Articolul de acum trei saptamani il incheiam citandu-l pe Sir John Templeton, binecunoscut investitor, pionier al fondurilor mutuale, si mare filantrop, stins din viata anul acesta la respectabila varsta de 95 de ani. Iata ca evolutiile ce au urmat imi dau ocazia sa folosesc chiar in titlu un fragment din deosebit de inspirata sa caracterizare a ciclurilor bursiere.
Daca ne referim la economia globala, si la marile piete bursiere mondiale, la ora aceasta cvasi-totalitatea analistilor declara sus si tare ca asistam la o criza a sistemului bancar, numeroase state sunt sau vor intra curand in recesiune, iar scaderile de pe pietele bursiere vor continua. Singura certitudine a subsemnatului in ceea ce priveste evolutiile viitoare, in orice domeniu, incluzand desigur si evolutiile bursiere, este aceea ca nu putem avea certitudini. Personal recomand oricui discuta despre viitor cel putin sa precizeze ca este vorba de un scenariu,, care in opinia sa este probabil ca fi validat de evolutiile ulterioare.
Numerosi sustinatori ai ideii ca actuala criza va mai dura mult timp de acum inainte nu aduc prea multe argumente in sprijinul ideilor lor, si de multe ori procedeaza precum acei comentatori (chiar ai marilor agentii de presa), care se simt probabil obligati sa aiba cate o explicatie pentru orice miscare zilnica a pietelor. Eu urmaresc de mult timp aceste comentarii. La inceput abia asteptam sa vad parerea acestor experti, insa pe masura trecerii timpului interesul meu s-a tot diminuat, caci marea majoritate a comentariilor nu fac decat sa constate un lucru deja petrecut, in timp ce explicatiile aduse sunt de multe ori de-a dreptul puerile. In plus, de foarte multe ori explicatiile se si repeta: daca e vorba despre scaderi acestea ase datoreaza ingrijorarilor”, in special in ceea ce priveste sistemul bancar din SUA, iar daca este vorba de cresteri, de nenumarate ori acestea sunt explicate la fel de simplist, doar pe baza unor rezultate bune ale unei companii. Este un lucru evident insa ca evolutia unei singure companii, fie ea si foarte importanta, nu are o influenta majora asupra unui indice cum este S&ampP 500.
Desigur ca exista si exceptii, iar una dintre acestea vreau sa o prezint in continuare. Este vorba despre un comentariu interesant, apartinand lui David Weidner, care a aparut joia trecuta pe binecunoscutul site www.marketwatch.com. Este demn de remarcat curajul autorului de a merge impotriva curentului, de a incerca sa demonteze, cu argumente bine intemeiate, actualele (pre)judecati referitoare la criza in care s-ar gasi sistemul bancar american. Articolul care se intituleaza aCriza bancara. Ce criza?” analizeaza la rece problemele sistemului bancar din SUA. Ideea principala este ca raportat la marimea sistemului, precum si la evolutiile normale (care includ si falimente, desigur), dar si la precedentele crize bancare, nu putem afirma nicidecum faptul ca acum este o criza bancara de proportii in SUA. Weidner il citeaza in sprijinul ideilor sale si pe Lawrence White, fost membru al Federal Home Loan Bank Board in perioada 1986-1989. White isi reaminteste ca in perioada respectiva peste 1000 de banci au dat faliment. aComparativ cu respectiva perioada, ceea ce se intampla acum este relativ de mica anvergura… imi este greu sa consider perioada actuala drept o criza”, declara White.
Invitandu-i pe toti cei interesati sa citeasca intregul comentariu pe marketwatch, voi trece in revista in cele ce urmeaza doua evenimente importante, unul din SUA si celalalt din Romania, ambele fiind de natura a influenta si evolutia pietelor.
Astfel joia trecuta in SUA a fost data publicitatii valoarea trimestriala a GDP (PIB-ul din SUA). Daca in primul trimestru cresterea GDP fusese abia de 0.9%, cresterea raportata in trimestrul II a fost de 3.3%, cu mult peste asteptarile analistilor. In general pietele reactioneaza la stiri nu neaparat atunci cand stirea este pozitiva sau negativa, ci mai ales atunci cand exista diferente mari fata de asteptari, astfel incat nu a fost de mirare ca Dow Jones a crescut cu peste 200 puncte joia trecuta. Ramane acum de vazut daca este vorba de o shimbare mai profunda de sentiment al investitorilor sau nu.
Si din Romania au venit vesti bune. Astfel, Institutul National de Statistica a publicat pe 28 august un studiu, pe baza unor anchete de conjunctura, an urma estimarilor facute de managerii antreprinderilor cu privire la tendintele de evolutie ale activitatii economice. Anchetele s-au efectuat pe baza unor esantioane reprezentative an domeniul industriei prelucratoare (1676 agenti economici), constructiilor (1254), comertului cu amanuntul (2197) si serviciilor (2009). Potrivit opiniilor exprimate, ase contureaza pentru perioada august – octombrie 2008 o crestere a activitatii in toate sectoarele analizare, an raport cu cele trei luni anterioare.
Bursa nu a avut deocamdata o reactie, volumele au ramas in continuare mici, in timp ce cresterile mai substantiale se lasa inca asteptate.

Investitii profitabile tuturor!

Autorul poate fi contactat pe email: alexandru.finaru@intercapital.ro, la tel 51.51.75, sau la sediul Intercapital Invest Bacau, Cladirea Albastra et. 6.
Scris de Aexandru Finaru

Prezentarea situatiei economice in culori care nu au nicio legatura cu realitatea nu a izbutit sa atraga investitii solide in sectorul productiv. Este o realitate pe care Bacaul o traieste de ani buni, mediul de afaceri trebuind sa se multumeasca, aproape in exclusivitate, cu cresteri ale volumului de tranzactii exclusiv in sectorul comercial.

