antr-o declaratie de presa sustinuta la Ministerul Justitiei, ministrul Catalin Predoiu a declarat ca propunerea sa pentru functia de procuror-sef al DNA este Monica Serbanescu. De asemenea, el a mai spus ca al recomanda pe fostul sef DNA, Daniel Morar, pentru functia de analt Reprezentant al Justitiei la Bruxelles (post propus pentru anfiintare Guvernului Romaniei) sau ca adjunct al procurorului sef al DNA, pentru ca aavem nevoie an continuare de experienta sa”. Conducerea DNA este numita de presedintele Romaniei la propunerea Ministerului Justitiei, a mai explicat Catalin Predoiu. aEu, ca ministru, trebuie sa scriu un nume pe o lista si sa al propun Consiliului Superior al Magistraturii”, a spus ministrul Justitiei, mentionand ca aceasta modalitate trebuie schimbata, nefiind conforma cu practicile europene. O alta nemultumire a ministrului Predoiu este ca alegea nu stabileste niciun fel de procedura de evaluare a membrilor din conducerea DNA”. Totodata, recunoscand meritele DNA ca institutie, Predoiu a spus ca exista si vulnerabilitati constitutionale. aModul an care sunt delimitate competentele DNA si DIICOT, care a dus la declinari de competenta si aplimbareaa de dosare modul de recrutare al DNA, exclusiv prin interviu, care a dus la aducerea unor procurori nu foarte pregatiti”. aAceste vulnerabilitati au pus an pericol credibilitatea acestei institutii”, a spus Predoiu. aDNA este o institutie care a abordat cu determinare lupta anticoruptie. Pe buna dreptate, DNA a fost notata an raportul CE ca una din institutiile cu activitate pozitiva. Ramane ansa deschisa chestiunea eficientei anchetelor efectuate”, a mai spus ministrul Justitiei, apreciind munca depusa de Daniel Morar. Totusi, desi acesta putea fi revanvestit pentru un alt mandat de trei ani, Predoiu a propus un alt procuror pentru functia de conducere a DNA. Daniel Marius Morar a fost numit an functia de procuror sef al DNA pe o perioada de trei ani, an data de 11 august 2005, decretul fiind publlicat an 15 august 2005. Pana cand presedintele Romaniei, Traian Basescu, va numi noul procuror-sef, procurorul general al Romaniei, Codruta Kovesi, a anuntat ca Daniel Morar a fost delegat la conducerea Directiei Nationale Anticoruptie pentru 90 de zile. Totodata, Daniel Morar a respins propunerile lui Catalin Predoiu pentru ocuparea functiilor de analt Reprezentant al Justitiei la Bruxelles sau de adjunct al procurorului sef al DNA. Monica Serbanescu a fost consilier al fostului procuror general al Romaniei, Ilie Botos. Este un procuror de cea mai analta instanta, ansa nu a facut anchete pana acum, fiind un procuror de sedinta de judecata. Confom ultimei declaratii de avere, Monica Serbanescu, consilier al ministrului Justitiei, are un apartament de 121,83 mp an Bucuresti si doua terenuri an localitatea Maneciu, judetul Prahova, unul intravilan si altul extravilan.Scris de mediafax

Adolescenti englezi muncesc cu si pentru copiii romani

20 de voluntari, 7 din Bacau si 13 din Marea Britanie, au ales sa-si petreaca o saptamana sau mai multe alaturi de copiii din Godinesti, Stanisesti, Panu si P. Turcului. Liceenii au dormit pe jos, in salile de clasa, si au gatit intr-un cort. In ciuda disconfortului, i-am descoperit fericiti: „Simtim ca suntem pe picioarele noastre”, au marturisit ei.

Sa-ti petreci timpul liber si vacantele facand voluntariat nu e un lucru obisnuit pentru romani. Chiar daca in ultimii 3-4 ani lucrurile s-au mai schimbat, singurii care inteleg cat de important e sa pui umarul la sprijinirea semenilor sunt elevii, nicidecum adultii, care ar trebui sa le fie modele. Saptamana trecuta, liceenii care fac voluntariat la FSC s-au implicat in programul scolilor de vara, fiind alaturi de copiii din Vultureni, Stanisesti si Podu Turcului. Stefania e eleva intr-a XI-a la Colegiul „Gh. Vranceanu” si are o vechime de doi ani la FSC. „Am venit la Godinesi pentru ca imi plac foarte mult copiii. Saptamana trecuta am fost la scoala de vara din Podu Turcului”. Liceenii isi incep „ziua de lucru” la ora 7,30. „Daca esti de serviciu, te trezesti cu o jumatate de ora mai devreme si pregatesti micul dejun. Facem prin rotatie, avem acolo, pe perete, un tabel. Scoti cerealele, fierbi laptele, tai salamul, painea, asezi tacamurile”. In sala de mese au frigider si dulapuri in care isi tin vesela si condimentele. Cand totul e gata, apar si ceilalti. „Trebuie sa ne grabim deoarece copiii vin si cu o ora mai devreme. Se aduna in curte si pe la 8 incep sa ne strige”. La fel se intampla si seara, „nu mai vor sa plece”, marturiseste Mircea, elev la „Gh. Vranceanu”. Zilnic fac lectii de engleza, de muzica, sport, IT sau pictura cu 50-80 de copii. Pentru masa de pranz nu prea au timp: „Venim pe rand, ne facem cate un sandwich in fuga sau mancam napolitane, biscuiti, ce le dam copiilor in ziua respectiva”.

Am invatat sa fac ciorba de perisoare

Intr-un cort de plastic amplasat langa Centrul Educational au un aragaz, o masa, scaune. La ora 16, cand pustii sunt plecati pe la casele lor, liceenii trec la „bucatarie”. Isi aduc oalele din casa si incep sa curate cartofii, ceapa, morcovii… „In prima zi am facut ciorba si salata orientala, iar a doua zi, Josie si colegii ei ne-au gatit spaghetti”. Ce-a iesit le-a placut si nu prea. Seful lor, Gabi Magureanu, le-a facut miercuri Cordon Bleu, „asta chiar a fost grozav”, dar astazi trec iar pe ciorba. Totul a fost planificat inainte de a pleca. „In Bacau am avut cateva sedinte de organizare si am stabilit de comun acord activitatile, meniul si sarcinile”, spun voluntarii. Au fost dotati de FSC cu oale, tigai, detergenti, dar si-au mai adus de acasa „ibricul preferat”, o craticioara, gel antibacterian, spray contra insectelor, fiecare ce-a crezut de cuviinta. Ca niste cercetasi care pleaca in expeditie, liceeni au facut liste, apoi au mers la cumparaturi. Acasa nu gateau, recunosc si fetele, decat rar, cartofi prajiti, o salata… „Inainte de a pleca, am rugat-o pe mama sa ma invete sa fac ciorba de perisoare. Trebuia sa stiu ceva”, spune, razand, Vanina, care abia a trecut intr-a X-a. „Ne gospodarim singuri si asta ne place foarte mult, adauga Stefania. Simtim ca suntem pe picioarele noastre. Acasa as sta pe calculator toata ziua. Aici cunosti o gramada de oameni si afli lucruri noi. De exemplu, cu voluntarii din Anglia discutam despre traditii, despre cum isi petrec timpul liber, care sunt relatiile cu parintii”. Englezii isi castiga singuri banii de buzunar, dar le este usor sa gaseasca o slujba sezoniera. „Ei pot lucra o zi sau o saptamana, sunt platiti cu ziua. La noi, trebuie sa minti. Daca spui ca vrei sa muncesti o luna nu te angajeaza nimeni”, sustine Mircea. In acest fel, el a reusit sa lucreze o luna la un restaurant din Bacau si a castigat 14 milioane. „La 18 ani, imi este rusine sa mai cer bani parintilor”, sustine el. Stefania a fost sincera si nu a gasit nimic de lucru: „Nu voiam sa renunt la scoala de vara, am promis si am venit. La inceput, parintii nu erau prea incantati de ideea de a face voluntariat, dar acum totul e OK”.

