Conducerea PenitenciaruluI Bacau a pus la dispozitia autoritatilor doua sute de persoane private de libertate, pentru a ajuta in zonele afectate de inundatii din judetul Bacau. Claudiu Margasoiu, seful Penitenciarului, ne-a declarat ca cei doua sute se afla la dispozitia autoritatilor in caz ca va fi nevoie de forta de munca. aEste un gest normal pe care il facem pentru a veni in sprijinul oamenilor afectati de inundatii. Avem pregatite doua sute de persoane private de libertate, iar daca autoritatile ne solicita ajutorul, noi suntem gata sa-l oferim”, ne-a declarat Margasoiu. Puscariasii sunt pregatiti sa intervina in Holt, Schineni si Saucesti pentru a pune umarul la curatirea zonelor inundate. Margasoiu ne-a spus ca ori de cate ori va fi solictitata in astfel de cazuri de urgenta, conducerea Penitenciarului Bacau va oferi tot sprijinul.
Scris de I. Avram

Anuntata furie a Siretului a pus pe jar autoritatile, care au cerut sprijinul Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) pentru a-i putea caza, la nevoie, pe eventualii sinistrati in caminele liceelor bacauane. Drept urmare, ieri dimineata la ora 8.00, conducerea ISJ i-a convocat pe toti directorii liceelor din Bacau, pentru a vedea pe ce se poate conta. „In acest moment putem primi in caminele liceelor 1100 de oameni. Totodata, acestia vor putea primi si cate o masa calda pe zi”, ne-a declarat inspectorul general Ovidiu Cojocaru. Primele 200 de locuri au fost pregatite inca de duminica seara in caminul Colegiului „Henri Coanda”, dar acestea au ramas neutilizate. „Doamna Popa (Carmen Popa, directorul Colegiului aCoandaa, n.r.) mi-a confirmat ca totul era pregatit, dar oamenii nu au mai venit. Din cate am inteles, era vorba de locuitori din Schineni – Secuieni, care au preferat, insa, sa ramana in sala de sport din Secuieni”, a continuat seful Inspectoratului Scolar. In alte ordine de idei, inspectorul general Ovidiu Cojocaru a spus ca, in acest moment, nicio scoala nu a avut de suferit de pe urma inundatiilor.Scris de Eduard Cucu

Noul Consiliu Local al municipiului Bacau s-a grabit, inca de la prima sedinta, sa dea unda verde pentru intocmirea unui regulament de debransare a consumatorilor de la CET. Ce li se pregateste acestora este inca tinut secret la CET.

Prin HCL 241/2008, pana pe 31 august, serviciile de specialitate din CET si Primaria Bacau vor elabora si supune spre aprobare consilierilor regulamentul privind deconectarile individuale ale instalatiilor interioare de incalzire si apa calda menajera din blocuri. Va fi, de asemenea, intocmit un regulament privind debransarile sediilor de institutii si societati comerciale. CET si CL Bacau incearca astfel sa-i descurajeze pe consumatorii care urmaresc sa evadeze din sistemul centralizat de furnizare a energiei termice. Masurile pe care le pregateste CET sunt deocamdata secrete. Directorul de vanzari al CET, Ioan Marius Stanila, a declarat doar ca acestea vor fi „in limita legii si a principiului aun imobil-un sistem de incalzirea”. Este vorba despre Legea 325/2006, a serviciului public de alimentare cu energie termica. Pana acum, singura prevedere a acestei legi luata in considerare la debransare era obligativitatea acordului vecinilor pe orizontala si verticala.