De mai bine de doi ani de zile factorii decizionali au elaborat un fel de strategie privind dezvoltarea economica a municipiului Bacau, insa la modul concret situatia nu a izbutit sa se urneasca. Pilonii in jurul carora, la nivel teoretic, ar fi trebuit sa se teasa o renastere economica a municipului Bacau sunt aeroportul international, zona metropolitana si construirea soselei de centura si a autostrazii. Dar, dupa cum bine se vede cu ochiul liber, nu s-a facut aproape nimic in niciuna dintre directiile enumerate mai sus.

Lipsa de comunicare a ingropat aeroportul

Eternele sicane de ordin strict politic dintre autoritatile locale si cele judetene nu s-au dovedit fructuoase, din niciun punct de vedere, pentru salvarea aeroportului bacauan. In repetate randuri conducerile celor doua institutii au declarat ca vor colabora pentru atragerea de fonduri pentru resuscitarea acestui obiectiv strategic, insa in cele din urma s-a ajuns doar la o incercare disperata de concesionare, ce inca nu a fost solutionata. Asta nu a impiedicat autoritatile sa spuna ca „modernizarea Aeroportului International Bacau reprezinta o oportunitate importanta de investitii in Bacau. Exista posibilitatea ca acesta sa devina cea mai semnificativa cale de acces pentru transportul de marfa din Moldova. Pentru finalizarea unei astfel de investitii, administratia publica locala, reprezentata de Consiliul Judetean si Consiliul Local al Municipiului Bacau, propune un parteneriat public-privat.” S-a vazut cum au colaborat autoritatile locale si cele judetene, inclusiov din schimbul de acuze legat de prezenta nejustificata a unui reprezentant al administratiei locale la Hong Kong.

Autostrazi si centuri fictive

Autoritatile declara, cu nonsalanta, ca in planul de sistematizare teritoriala a Romaniei in ceea ce priveste sistemul rutier, autostrada Bucuresti-Suceava-Ucraina va trece prin Bacau. Respectivul proiect este disponibil pe site-ul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale. Insa Bacaul nu apare nicaieri ca programat pentru a fi tranzitat de vreo autostrada. In ceea ce priveste centura, este o eterna nebuloasa, mereu amanata si fara vreo finalitate concreta. Cel putin deocamdata singurul lucru care este cunoscut in legatura cu varianta ocolitoare este ca licitatia pentru desemnarea constructorului a fost, din nou, amanata.
Lipsa de viziune duce la dezastru

In timp ce autoritatile locale si judetene se cramponeaza in declaratii cu substrat clar electoral, dezvoltarea economica stagneaza. Sectorul productiv al Bacaului a intrat intr-o amorteala fatala, iar planurile de viitor ale alesilor vizeaza si pe viitor parteneriate pentru construirea de supermarketuri si hipermarketuri, modernizarea pietelor, construirea de locuri de parcare si asa mai departe. Chestiuni utile, nimic de zis, dar care nu au cum sa potenteze sectorul productiv. Strategia de dezvoltare economica a municipiului Bacau este inexistenta, asta in timp ce pe la altii mai pusi pe treaba nu doar ca strategia exista, dar a si fost deja implementata.

Scris de Emilian Berceanu

Constantin Branza in varsta de 31 de ani este unul dintre fericitii castigatori ai Balcaniadei aMarsul Factorilor Postali”. El a obtinut medalia de aur la individual baieti, anul acesta, dupa ce a participat pentru a patra oara la concurs, organizat de aceasta data la Sibiu. Fiind de factura internationala, competitia a fost un succes pentru noi, deoarece Romania a obtinut 3 medalii de aur si 2 de bronz. Concurentul bacauan a depus un real efort pentru a ocupa prima pozitie, avand in vedere faptul ca a marsaluit pe o distanta de 10.000 de metri, dublu fata de distanta pe care au parcurs-o fetele la aceeasi categorie. Prima editie a acestui mars a avut loc in Romania in anul 1974. Anul acesta, in joc s-au inscris 72 de concurenti (27 de fete si 45 de baieti) din Romania, Grecia, Republica Moldova, Turcia, Muntenegru, Macedonia, Albania, Bulgaria si Serbia. Evenimentul organizat de catre Posta Romana si Federatia Sindicatelor din Posta si Comunicatii a avut loc la Sibiu. Anul viitor Balcaniada va avea loc in Turcia.
Scris de D. Pilat

Prima zi a lunii septembrie. In holul Casei Judetene de Pensii, aerul este mai incins decat in cea mai fierbinte zi din iulie. O multime furioasa se inghesuie in fata unui ghiseu. Din cand in cand, in valuri, se imping spre biroul de sticla, incercand sa ajunga cat mai in fata. Un barbat incearca sa mentina o oarecare disciplina, strigand numere de ordine, nu are succes. aEste o bataie de joc ce se intampla aici”, se aude de peste tot.