aMa simt aici ca acasa, in Zimbabwe”

Josie are 14 ani si locuieste intr-o localitate de langa Londra. „Sunt prima oara in Romania si nu stiam prea multe despre voi. Sunt multe asemanari, dar inca se vad efectele comunismului. Strazile, cladirile au un aer trist, multe servicii sunt ramase in urma”, spune Josie, care sustine ca ii place la Godinesti, chiar daca nu are confortul de acasa. „Nu conteaza conditiile grele, ci satisfactia pe care ti-o dau zambetele copiilor”, afirma Josie. „E ca si cum ne-am duce noi intr-o misiune in Uganda. E pitoresc pentru englezi, e o experienta noua”, adauga Mircea. Cand se va intoarce acasa, Josie si colegii ei vor scrie despre satul Godinesti si despre oamenii pe care i-a cunoscut aici: „Vom scoate si o revista pe care o vom distribui in toate liceele din Londra”. Albert are 17 ani si s-a nascut in Zimbabwe. In urma cu 5 ani, a emigrat in Anglia impreuna cu parintii si fratii mai mici. „La Londra, sunt membru intr-un parlament al tinerilor, dar am vrut sa fiu voluntar in comunitatile sarace pentru ca vin dintr-o tara saraca”, marturiseste el. Desi face lucruri „aparent marunte”, Albert e foarte multumit de munca lui. „Imi place pentru ca in tara mea, cand veneau voluntari sa ne ajute, mie mi se parea ceva minunat. Ieri m-am jucat cu copiii si am ramas foarte surprins cand am descoperit ca nu stiu sa umfle baloane”. Adolescentul are doi frati, unul de 4 luni si altul de 5 ani, si doua surori, una de doi ani si cealalta de 12 ani. „Multe persoane din Londra cred ca e ciudat sa vii ca voluntar intr-o tara din estul Europei, dar mie imi place aici. Oamenii sunt saraci la Vultureni, dar foarte calzi, prietenosi, ma simt ca acasa, in Zimbabwe”. Si-a facut aici un prieten pe viata, pe Vladut, 12 ani, care se tine scai de el pentru ca „stie sa joace baschet si fotbal”. La ora 20, pustii din satele vecine incep sa se intoarca la Centrul Educational. Pentru voluntari, nu exista „programul nostru” si „programul copiilor”. „Cand se intuneca, le proiectam pe perete desene animate, cantam, le facem discoteca sau foc de tabara”, povesteste Stefania. E greu sa-i convingi pe copii sa mearga la culcare la ora 22. In fine, se trage cortina. Dupa ce fac ordine, se duc si voluntarii la culcare: in salile de clasa, unde se vor inghesui „ca sarmalutele, in saci de dormit”, sau pe saltelele asezate direct pe dusumea. Scris de Silvia Patrascanu

O veselie nationala este suverana peste denumirea localitatilor. Recent, evidentiam ca Hemeius(i) se scrie nonsalant, oficial, cand Hemeiusi, cand Hemeius. an comuna vecina, Garleni, se scrie cand Garleni, cand Garleni. La intrare an comuna Garleni, dinspre Bacau, pe aindicatorul de granita” scrie Garleni. La iesire, un panou nou-nout ne antampina cu Garleni. Pe bornele kilometrice gasim scris Garleni. Pe firma scolii din Lespezi citim a comuna Garleni”. Pe stampila acestei scoli scrie, ansa, Garleni. Prof. Monica Ionita, director, spune: aLa Monetaria Statului, unde a fost realizata stampila scolii, am trimis o adresa prin care am solicitat sa fie scris Garleni, dar a iesit Garleni…” Ioana Campeanu, secretar al scolii, zice: aPe documentele de identitate ale locuitorilor se scrie Garleni”. Ca un facut, ca si cum s-ar fi suparat pe noul aindicator de granita”, care ancearca sa consacre scrierea cu a din i a numelui comunei, niste vandali au distrus o mare parte a acestuia. Primarul Valentin Flenchea spune, cu umor: aAu distrus firma vecinii din dreapta, suparati pentru faptul ca firma noastra era mai frumoasa decat cele pe care le au ei”… an dreapta sunt ansa doi vecini: Blagesti si Racova… Revenind, primarul renunta la glume si precizeaza ca stie aproape sigur ca aopera de distrugere este a unor indivizi certati cu legea, care vor fi depistati”. Ce importanta are scrierea corecta a denumirii unei localitati? Imaginati-va ca ajungeti an strainatate sau la un tribunal, unde prezentati documente an care aceeasi localitate este scrisa an diferite moduri. S-ar putea sa aveti o mare problema. Scris de Ion Fercu

Gunoiul se ridica o data pe luna

Pentru locatarii de la parterul si etajele inferioare ale blocului 4 de pe strada Castanilor, vara este un chin. Ghenele de gunoi de pe doua laturi ale imobilului sunt mai tot timpul pline. Chiar daca masina de gunoi mai trece prin zona, angajatii SC Soma nu se avanta prea adanc in incapere. Soma, asociatia de proprietari si Politia Primariei se arata cu degetul unii pe altii. Locatarii raman cu mizeria sub geam.

