Stau claie peste gramada. Cu totii. Copii, sugari, adulti, femei, barbati, pustoaice, sugari. Hainele lor sunt adunate de prin gunoaie. Patul, paturile, ligheanele, mobila subreda, la fel. Nu au apa, nu au racord la energia electrica. Traiesc in niste conditii greu de imaginat. In praf, in mizerie, printre sobolani si gunoaie. O viata in ghetou.

In lipsa unei locuinte, a unui azil social, mai multe familii s-au gasit adapost in blocul ghetou de pe strada Bucegi. Un urias de beton, parasit, care sta in paragina. Pentru circa 30 de bacauani de-ai nostri, aici inseamna „acasa”. Sunt multi. E greu sa-i numeri. Stau la gramada si se gopodaresc cum pot. Elena, Petruta, Andrada, Ribana, Irina, Axinte, Renata, Lorena, Gabriel, Marcel sunt doar cativa dintre ei. Nu au unde sa stea. Unii au parinti, dar au fugit de acasa alungati chiar de ei, altii au pierdut orice speranta si acum o iau de la capat. In blocul ghetou.

Minori si adulti la un loc

Miros insuportabil, fatada coscovita, geamuri sparte, usi lipsa. Un loc in care si-au facut cuib sobolanii, dar si oamenii strazii. Un adevarat focar de infectie, o bomba biologica. In aceste conditii traiesc cu totii. Claie peste gramada. In duhoare, in mizerie. Dorm pe jos, pe paturi sau in paturi pe care le-au gasit la gunoi. Vreo patru stau la etajul doi, cei mai multi la trei, iar alti 4 sau cinci, la ultimul nivel. Se cunosc intre ei, dar nu-si fac rau unul altuia. Elena Hiliteanu, are 20 de ani si o fetita de doi ani. Cu ea sta si matusa ei, Laura Hiliteanu, de 39 de ani, mama a 6 copii. Majoritatea lor, minori. „N-avem unde sa stam. Am mama, dar m-a alungat de acasa ca nu-l accepta pe sotul meu. Aici stam. Decat sa dormim prin garaje, e mai bine aici. Mancam ce mai gasim in gunoaie. Mai vindem fier vechi, mai ajutam pe cei din jur si ne mai dau un ban. Apa caram de afara de la ciusmea. Nu cersim, nu facem rau. La gunoi ma duc, ca nu mi-e rusine, dar la cersit nu. Ma mai prinde si Politia si apoi de unde platesc amenda?”, mi-a spus Elena.

O noua sansa. Poate.

Fiecare dintre ei a incercat sa se angajeze. Unii au avut noroc, la Salubritate, dar cei mai multi, nu. Geamurile sunt sparte, pardodeala e sfaramata, peretii cazuti. Holurile mizerabile si scarile naclaite iti provoaca scarba. aStam aici cu totii. Am cerut si ajutor, dar doar ni s-a promis. Acum ne rugam sa nu fim dati afara si de aici. Ne e frica doamna, ca vin si ne alunga ca pe caini. Nu facem rau nimanui, iar blocul e parasit. Au mai venit pe aici oameni imbracati bine, dar ne-au spus ca daca ne prinde Craciunul aici, asa vom sta definitiv. Eu stau de patru luni aici. Visul meu e sa ma angajez undeva si sa am un acoperis de-asupra capului, al meu”, mi-a marturisit cu lacrimi in ochi si Octavian Adrian Irimia. El are 29 de ani. Mai are 3 frati si o sora. Dar s-a certat cu ei. Parintii i-a murit. Nu are unde sa se duca. Pe culoarele intunecate se vad piese de mobilier care nu si-au mai gasit locul in camerele stramte ca niste celule, carucioare pentru bebelusi, pungi, gunoaie.

Sunt fericiti

Alaturi e Adina. Are 16 ani si copil de nicio luna. Sotul ei, cum ii place sa spuna, lucreaza. Il cheama Robert Axinte si e cu trei ani mai mare decat ea. Are grija de fete ca de ochii din cap. „Am lucrat, la fatadele blocurilor, acum nu mai am nimic. N-am mai gasit nimic”, ne-a spus tanarul tata, speriat ca am venit sa-i evacuam din locusorul lor. „Ne e greu doamna, credeti ca aici e bine? Dormim pe jos, am adus perdele si covoare de la gunoi sa mai asezam pe aici cateceva. Mancam ce apucam si cat aveam. Sunt zile cand stam cu totii flamanzi. Mi-e mi s-a dat o casuta sociala in Izvoare, dar acolo au venit tiganii peste mine si m-au batut. Singura nu fac fata. Am patru copii aici cu mine si alti doi la leagan. Venituri…de la alocatiile copiilor, de ce mai adun prin gunoaie si vand, din fier vechi…”, incearca sa ma convinga si Laura Hiliteanu. Viata lor pare ca nu are un alt drum. Sunt fericiti acolo, in saracia lor. In mizerie si in putoare. Se bucura ca au gasit un loc unde pentru ei e „acasa”. Un loc in care e greu sa-ti imaginezi ca cineva poate locui. Intr-o viata linistita, pentru ei. In ghetou. In blocul parasit de pe Bucegi. Scris de Roxana Neagu

Autoritatile au lasat sute de mii de locuitori de pe Valea Trotusului la mila apelor. Situatia este mai dramatica decat inainte de inundatiile din 2004-2005, intrucat urmarile dezastrului care a dus la modificarea reliefului in zona nu au fost nici macar indeparatate. De la inundatiile din 2005 nu s-a efectuat nici o lucrare cu caracter permanent despre care sa se poata spune ca ar constitui pavaza in calea apelor dezlantuite.