Scenarii despre viitorul CET-ului

Timp de mai multe saptamani, o firma daneza de consultanta a evaluat situatia CET Bacau si a stabilit mai multe scenarii de evolutie a furnizorului bacauan de agent termic in urmatorii ani. Aceasta actiune este o etapa premergatoare finantarii CET Bacau cu fonduri europene. Societatea bacauana va primi bani prin Programul operational sectorial de mediu, axa III, fonduri de coeziune, pentru acoperirea a jumatate din costurile unui proiect ce include: reabilitarea retelei secundare si a celei primare de transport al agentului termic instalarea unui al doilea grup de cogenerare o parte din reabilitarea retelei de utilitati publice din blocuri. Pana la 1 iulie, firma daneza trebuia sa prezinte raportul ministerului roman de resort, dar CET a solicitat o amanare motivata de alegerile locale. Pana in luna noiembrie, proiectul ar trebui avizat, iar in aprilie 2009 ar trebui sa se obtina finantarea. O conditie drastica pusa CET este pastrarea actualilor consumatori si recastigarea celor pierduti. Prin orice mijloace.

Toti sau niciunul

aNu vom pune taxe mari la debransare, sustine directorul Stanila. Vor fi insa niste conditii la debransare. Daca intr-un bloc sunt, de exemplu, trei consumatori bransati la CET, punem conditia debransarii tuturor. In blocurile in care toti consumatorii sunt bransati la CET nu vom aproba nicio debransare”. In fiecare vara, intre aprilie si octombrie este sezon de debransari. CET a pierdut peste 15.000 de consumatori in ultimii cinci ani. Daca nu ar fi preluat 13.400 de consumatori de la Termloc, ar fi avut acum sub 17.000 de consumatori si ar fi functionat la limita. In ciuda a numeroase piedici la debransare, desprinderea de sistem nu poate fi stopata. Anul 2005 a fost cel mai greu: s-a cerut proiect de debransare. Cei peste 1.000 de debransati au cheltuit cam 3 miliarde in total pentru debransare. In 2006 s-a renuntat la solicitarile absurde. In 2007, CET nu a mai pus nicio conditie pentru debransare. Acum, CET are in jur de 25.000 de consumatori. Aceeasi HCL 241/2008 prevede ca toate institutiile subordonate CL Bacau sa primeasca agent termic din familie, adica de la CET. Scolile, gradinitele, toate blocurile care se vor construi si chiar viitorul spital municipal vor fi bransate la CET. Bacauanii care tin mortis sa-si debranseze apartamentele de la CET scot sume mari din buzunar chiar si acum, tarifele fiind piperate. Scris de Doina Mincu

Siretul a navalit iarasi peste doua dintre localitatile din albia lui, Saucesti si Tamasi. Acestea au fost cele mai vulnerabile localitati si la inundatiile din 2004-2005. Dupa inundatiile catastrofale de acum patru ani, Guvernul a alocat doar pentru cele doua lucrari 20 miliarde de lei vechi ca sa se faca lucrari de protectie. Ar fi trebuit atunci sa se faca o taiere de cot care sa inlature peninsula care aparuse in albia raului si din cauza careia erau amenintate gospodariile de pe celalalt mal care era macinat de ape. Banii s-au dat, dar lucrarile nu au fost efectuate. La patru ani de atunci apele se razbuna pe nepasarea si mai ales jocurile de culise pentru directionarea banilor catre persoane si firme agreate de partidul care acaparase Ministerul Apelor si Mediului, la acea vreme, PD. In vreme ce fostul primar sustine ca nimeni nu a facut niciun centimetru de lucrare, oficialii de la Directia Apelor spun ca primarii nu stiu ce vorbesc, iar fostul prefect, care se aratase indignat de situatie, acum de la inaltimea functiei de secretar general al Guvernului, spune ca isi aminteste de situatie, dar nu l-a interesat sa vada cum s-a finalizat.