La cateva saptamani o data, se curata doar gunoiul din usa, iar cel din interiorul ghenei se fezandeaza de multe saptamani. „Acum nu sunt ridicate deseurile de 4-5 saptamani, reclama Vasile Gorovei, al carui apartament se invecineaza cu ghena. Nu mai pot sta in casa. Miroase ingrozitor. Am depus sesizari pe la toate institutiile, de la Primaria Bacau la Autoritatea de Sanatate Publica. Aici este un focar de infectii.” Urmare a plangerilor repetate ale lui Vasile Gorovei, ieri, in fata uneia din ghene era o mare agolerare de forte: reprezentanti ai SC Soma, ai Inspectiei Sanitare de Stat si ai Politiei Primariei. „Ma scot vinovat tot pe mine, fiindca fac reclamatie”, se plangea Vasile Gorovei.
Muncitorii trag
pentru norma

Gheorghe Maftei, director la SC Soma, da vina pe locatarii care parcheaza masinile pe alee si o blocheaza. „Conform graficului, aici trebuie sa intervenim lunea si joia. Daca vine masina si este totul blocat, pleaca. Oamenii sunt platiti la norma, la cat gunoi cara. Nu pot sta sa astepte eliberarea zonei si sa ia bani pe o mie de kilograme de gunoi. In plus, trebuie luat la lopata. Nu vrea nimeni sa intre acolo. Din cauza unor cazuri ca acesta nici nu reusim sa facem angajari. Este o munca inumana”. Directorul Maftei crede ca singura solutie este inchiderea toboganului, a ghenei de la blocurile turn si trecerea la solutia depozitarii deseurilor in pubele pe platforme betonate. Numai ca locatarii nu accepta asta. „Cei de la etajul IV in sus vor tobogan de gunoi. Pe ei nu-i deranjeaza mizeria de la parter”, spune Vasile Gorovei.

Asociatia si Soma se invinovatesc reciproc

Conducerea Asociatiei de proprietari 35 este criticata atat de locatarii afectati de focarul de mizerie din bloc, cat si de directorul de la Soma. „Asociatia trebuie sa ne asigure accesul la ghena, crede Gheorghe Maftei. Ar trebui sa solicite la Politie si la Primaria Bacau pedepsirea celor care blocheaza aleea.” Acelasi lucru l-a declarat si Catalin Puiu, de la Biroul de mediu al Politiei Primariei. Vasilica Cioata, administrator, spune insa ca SC Soma nu a instiintat-o despre dificultatile in ridicarea gunoiului. „De fapt, ei nu vin sa-l ridice si dau vina pe masinile parcate. Martea trecuta i-am chemat. Ghena era plina. Au ridicat doar din usa. Nu era nicio masina parcata in zona. Voi cere la primarie sa impiedice parcarea pe alee. Sa vedem ce mai spun”. Dupa zeci de reclamatii si nervi, Vasile Gorovei s-a ales doar cu un proces-verbal incheiat de Inspectia Sanitara de Stat si cu gunoiul ridicat cu mai multa grija decat de obicei. Scris de Doina Mincu

Cuib de infractori si sobolani

La doi pasi de centrul Bacaului si chiar sub nasul primariei, se inalta cel mai ingrozitor bloc din oras: celebrul ghetou de pe strada Pictor Aman. Mirosul pestilential se simte de departe si creste cu fiecare pas facut printre balariile care il inconjoara. La ora 10 dimineta, in zona e liniste. Viata de noapte i-a istovit pe locatari. Unii dintre ei abia au coborat din pat si se intind pe scari, dezmortindu-si oasele. Peste tot se vad gunoaie, peretii sunt manjiti, iar acoperisul este gata sa cada.

Subsolul este plin ochi. Nu cu apa, ci cu dejectii. „Au scos pompierii 6 masini de mizerie, ne-a declarat Neculai Borcea, locatar de la parter. Dupa ce a plecat si ultima, subsolul era pe trei sferturi plin. Sub blocul nostru se scurg toate instalatiile sparte din zona. Ni s-a promis de nenumarate ori ajutor, dar au ramas doar vorbe”. In urma cu un an, o firma din Iasi a demarat in blocul 5 de pe strada Pictor Aman primul proiect de mansardare. Proprietarii, printre care si Primaria Bacau, care detine aici 11 locuinte sociale, au renuntat la drepturile asupra acoperisului, in schimbul izolarii termice si igienizarii imobilului. Blocul a fost invelit in polistiren si varuit in exterior si pana la etajul doi. Materialele au disparut, iar santierul a fost inchis. „Pe acoperis au fost depozitate tevile de la schele, a declarat Vasilica Biban. S-a spart cartonul, iar acum ploua prin acoperis ca prin sita. Ne-am bucurat ca scapam de infiltratii, de mizerie, dar a ramas un dezastru in urma”. Pentru locatarii de la ultimul etaj, traiul este un cosmar. Le ploua in garsoniere, pe hol si pe scari. Unii dintre ei se chinuie sa remedieze situatia, altii cresc caini si pisici cu nemiluita si convietuiesc, in perfecta simbioza, cu gandacii si sobolanii.

Delegatiile oficiale impart promisiuni

Prin ghetoul de pe strada Pictor Aman se perinda periodic delegatii impresionante, in frunte cu primarul si viceprimarii. Se fac declaratii belicoase si promisiuni populiste. In urma raidurilor, nimic nu se schimba in blocul 5. „Nu se implica nimeni sa faca ordine aici, spune Vasilica Biban. Primarul ne-a tot promis ca va pune paza, sa nu mai intre toti criminalii, toti boschetarii. In locuintele primariei se aduna tot felul de lume. Noaptea nu poti iesi din casa. Iti dau in cap. Au fost doua crime in bloc.” Elena Puiu spune ca nu mai au nicio speranta. „Nici politistii nu calca aici. In unele camere sunt copii care au sub 18 ani si locuiesc singuri. E jale ce se intampla acolo.” Cornel Lupu sta cu chirie in una din camere. Are doi copii si, impreuna cu sotia, incearca sa creeze un mic refugiu de curatenie in iadul care ii inconjoara. Se trezesc insa cu usa sparta si cu mizerii in prag. „In plin oras, traim ca in jungla. Ne mananca ganganiile, dar nimanui nu-i pasa”. In acest bloc nu exista nici macar o asociatie de proprietari care sa se zbata pentru locatari, iar edilii nu-si apleaca privirea spre mocirla in care se zbat zeci de familii din blocul-ghetou.
Scris de Doina Mincu

Taman in week-end bacauanii care locuiesc pe strada Miron Costin au fost nevoiti sa faca economie la apa rece, deoarece aceasta a curs intr-o cantitate foarte mica ori in unele locuinte nu a fost deloc. aFurnizarea apei reci a inceput sa se desfasoare cu dificultate in urma cu o saptamana, cand au fost demarate lucrari la conducta de canalizare, din ce am inteles eu, ne-a sesizat Catalin Paduraru, de la blocul 4, strada amintita. Ore intregi din zi apa a venit cu presiune foarte mica, pana ieri (duminica-n.n.), cand a refuzat sa mai curga. Am apelat dispeceratul RAGC (Regia Autonoma de Gospodarie Comunala-n.n.), si doamna care mi-a raspuns mi-a dat de inteles ca vinovata de situatie este firma care executa reabilitarea retelei de canalizare. Mi s-a spus ca pana luni (ieri-n.n.) cel mai devreme, trebuie sa intelegem situatia si sa suportam starea de fapt, pentru ca, week-end fiind, nu prea are cine sa puna mana pe lopata si sa vada despre ce e vorba. E strigator la cer ca in secolul 21, in Romania, in Uniunea Europeana, cineva sa te la nespalare pentru ca cei platiti sa remedieze astfel de probleme nu au chef s-o faca!”. Pusa in fata celor sesizate de cititorul nostru, conducerea RAGC a precizat ca nu este vinovata nicio firma de cele intamplate pe strada Miron Costin si ca rezolvarea problemei a durat atat de mult timp, deoarece cauza a fost depistata cu greu. aO pana de vana sau un sertar, cum i se mai spune, a cazut si a blocat conducta de apa rece, ne-a declarat Adrian Craiovan, directorul RAGC. Oamenii nostri nu si-au dat seama initial de aceasta si au inceput sa sape, crezand ca este mal pe conducta. Ulterior, insa, au descoperit cauza si au remediat-o. Astazi (ieri-n.n.), insa, situatia va reveni la normal”. Scris de Elena Tintaru