De la inundatiile din 2005 guvernantii au alocat sume infime pentru protectia impotriva inundatiilor. Dintr-un necesar de peste 2.000 de miliarde de lei vechi, la cat ajunsese evaluarea in 2005, Ministerul mediului a alocat judetului Bacau 144 de miliarde de lei vechi pentru inlaturarea efectelor de pe toate cursurile de apa care au produs pagube in judet. S-au facut decolmatari, inaltari de maluri, si, pe ici colo, cateva lucrari definitive. Pe suprafete foarte mici, care la prima viitura mai serioasa vor fi luate de ape asa cum au fost luate si lucrarile de inlaturare a efectelor inundatiilor chiar dupa ce-au fost efectuate. Intr-un raspuns pe care
l-am primit de la Directia Apelor Siret cu referire la lucrarile de investitii efectuate pe cursul Trotusului, conducerea societatii ne-a informat ca timp de doi ani s-au alocat 144 de miliarde de lei vechi, pentru toate bazinele raurilor care au dat pe afara in 2005, iar dupa aceea nici un sfant. Potrivit raspunsului primit de la Directia Apelor Siret s-au efectuat lucrari de protectie impotriva inundatiilor pe tronsonul Ghimes-Comanesti-Bacau, de recalibrare a albiei si apararea malului cu gabioane. Aceasta din urma ar reprezenta o lucrare mai serioasa, intrucat se protejeaza malul de pamant cu saci de plasa de sarma care au fost umpluti cu pietre de rau. Doar ca suprafetele pe care s-au efectuat astfel de lucrari sunt ridicol de mici in comparatie cu necesarul. Lucrarile de aparare cu gabioane au fost executate in Comanesti, Asau, Agas, Brusturoasa, Darmanesti, Bogdanesti, Buciumi si Cotofanesti. Localitatile sunt multe, numarul de kilometri de maluri care au fost protejate insa cu gabioane este ridicol : 2,15.
Digul din pamant,
o ceapa degerata

O alta lucrare mai serioasa este aceea de constructie a unui dig lung de 2 kilometri in comuna Urechesti. Digul exista, este construit din pamant si pietris si nu ofera siguranta nici cat negru sub unghie pentru locuitorii din comuna urechesti. aDigul s-a facut in 2005. Dar la noi necesarul de amenajari este de 12 kilometri de curs de rau care trebuie corectat, indiguit si consolidat. Vorbim de lucrari serioase, care sa protejeze la modul real comuna”, ne-a declarat Nicolaie Talaba, primarul din comuna Urechesti. El ne-a precizat ca lucrarile de amenajare pe rau in zona comunei sunt cu atat mai necesare cu cat acolo, in zona, se aduna toate apele de pe Trotus si afluentii sai, precum si cele de pe versanti. aNoi suntem cel mai jos din punct de vedere al altitudinii localitatilor de pe bazinul Trotusului. Ceea ce aveam acum, acel dig este total insuficient. El a fost construit pentru un debit de 1.500 de metri pe secunda, ori la inundatiile din 2005, debitul a fost de 2.800/secunda. Trotusul era mai lat ca Dunarea”, ne-a precizat primarul.

Val de nemultumiri

Recentele inundatii de pe Siret parca i-a trezit din nou pe alesii de pe Valea Trotusului. Acestia spun ca lucrarile realizate sunt insuficiente ca sa tina piept puhoaielor. Sunt facute pe distante foarte mici si, nu intotdeauna, in punctele vitale. La Brusturoasa, lucrarile de recalibrare si consolidare s-au terminat in 2006 si masoara 1 km. Comuna ar avea nevoie de mult mai multe consolidari. Si cum o nenorocire nu vine niciodata singura, s-au distrus si torentii, care aparau comuna de aluviunile de pe versanti. aLucrarile realizate sunt bine facute, dar infime. Am avea nevoie de minim 6 km de aparare de mal. A venit o comisie de la Ape luna trecuta sa vada ce lucrari ar mai fi necesare. Ne-au spus ca proiectul se deruleaza pe 10 ani. Nu ramane decat sa ne rugam ca in acesti 10 ani sa nu mai ploua torential. Avem insa o alta problema grava : torentele. Au fost construite sase torente pe cursurile paraielor si toate sunt colmatate. Mai mult, unul s-a rupt. Problema este ca nu pot fi decolmatate ci trebuie construit alt torent in fata lui. Torentele sunt in administrarea Consiliului Local si am avea nevoie de miliarde de lei vechi pentru asemenea lucrari, ceea ce este o suma imensa pentru o primarie. Am facut demersuri catre Prefectura sa ne ajute”, spune Sorin Antonoaie, primarul comunei Brusturoasa.

Mii de oameni aparati de cateva zeci de gabioane

La Asau, alte probleme. Aici in locul unde apele au facut aproape cele mai mari ravagii prin furia cu care au distrus totul in cale, oficialii de la mediu au decis ca apele pot fi stavilite cu doar 30 m de gabioane. Lucrarile la podurile luate aproape in totalitate de ape, au ramas in stadiu incipient. „S-au facut lucrarile, dar sunt insuficiente, pe portiuni mici. 30 de metri de gabioane vechi s-au rasturnat si trebuie refacute. Fondurile pentru calamitati s-au blocat in 2006. De atunci, lucrarile la podurile din Agastin si Mazilu au ramas in stadiul de piloni. Mai mult, nu avem bani cu ce sa platim ce s-a lucrat si firma ne-a dat in judecata ca sa isi recupereze banii. Pentru ca nu avem acest pod la Agastin, oamenii trec pe o punte de lemn, iar daca moare cineva trebuie sa treaca prin apa. Nu mai spun ca daca este un incendiu si vine apa mare, nu se poate ajunge la cele 20 de gospodarii”, ne-a spus Constantin Radulescu, primarul comnei Asau. o alta comuna grav afectata de inundatiile din 2005 este Agas. Alte doua inundatii au trecut peste comuna de atunci. Pentru toate distrugerile facute atunci de ape guvernatii au dat bani doar pentru construirea a trei punti pietonale, care trebuie sa inlocuiasca trei poduri zdravene. aAvem speranta in licitatiile care vor avea loc in luna august, dar lucrarile propriu-zise vor incepe probabil anul viitor. Am mai avut doua inundatii din 2005. Avem trei poduri pe tuburi, care sunt in pericol de a fi luate de apa. Masinile trec prin apa pentru ca avem doar punti pietonale. De exemplu, la Sulta, podul este facut 70 %, iar la Goioasa si la Cotumba avem grinzile, dar sunt pe marginea drumului din lipsa de bani. Am avea nevoie de 140 miliarde de lei vechi”, ne-a spus si Doru Merlusca, primarul din Agas.