Doua lucrari pentru care romanii au platit din buzunarele lor peste 20 de miliarde de lei, bani care s-au si platit firmelor constructoare, sunt de negasit acum printre hartii si declaratii. De fapt lucrarile au fost date unor firme prin incredintare directa, banii au fost decontati, doar ca nu se vede nimic din lucrari. Doar la Tamasi s-ar vedea ceva, dar nici vorba de suprafata care era in proiect, ci doar pentru 30 la suta. Lucrarile au fost date la trei firme prin incredintare directa, lucru impus de urgenta efectuarii lor, imediat dupa inundatiile din 2005. La Saucesti ar fi trebuit sa se efectueze o lucrare denumita aTaiere de cot riu Siret la Cotu Gros si Schineni”. Pentru aceasta s-au alocat si decontat anul trecut 12 miliarde de lei vechi. Lucrarea a fost incredintata firmei Hidroconstructia Bacau si a si fost achitata. O taiere de cot, tradusa in limbaj obisnuit, inseamna eliminarea unei portiuni de pamint care are forma unui virf de sageata, formata in mal si din cauza caruia apa bate doar in malul opus pe care il si macina. Lucrarea, destul de laborioasa, consta in eliminarea acestei limbi de pamint pentru regularizarea cursului apei pe ambele maluri. Numai ca fostul primar spune ca lucrarea nu exista. aEu nu stiu unde au facut ei lucrarea asta, dar la noi nu exista asa ceva. Nu s-a miscat un pai. Ce taiere de cot? Nici un metru liniar nu au evacuat. Eu am facut reclamatii la toate autoritatile posibile, inclusiv la Tariceanu, despre iminenta de inundatii pe care o presupune aceasta zona, dar am fost luat in zeflemea. Mai mult, am pierdut alegerile din vara pentru ca oamenii cred ca eu am furat banii si de aceea nu s-a efectuat lucrarea. Au venit de vreo cateva ori si au facut niste masuratori. I-am dus eu cu barca, dar la atat s-au limitat”, ne-a spus fostul primar al comunei, Viorel Savin. Nemultumirile fostului primar nu se opresc aici. El spune ca Directia Apelor Siret a facut totusi ceva in zona: un dig, vai de capul lui, in nordul satului Schineni. aPe 16 decembrie 2006 s-a facut receptia acestui dig. Au fost de la toate ministerele posibile din Romania la inaugurare. Eu am refuzat sa semnez receptia pentru ca asa zisul dig era facut la nivelul strazii. Ca sa semnez am pus conditia ca digul sa fie suprainaltat cu 70 de centimetri, adica la nivelul apelor din 2005. Am mai cerut ca digul sa fie inierbat. Nu s-a facut nimic pentru ca mi-au zis ca nu se va mai vedea prea curand o navalire a apelor asa mare, poate in secolul viitor. Acum stau si tremur la fel ca toata lumea ca va veni din nou apa peste mine pentru ca digul este rupt in doua locuri”, a declarat Savin. O situatie similara se integistreaza acum si in satul Furnicari din comuna Tamasi. Din indiguirea malului stang al Siretului din zona Furnicari a fost efectuata doar o portiune mica. aIn proiect erau prevazuti 500 de metri de indiguire, dar s-au facut lucrari doar pe 172 de metri. Asta-i realitatea, iar acum se vad rezultatele cu ochiul liber. Portiunea indiguita a rezistat apelor, iar dincolo raul s-a revarsat si a inundat 600 de ha de pamant arabil. Doar varful porumbului se vede de sub ape. Au fost inundate mai multe anexe gospodaresti si o casa, iar 16 locuinte au fost evacuate”, ne-a declarat Veronica Dontu, primarul comunei Tamasi.

Pe Berca l-a lasat memoria

Incropeala de lucrari facute in zona comunelor Saucesti si Tamasi, afectate acum de inundatii, nu a fost in vizorul autoritatilor. Fostul prefect al judetului, Gabriel Berca, acum secretar general al Guvernului, spune ca isi aminteste de lucrarile de amenajare si regularizare a unor cursuri de ape, dar ca a cerut controale la vremea respectiva doar pentru cele efectuate pe valea Trotusului. aAm fost nemultumit in 2005 de incetineala cu care erau efectuate lucrarile si am cerut un control al Ministerului Mediului. Pentru ca in 2005 cele mai mari pagube au fost inregistrate din cauza revarsarii Trotusului am cerut controale doar pentru aceste lucrari. Raportul ministerului a fost in regula. Nu stiu nimic insa de lucrarile de pe Siret”, ne-a declarat Gabriel Berca, secretarul general al Guvernului.