Aproape toti cei care se inghesuiau in fata ghiseului pentru bilete de tratament de la CJP sunt trecuti bine de prima tinerete, iar unii dintre ei abia se tin pe picioare. Fiecare tine strans in mana numarul de inregistrare al cererii depuse inca de la inceputul lunii decembrie. Se ridica pe varfuri, privind peste capetele celorlalti, se sterg de sudoare, isi fac vant cu foi si dosare. De peste tot se aud icnete, tuse si comentarii deloc blande la adresa institutiei. aNu inteleg de ce se mai dau numere de inregistrare in decembrie, daca trebuie sa stam din nou la coada in luna in care vrem sa plecam la tratament, spune suparata Maria Mares, din Solont. Am venit aici cu noaptea in cap, portarul mi-a dat alt numar de ordine si astept de atatea ore”.

Banuieli si acuzatii

Maria Blidaru s-a orientat spre o statiune mai putin atragatoare decat altele, dar tot nu a avut succes. aMi-am zis sa nu cer la mare sau undeva mai departe, ca nu am sanse. Dar nici la Baltatesti nu prind”. Elena Dogaru spune ca are numarul de inregistrare 1944, iar altii, mult mai in urma, au luat bilet inaintea ei. Lucretia Munteanu a stat la coada pe 4 decembrie si a primit numarul 3352. aMa intreb cum au primit in 3 zile 3351 de cereri. Vin mereu sa prind un bilet, dar nu reusesc”. Margareta Pantiru sustine ca ea are numarul 3064, dar altii, cu numere mult mai mari au prins loc in statiuni. Pensionarii mai reclama ca trebuie sa suporte umilinta cozilor si disconfortul orelor de asteptare in picioare pentru un drept al lor.

Un singur functionar la mii de solicitanti

Pentru conducerea Casei Judetene de Pensii, aglomeratia de la ghiseul pentru bilete de tratament a devenit ceva obisnuit. „Se intampla la fel in primele zile in care valorificam biletele de tratament (inceputul lunii decembrie, pentru anul urmator, n.r.) si inaintea fiecarei serii, cand distribuim biletele ramase neridicate de cei care le-au obtinut, ne-a declarat Liviu Cretu, director executiv al CJP. Nu putem tine decat un ghiseu pentru aceasta activitate, care este una de gestiune. Un bilet costa in jur de 1300 lei. O functionara are aceste bilete in gestiune. Nu putem imparti gestiunea. In plus, al doilea ghiseu pe care il avem este pentru incasarea contributiilor.” Directorul executiv al CJP spune ca se intentioneaza schimbarea procedurii de distribuire a biletelor de tratament si considera ca aceasta activitate ar trebui sa devina apanajul altei institutii. aDistribuirea biletelor de tratament nu are ce cauta la CJP. Toata lumea trebuie sa aduca adeverinte medicale care sa justifice cererea unui bilet. Toate sunt beton. Prin urmare, singurul criteriu de care dispunem este cel al ordinii depunerii cererilor. Nu este corect. Din 137.000 de pensionari, doar 6500 primesc bilete in decursul unui an”. Pana la schimbarea procedurii, pensionarii se vor calca in continuare in picioare pentru un loc in statiune.Scris de Doina Mincu

Pentru copiii gradinitei „Alex Kindergarten”, anul scolar a inceput pe 1 septembrie. Cu inimile pline de emotie parintii au avut ocazia de a asista la o serbare pe care educatorii au organizat-o cu multa grija pentru micutii al caror viitor debuteaza acum. Bucuria degajata de cantecele si dansurile lor a fost molipsitoare, deoarece in scurt timp si cei mari s-au alaturat petrecerii incepute inca de la primele ore ale diminetii. aEste primul an cand imi aduc copilul aici si nu am facut aceasta alegere intamplator. Am auzit numai de bine de aceasta gradinita, iar petrecerea de astazi m-a facut sa imi intaresc aceasta parere”, a declarat Daniel Varga, unul dintre taticii care a asistat la petrecerea copiilor. Increzatori si mai pregatiti (gradinita a fost infiintata anul trecut) cadrele didactice alaturi de conducere si-au facut o deviza anul acesta: aA invata pe cineva inseamna a-i schimba viata pentru totdeauna!” si au promis celor prezenti ca vor transforma gradinita intr-un al doilea camin, unde cei mici avor gasi dragoste si educatie la cele mai inalte standarde, dar si un loc de recreere si destindere”, asa cum a spus Andreea Aelenei, director educativ, in deschiderea evenimentului. Serbarea a fost marcata si de prezenta directorului administrativ Costel Balanuca, care emotionat de atmosfera extraordinara degajata de rasul cristalin al copiilor a adaugat ca spera ca aanul acesta sa se infiinteze o noua grupa pentru ca cererile sunt din ce in ce mai multe. Parintii sunt multumiti, ceea ce ne face sa intampinam cu bucurie fiecare deschidere de an scolar si sa oferim servicii cat mai bune din punct de vedere calitativ”.Scris de Daniela Pilat

Aproape 30 de copii din zona Podu Turcului care beneficiaza de programele sociale ale FSC au trait la sfarsitul lunii august o experienta unica: au vazut marea! Tabara a fost finantata de Consiliul Judetean (CJ) Bacau si a avut drept scop sa sustina activitatile educative oferite de FSC copiilor saraci din Stanisesti, Podu Turcului si Vultureni in „Clubul cu lipici”. „Elevii selectati s-au remarcat prin participarea constanta si obtinerea unor rezultate bune in cadrul centrelor educationale, arata Ionut Chirita, FSC. Ei au primit o bine-meritata rasplata in cadrul taberei de la Costinesti”. Pentru cei mai multi dintre ei a fost prima oara cand au mers cu trenul, au vazut aievea un vapor si au intrat intr-un parc de distractii. Intorsi in satul lor, pustii au avut ce povesti. Andrei, un baietel de 9 ani din Stanisesti, a marturisit ca cel mai mult i-au placut valurile, „unele erau chiar foarte mari, mai mari ca mine, insa mi-a fost frica sa intru in apa cand erau valuri”, iar Alexandru, din Vultureni, a fost surprins ca „apa era foarte sarata!”. In acest week-end, cei 28 de copii s-au intors acasa, bronzati si fericiti. „Suntem bucurosi ca am reusit sa aducem atata fericire acestor copii merituosi dar, din pacate, si extrem de saraci din comunele unde am deschis aClubul cu lipicia, a declarat Gabriela Achihai, presedinte FSC. Ei merita sa aiba sansa la o educatie de mai buna calitate si la un viitor mai bun, viitor pe care si-l vor putea construi in special prin educatie”.