Autoritatile dau din umeri ca nu sunt bani

Primarul din comuna Cotofanesti aproape ca a renuntat sa mai spere ca localitatea sa va fi protejata de inundatii. Cand intreaba de lucrari, primeste drept raspuns o intrebare : aDe unde bani?”. In comuna s-a facut o recalibrare de albie de 400m si o aparare de mal de 100 m. Potrivit primarului 10 ha de teren au fost inundate recent. „Pe paraul Bilca, avem nevoie de lucrari serioase. Pe langa cele 10 ha de teren extravilan care este inundat si oamenii au renuntat sa il mai cultive, 30 de gospodarii sunt in bataia apelor. Dar, cel mai grav este ca avem drumul de la intrarea in sat care daca este rupt se distruge singura cale de acces in sat”, a precizat primarul din Cotafanesti, Viorel Olariu. Singurul mai optimist, dintre alesii localitatilor de pe Valea Trotusului este primarul din comuna Bogdanesti. aDeocamdata avem situatia sub control la debite medii. Consiliul local a alocat 500 milioane de lei vechi pentru lucrari. Problema noastra este o punte pietonala peste Oituz, care ar trebui transformata in pod de beton cu un singur fir pentru care avem nevioie de 10 miliarde lei vechi”, a precizat Nicolae Andrusca. La cestea se mai adauga lucrarile care trebuie efectuate in zona a trei orase, Onesti, pentru digul de aparare, Comanesti, pentru acelasi obiectiv si Targu Ocna. Numai in cele trei localitati se apreciaza ca valoarea lucrarilor aproape ca ar depasi-o pe cea a a evaluarilor facute in 2005 de 2.000 de miliarde de lei vechi.

Sefii de la Ape se apara cu limbaj de lemn

Oficialii de la Directia Apelor Siret sustin ca din punctul lor de vedere au facut tot ce era posibil, pentru ca au facut evaluari si au cerut bani. Acestia s-au alocat prin doua hotarari de guvern. aValorile alocate pentru lucrarile nominalizate in HG 828/2005 si 830/2005 au fost foarte mici in comparatie cu necesarul, ele permitand executia lucrarilor intr-o ordine stricta a prioritatilor: decolmatari de albii si de poduri, aducerea albiilor pe vechiul curs si realizarea apararilor de mal in punctele critice. Lucrarile s-au executat in regim de urgenta, cu incredintare directa, avand aprobarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor”, se precizeaza intr-un raspuns remis la redactie. Sefii apelor spun ca nu ne-au lasat insa fara nici o pavaza in calea puhoaielor. aPentru etapa de perspectiva, Directia Apelor Siret Bacau a intocmit un numar de 10 Studii de fezabilitate, care s-au avizat si au fost inaintate pentru cuprinderea in Lista de investitii in vederea inceperii executiei. Proiectele satu in serbtarele ministerelor de resort de la bucuresti de luni de zile, si abia acum au inceput sa se miste lucrurile mai repede. Asa incat au fost licitate lucrari pe Trotus, dar in Harghita. aDeasemenea s-a dat anuntul pentru proiectarea si executia obiectivului de investitii aAmenajare rau Trotus si afluenti pe tronsonul Ghimes-Urechesti in judetul Bacau”, se mai precizeaza in raspuns. Scris de Mioara Radu, Daniela McAllister

Intre doua vizite in tari exotice, politicienii de la Bucuresti si-au tras cizme noi de cauciuc, si-au scos tricourile de vreme rea care sa le acopere aarmaniurile”, s-au suit in elicopter si au purces la un pelerinaj nebunesc in Saucesti. Ministri, secretari de stat, presedinte si din nou alti ministri s-au calcat pe bombeuri cu sinistratii, s-au pozat si au defilat in fata camerelor de luat vederi. Ba mai mult, au participat la regia ieftina pusa la cale de un post de stiri din Bucuresti, mangaindu-se pe tricou cu cel mai mare fan al jocului piramidal Caritas. Au mimat supararea, au plans pe umerii batranilor din Saucesti, au mirosit aerul infectat de miresme de hoit din comuna bacauana. Presedintele a descalecat aici de doua ori. Nu cu fesul, ci cu tricoul galben, cu hahaitul din dotare. Ca sa fie popular si sa puna la treaba autoritatile locale, Basescu a gustat si din ciorba sinistratilor, declarandu-se satisfacut de fasolele din borsul servit oamenilor ramasi fara adaopst. Mai nou, ieri, la ora la care am scris aceste randuri isi anuntase prezenta ministrul transporturilor, Ludovic Orban. Doar Elena Udrea a lipsit din zona, dar inca nu este timpul pierdut. Cei din Saucesti mai au inca sansa sa vada decolteul blondei cotroceniene si sa asculte sfaturile pline de intelepciune ale celei mai cunoscute purtatoare de genti Louis Vuitton.
Calamitatile si dezastrele atrag alesii de la Bucuresti mai ceva ca sfintele moaste ale vreunui sfant depus la vreo biserica. Batatalia pentru imagine este fantasitica, mai ales in perioada verii, atunci cand atacurile la adversari inceteaza. Probabil ca toate casele afectate vor fi ridicate. Probabil ca li se vor acorda ajutoare celor care au avut de suferit de pe urma viiturilor. Esenta problemei insa, nu se va rezolva niciodata. Imi aduc aminte de o iesire a unui personaj local, imediat dupa inundatiile din 2005, atunci cand Gara, Vama si strada Mioritei pareau o adevarata Venetie. S-au promis atunci masuri drastice, demiteri, justitie si procurori. Ei bine, nici macar un amarat de dig nu a fost construit. Asa se va intampla si la Saucesti, iar scenariul de anul acesta se poate repeta, Doamne fereste si in viitor. Pelerinajele vor continua cu aceleasi figuri de ministri si eventual presedinti. Problemele insa vor fi exact aceleasi.Scris de Ionut Avram