Lucrari pierdute printre hartii si declaratii

La vremea respectiva, functionarii de la Directia Apelor au explicat ca de fapt lucrarea din zona Saucesti provine dintr-un proiect mai mare prin care erau prevazute trei taieri de cot. Directorul de atunci, Tudorita Lungu, membru PD si diriguitorul modului de alocare a banilor, s-a spalat pe miini, spunand ca primarii mint. aIn localitatile in care s-a intervenit, noi avem procesele verbale de receptie a lucrarii. Primarii au semnat, asa ca nu mai pot acum sa sustina ca nu s-a facut nimic”, s-a aparat ex-directorul de la Directia Apelor. Acum sefii de la Ape s-au schimbat, dar declaratiile sunt la fel de confuze. Directorul institutiei, Emil Vamanu este imposibil de contactat pentru ca el coordoneaza din Suceava situatia de pe Siret. Am incercat sa stam de vorba cu loctiitorii acestuia. Am fi vrut sa aflam de ce mai este necesara intarirea malurilor Siretului la Schineni, daca in 2005 s-au dat bani pentru efectuarea unor lucrari in zona si daca de atunci s-au mai obtinut alte finantari. Mihai Talpau, directorul tehnic al institutiei, doborat de oboseala dupa o noapte petrecuta pe malurile Siretului, ne-a indrumat catre seful serviciului de investitii. aCum adica nu s-au facut lucrarile in 2005. Cu cine ati vorbit? Cu fostul primar? Pai s-au facut toate lucrarile, cum adica, dumneavoastra credeti ca noi am dat banii fara se se fi facut nimic acolo? Trebuia sa mergeti cu cineva de la noi sa va arate unde s-au facut lucrarile. Cat despre banii care s-au mai alocat, dumneavoastra vreti situatii financiare, si cel mai bine este sa vorbiti cu seful serviciului de investitii, cu doamna Movila”, ne-a sugerat Talpau. I-am ascultat sfatul, dar am obtinut informatii partiale. aTrebuie sa stiti ca banii din 2005 au fost alocati pentru inlaturarea efectelor inundatiilor, nu erau lucrari de durata. Pentru zona aceea este efectuat un studiu de fezabilitate din 2006 prin care ar urma sa se aloce bani de la minister pentru lucrari permanente. Acum studiul este la Minister, care urmeaza sa ne aloce banii pentru investitie in functie de buget si prioritati”, ne-a spus si Paraschiva Movila, seful serviciului de investitii a Directiei Apelor Siret.

Si totusi, pe ce s-au dat banii?

Am vrut sa mai aflam si daca din 2005 s-au mai alocat fonduri pentru regularizarea Siretului, sau al vreunui rau din judet. Paraschiva Movila ne-a cerut sa apelam la purtatorul de cuvant, dar nici acesta nu a reusit sa ne ofere in timp util informatiile solicitate. Un lucru este cert insa. In iulie 2005, in nota de fundamentare a Hotararii de Guvern prin care urmau sa fie alocati pentru judetul Bacau 220 de miliarde de lei vechi, scria negru pe alb, ca aprincipalele lucrari care se vor executa constau din: amenajari si regularizari de albii, consolidari de maluri”. Doar ca o parte dintre lucrarile pentru care s-au alocat fonduri in 2005 au ramas doar pe hartie, iar la trei ani distanta nimic nu a mai stat in calea apelor. Scris de Mioara Radu, Cezara Duta