Scris de Silvia Patrascanu

Indolenta referentilor sociali ii lasa fara asistenta medicala

Saracii satelor ar trebui sa inalte rugi fierbinti pentru a fi iertati de boli. Altfel, multi dintre ei ar fi nevoiti sa plateasca serviciile medicale. Se afla in aceasta situatie beneficiarii Legii 416, a venitului minim garantat, pentru care primariile nu s-au invrednicit sa faca raportarea la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Daca timp de trei luni consecutive
documentele nu ajung la CJAS, persoanele respective pierd dreptul la asistenta medicala gratuita.

Neasiguratii nu au dreptul decat la asistenta de urgenta, atata timp cat viata le este pusa in pericol. Nu primesc medicamente compensate, iar in caz de spitalizare platesc atat cazarea, cat si toate serviciile medicale primite. Beneficiarii Legii 416, a venitului minim garantat, sunt asigurati din oficiu. Nu trebuie decat ca primariile sa depuna la CJAS listele cu numele celor inregistrati cu ajutor social. Unele primarii nu se invrednicesc sa faca nici macar acest minim efort. aPrimaria cu cea mai mare restanta este cea din Hemeiusi, care nu a mai depus listele nominale din 2006, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant al CJAS. Alte primarii au restante mai mici, dar tot peste trei luni: Dofteana, Gaiceana, Girleni, Gura Vaii, Itesti, Pirgaresti, Scorteni, Valea Seaca, Solont, Stefan cel Mare, Strugari si Tamasi. Este posibil ca in unele din aceste comune sa nu existe beneficiari ai Legii 416. In acest caz, primariile ar fi trebuit sa ne anunte”. Pentru o persoana atat de saraca incat sa se incadreze in prevederile Legii 416, plata zilelor de spitalizare, a interventiilor chirurgicale si a medicamentelor primite este insuportabila.

Scuze peste scuze

Chiar si pentru un singur beneficiar al Legii 416, primaria este obligata sa faca raportare lunara la CJAS. Aceasta obligatie este lasata cam la coada prioritatilor de catre referentii sociali. aNoi avem numai 11 persoane care intra in aceasta categorie, ne-a declarat Gina Rotariu, asistent social la Primaria Pirgaresti. Am omis sa trimit listele. Nu stiu de ce. Poate fiindca nu s-au internat si nu au avut nevoie de asigurarea medicala. Saptamana viitoare rezolv.” O situatie mai ciudata are in centru Primaria Hemeiusi. Aceasta este facuta de rusine de CJAS, ca avand o restanta de 2 ani. Asistentul social sustine insa ca sta bine la acest capitol, ultima lista depusa fiind cea pentru luna iulie, deci la zi. aDoamne fereste! s-a aratat mirata Iuliana Jatariu. Cum sa nu trimit? Cred ca au facut o greseala.”

Listele se misca

Fiecare asigurat trebuie sa figureze pe lista medicilor de familie. Lunar, evidenta medicilor este confruntata cu cea de la CJAS. Daca in baza de date a CJAS o persoana nu figureaza ca asigurata, este exclusa de pe lista medicului si devine neasigurata. Sunt invalidati salariatii carora angajatorii nu le-au virat contributia, somerii care au iesit din perioada legala de somaj, asistatii sociali neraportati de primarii. Acestea sunt doar cateva exemple. Lunar, de pe listele medicilor de familie apica” in jur de 100.000 de persoane. Fiecare dintre acestea este privata de asistenta medicala gratuita in caz de boala. De asemenea, medicii si spitalele care ii ingrijesc nu primesc banii de la CJAS pentru serviciile acordate. Scris de Doina Mincu

Pentru bacauanii care calatoresc in Uniunea Europeana, cea mai sigura cale de a-si asigura asistenta medicala gratuita in caz de urgenta este cardul european de sanatate. Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) a eliberat acest card numai in primele 8 luni ale anului 2007. Dupa aceasta perioada, cardurile nu au mai fost tiparite, deoarece contractul incheiat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pentru emiterea lor a expirat. Licitatiile ulterioare au fost acoperite de scandaluri, asa ca in locul cardurilor se elibereaza certificate de asigurat. Pentru a intra in posesia certificatului, solicitantii trebuie sa se prezinte la CJAS cu un document care sa le sustina calitatea de asigurat. In cazul salariatilor, acesta este adeverinta eliberata de angajator. Si in acest caz, sistemul birocratic nu se dezminte. In mod normal, ar trebui sa fie suficient un act de identitate, iar asiguratul sa fie acautat” in baza de date a CJAS. Dupa depunerea cererii, certificatul se obtine in maximum 3 zile. Valabilitatea certificatului inlocuitor al cardului european de sanatate este de sase luni si el poate fi folosit numai in fata autoritatilor sanitare din tara de destinatie sau de tranzit, pentru dovedirea calitatii de asigurat in Romania. Cardul nu ofera acoperire decat pentru situatii de urgenta aparute pe parcursul calatoriei, nu si pentru tratarea unor afectiuni preexistente acesteia.Scris de Doina Mincu