In timp ce un pensionar din Germania isi face planuri pentru o excursie exotica, un pensionar de pe taramuri mioritice este preocupat, in cea mai mare parte a timpului, de pretul alimentelor si de facturile la utilitati. Scumpirea gazelor naturale, a curentului electric si a combustibililor are, mereu, un efect de domino, culminand cu noi si noi scumpiri in toate sectoarele pietei. Cresterea preturilor la carburanti are de fiecare data drept efect un lant intreg de scumpiri. Transportul, procesele de productie si desfacere se scumpesc inevitabil, aceasta in tandem cu veniturile a caror crestere nu izbuteste sa faca fata continuelor majorari ale preturilor. Conform statisticilor Bancii Nationale a Romaniei, unul dintre factorii decisivi in cresterea inflatiei in al doilea trimestru al acestui an tine de „escaladarea pretului international al petrolului”, de „revizuirea substantiala a traiectoriri proiectate a preturilor combustibililor in conditiile cresterii puternice a cotatiilor petrolului”. Mai concis, atat timp cat petrolul nu se va ieftini, nu exista nicio sansa pentru temperarea tendintelor de crestere constanta a preturilor in toate sectoarele economice. Si, cum productia de petrol, dupa cum bine se stie, este limitata la cateva state care detin un fel de monopol in acest sens, ieftinirea produsilor petrolieri este doar o utopie. Mai rau, desi pretul barilului de petrol a scazut finalmente sub 120 dolari, se estimeaza ca pana la sfarsitul anului se va ajunge la peste 170 dolari. Ceea ce inseamna, inevitabil, alte scumpiri.

Din toamna,
un nou atac la buzunare

Cresterile de preturi care vor afecta cel mai puternic linistea romanilor sunt, normal, cele la alimente. Carnea si produsele din carne, lactatele si uleiul vor avea cresteri de preturi de pana la 10%, procent deloc linistitor pentru o tara unde veniturile sunt asa cum sunt. La acestea se vor adauga plusurile de la facturile de energie electrica si termica, ce se vor face simtite imediat ce va incepe sezonul rece. Dupa cum se stie, pretul combustibililor si al curentului electric reprezinta nu mai putin de 6% din pretul produselor alimentare. La acestea se adauga costurile legate de transport, procesare, desfacere. Per total, un minim de 10% care se va face simtit in preturile tuturor alimentelor. Deloc o veste imbucuratoare. Singurul lucru care poate fi considerat „pozitiv”, este ca preturile medicamentelor nu vor fi, deocamdata, afectate de valul de scumpiri generat de cresterea pretului la carburanti. Abia dupa 31 august va fi decisa situatia medicamentelor, si asa mult prea scumpe pentru cei ce au nevoie de ele.Scris de Emilian Berceanu

Confirmarea ca societatea Amurco SRL Bacau ne-a intoxicat ieri cu o valoare dubla decat limita admisa nu am fi avut-o poate daca la Agentia pentru Protectia Mediului(APM) nu ar fi sunat patru cetateni. Unul de pe Calea Republicii, unul de pe strada Electricienilor, un altul de pe strada Proiectantului si un altul de pe Bicaz. Asta reiese din comunicatul de presa transmis redactiei noastre si semnat de sefii APM Bacau. In acelasi comunicat se scrie ca angajati ai laboratorului propriu APM „au procedat la recoltarea si analiza probelor, in paralel cu SC Amurco SRL si in prezenta Comisariatului Judetean de Mediu”. Intre orele 9.40 si 10.58, in care au fost facute masuratorile, inspectorii de mediu au stabilit ca pe strada Chimiei s-a inregistrat o valoarea aproape dubla decat limita admisa. Din comunicat este omisa informatia cea mai importanta: daca societatea care ne-a poluat din nou a primit sau nu amenda si cat de mare ar putea fi aceasta. Scris de Cezara Duta

Selectia va fi organizata la sfarsitul lunii august la Vaslui. Sunt asteptati sa participe toti cei care s-au inscris in baza de date a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca in strainatate. Din judetul Bacau peste 1.000 persoane au depus dosarul ori CV-ul. Peste 150 au plecat pana acum la lucru in strainatate.

Daca italienii nu ne mai vor la ei, spaniolii ne asteapta, in continuare, cu bratele deschise la munca in tara lor. Si mai ales vor forta de munca din zona Moldovei, dovada ca in 28 august va fi organizata la Vaslui selectia persoanelor care urmeaza sa lucreze in sectorul agricol din regiunea Toledo-Spania, la Villa de don Fabrique. Selectia se va desfasura la Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala (strada Alexandru Donici, nr.2, in spatele Inspectoratului Scolar, in apropierea Liceului aMihail Kogalniceanu”) al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Vaslui, cu incepere de la ora 9.00. aLa selectie pot participa persoanele care s-au inscris in baza noastra de date pentru munca in strainatate si au dosar depus in acest sens ori CV, ne-a declarat Daniela Balan, purtatorul de cuvant al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau. Noi ne vom implica in sprijinirea colegilor de la Vaslui. Consilierul nostru de la compartimentul Eures (pentru munca in strainatate-n.n.) ia legatura cu fiecare persoana inscrisa in baza de date si ii aduce la cunostinta aceasta oportunitate. Totodata, persoana respectiva trebuie sa confirme ori sa infirme participarea”. Cei care se vor prezenta la selectie vor trebui sa aiba la ei buletinul ori cartea de identitate, pasaportul si numarul de inregistrare in baza de date pentru munca in strainatate. De aceasta data oferta spaniolilor este de 212 posturi. Dintre acestea, 70 la suta sunt pentru barbati iar 30 la suta pentru femei, varsta acceptata fiind de 20-50 de ani. Cei alesi de firma angajatoare vor pleca la munca in 20.09.2008. Ei vor avea contract de munca pentru aproximativ o luna. Pentru munca prestata vor fi platiti cu un salariu brut de 53,48 euro pe zi, din care vor ramane in mana cu 43,94 euro. Ei vor munci zilnic, in intervalul orar 8.00-13.00 si 15.00-18.00. La intoarcere se asigura transportul care va costa 85 euro. Cei inscrisi in baza de date care doresc sa mearga la selectia din 28 august vor trebui sa confirme participarea pana in 25 august, cel tarziu, la compartimentul Eures.