Fostul primar al comunei Sascut are dosar penal pentru vatamare corporala. In dimineata zilei de 10 august el a accidentat o persoana, in timp ce se deplasa pe un drum agricol din localitate. „Politia din Sascut a fost sesizata chiar de Ioan R., in varsta de 46 de ani, ca l-a accidentat pe Gheorghe R., de 34 de ani, din judetul Neamt, a declarat subinsp. Narcisa Butnaru, ofiter de presa la Inspectoratul de Politie Bacau. Din verificari s-a stabilit ca soferul, in timp ce efectua o manevra de intoarcere cu spatele l-a lovit pe Gheorghe R., care dormea in vegetatia uscata de pe marginea drumului.” Rauta a sesizat imediat fapta si s-a prezentat la Politie. Victima lui a fost transportata ulterior in urgenta la Spitalul Judetean din Bacau, unde i s-a stabilit diagnosticul de politraumatism prin accident rutier, traumatism cranio-cerebral, traumatism toracic si fractura de picior drept. Niciuna dintre cele doua persoane implicate in nefericitul eveniment nu au fost sub influenta bauturilor alcoolice. In cauza s-a intocmit dosar penal urmand ca in functie de numarul de zile de ingrijiri medicale de care va avea nevoie victima sa se faca incadrarea faptei prin Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau. Am incercat sa luam legatura si cu Ioan Rauta, pentru a relata si punctul lui de vedere, dar acesta nu a raspuns la niciun telefon.Scris de R. Neagu

In dupa-amiaza zilei de 10 august, la Aeroportul International Bacau a fost declarata o stare de urgenta majora. Un lucrator al institutiei, care asigura paza in incinta, impreuna cu lucratorii de la Transport Aerian au sesizat conducerea aeroportului ca in perimetrul de la intrare se afla o geanta suspecta. „Asa cum se procedeaza in astfel de cazuri, s-au alertat imediat echipele de interventie, au declarat surse din cadrul Aeroportului Bacau. Nu au fost afectate curse aeriene. A fost izolata toata zona de interventie din perimetrul public unde se afla acea geanta. Probabil apartinea unei persoane care o uitase acolo fara sa vrea”. Apelul de interventie a fost tratat insa cu toata seriozitatea de echipajele pirotehniste ale Protectiei Civile din Bacau. Imediat s-au deplasat la fata locului si lucratori pirotehisti, politisti, jandarmi, procurori si gruparea de interventi SRI pentru a constata ca intr-adevar in zona indicata se afla un geamantan, in zona libera a aeroportului. Intrarea in Aeroport a fost blocata de masini ale Inspectoratului de Politie, iar in zona au venit si mascatii de la DPIR, fiind vorba despre un obiectiv strategic. De aceea si mobilizarea generala de forte specifica acestor situatii de urgenta a fost impresionanta. Pasagerii din aerogara, care urmau sa se imbarce in cursa de 15.30 Bacau -Roma au fost si ei evacuati. Echipele SRI au efectuat exercitii de tatonare a valizei, au scanat interiorul si intr-un final au deschis-o. In interiorul acesteia s-au gasit doar haine, obiecte de incaltaminte si de uz personal. Inca o amenintare cu bomba care s-a dovedit a fi falsa. A fost depistat imediat si proprietarul gentii, o femeie de 41 de ani, din judetul Neamt. Care isi uitase bagajul in zona. Ea a fost sanctionata contraventional cu 500 de lei. In timpul interventiei, care a durat circa 30 de minute, nu s-au inregistrat incidente. Scris de Roxana Neagu

Spitalele dau banii pe medicamente inapoi bolnavilor

Bolnavii spitalizati care cumpara medicamente din farmaciile cu circuit deschis sau se adreseaza laboratoarelor private pentru investigatii medicale isi vor putea recupera banii. Cum se va proceda si in cat timp vor vedea pacientii inapoi banii cheltuiti, este o alta poveste. Nici presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nu stie cum se va proceda, dar condamna practica spitalelor care isi trimit pacientii la farmaciile si laboratoarele private.

Legea 95/2006, privind reforma in domeniul sanatatii, a fost din nou modificata. Prin Legea 157/2008, a fost introdus un nou articol, potrivit caruia asiguratii din sistemul asigurarilor sociale de sanatate au dreptul „sa beneficieze de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizarii cu medicamentele, materialelel sanitare si investigatiile paraclinice la care ar fi fost indreptatiti fara contributie personala, in conditiile impuse de contractul-cadru”. „Deocamdata nu exista normele de aplicare a legii, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. Asteptam precizari exacte despre documentele pe care trebuie sa le prezinte pacientul, dar si despre sursa fondurilor care sa acopere cheltuielile bolnavilor”.

Aprovizionare dupa interese

In foarte multe spitale din tara, pacientii sunt frecvent trimisi la farmacii sa-si cumpere medicamente. Unora li se dau doar indicatii verbale, altii primesc retete compensate. „In ultimul caz, ar insemna ca de la bugetul asigurarilor sa platim de doua ori pentru acelasi pacient, ne-a declarat dr. Vasile Ciurchea, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Daca in fisa apare ca pacientul a primit medicamente pe care acesta le-a luat pe reteta compensata, noi platim o data spitalului pentru medicamente si a doua oara farmaciilor pe baza retetei prezentate la decontare.” CNAS si Ministerul Sanatatii Publice au verificat mai multe sesizari ale pacientilor care reclamau ca au fost nevoiti sa-si cumpere medicamente. Au fost descoperite situatii nefiresti in unitatile sanitare verificate. „Erau spitale care aveau in stoc medicamente scumpe, dar le lipseau vata, spirtul si seringile, a aratat presedintele CNAS. Mi se pare inadmisibil asa ceva. Inseamna ca acolo a fost un interes sa fie achizitionate anumite medicamente. Din moment ce unele spitale au stoc de medicamente, inseamna ca se poate”. In verificarile lor, reprezentantii CNAS s-au lovit insa de reticenta sacientilor. „Cand le-am cerut declaratie scrisa, au refuzat”, a mai spus dr. Ciurchea.