Ministerul Sanatatii Publice intentioneaza sa introduca un nou vaccin obligatoriu pentru copii. Este vorba despre cel impotriva Human Papiloma Virus (HPV), asociat cu 96% din cancerele de col uterin. Numarul mare de cazuri aflate in evidenta medicilor si multiplele suspiciuni stabilite cu ocazia Programului national de evaluare a starii de sanatate a populatiei a determinat aceasta initiativa. Programul de imunizare impotriva HPV va demara in aceasta toamna si se adreseaza fetitelor de clasa a IV-a. Pentru luna octombrie este stabilit sa inceapa un alt program, de screening pentru depistarea cancerului de col uterin, de san si de colon. MSP a alocat fondurile necesare, iar persoanele care au fost incluse in grupele de risc in cadrul Programului de evaluare a starii de sanatate a populatiei vor primi, esalonat, invitatia de prezentare la screening. Actiunea se va desfasura timp de 3 ani. „Screeningul gratuit este o oportunitate binvenita pentru pacientii care nu-si permit plata analizelor, iar imunizarea impotriva HPV mi se pare chiar mai importanta, deoarece trebuie sa invatam sa facem in primul rand preventie”, ne-a declarat dr. Cecilia Lucaci, sef compartiment Programe de sanatate la ASP. Scris de Doina Mincu

Anuntatu-s-au cu mare pompa cei trei catindati la postul de premier din partea principalelor partide. Mare surpriza mare, e vorba de Tariceanu, Geoana si Stolojan. Unul mai competent ca altul, cei trei crai de la Rasaritul Europei si-au dovedit abilitatile din plin pana acum. Unul s-a dat in stamba pe la inundatii, altul a izbutit sa coboare PSD-ul in sondaje cat incape, iar ultimul, dar nu cel din urma, a reusit ceea ce nici cu gandul nu gandeam, si anume sa stoarca o lacrima din ochiul spanchi al lui Basescu. Daca stam stramb si judecam dupa cum putem, indiferent de optiunea ministeriala vom sari din lac in put. Ori un prostanac lipsit de charisma, ori un motorist megaloman, ori o marioneta prezidentiala cu trasaturi de Terminator in mizerie. Indiferent de cum va decide poporul sa-si exercite dreptul de vot, din lista restransa a potentialilor prim ministri nu este ce lua pe doua bete. Dar de fapt potul cel mare nu vizeaza competenta, ci banii. In functie de care si cum va fi ales, un anume partid (eventual o alianta de partide) va gestiona fondurile de la buget. Bani multi, care daca primesc destinatii preferentiale pot face minuni in perspectiva prezidentialelor de la anul si a cresterii progresive a conturilor politicienilor. Cu un cabinet docil, orice premier poate sa-si faca toate mendrele, spre propasirea personala coroborata cu recompensarea sustinatorilor. Ordonantele si hotararile de Guvern fac adevarate minuni cand sunt elaborate cu dedicatie, iar cei trei doritori de sefie a Executivului exact asta urmaresc. Binele cetateanului, dezvoltarea echilibrata a tarii, astea sunt baliverne de campanie, care sunt uitate imediat dupa validarea scrutinului si numirea in functie. C-o fi Tariceanu, Geoana sau Stolojan, efectele vor fi similare: fonduri cu dedicatie, acte decizionale pe baza de favoritisme, inchiderea ochisorilor la unele mici manevre ale lacheilor din teritoriu sau ale propriului cabinet. O mana se spala pe alta. sta-i principiul sanatos si igienic dupa care se ghideaza clasa politica autohtona. Ca prin definitie sunt o ciurda de profitori, asta nu mai conteaza, atat timp cat au manutele curate. Scris de Emilian Berceanu

Bani mai multi pentru Senat

Alegerile generale mulg bugetul de aproape
45 milioane de euro. Investitie pe termen mediu, deoarece, cel putin ipotetic, dupa aceasta romanii vor putea sta linistiti cale de patru ani, deoarece va avea cine sa vegheze asupra intereselor lor.

Scrutinul care se apropie cu pasi repezi a pregatit o serie de surprize pentru viitorii parlamentari. Tinand cont de procedura uninominala, executivul a decis sa le acorde candidatilor la un fotoliu comod in Senatul Romaniei posibilitatea unei supra-finantari de campanie. Astfel, daca initial bugetul prevazut pentru un parlamentar, indiferent de camera, era de 350 de salarii de baza minime brute, Guvernul a hotarat ca pentru cei dornici sa se plaseze in Senat plafonul sa creasca la 500 de salarii. Ceea ce, in cifre, inseamna 250.000 lei pentru candidatura unui senator si 175.000 lei pentru cea a unui deputat. Noile reguli au fost implementate prin ordonanta de urgenta, diferenta fiind justificata de marimea colegiilor electorale.

