 1,75 miliarde lei de la rezerva Ministerului Muncii au ramas in vistierie, in conditiile in care banii erau preconizati a fi impartiti cu ocazia sarbatorilor pascale. „Nimeni nu a primit nici un leu inainte de sarbatori. Nu stiu nimic de acei bani, nu stiu de ce nu au ajuns sau cand vor ajunge. Pana acum nu avem o confirmare ca acesti bani vor fi dati intr-o anumita zi. Oamenii si-au petrecut sarbatorile asa cum au putut”, a declarat Vasilica Udrea, liderul de sindicat de la Carom. Prefectul de Bacau, Gabriel Berca, sustine ca „din punct de vedere al implicarii Prefecturii in situatia Carom s-a facut tot ce se putea face. Legea a fost aprobata de Guvern si urma sa fie publicata in Monitorul Oficial. Intreg procesul se deruleaza prin Consilul Judetean si nu se putea face acest lucru intr-un timp relativ scurt”. Mai mult decat atat, alaturi de cei 600 de angajati care au primit deja notificarile in vederea disponibilizarii vor mai intra in randul somerilor si ceilalti 900 inclusi in programul de concediere colectiva. „Inainte de Paste am primit notificarile pentru ceilalti 900 de salariati care trebuie disponibilizati. Urmeaza sa stabilim ziua in care ne vom deplasa la Bucuresti pentru a discuta cu reprezentantii lichidatorului judiciar, cei ai Executivului si toti factorii implicati in problema de la Carom. Oricum vom urmari fiecare pas al lichidatorului pentru ca nu vrem ca societatea Carom sa fie vanduta unui grup de interese care sa o taie si sa o vanda la fier vechi. Am solicitat si prefectului sa fie foarte atent la ceea ce face domnul Marghescu pentru ca nu vrem sa avem parte de surprize neplacute. Am inteles ca deja se poarta discutii pentru cumpararea Carom, dar nu stim cine sunt cei interesati”, a adaugat Vasilica Udrea.Scris de Ovidiu Drug