Multi chemati, putini alesi

Inscrierea in baza de date, la compartimentul Eures (telefon 0234541676, e-mail: ajofmbc@ajofmbc.spidernet.ro), se face prin depunerea direct la acesta a dosarului ori prin inaintarea unui CV in limba romana/engleza. In prezent, la AJOFM Bacau sunt in evidenta peste 1.100 persoane care vor sa gaseasca de lucru in strainatate. Peste 400 dintre ele au trimis CV iar 700 au depus dosarul. O parte dintre persoane (448) au fost preluate din evidentele fostului Oficiu de Migrare a Fortei de Munca, in septembrie 2007. Dintre ele, pana la inceputul lunii iulie, 157 au reusit sa plece la munca in Germania, Spania, Danemarca, Marea Britanie ori Italia. aDar, cu siguranta, numarul real al persoanelor care au accesat un loc de munca in strainatate este mai mare, a mai spus reprezentantul AJOFM Bacau. Multe persoane sunt contactate direct de catre angajator, deci nu poate fi redat numarul exact al celor plasate de la nivel judetean”. Pentru anul acesta mai sunt oferte din Finlanda (6 locuri de inginer constructii civile), Italia (infirmier-10, ingrijitor-4, tehnician automatist-1, inginer energetician/electrician-2), Lituania (sofer-30), Malta (ospatar-10) si Republica Ceha (miner supraveghetor-60, lucrator in producerea cauciucului-21, programator IT-5). Pentru acestea urmeaza sa se organizeze selectia, probabil, in alte centre.Scris de Elena Tintaru

Cum iesi din comuna Garleni (Girleni?), mergand spre Bacau, dupa poligonul militar te intampina un frumos panou pe care sta scris, intre altele: aHEMEIUS. Bine ati venit!”. Mergi o suta si ceva de metri si, tot pe partea dreapta, dai de un alt indicator pe care este scris: HEMEIUSI. Diferenta de o litera: un inoportun sau, dimpotriva, I. Nedumerirea nu-ti este spulberata cand, dupa numai douazeci de metri, pe aceeasi parte a soselei, gasesti un alt panou, Si mai enigmatic, pe care scrie: C…na H.MEIUSI. indemni automobilul sa se intoarca, iti freci bine ochii si incerci sa vezi daca ai vazut bine. Ochii iti ofera, din nou, aceleasi informatii… Te gandesti, mai intai, daca nu cumva o fi o localitate cu trei granite. Te razgandesti, si-ti trece prin tartacuta ca ar putea fi vorba despre trei localitati diferite, despartite, care au granitele la distante foarte mici. intr-una din localitati, cea de la mijloc, cred ca ar trebui ca putinii locuitori sa convietuiasca stand intr-un picior. Imi iau inima-n dinti Si risc a crede in faptul ca este vorba despre o singura localitate. Pe Google Earth gasesc: HEMEIUSI, Bacau, Romania, Europa. In documente mai vechi sta scris HAMEIUSI. Devin terestru. Citesc pe bornele kilometrice Si pe placutele de inmatriculare (eliberate oficial) de pe carute: HEMEIUSI. Alerg iar la internet si citesc documente oficiale cu Grupul Scolar Agricol Hemeiusi, Grupul Scolar agricol Hemeius, Scoala aGrigore Tabacaru” Hemeius, Scoala aGrigore Tabacaru” Hemeiusi, Parcul dendrologic tot in cele doua variante etc. In cartea de telefon gasim: HEMEIUSI. Intreb cetateni aflati pe strada. Unii ma privesc asa cum te uiti la un proaspat cazut de pe Luna, altii zic Hemeius sau Hemeiusi. Unul chiar ma intreaba: aCe importanta are?”. Pentru a evita , parca, orice controversa, un patron simpatic Si-a abotezat” cochetul magazin, simplu: HEME. Prof. Mihai Laslau, directorul Scolii aG.Tabacaru”, ne spune: aPe stampila scolii noastre scrie Hemeiusi”. Pe firma Grupului Scolar Agricol, ca si pe stampila acestuia, este scris HEMEIUSI. Viceprimarul Ion Mihaila zice fara echivoc: aNumele comunei este Hemeius. Candva, comuna s-a numit Hameiusi”. Adina Ciuchi, secretar al primariei, pare sa lamureasca putin misterele: aDin 1982, cand a fost reorganizarea administrativ-teritoriala, ne numim Hemeius, fara i. Pagina noastra pe internet este cu i. A fost gresit scris. Vom rezilia contractul cu firma care a realizat pagina, pentru ca… nu suntem noi acolo, nu ne regasim”. Numai ca noi am gasit pe monumentul istoric din centrul localitatii scris tot HEMEIUSI, desi inscriptia este datata 2002, adica dupa 1982… HAMEIUSI, H.MEIUSI, HEMEIUSI, HEMEIUS… Comuna isi cauta identitatea de 528 de ani. Este atestata documentar in 1470. Hatrii de serviciu spun ca pana la sarbatorirea a una mie ani de existenta va fi clarificata denumirea localitatii. Scris de Ion Fercu