Salariile si sporurile storc bugetul spitalelor

aNu este normal ca un bolnav spitalizat sa-si cumpere medicamente, considera directorul CJAS. 60% din pacientii unui spital au nevoie de medicatie uzuala, care trebuie sa existe in orice spital. 20% au nevoie de medicatie utilizata mai rar, iar 15-20 % de medicamente costisitoare si mai putin accesibile”. Spitalele ajung in situatia de a-si trimite bolnavii la farmcia de peste drum din mai multe motive. Poate fi vorba de o disfunctionalitate in aprovizionare, dar si de greutati financiare. In acest an, majorarea salariilor angajatilor si multitudinea de sporuri oferite prin lege au grevat bugetul unitatilor. Pentru a acoperi nevoile salariale, managerii sunt nevoiti sa taie din ratia de hrana si din fondurile pentru medicamente. Cand vor fi obligati sa le dea banii inapoi pacientilor tot din propriul buget, sefii din spitale se vor gandi de doua ori inainte de a-i trimite pe pacienti sau pe rudele acestora la cumparaturi.Scris de Doina Mincu

Celebru mai ales prin atacurile la adresa lui Traian Basescu, ministrul Ludovic Orban a reusit sa aduca din nou in discutie autostrada si soseaua de centura. Evident, ziarele favorabile personajului care isi are biroul in centrul orasului langa cladirea Postei au exclamat victorioase: ministrul a reconfirmat. Pai sa vedem ce a reconfirmat ministrul. In primul rand a demonstrat inca o data ca pe politicieni nu-i doare gura sa promita. Indiferent ce. Vreti promisiuni cu sosele de centura: luati de aici ca-s gratis! Preferati cumva sa va gadile urechile cu autostrazi? Nicio problema. Menestrelul cu chitara va satisface toate dorintele!
Articolul legat de reconfirmarile lui Orban nu au facut decat sa ma amuze. Este vorba despre acelasi Orban care promitea in luna mai ca va veni in iunie la Onesti sa vada care este stadiul lucrarilor la soseaua care leaga Onestiul de Adjud? Nu-mi aduc aminte sa mai fi venit ministrul pe Valea Trotusului, mai ales ca a fost ocupat sa si-o ia pe cocoasa la alegerile locale din Bucuresti. Se vorbeste cumva despre ministrul al carui sef de cabinet a plecat cu geanta cu bani primita de la un constructor de drumuri din Oituz in vazul lumii, fara nicio jena? De cel poreclit aIca” in cercurile de bautori de whisky?
Dragi cititori de ziare din Bacau, am o veste trista pentru toti cei care inca mai cred balivernele ministrilor. De cand este ministru Ludovic Orban nu s-a construit nici macar un centimetru de autostrada. Indiferent de zona prin care ar trebui sa treaca aceasta autostrada. Si daca tot a ajuns ministrul in intersectia mortii ce duce spre Onesti si Brasov mai bine ii cerea primarului sa faca un sens giratoriu acolo. Era mult mai practic decat sa viseze cu ochii deschisi la sosele de centura existente doar pe niste planse pe care s-a asternut praful. Si ca toata comedia sa fie perfecta, ministrul a promis ca din toamna vor incepe lucrarile. Din toamna? Aceeasi toamna in care se vor desfasura alegerile? Bravo domnule ministru. Nu ratati nicio ocazie sa ne demonstrati ca ramaneti doar un lautar ce lalaie dupa ureche la chefuri. Noroc ca mai exista unii care scriu dupa cum le cantati.Scris de Ionut Avram

Una dintre marile sanse ale revigorarii economice este reprezentata de investitiile straine directe. Un capitol la care intreaga Regiune de Nord Est, din care face parte si Bacaul, nu a izbutit decat performante negative.

De cand a inceput istoria post-decembrista a investitiilor straine in Romania, zona de nord-est, devenita intre timp regiune de dezvoltare asa-zis strategica, nu a izbutit decat sa-si confirme statutul codas. Doar un procent insignifiant al banilor straini veniti in tara a reusit sa fie investit pe plaiuri moldave. Conform studiilor de specialitate ale Bancii Nationale a Romaniei, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a atras doar 2% din totalul investitorilor straini. La mare diferenta de Regiunea Sud-Vest, care si-a trecut in palmares 2.7%. Iar celelalte regiuni de dezvoltare ne-au surclasat la diferente astonomice: 4.5% Nord Vestul, Vestul cu 5,6%, Sudul cu 6.5%, la Centru sunt venite7.4% din investitii, 7.7% au nimerit Sud-Estul, iar restul de 64.4% s-au indreptat catre Bucuresti si zonele din jurul sau.

In urma tuturor

Suntem codasi la atragerea de investitori straini, la fel cum tot pe aceeasi pozitie deloc onoranta ne aflam si in ceea ce priveste proiectele finantate cu fonduri europene, dezvoltarea durabila, sustinerea infrastructurii sociale. Pe drept cuvant, ne aflam intr-un adevarat pol al sub-dezvoltarii europene, Regiunea de Nord-Est, din care face parte si Bacaul, reprezentand cea mai saraca zona a recent largitului spatiu european. La nivel regional, din nou nu avem cu ce sa ne laudam, deoarece din procentul minuscul al investitiilor straine, la Bacau au ajuns mult prea putine. Iasiul si-a alocat partea leului, mai ales prin succesul inregistrat de parcurile industriale unde au poposit firme de renume mondial, precum Siemens. La noi situatia este mult diferita, singurele investitii straine notabile tinand, intr-n procent covarsitor, de marile lanturi internationale de hipermarket-uri.

Bacaul, mama cumparaturilor

Sectorul vital al unei economii functionale este cel productiv, capitol la care Bacaul are extrem de mult de recuperat. Spre deosebire de Iasi sau Neamt unde s-a izbutit atragerea unor investitii, atat straine cat si romanesti in zona productiei, Bacaul inca sta oarecum in expectativa. Singurele amiscari” pe piata investitionala, cu exceptia celor amintite din zona desfacerii de produse, tin de confectii si panificatie. In rest… o silentio stampa investitionala, care adanceste pe zi ce trece discrepantele dintre Bacau si Iasi, asta in timp ce Neamtul recupereaza vertiginos teren, amenintand cu detronarea Bacaului de pe locul secund ca dezvoltare economica din Regiunea Nord-Est. aMinunea” hipermarket-urilor nu are cum sa dureze mult, din simplul motiv ca activitatile de desfacere nu aduc suficiente locuri de munca si, prin urmare, suficienti bani regiunii, astfel incat oferta sa fie proportionala cu cererea. Bacaul are nevoie disperata, pentru a-si repune aparatul economic pe lina de plutire, de o serie de investitii majore in sectorul productiv, care, pe langa locuri de munca, implica si un nivel de salarizare decent. Cu toate acestea, previziunile specialistilor pentru perioada urmatoare nu sunt tocmai optimiste in ceea ce priveste atragerea unor puternici investitori straini.