Ministrul Agriculturii, Padurilor si Amenajarii Teritoriului, Dacian Ciolos, a fost in Bacau intr-o vizita scurta (si cvasisecreta) ca sa transeze problema Parcului Dendrologic de la Hemeiusi. Acesta va fi predat spre administrare si intretinere catre ICAS urmand ca Directia Silvica sa-si faca sediul tot aici cu conditia sa nu afecteze zona de plantatie a parcului. Intalnirea a avut loc la Directia Silvica Bacau si, dupa declaratiile fugare ale participantilor la discutii, se pare ca a avut loc predarea-primirea dintre cele doua institutii. Primul care a iesit din sala de sedinte a fost primarul Romeo Stavarache, direct interesat de situatia parcului. Anul trecut acesta a initiat o serie de proiecte de hotarari atat de Guvern cat si de Consiliu local prin care locatia trecea din domeniul public al statului in cel al municipiului Bacau. Nimeni nu a putut sa ne explice interesul brusc si definitiv al primarului de Bacau pentru parcul dintr-o alta localitate, pentru ca acesta de cum ne-a vazut in curtea Directiei Silvice s-a schimbat subit la fata si a mormait ca nu da niciun fel de declaratii. Cel care a lamurit oarecum cursul discutiilor a fost vicepresedintele Consiliului Judetean, Ionel Palar. aParcul va ramane tot in domeniul public al statului, iar cele doua institutii ale statului trebuie sa invete sa coabiteze”, ne-a spus Palar. N-am inteles in ce calitate a facut aceste declaratii, pentru ca el si-a dat demisia din Parlament, iar pe plan local are functie politica, la PNL, si de vicepresedinte la Consiliul Judetean. aAceste declaratii le-am facut in calitate de fost deputat in Comisia de agricultura care s-a ocupat de rezolvarea diferendului dintre ICAS si Directia Silvica, de ce nu in calitate de coleg al domnului Ciolos, si in calitate de vicepresedinte al Consiliului Judetean Bacau”, ne-a spus Palar. De cealalta parte, presedintele Consiliului Judetean (CJ), Dragos Benea, a fost luat prin surprindere de situatia creata: aNu cred ca a fost in calitate de vicepresedinte al CJ pentru ca ar fi fost normal si civilizat sa mi se faca o minima informare. Dar nu ma mai surprinde nimic la PNL. Domnul Palar ar trebui sa stie ca reprezinta o aripioara a CJ si nu institutia in sine”, a declarat Dragos Benea.

Terenul face cu ochiul

Intrebat daca are cineva interesul ca parcul sa treaca gratis in administrarea unei institutii care nu are nici bani, nici personal pentru intretinerea lui, ministrul a fost categoric. aNu ma intereseaza ce interese sunt. Cat voi fi eu ministru acest parc va avea aceeasi destinatie si va fi deschis publicului larg”. El nu a mai putut sa ne precizeze si ce se va intampla dupa plecarea lui in cazul in care locatia ar fi vizata pentru cine stie ce cartier de vile rezidentiale. Preocuparea pentru Parcul dendrologic de la Hemeiusi este justificata daca mentionam ca locatia masoara 50 de hectare, dintre care 28 sunt ocupate cu padure comuna. Doar sapte hectare sunt plantate cu copaci de colectie, iar sase cu puieti. Alte cateva hectare sunt ocupate cu pavilioane administrative lasate in paragina. Deci si acestea si cele 28 de hectare cu padure comuna pot fi folosite inteligent si, evident, banos pentru cine ar avea putere de decizie asupra lor. Scris de Mioara Radu