Ioan Sandu, din Pascareni-Valea lui Ion, comuna Blagesti, ne-a sesizat cu privire la ajaful pe care mistretii al practica, sistematic, de ani de zile, prin distrugerea recoltelor”. Zice dumnealui: aZonele Dealul Viei, Curaturi si Boita, aflate an apropiere de padure, sunt paraduite ca la carte de catre mistreti. Recolta noastra este in mare pericol. Am ajuns un fel de paznici de noapte pentru recolta noastra si nu ni se pare ca este normal. Este posibil ca mistretii, haituiti de oameni, sa-i atace si pe acestia”. Alti cetateni spun ca, de fapt, an ultimii ani, atacurile mistretilor au devenit ceva obisnuit, motiv pentru care, avand in vedere lipsa de reactie a autoritatilor, vor trece la represalii impotriva jivinelor agresive. Cu alte cuvinte, le vor impusca, le vor suprima, cumva, existenta. Primarul Laurentiu Munteanu ne-a spus: aVom lua legatura cu cei de la ROMSILVA, pentru a vedea ce este de facut. Trebuie sa-i ajutam pe oameni”. Lucratorii silvici prefera anonimatul. Unul dintre ei ne-a precizat: aROMSILVA nu are nicio legatura cu aceasta problema. Animalele salbatice se afla, prin arendare, an gestiunea AGVPS. Poate ca aceasta firma va putea rezolva problema”. Un alt salariat silvic crede ca apagubele nu sunt atat de mari”, desi recunoaste ca amistretii ataca an fiecare an recoltele”. Amuzandu-se, avanseaza ideea si necesitatea diversitatii surselor de hrana pentru mistreti, apentru ca ei trebuie sa arate foarte bine atunci cand sunt impuscati”. Scris de Ion Fercu

Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti a primit miercuri vizita presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, dr. Vasile Ciurchea. Oaspetele a fost uimit sa intalneasca pacienti din judete indepartate ale tarii si crede ca spitalul din Moinesti poate rivaliza cu orice unitate de elita. Pentru inceput a fost vizitata maternitatea, care functioneaza din anul 2003, dotata cu aparatura performanta. „Daca macar jumatate din maternitatile din tara ar arata asa, ar fi bine”, a precizat dr. Ciurchea. Delegatia a trecut prin toate sectiile spitalului. Presedinte CNAS a remarcat curatenia desavarsita si conditiile hoteliere de care beneficiaza pacientii. „Am intalnit o pacienta tocmai din Alexandria. Este curios ca a trecut de Bucuresti pentru a veni la Moinesti”. Adresabilitatea deosebita si in continua crestere determina spitalul sa acorde un numar mare de servicii medicale, peste valoarea contractului incheiat cu CJAS. „Am aflat ca doar 18 % dintre pacienti sunt localnici, a declarat presedintele CNAS. Pentru depasirile de contract, noi dispunem de o suma pe care o putem utiliza pentru decontare.” Dr. Cotarlet a aratat ca o mare parte din investitii au fost realizate cu fonduri europene, („ne plac foarte mult acesti bani”, a subliniat managerul de la Moinesti) dar si cu sponsorizari primite din tara si din strainatate. Scris de Doina Mincu

Ministerul Sanatatii Publice a eliberat de la 1 ianuarie 2007 mii de certificate si adeverinte necesare recunoasterii in celelalte state membre UE a titlurilor de calificare dobandite in Romania in profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical si moasa. In timp ce spitalele romanesti scost la nesfarsit posturi de medic, in Franta, numarul medicilor romani a crescut cu 320 la suta. Spitalele care se vor construi risca sa ajunga muzee de lux.

Medicii romani s-au grabit sa obtina documentele de plecare, chiar daca nu toti intentioneaza sa isi schimbe locul de munca. La Autoritatea de Sanatate Publica (ASP) sunt vizate zilnic acte de studii necesare in UE. „Cam 95 la suta din apostile sunt pentru actele de studii necesare personalului medico-sanitar peste hotare”, ne-a declarat Adam Jofa, seful compartimentului resurse umane al ASP. Pana acum, strainatatea a atras mai mult asistenti medicali. Dintre medici, putini au plecat la mai bine, lasand in urma ani multi de studiu, salariile care nu-i multumeau si traditionalul „plic”.

Franta ne-a afurat” multi medici

In tot mai multe tari, pregatirea si gradele profesionale ale medicilor romani sunt recunoscute. In acest caz, si tentatia este mai mare. „Trebuie sa recunoastem ca plecarea in strainatate este o dorinta mai veche a medicilor, ne-a declarat dr. Elena Stanga, presedintele Colegiului Medicilor. Daca se recunosc studiile, pregatirea, este de asteptat sa se plece masiv. La noi este deficit de medici, dar in strainatate e la fel. Un medic poate castiga de cateva ori mai mult in strainatate decat aici. Din cate stiu, sunt multi colegi tineri care s-au hotarat sa plece.” Medicii de familie au fost primii care au primit oferte de plecare, mai ales din Franta, pentru salarii de 5.000 de euro si locuinta gratuita. La inceputul anului trecut, stirea a facut valva. Nu s-a plecat insa masiv, deoarece promisiunile de cresetere a veniturilor cabinetelor de medicina de familie s-a concretizat. Si Programul national de evaluare a starii de sanatate a populatiei a rotunjit veniturile medicilor, asa ca dosarul de plecare a ajuns in sertar. Au migrat, in schimb, medici specialisti din spitale. Managerul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti a aflat cu ocazia unei recente deplasari in Franta ca, in spitalele de acolo, numarul medicilor romani a crescut cu 320 %, desi salariile nu sunt foarte mari.