Infrastructura deficitara,
inamicul investitiilor

Confrom datelor oficiale ale Agentiei Romane pentru Investitii Straine, infrastructura deficitara reprezinta principalul handicap in calea atragerii unor investitori puternici. Este vorba de infrastructura de transport, atat cea rutiera, cat si cea aeriana, aeroporturile din intreaga Regiune Nord-Est fiind depasite din toate punctele de vedere. Un alt capitol ce reprezinta un mare minus investitional tine de dezvoltarea insuficienta a retelelor de apa potabila, electicitate si gaz metan, la care se adauga dificultatile in procesarea apelor reziduale si a deseurilor in conformitate cu cerintele europene de mediu. Puse una langa alta, toate aceste probleme contureaza imaginea putin atractiva, din punct de vedere al investitorilor de anvergura, pe care o are Regiunea de Nord-Est. Implicit, si judetul Bacau. Iar pentru multe dintre aceste minusuri, exista alesi carora trebuie sa le amultumim”.
Scris de Emilian Berceanu

Autostrada Romica-Ludovic

Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban a poposit la sfarsitul saptamanii trecute in Bacau. La brat cu presedintele PNL, Orban a facut o serie de declaratii legate de soseaua de centura a orasului si de autostrada care, chipurile, va trece prin Bacau.

Declaratiile lui Ludovic Orban, preluate pe prima pagina de presa favoriabila presedintelui PNL par a aduce numai vesti bune pentru bacauani. Orban a promis de toate in timp record: sosea de centura plus autostrada ca bonus. Numai ca declaratiile facute la Bacau se cam bat in cap cu cele facute in cadru oficial, la Bucuresti. La sfarsitul anului 2007, Orban declara presei centrale, mai exact Jurnalului National ca studiile de fezabilitate erau preconizate a se termina la sfarsitul lunii februarie 2008. aIn acest moment se reface studiul de fezabilitate realizat in 1999, deoarece datele de atunci nu mai sunt conforme cu cele de acum. Studiul de fezabilitate va fi finalizat pana la inceputul lunii februarie 2008. Autostrada va fi realizata prin concesiune, iar utilizatorii vor plati o taxa”, sustinea Ludovic Orban. In timpul vizitei de la Bacau, ministrul s-a facut ca uita ceea ce declarase in trecut si a modifcat termenul studiilor de fezabilitate. aAutostrada o sa dea in centura Bacaului, 16 km din centura vor face parte din autostrada. Acum se lucreaza la studiul de fezabilitate al autostrazii care va lega sudul tarii de nord”, a mai spus Orban. Daca ar fi sa ne ghidam dupa afirmatiile lui Orban, la studiul de fezabilitate care trebuia terminat la inceputul lui februarie, se lucreaza abia acum.

Soseaua lui Romeo

Proiectul soselei de centura a fost aprobat de catre Guvern inca din anul 2004, si nu 2005 asa cum a declarat acelasi Orban cu prilejul vizitei. De atunci si pana acum nu s-a mai petrecut nimic senzational. Pe 7 iulie 2006, autoritatile locale declarau ca alicitatia pentru consultanta si proiectare urmeaza a fi organizata in data de 5 iulie 2006. Lucrarile vor incepe in prima decada a anului viitor (anul 2007, n.red.) si sunt estimate a fi finalizate in anul 2009. Prin urmare, la aceasta data, ministrul ar fi trebuit sa viziteze santierul soselei de centura, nu locul pe unde va trece viitoarea sosea de centura. Doar ca declaratiile s-au schimbat brusc. Pe site-ul primariei, presedintele PNL ne spune ca apana in acest moment, in cadrul acestui (sic!) contract s-a revizuit studiul de fezabilitate, s-au stabilit aliniamentele soselei de centura, au inceput ridicarile topografice si realizarea studiilor geotehnice si s-a introdus in proiect legatura cu DN11, care duce spre Brasov. Conform contractului, faza de proiectare si de achizitie a terenurilor se va finaliza in prima parte a anului 2008, in perioada iulie-octombrie 2008 fiind programata achizitia /ofertarea executantului lucrarilor de constructie. inceperea lucrarilor este programata a avea loc la sfirsitul anului 2008, termenul de executie fiind de 31 de luni”.

Niciun centimetru de autostrada

Din anul 2004, mai exact din momentul in care PNL a ajuns la putere, in toata Romania nu s-a construit nici macar un centimetru de autostrada. In schimb declaratiile au curs garla. Oricum suntem singura tara in care kilometru de autostrada se scumpeste in fiecare an, fara ca macar sa inceapa lucrarile. Exemplul Bechtel este elcovent. In ceea ce priveste soseaua de centura a Bacaului si autostrada care va trece prin Bacau, acestea raman la stadiul de vise si declaratii politicianiste. Deocamdata.
Scris de Ionut Avram

Dupa ani de sfanta stradanie, comunitatea Bisericii greco-catolice din satul Bijghir, comuna Buhoci, a reusit ieri, 10 august, sa se bucure de sfintirea acestui sfant lacas. Au participat oaspeti de seama, precum Mitropolitul de Bucuresti, Arhiepiscopul Ioan Robu, care a prezidat intreg evenimentul, alaturi de episcopii Diecezei de Iasi, Excelenta Sa Petru Gherghel si Episcolul Aurel Perca, impreuna cu un numeros sobor de preoti, diaconi si monarhi.. Sute de pelerini din antreaga tara, dar foarte multi credinciosi
greco-catolici, romano-catolici, ortodocsi si de alte confesiuni au fost si ei prezenti la marea sarbatoare.