Ultima sansa: donatiile

Nu este nicio noutate ca, de fapt, campaniile electorale inghit mult mai multi bani decat ceea ce se aloca de la bugetul de stat. Iar „salvarea” candidatilor nu poate veni din alta parte decat din donatiile, indeobste generoase, venite din partea amicilor sau a societatilor de partid. Conform noilor modificari aduse Legii 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, donatiile primite de la o persoana fizica pot fi de pana la 400 de salarii minime brute pentru fiecare campanie, in timp ce „obolul de campanie” al unei persoane juridice poate ajunge pana la 1000 de salarii. Dupa cum bine se vede, de fapt grosul finantarilor vine de la sponsori, si in niciun caz de la bugetul de stat. Din cei 100.000 euro de la buget, un candidat isi acopera, in cel mai bun caz, doar costurile pentru o parte a materialelor de campanie.
Legea buletinului

In baza legii votului uninominal, practic a fost eliminat votul pe liste suplimentare. Singurle exceptii constau in exprimarea optiunilor electorale de catre candidatii pentru Parlament care s-au inscris in alte colegii decat cele unde au domiciliul. In ceea ce priveste urna mobila, aceasta poate fi solicitata de catre persoanele spitalizate sau de catre detinutii care nu au fost decazuti din drepturile electorale.

Noi limitari

Schimbarile cuprinse in ordonanta de guvern afecteaza si societatile care se ocupa cu sondajele de opinie. Astfel, orice sondaj cu continut electoral poate fi facut public doar cu precizarea denumirii institutiei care a efectuat sondajul, a esantionului si a marjei de eroare, perioada in care s-a efectuat sondajul, plus precizarea clara a clientului si a persoanei, fizice sau juridice, care a platit pentru sondaj. Exit poll-urile pot fi efectuate doar de societati sau ONG-uri care au primit acreditare pentru exercitarea acestui tip de activitati din partea BEC. In plus, in ziua scrutinului este interzisa prezentarea exit poll-urilor inainte de inchiderea urnelor.Scris de Emilian Berceanu

Desi fostul primar al comunei Dofteana, Costica Asaftei, a trecut in lumea dreptilor din luna martie 2008, procesul penal in care DNA il acuza de abuz in serviciu continua. Cei ce au facut apel sunt consilierii locali, care nu vor sa ramana cu buzele umflate. Raposatul Asaftei este acuzat ca a vandut domeniul Ghica la un pret derizoriu, Consiliul Local fiind prejudiciat de 370.873 euro.

Cei care s-au sesizat despre vanzarea abuziva a castelului, terenului si anexelor aferente domeniului Ghica au fost politistii de la Biroul de Investigarea Fraudelor din Onesti. Ancheta acestora a fost completata si de raportul Camerei de Conturi, in urma controlului efectuat la data de 29 iulie 2005 la Consiliul Local Dofteana. Expertii au concluzionat ca domeniul Ghica s-a vandut cu 800.000 euro, fara ca la stabilirea acestui pret sa fi stat o evaluare autorizata. In consecinta, reprezentantii Directiei de Control Financiar au stabilit ca aceasta tranzactie s-a facut cu incalcarea prevederilor HG nr.841, din 1995, prejudiciul estimat fiind de 370.873 euro.

DNA l-a trimis in judecata pe primarul Asaftei

Cazul a intrat in atentia procurorilor de la Directia Nationala Anticoruptie (DNA), care la randul lor au inceput audierile in acest dosar. Desi in focurile anchetei au ajuns toti membrii comisiei care a aprobat vanzarea domeniului Ghica catre SC Mecano Electric Service SRL Darmanesti, in final a fost trimis in judecata doar primarul de atunci, Costica Asaftei. Procurorii anticoruptie au stabilit ca o prima vina a edilului este ca aa anuntat ca bunul va fi vandut la cel mai mare pret oferit, fara a preciza un pret minim de incepere a licitatiei, motivand ca Primaria are nevoie de bani pentru construirea unei sali polivalente”. Prima licitatie cu strigare pentru vanzarea domeniului Ghica a fost la data de 11 august 2003, la un pret de pornire de 800.000 euro. Cum nu s-a prezentat nici un ofertant, licitatia a fost reluata pe 18 august. Abia pe 25 august s-a primit oferta de la Adrian Cadar, administratorul firmei Mecano Electric Service Darmanesti. Peste patru zile, acesta avea in buzunar contractul de vanzare-cumparare. Procurorii de la DNA au concluzionat ca primarul Costica Asaftei se face vinovat de infractiunea de stabilirea cu intentie a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala si abuz in serviciu, motiv pentru care, in decembrie anul trecut, l-au trimis in judecata.

Fiul raposatului a facut recurs

Dosarul a ajuns pe rolul instantei din Onesti. Dupa numai trei luni s-a pus problema incetarii procesului penal pe motiv ca primarul Costica Asaftei a trecut in lumea dreptilor (23 martie, n.a.), iar CL Dofteana nu s-a constituit parte civila. aDe fapt, fostul primar Costica Asaftei a fost intrebat daca CL se constituie parte in proces, si nu consilierii. Raspunsul lui a fost negativ si de aceea procesul penal a incetat. In aprilie insa am desemnat un reprezentant al CL care a facut apel la Tribunalul Bacau”, explica Toma Bourita, consilier juridic al CL Dofteana. Instanta a admis apelul si a trimis dosarul spre rejudecare. Lucrurile insa nu au ramas asa, in scena intrand procurorii DNA, care au facut recurs. aArgumentul instantei de apel cum ca latura civila a cauzei a fost complet solutionata intrucat, in cauza, nu au fost introdusi mostenitorii decedatului este nefondat”, se specifica in recursul facut la Curtea de Apel de procurorii anticoruptie. Recurs a facut si fiul primarului decedat, Costica Asaftei jr., fara sa puna pe tapet motivele acestuia. Mai are insa timp, tinand cont de faptul ca recursul se va judeca pe 29 septembrie.
Scris de Lili Adochitei