Nici macar 2 medici la mia de locuitori

Conform unui raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Romania se afla pe locul 31 din 33 tari europene la incadrarea cu medici, cu 1,9 la mia de locuitori. Si acoperirea pe judete si specialitati este disproportionata. Bacaul este printre judetele cu deficit de medici. In municipiul Bacau se vor construi doua spitale noi: unul municipal si unul judetean. „Ne intrebam cine va lucra in ele daca ramanem fara medici, ne-a declarat dr. Catalin Andriescu, presedintele Asociatiei medicilor de familie. Am propus acorduri cu tarile care absorb specialistii romani pentru controlul fenomenului si o forma de migratie temporara.”

Tinerii medici nu se bat nici pentru spitale cu fata europeana

Lipsa interesului medicilor fata de sistemul sanitar public este pusa mereu pe seama salariilor mici si a conditiilor vitrege de munca. In ultimii ani, au aparut insa si spitale cu fata europeana, dar nici acestea nu au candidati la concursuri. „Spitalul Polimed, din Podu Turcului, ofera conditii deosebite de lucru si scoate frecvent posturi la concurs, a explicat Adam Jofa, sef resurse umane la ASP. De fiecare data am primit telefoane de la potentiali candidati, care s-au interesat de drumuri, de distanta pana la oras.” Nici posturile in spitale din orase nu-i prea atrag pe tinerii medici. La ultimul examen de rezidentiat, din iunie, pe 22 posturi numai in spitale din mediul urban si la ASP s-au prezentat doar 24 de candidati.Scris de Doina Mincu

Viceprimarului din Buhoci i-a fost retras sprijinul politic, iar celui de la Traian nu i-au fost validate voturile la balotaj de catre reprezentantul Prefecturii.

Partidul Democrat Liberal a inregistrat deja doua esecuri dupa alegerile locale. Prima pierdere a democrat liberalilor a fost in comuna Buhoci, unde viceprimarul ales initial de consilieri a ramas fara sprijinul politic din partea partidului. Olguta Anisia a ramas si fara functia de consilier local si fara cea de viceprimar, dupa ce Biroul Permanent al PD-L a decis retragerea sprijinului politic. Motivul acestei hotarari a fost acela ca Anisia a fost acuzata de colegii de partid ca face joc dublu, in favoarea PSD. Daca in acest caz, democrat liberalii si-au asumat cu buna stiinta pierderea postului de viceprimar, nu acelasi lucru se poate spune despre functia similara din Primaria Traian. „In aceasta comuna, la primul tur al alegerii viceprimarului s-a ajuns la balotaj. Candidatul PD-L, cel de la PNL si cel de la PSD au avut un numar egal de voturi din partea consilierilor. La turul doi, candidatul PD-L a avut cele mai multe voturi, cinci la numar. Reprezentantul Prefecturii, Mioara Manea, care avea obligatia sa urmareasca respectarea legii, a facut o omisiune in mod intentionat sau din greseala. Legea spune clar ca in situatii de balotaj se declara castigator candidatul cu cele mai multe voturi, nu se specifica nimic de majoritate absoluta”, a declarat Nicolae Olaru, presedinte PD-L Bacau. Mioara Manea, director executiv la Directia de Verificare a Legalitatii Actelor, a fost insa de alta parere atunci cand a participat la sedinta de consiliu local din Traian. Ea a decis ca este nevoie de inca o sedinta, a carei data a fost stabilita la cinci zile distanta de prima. Doar ca ordonanta 35, referitoare la alesii locali, specifica faptul ca „se organizeaza al doilea tur de scrutin in aceeasi sedinta, la care vor participa candidatii situati pe primele doua locuri. La al doilea tur de scrutin este declarat ales viceprimar consilierul care a obtinut cel mai mare numar de voturi”. Potrivit ordonantei, candidatul PD-L, care a avut cinci voturi ale consilierilor, ar fi trebuit declarat castigator, in fata contracandidatilor sai care au avut doar 3 si respectiv 2 voturi. Reprezentantul Prefecturii a stabilit insa ca pedelistul nu poate fi viceprimar pentru ca nu a obtinut majoritatea voturilor celor 11 consilieri. „Prevederea legala este ca viceprimarul se alege cu majoritatea consilierilor in functie”, a declarat telefonic Mioara Manea, dupa ce ne-a spus ca nu-si mai aminteste exact cazul din Traian. Directoarea din Prefectura invoca insa legea administratiei publice locale, in care nu se face nicio trimitere la situatiile de balotaj, asa cum era cea inregistrata in comuna Traian. Modul in care se alege viceprimarul in situatiile de balotaj este specificat doar in Ordonanta 35. Cert este ca, din cauza interpretarii directoarei Manea, la urmatoarea sedinta de consiliu a iesit viceprimar candidatul PNL, Dana Moraru. Candidatul PD-L, Marius Sechel, este considerat de colegii sai de partid castigatorul legal al balotajului, motiv pentru care organizatia judeteana PD-L ii va cere prefectului sa limpezeasca problema din Traian cat mai repede posibil. Sechel le-a luat-o inainte sefilor din Bacau si a facut deja plangere in contencios administrativ. Primul termen de judecata a fost stabilit in luna octombrie.Scris de Cezara Duta

Un batran de 75 de ani, din Bacau, este obligat sa dea explicatii in instanta, desi nu este vinovat. El s-a trezit cu o amenda pe care trebuia sa o plateasca, chiar daca adevaratul faptas este cu totul alta persoana. Totul, din vina agentului de Politie, care a intocmit procesul verbal de contraventie.