La orele 11.00 s-a pornit an procesiune catre Biserica Catolica, din centrul satului Bijghir ce a apartine de comuna bacauana Buhoci. Oaspetii de seama, mitropolitul de Bucuresti, Arhiep. Ioan Robu si episcopii Diecezei de Iasi, Petru Gherghel si Aurel Perca, adusi de cavalerii satului, incalecati pe cai suri si roscati, au fost intampinati cu flori, cu paine si sare. aEste un moment deosebit pentru intreaga comuniune si pentru toti oaspetii nostri, ne-a declarat emotionat parintele protopop, preot Decan si parohul Bisericii Catolice din Bijghir, Vasile Rediu, Decan de Traian ce apartine Diecezei de Iasi. Dupa 50 de ani de cand a fost pusa prima piatra de temelie a venit momentul si timpul, ca in libertate si pace, prin avantul religios al tuturor, sa sfintim aceasta biserica, precum si altarul sau. Satul Bijghir a luat fiinta in 1830, dupa ce au venit in zona mai multi credinciosi catolici. Asa s-a dezvoltat si comunitatea catolica, iar in momentul de fata ea numara 595 de familii cu 2.367 de credinciosi. Prima biserica s-a construit aici in 1850, a doua in 1888, iar a treia este cea actuala. Timp de doi ani, prin contributia enoriasilor, cu ajutor de la Ministerul Culturii si Cultelor, de la diferiti donatori, stiuti si necunoscuti, de la unele partide politice s-a reusit ridicarea, renovarea si infrumusetarea acestui lacas”. De-a lungul timpului, la aceasta parohie au slujit 15 preoti, dintre care 5 parohi si 10 vicari. In anul 2006, in luna septembrie, a fost numit paroh parintele Vasile Rediu. Prin grija si stradania sa, biserica a fost reinnoita atat in interior, cat si in exterior, dupa cerintele actuale, in stil roman. In acest sens s-au executat si reparatii substantiale pentru infrumusetarea lacasului inchinat „Sfintei Fecioare Maria Indurerata”, o biserica de 37 m lungime, 16,5 m latime si 32 m inaltime a turnului central. La orele 11.30 a avut loc oficiul sfintirii maretului edificiu anticipata de ritualul de sfintire a apei. Au participat mii de credinciosi. Biserica a fost neancapatoare, multa lume urmarind Sfanta Liturghie afara la umbra arborilor din curtea bisericii. „Este o zi importanta pentru noi credinciosii catolici, ne-a spus Elisabeta Rachiteanu. Ne bucuram ca am putut ajunge si in aceste momente, lasate de Isus pe pamant”.”O sarbatoare frumoasa, un eveniment special”, ne-a declarat in soapta si Ana Gandea. Dupa Rugaciunea Amvonului, Arhiep. Robu, impreuna cu ceilati preoti au consacrat parohia si pe credinciosii ei, Inimii Neprihanite a Mariei. Biserica a fost stropita cu isop pe peretii exteriori, dar si interiori. Apoi, in cele sase colturi, episcopii Diacezei de Iasi au uns lacasul cu Sfantul Mir, cu care a fost unsa si masa Altarului. Pe peretele din dreapta bisericii a fost montata si o placa inaugurala pe care scris cu litere de aur: „Cu ajutorul Domnului, in anul 1958, preotul Nicolae Invanciuc a construit biserica inchinata Sfintei Fecioare Maria Indurerata, din satul Bijghir. (…) Prin grija si stradania Pr. Decan si Paroh al Comunitatii Rediu Vasile s-a renovat intregul lacas si in data de 10 august 2008 s-a sfintit biserica si s-a consacrat Altarul…” La slujba de ieri au participat sute de enoriasi bacauani, alaturi de oficialitati locale, oameni politici, dar si alti credinciosi veniti din alte judete, care au tinut neaparat sa asiste si ei la marele eveniment. Momentele emotionante de inalta preasfintie s-au terminat cu o slujba de liturghie specifica acestor manifestari religioase. Toti cei care au avut fericirea sa participe la acest sfant moment de spiritualitate au plecat spre casele lor ancarcati de bucurii si bogate haruri.Scris de Roxana Neagu

Nemultumite de cuantumul pensiei, considerat prea mic in raport de stagiul de cotizare (vechimea in munca) la bugetul asigurarilor sociale, multe persoane in varsta aleg calea instantei pentru a obtine cresterea sumei. In prezent, Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau are pe rol peste 170 procese intentate, ponderea reprezentand-o cele in care se solicita recalcularea pensiei, in majoritatea invocandu-se eroarea de calcul. Circa 30 la suta din actiunile in instanta cu o asemenea speta au fost deschise in cursul anului 2007 iar restul, in 2008. Dar multe alte actiuni similare au fost finalizate de catre instanta, nu putine fiind cele in care verdictul a fost in favoarea reclamantului. aAu fost solutionate favorabil si cereri care nu se incadreaza in legislatia privind pensiile, afirma Liviu Cretu (foto), directorul Casei Judetene de Pensii. Pentru o persoana iesita la pensie in 2007 instanta ne da solutia sa schimbam decizia si sa-i luam in calcul grupa I de munca pe toata perioada, inclusiv din 2001 incoace. Or, din aprilie 2001, de cand a intrat in vigoare Legea 19, a pensiilor, nu mai exista grupa I de munca. De atunci vorbim de conditii speciale de lucru si legea precizeaza clar ce unitati si locuri de munca se incadreaza in ele. In niciun caz, unitatea la care a lucrat pensionarul in cauza nu este inclusa printre cele nominalizate ca avand conditii speciale de lucru”. Totusi, din procesele in care s-a dat hotarare definitiva si irevocabila, pana in 10 la suta au fost pierdute de catre CJP Bacau. Scris de Elena Tintaru

O saptamana ain rai”

Scoala de vara e pentru pustii din Vultureni, Stanisesti si Podu Turcului singura bucurie pe care le-o aduce vacanta. Reprosul „Ma plictisesc” nu exista pentru acesti copii rupti de munca.
In centrele FSC, ei picteaza, canta, se joaca pe calculator, vad filme de desene animate. E o lume noua, care ii fascineaza.

Vacanta de vara, pentru copiii de la tara, nu inseamna excursii pe Valea Prahovei sau in Grecia, nici tabere pe litoral, ci un sir nesfarsit de zile in care se duc cu vaca la pascut, topiti de arsita amiezii, lucreaza pamantul, au grija de fratii mai mici. Trupul lor firav se indoaie sub greutatea caldarilor cu apa. Munca istovitoare, mustrari sau vagi promisiuni de mai bine din partea parintilor, istoviti si ei. Poate de aceea, scolile de vara organizate de FSC in Vultureni, Stanisesti si Podu Turcului au fost luate cu asalt de sute de copii. Activitatea e organizata in cluburi – de creatie, muzica si dans, engleza, IT, arte plastice, sport, iar copiii, in grupuri, pe varste. Pe cei din grupa „Stelutelor albastre” i-am gasit la ora de dans, afara, in fata Centrului Educational Comunitar din Godinesti. Simultan, invata engleza cu voluntarii din Marea Britanie. Dinspre terenul de sport, aflat in spatele cladirii, se aud strigate de bucurie si indemnuri. „Astazi ne-am permis sa jucam fotbal, de obicei suntem prea putini. Dar ora de sport nu inseamna numai fotbal. Organizam foarte multe jocuri distractive, respectand planul cu care am venit de acasa”, marturiseste Mircea Purcaru, voluntar FSC, elev intr-a XII-a la Colegiul „Gh. Vranceanu”.

Acasa face economie la culori

Baietii sunt prea prinsi in meci ca sa stea de vorba cu noi, insa gasim interlocutori la clubul de creatie. „Imi place foarte mult aici, spune Andreea Angheluta, 7 ani. Ne jucam, invatam lucruri noi, ascultam muzica”. Copiii decupeaza floricele din hartie colorata. „Facem felicitari pentru Gabi, explica Anca, 6 ani. Acasa nu mai am culori”. Si pentru Ruxandra Tudorancea, a XI-a, voluntar, e o distracte. „Ii vad cum se chinuie sa lipeasca, sa coloreze si ce satisfacuti sunt cand reusesc. Ma simt foarte bine langa copii”. Intru si la clubul de desen. Privesc scena – sala luminoasa, mobilierul modern, abundenta de foi, cutiute si culori, copiii veseli si voluntarii rabdatori, care par copii si ei – si imi spun ca as putea fi intr-un club de arte din Occident. Sunt, totusi, in Godinesti. E pauza. Copiii alearga spre scranciobe sau danseaza pentru ca, spun ei, asta le place cel mai mult. Madalina sustine ca aici e „ca in rai” si ca vrea sa mearga la liceu si la facultate, nu la SAM. Gata, incepe alta ora: „Cine merge la sport?”, „Cine merge la desen?”, „Cine la engleza?”. Exista un program, dar se tine seama si de dorintele copiilor. „Scopul e sa se simta bine, sa aiba o saptamana de vacanta, spune Mircea. In acelasi timp, descopera ca exista si o alta realitate si aspira la ea. Inteleg cat de importanta e educatia”.