Centrul Regional de Ecologie atrage atentia asupra problemelor de mediu aparute la Lacul Galbeni, arie naturala protejata. Conform lui Gabriel Gritcu, coordonator programe CRE, Lacul Galbeni va continua sa fie afectat cel putin pana in anul 2013. Situatia dramatica se datoreaza lucrarilor la digul drept, lucrari incepute in anul 2006, atunci cand a si fost golit lacul. Din nefericire, inundatiile din vara aceasta au afectat lucrarile, consecinta fiind decalarea termenului final al lucrarilor. aLacul va ramane golit, dupa opinia specialistilor, pana cel mai devreme in anul 2011. Cu toate acestea, vor mai dura cel putin 2 ani pana la refacerea ecosistemului, adica pana in anul 2013, dupa cum arata studiul realizat de Muzeul de Stiintele Naturii aIon Borceaa din Bacau. Lacul Galbeni reprezenta pana la golirea lui, in anul 2006, o importanta zona de cuibarit de pe culuarul de migratie est-carpatic, aici fiind identificate 168 de specii de pasari. Consecinta pe care golirea a avut-o asupra ariei naturale protejate este dramatica, speciile de pasari de lac care in conditii normale depaseau zeci de mii de exemplare, nemaiputand fi observate in prezent”, spune Gritcu. Coordonatorul CRE face un apel la toate institutiile specializate sa acorde o atentie sporita problemelor de mediu de la Lacul Galbeni, mai ales in conditiile in care Bacaul si asa sufera in acest domeniu. aDoar 1,46 % din suprafata totala a judetului Bacau reprezinta perimetru natural protejat. In comparatie, in Neamt sunt instituite arii naturale protejate pe 7,5 % din suprafata judetului”, precizeaza Gritcu. Ecologistii doresc infiintarea de noi arii naturale protejate pentru a asigura conservarea patrimoniului natural din judetul Bacau.

Scris de Ionut Avram

Desi este o firma de apartament, SC Aricleea SRL din Bacau a facut afaceri grele cu produse petroliere. Comisarii de la Garda Financiara apreciaza ca prejudiciul cauzat la bugetul de stat este de peste 40 milioane lei. Organele fiscale nu au pus mana pe evidentele contabile, pentru ca au gasit sediul firmei gol.

Societatea Aricleea SRL din Bacau, cu sediul pe strada Prieteniei, avand ca administrator pe Aurelian Dobrescu, din Prahova, a intrat in vizorul comisarilor de la Garda Financiara, dupa semnalele de alarma trase de omologii din Prahova, Alba, Hunedoara si Constanta. Comisarii financiari bacauani erau rugati sa stabileasca legalitatea tranzactiilor comerciale efectuate de firma Aricleea cu SC Palcris Oil Com Ploiesti si SC Universal Makedon Deva, in calitate de furnizori, cu Eurostar Grup SRL Alba Iulia si SC Windland Investitii Financiare SRL Constanta in calitate de beneficiari. In urma verificarilor efectuate, specialistii de la Garda Financiara au constatat ca societatea din Bacau nu desfasoara activitati tocmai legale. In perioada mai 2007 – ianuarie 2008, se pare ca firma Aricleea s-a aprovizionat de la Palcris Oil Com Ploiesti cu 4.778.392 litri si 1.864.290 kg produse energetice in valoare de 13.141.956,34 lei. Tot comisarii financiari au stabilit ca in noiembrie-decembrie 2007, firma Aricleea s-a aprovizionat de la Universal Makedon cu 11.692 l produs energetic, in valoare de 256.916,76 lei. De asemenea, in perioada ianuarie – aprilie 2008, firma din Bacau a livrat catre Windland 17.914,44 t pacurina neconforma, in valoare de 17.655.577,53 lei, din care 14.836.636,64 lei reprezentand contravaloarea marfii si 2.818.960,96 lei TVA. Tot societatea Aricleea a livrat, in luna noiembrie 2007, in baza a doua facturi fiscale, catre SC Eurostar Grup, 37.900 l motorina Euro 4 in valoare de 116.360,58 lei. Garda Financiara nu a putut efectua verificari asupra evidentei contabile a firmei pentru ca aceasta nu functioneaza la sediul declarat.

Teapa de zeci de milioane la bugetul de stat

Din verificarile efectuate, comisarii financiari au mai constatat ca administratorul firmei Aricleea, Aurelian Dobrescu, nu a depus la organele fiscale teritoriale raportarile prevazute de lege, nu are autorizatie de utilizator final sau de antrepozit fiscal de productie si nu s-a declarat ca platitor de accize. In conformitate cu art. 176 din Legea nr.571/2003, nivelul accizelor pentru benzina cu plumb este de 480 euro/t, iar comisarii financiari au estimat in cazul firmei Aricleea un prejudiciu de 44.631.236,12 lei. In acest context s-a solicitat Directiei Generale a Finantelor Publice – Activitatea de Inspectie Fiscala, respectiv Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale stabilirea in intregime a obligatiilor fiscale datorate bugetului de stat de catre societatea bacauana. aDomeniul produselor accizabile este un domeniu cu risc fiscal ridicat, profiturile obtinute prin neplata taxelor fiind uriase. Prin monitorizarea permanenta a tranzactiilor din domeniul respectiv incercam sa stopam evaziunea fiscala cu produse accizabile”, ne-a declarat comisarul sef Romeo Fratila, seful Garzii Financiare Bacau.
Scris de Lili Adochitei