Managerul Spitalului Orasenesc Buhusi sta cu bagajul pregatit, pe picior de plecare la un curs de management sanitar la Nisipurile de Aur, in Bulgaria. Pana aici, nimic rau. Numai ca deplasarea este platita din bugetul unui spital public. Unitatea sanitara are alocate pentru anul in curs doar 3.000 lei pentru perfectionarea profesionala a angajatilor sai, iar cursul managerului Carmen Nicolett Murariu ar inghiti doua treimi din aceasta suma. Prin urmare, in spital s-au incins spiritele, iar ecoul a ajuns pana la Autoritatea de Sanatate Publica. „Nu mi se pare normal ca un manager sa plece la un curs in strainatate pe banii spitalului, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, directorul ASP. La perfectionare profesionala au dreptul si ceilalti angajati ai spitalului si nu este corect sa cheltuiasca numai managerul o parte atat de mare din suma prevazuta in buget la acest capitol.” Carmen Nicolett Murariu se incurca in declaratii. Initial a sustinut ca spitalul ar plati doar 700 de lei, valoarea cursului, cheltuielile de transport si cazare fiind suportate de participanti. Ulterior a revenit cu o alta declaratie. „Eu am facut un angajament de plata si, daca va fi nevoie, voi suporta eu cheltuielile”. Dupa cateva minute, managerul spitalului buhusean ne-a anuntat ca a depus la casieria spitalului 2.000 lei, contravaloarea deplasarii si a cursului. „Nu am putut plati direct firmei organizatoare, deoarece pe chitanta, la beneficiar, este trecut Spitalul Buhusi”. Aceasta dovedeste ca banii fusesera deja achitati din bugetul spitalului. Pentru a-si justifica deplasarea la un curs costisitor peste hotare, managerul spitalului buhusean a declarat ca si managerul unui alt spital public din Bacau a fost la curs in Grecia, lucru neadevarat. „Cand pleaca altii, nu sunt probleme, dar mie imi pune bete in roate ASP-ul. Am cerere de concediu depusa la MSP si nu am primit inca avizul.” Directorul ASP spune ca managerul spitalului buhusean profita de pozitia sa pentru a cheltui nejustificat bani din bugetul unitatii. „Mai ales ca nu este un manager cu rezultate deosebite. Nu a trecut de evaluare si a ramas in functie numai ca urmare a unei contestatii. Nu cred ca ministrul Sanatatii va permite ca un manager sa se prefectioneze pe bani publici cand este in functie pe o perioada de doar 6 luni”.Scris de D. Mincu

In fiecare an, 1.000 de copii bacauani sunt retinuti pentru furt, talharie, omor sau viol. Ei sunt cercetati de instanta, dar nu sunt inchisi in penitenciar, fiind minori. E mare nevoie de un centru special, in care copiii delincventi sa fie consiliati si reeducati. DGASPC ar putea obtine finantare de la ANPDC, dar nu are teren. Autoritatile spun ca nu au. Din cauza asta, Bacaul va pierde 250.000 de euro.

Judetul Bacau nu are, in anul de gratie 2008, adica la 19 de la inlaturarea dictaturii si la 11 ani de la reformarea sistemului de protectie a copilului, un serviciu pentru ocrotirea si recuperarea minorilor delincventi. Lansarea unui program finantat de ANPDC parea a fi solutia salvatoare pentru Directia Generala pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau. Prin urmare, si-a mobilizat imediat specialistii si a elaborat un proiect de infiintare a doua centre pentru copiii infractori, unul de zi si altul rezidential. In baza lui, directia poate obtine de la ANPDC suma de 250.000 de euro. Exista insa un obstacol major in calea acestui proiect: din acesti bani nu poate fi achizitionat terenul pe care vor fi construite cele doua centre. Pe de alta parte, DGASPC nu are resurse ca sa cumpere un teren in Bacau. „Bugetul nostru nu este pe roze, a declarat Sorin Brasoveanu, director general al DGASPC. Pentru trimestrul IV, de exemplu, nu avem asigurate cheltuielile cu salariile si o mare parte din cheltuiele materiale”. Exista niste conditii de eligibilitate pentru a obtine finantarea, legate de amplasare, suprafata, numar de beneficiari. Terenul trebuie sa fie situat in Bacau sau la 5 km de oras si trebuie sa fie dat DGASPC in folosinta gratuita pe minimum 10 ani de catre CL Bacau, o institutie publica, un agent economic sau o persoana fizica. „Cu autoritatile locale am discutat, prin intermediul directorului SPAS, cand a fost vorba despre infiintarea aCentrului pentru copiii straziia si raspunsul a fost clar: municipalitatea nu are niciun teren, niciun spatiu disponibil. Nu mai avea sens sa cerem sprijinul CL Bacau”, arata Sorin Brasoveanu.