aCrocodilii” s-au uitat
la desene animate

Jocuri, acuarele, filme, muzica, Internet, o lume absolut noua pentru acesti copii. La desen au abordat teme ca „Poluarea”, „Copacul cu sentimente”, „Casa perfecta”. Mai les celor mici le place sa deseneze. „Au imaginatie si talent”, spun voluntarii. Cei mari sunt fascinati de calculator. Bianca Cheta, 12 ani, din Oncesti, are acasa un Pentium IV, insa alti colegi din clubul IT nici nu au atins un calculator. „Sunt curioasa, am auzit ca sunt jocuri interesante”, marturiseste Antonela, 13 ani, din Tomozia. E ora 12 si sunt chemati la o gustare. Plecam spre a doua scoala de vara. Ii gasim pe pusti in curte, stransi in jurul lui Gabi Magureanu, care ii acompaniaza, ii dirijeaza, ii anima. Sunt o suta de copii care canta, danseaza, apoi striga „Staninsesti”, „Stanisesti”, „Stanisesti”. E pur si simplu coplesitor. „Azi au venit peste 90. E surprinzator cat de mult le place aici, ar face orice numai sa fie lasati de parinti, sustine Cosmin Chirila, student voluntar. Aseara le-am proiectat pe perete un film de desene animate, iar in seara asta vom face un foc de tabara”. Vin din toate satele din jur. Aceeasi bucurie, dar alti copii, in alte grupe: „Crocodilii”, „Delfinii”, „Fluturasii”. Danseaza, picteaza, invata si se joaca. In final, sunt premiati cu jucarii, jocuri si carti. „Eu am primit anul trecut o papusa. O tin in dormitor, pe masa pe care imi fac lectiile”, spune Andreea, surazand. E saptamana ei de vacanta, portia ei de fericire, la care viseaza tot anul. Scris de Silvia Patrascanu

Nu au dupa ce bea apa

Doi dintre ei sunt grav bolnavi si de doi ani invata la lumanare. Apa din cea mai apropiata fantana este infestata. In aceeasi situatie sunt si alte familii. Mama copiilor sustine ca primarul actual le-a promis sprijin in campania electorala, dar a uitat. Cel ales afirma ca femeia a fost ajutata, dar aeste obraznica si umbla numai cu miloaga”.

In plina epoca a civilizatiei moderne cinci suflete, din care patru sunt sub 12 ani, din comuna Secuieni, satul Campeni (Dumbrava) traiesc intr-o saracie de nedescris. In timp ce majoritatea copiilor de varsta lor au acces la Internet, cei din familia Caltea sunt nevoiti sa invete la lumanare. In urma cu mai bine de doi ani Carmen Caltea, mama celor patru copii, a ridicat in camp, de fapt, aintr-o rapa”, o casa din lut formata din doua camere. aTerenul pentru casa mi l-a donat un satean, din mila, ne spune Carmen Caltea. Am construit cum am putut casa, dar nu avem lumina si nici apa buna de baut. Fantana din apropiere este plina de mormoloci, pentru ca-i la suprafata si se adapa toate animalele de acolo. Pentru a nu ne imbolnavi trebuie sa car apa cu bidoanele de la o alta fantana, aflata la o distanta foarte mare”. In aceasta situatie sunt alte patru familii care locuiesc in aceeasi zona. Dar lipsa curentului electric si a unei surse de apa potabila nu sunt singurele necazuri foarte grave cu care se confrunta familia Caltea. Doi dintre cei patru copii sufera de afectiuni cumplite. Un baiat de 12 ani ani si altul, de cinci, au fost diagnosticati cu gaura in inima, insuficienta tricuspidiana, trahicardie sinusala, hipotiroidie, tiroida cronica, deficienta mintala si sindrom cefaleic. „Din 2001, de doua ori pe an trebuie sa merg cu ei la control la Spitalele Sfantul Spiridon si Sfanta Maria din Iasi, ne spune mama copiilor. Eu, de asemenea, nu sunt asa de sanatoasa. Am tiroidie, tetanie cronica, osteopenie, sindrom nevrotic si altele. Pentru a merge la spital cu amandoi copiii trebuie sa am mereu bani. Singura care m-a ajutat si ma ajuta cand plec la Iasi este asociatia Betania. Dar Primaria Secuieni, nu”.

De la primarie, ajutor nesemnificativ

Mama copiilor sustine ca singurul sprijin venit din partea Primariei Secuieni a constat din trei carute de cioate refuzate de altii. Desi fostul viceprimar, multi ani, acum, primar, „a promis ca va face fantana, ca primaria are trei stalpi electrici si ii va monta iar, daca va castiga alegerile, ii va cumpara celui de cinci ani un ursulet de plus si hainute”. Carmen Caltea mai afirma ca actualul primar, Margareta Luncanu, a uitat de angajamente „si mi-a spus ca atata cat va fi in primarie sa nu mai merg la ea”. De partea cealalta, primarul comunei Secuieni, Margareta Luncanu, sustine: „Primaria nu are surse financiare pentru a o ajuta. Dar eu, personal, am ajutat-o de cate ori am avut posibilitatea, cu alimente, i-am dat un telefon mobil, i-am asigurat transportul de mai multe ori si altele. La copii le-am oferit cate un ingeras in campanie, pentru a nu se interpreta ca dau mita, dar Carmen este obraznica si umbla numai cu miloaga.”. Am mai retinut ca ori de cate ori cineva a vrut sa faca o pomana a fost orientat spre familia Caltea. Si, totusi, din 2000 incoace „primaria a ajutat-o cu 10 milioane de lei o data, cu cinci si apoi cu trei”. Un sprijin nesemnificativ in comparatie cu nevoile acestei familii, mai ales, ale copiilor.

Singurul venit, alocatia copiilor

Cele cinci suflete traiesc din alocatia copiilor care, in total, insumeaza 480 lei. Mama a facut demersuri la primarie si a sperat ca va primi un ajutor social. Dar legea prevede ca o familie de cinci persoane are dreptul la ajutor social, daca venitul ei total nu depaseste 372 lei. Si, totusi, legea este de partea copiilor. „Legea 272/2004 privind protectia copilului precizeaza ca primariile trebuie sa acorde prestatii (ajutoare-n.n.) financiare exceptionale in cazul in care familia care iI ingrijeste se confrunta cu probleme de aceasta natura, ne-a declarat Paraschiva Baltatescu, reprezentant al Directiei de Munca si Protectie Sociala Bacau. Se acorda, cu prioritate, copiilor ai caror familii nu au posibilitatea sau capacitatea de a-i ingriji. Ajutorul se poate da si in natura, respectiv in alimente, imbracaminte, rechizite si altele”. Scris de Elena Tintaru