Persoanele care nu au inca un loc de munca si vor sa-si gaseasca un serviciu au de unde sa aleaga. In evidentele Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ALOFM) Bacau se afla 362 locuri de munca vacante. Si meseriile sunt diverse, asa ca doritorii au nevoie doar de o patalama la mana si de dorinta de a munci. La mare cautare raman in continuare confectionerii de imbracaminte, pe piata bacauana fiind nevoie de 112 persoane calificate in aceasta meserie. De asemenea se cauta zidari (28 de locuri), dulgheri (17 locuri), muncitori necalificati la asamblarea pieselor (16 locuri), sudori (14 locuri), strungari (14 locuri), muncitori necalificati la spargerea si taierea materialelor de constructii (13 locuri), fierar betonist (12 locuri). Din oferta de locuri de munca vacante nu lipsesc meseriile de asistent medical (2 locuri), bucatar (5 locuri)inginer constructor, automatist, instalatii, proiectant instalatii si hidroenergetician (8 locuri), ingrijitor cladiri (8 locuri), pompier (un loc), secretara (un loc) si agent asigurari (5 locuri). Scris de Lili A.

Ieri, in timpul actiunii de demolare a caselor afectate de inundatii din comuna Saucesti, un barbat a fost prins sub daramaturi. „S-a intamplat la Siretu, in timp ce se demola o casa cu vola, iar proprietarul s-a dus sa traga de o scandura, a declarat Costinel Manea, primarul comunei Saucesti, care se indrepta spre locul accidentului. I-a cazut o portiune din perete peste picioare. A vazut o grinda si a vrut sa o scoata. Nu avea ce cauta acolo, insa avand calitatea de proprietar, soferul volei nu l-a putut impiedica. Nu avea ce sa-i faca. Cand l-a vazut, imediat a oprit utilajul”. Serviciul Judetean de Ambulanta (SJA) a fost solicitat sa intervina in jurul orei 12. aPacientul, de 48 de ani, a fost prins sub un perete de paianta in care era inglobata o grinda, ne-a declarat dr. Adrian Colibaba, directorul medical al SJA. Avea traumatism abdominal si de bazin. Chiar eu am mers la fata locului si pot sa va spun ca bolnavul a fost preluat, imobilizat, perfuzat si transportat la Spitalul Judetean de Urgenta. Este un bolnav cu potential instabil, a carui stare se poate modifica”. La scurt timp dupa inundatiile din iulie, casele din localitatile afectate au fost evaluate de Inspectoratul de Stat in Constructie. Pentru evitarea accidentelor de acest fel, sinistratii au fost instruiti. aFiecare a declarat sub semnatura ca nu va intra in casa si nu se va implica in lucrarile de demolare, ne-a declarat Adrian Sichitiu, inspector sef al Inspectoratului in Constructie. Semnand, si-au asumat raspunderea daca s-au pus in pericol. Unii dintre ei chiar s-au apucat sa mai dea cate un tarnacop la temelie sa cada casa mai repede”.

Scris de Silvia Patrascanu, Doina Mincu

Pestele si capsuna

Se discuta tot mai mult in ultima vreme despre organismele modificate genetic. Periodic, organizatiile de protectie a mediului vocifereaza impotriva nepasarii autoritatilor in ceea ce priveste lipsa de control asupra unor plante modificate genetic care distrug barierele naturale. In cadrul prezentarilor facute de-a lungul vremii de membrii miscarii Greenpeace se spune ca aun peste si o capsuna nu ar face niciodata casa buna”. Dar, in laborator oamenii de stiinta pot extrage o gena din peste, o introduc in capsuna si astfel se creeaza un nou organism mai rezistent. Un prieten glumet spunea zilele trecute despre capsunele fotogenice din miezul iernii ca au gust de peste. Poate ca avea dreptate. Au alt gust decat cele naturale. Am putea spune ca pestii si capsunele au ceva in comun: le place apa si sunt usor alterabile. Despre pesti cred ca nu aveti nicio indoiala, dar despre capsuni stiati ca au in compozitie mai mult de 90% apa si ca durata admisibila de depozitare este de 1-5 zile, adica mai mult cu 1-2 zile decat pestele? Cea mai mare parte a porumbului modificat genetic cultivat in intreaga lume este un soi numit Bt, care produce o toxina daunatoare anumitor insecte, insecte care ar putea micsora recoltele, producand pagube agricultorilor. De unde stie toxina care este ainsecta rea”? Ecologistii spun ca pot muri si fluturii sau ca plantele nu pot fi tinute sub control nici datorita insectelor care fac polenizarea. De asemenea, toxinele Bt se elibereaza prin radacini si se pot acumula la sol. Atunci mai vorbim despre un echilibru ecologic? Una dintre cele mai actuale dileme, dezbatute intens de cele doua tabere, organizatiile pentru protectia mediului si adeptii ingineriei genetice, consta in posibila sau imposibilia coexistenta intre culturile modificate si cele modificate genetic. La consumatori nu se mai gandeste nimeni ca trebuie informati si respectati. De multe ori semnalele catre ei vin destul de tarziu. Dar de ce atata ingrijorare? Suntem condamnati singuri prin alegerea pe care o facem. Vreti sa mancati mere mari XXL? Foarte bine. Este alegerea dumneavoastra. Viermilor le fac rau aceste mere… Vreti sa mancati capsune cu gust de peste sau rosii fara gust de rosii? Este alegerea dumneavoastra. Cu timpul va veti convinge ca gresiti.

Insomniferul de marti

aGeniul omenesc nu va putea nicicand nascoci inventii mai desavarsite ca acelea create de natura, in care nu lipseste nimic si nimic nu-i de prisos”. (Leonardo da Vinci)Scris de Prof.univ.dr. Viorica Paraschivescu