Caz incredibil in cartierul Izvoare, din Bacau. Un batran de 75 de ani, Constantin Lazar, s-a trezit peste noapte ca este un mare infractor si ca trebuie sa plateasca o amenda contraventionala de 280 de lei noi din senin. „A venit postasul si mi-a dat plicul. Era de la Sectia 1 de Politie din Bacau. Eram amendat ca nu am grija de animale, de cai, care cica ar fi stricat recolta mai multor vecini. Mi-am facut cruce. In halul in care sunt eu, sa am si cai! Singurele mele animale sunt o pisica si un caine, care stau pe langa mine, in casa”, ni s-a plans batranul. El este imobilizat intr-un carucior. Ambele picioare ii sunt amputate de la genunchi in sus. Din cauza diabetului, a facut arterita si nu s-au mai putut salva membrele inferioare. Politia a venit in ancheta, in comuna, a facut cercetari si a dat verdictul: sunt caii lui Lazar. „S-a speriat de moarte, a spus si nora mosului, Dorina Lazar. A crezut ca amenda inseamna si inchisoare. Nu a mai dormit noaptea, ii era frica, mai ales ca nu e vinovat. Cum sa merg eu asa cu el in instanta?” Chiar si asa politistii au intocmit proces verbal pe numele lui, in baza plangerilor prealabile ale vecinilor. „M-am speriat de moarte. L-am rugat pe baiat sa se duca la Politie sa vada ce este si sa intrebe cum poate sa mi se intocmeasca mie un proces verbal in lipsa. S-a dus, iar de acolo i s-a spus ca s-a facut o greseala”, a mai adaugat batranul . S-au facut cercetari, Politia a revenit in zona si a descoperit, incredibil!, ca adevaratul faptas si vinovat este un alt Lazar, fratele lui Constantin Lazar, adica Vasile Lazar. „Am ramas si eu masca. Asa o fi, mai spune Constantin Lazar. Numai ca acum eu trebuie sa ma tarai prin instanta, ca cica altfel nu au cum sa anuleze procesul verbal. Cum sa ma duc eu acolo? Si de ce daca nu sunt vinovat? Agentul de Politie mi-a zis sa fac o cerere sa anulez procesul, a venit mi-a luat toate actele, dar eu m-am trezit acum si cu citatie de la Judecatorie!”. Si vecinii lui Lazar sunt de partea omului. Ei recunosc ca au facut plangere cu privire la distrugerea recoltelor de cai, dar ca niciodata nu au declarat ca ar fi animalele lui Constantin Lazar. „Caii lui Lazar mi-au distrus mie recolta, ne-a spus Mircea Nedelcu, unui dintre proprietarii de teren, care a facut reclamatie. Dar nu ai lui Constantin, ci ai lui Vasile. Aici s-a gresit. Nea Constantin este in varsta, nu are picioare, nu e el cel vinovat. Sunt frati. Poate ca s-a facut o greseala la Evidenta Populatiei. Noi si politistului i-am spus ca sunt caii lui Vasile Lazar”. Totul parea invelit in mister, pana ce chiar politistul in cauza si-a dat seama de greseala. Sec, acesta a cerut doar anularea in instanta a procesului verbal, intocmit chiar de el. „A fost sanctionat si adevaratul proprietar al animalelor, iar procesul verbal in cauza intocmit pe numele lui Constantin Lazar a fost inaintat catre instanta de judecata pentru a dispune anularea lui”, a precizat subinspectorul Narcisa Butnaru, reprezentantul si ofiterul de presa al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Cu toate acestea, pe 5 noiembrie a.c., Constantin Lazar este citat in instanta. Dintr-o eroare. El va fi judecat fara a fi insa si vinovat. Scris de Roxana Neagu

Una din miile de mame care au dat nastere copiilor gemeni a reusit sa castige in instanta dreptul la indemnizatie pentru toti acestia, si nu numai pentru unul dintre ei. De ani de zile legislatia in vigoare prevede ca mamele care au nascut gemeni (doi sau trei, chiar) beneficiaza doar de o singura indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de doi ani. Mai exact legea prevede ca la stabilirea indemnizatiei trebuie sa se aiba in vedere nasterea.

Totodata precizeaza ca aprin nastere se intelege aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii”. In baza acestei mentiuni din lege, indemnizatia de 800 lei se da doar pentru un copil, indiferent cati bebelusi au rezultat in urma sarcinii. Fericita mama, din Alba Iulia, care a nascut tripleti, a obtinut la Curtea de Apel de aici anularea textului de lege amintit. Astfel, ea urmeaza sa primeasca lunar 2.400 lei (800 lei x 3), incepand din 4 decembrie 2006 pana expira concediul de crestere a celor trei gemeni. Hotararea poate fi atacata cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie in termen de 15 zile de la pronuntare.

Si in judetul Bacau sunt multe cazuri

In prezent, in evidenta Directiei de Munca si Protectie Sociala (DMPS) Bacau sunt peste 5.000 de parinti care beneficiaza de indemnizatia de crestere a copilului. Dintre parintii care au ales sa intrerupa activitatea si sa stea acasa cu copilul mai mult de 4.000 sunt femei si peste 1.100-barbati. Dintre acesti parinti, 72 au doi copii care au pana in doi ani si doi au trei bebelusi de aceasta varsta. O parte dintre ei au gemeni (doi sau chiar trei). In cazul lor singura sansa de a obtine indemnizatie pentru fiecare copil este tot actiunea in instanta. Sau sa ia o decizie favorabila instanta suprema. aDaca se ajunge la Curtea Suprema de Justitie, in sectiile unite, pe un recurs in interesul legii, facut de Procurorul General al Romaniei, atunci hotararea ei va constitui izvor de drept pentru toate instantele din tara, ne-a declarat Teodor Agachi, director adjunct al DMPS Bacau. Hotararea instantei supreme va fi obligatorie pentru toata tara”. Pana ce se va decide aceasta, insa, hotararea Curtii de Apel din Alba Iulia poate fi luata ca practica judiciara pentru celelalte cazuri, dar nu este obligatorie. aRamane la latitudinea fiecarei instante ce hotarare ia”, a mai spus directorul adjunct al DMPS Bacau. Oricum, este cert ca prin insasi denumirea ei de indemnizatie pentru cresterea copilului, aceasta este un drept al fiecarui nou-nascut. O demonstreaza si faptul ca in legislatia de protectie sociala exista si un alt drept si anume acela de indemnizatie de nastere care se acorda o singura data, in momentul aducerii pe lume a unui copil ori a gemenilor.Scris de Elena Tintaru