O mie de copii delincventi pe an

In anul 2006, 820 de minori din Bacau au fost cercetati pentru implicarea in 789 fapte de natura penala, in 2007, numarul lor crescand la 1.023, iar al faptelor penale la aproape 1.000. In acest an vor fi si mai multi, in primul semestru fiind cercetati 560 de copii pentru savarsirea a 532 infractiuni. Acum trei luni, in Parcul Cancicov, doi frati, unul de 10 ani, celalalt de 12, au ucis cu sange rece un om pentru a-i lua banii. Din cauza ca DGASPC nu are un serviciu specializat, ei sunt tinuti intr-un centru obisnuit. E limpede ca acest proiect e foarte important pentru Bacau. Cele doua centre vor fi destinate reabilitarii copiilor care au sub 14 ani si savarsesc fapte penale pentru care instanta stabileste pedepse, dar acestea nu pot fi executate din cauza varstei. Nu toti minorii infractori vor ajunge in centru. „Este ultima solutie la care vom recurge, arata Sorin Barladeanu, director adjunct al DGASPC. Prima e masura supravegherii specializate, dupa care vom face o evaluare. Daca nimic nu da rezultate, copilul va fi adus la centrul de zi”.

La mila agentilor economici

Institutiile nou create vor avea paznic, educatori specializati in reabilitarea copilului delincvent, psihologi, asistenti sociali etc. „Va fi altfel decat in centrele obisnuite, arata Sorin Barladeanu. Un educator va lucra cu 2-3 copii, la fel psihologii. Perioada de consiliere si reabilitare va fi in jur de 6 luni. Avem un coleg care vine din Centrul pentru minorii delincventi din Barlad si are experienta”. Centrul de zi va avea 15 locuri, iar Centrul Rezidential, 10 locuri. Ambele sunt destinate copiilor care savarsesc jafuri, violuri, talharii, omoruri, loviri sau alte fapte penale. DGASPC trebuie sa aiba un teren, dat in folosinta sau cumparat, pentru a obtine banii. Si un teren cu o cladire care poate fi renovata ar fi bun. Cei 250.000 de euro vor fi folositi pentru construirea sau reabilitarea cladirilor, dotarea si functionarea centrelor timp de 4 luni – plata alimentelor pentru copii, a utilitatilor si salariilor -, dupa care serviciul va fi preluat in reteaua DGASPC. „Solutionarea acestei probleme e urgenta deoarece 11 august e ultima zi in care putem depune proiectul, arata Sorin Brasoveanu. De aceea apelam si la mass-media, cu speranta ca se va gasi cineva care sa sprijine acest proiect. Ma gandesc la agentii economici din Bacau sau la persoanele fizice care au un teren liber, pe care sa putem construim cele doua centre. E singura noastra sansa”. Scris de Silvia Patrascanu

Accident de circulatie in plina noapte, pe Calea Marasesti din municipiul Onesti. Costel V., de 31 ani, din comuna Caiuti, an timp ce conducea un autoturism marca BMW, pe directia Adjud-Onesti, din cauza vitezei excesive la depasirea uncarute semnalizata corespunzator, a pierdut controlul volanului si a iesit de pe carosabil, apoi s-a izbit intr-un un copac. Acul vitezometrului s-a orpit la 120 km/h. an urma evenimentului a rezultat vatamarea corporala a conducatorului auto, care a fost internat la Spitalul Onesti cu diagnosticul de politraumatism prin accident rutier si plaga complexa ureche dreapta. A mai fost ranita si Bianca B., de 19 ani, din comuna Caiuti, pasagera pe locul din dreapta fata a autoturismului, care a suferit un politraumatism si fractura de antebrat stang. Soferului i-au fost recoltate probe biologice de sange an vederea stabilirii alcoolemiei, iar an cauza a fost antocmit dosar penal care urmeaza a fi anaintat catre Parchetul de pe langa Judecatoria Onesti cu propuneri legale.Scris de R. Neagu

Mai multi universitari au propus ca bacalaureatul sa fie sustinut in universitati. Ca sa n-o dam cotita, amintim faptul ca domniile lor cred ca examenul va deveni, astfel, unul moral. Solutia lor este fantasmagorica, din cauza faptului ca ar presupune, intre altele, si cazarea, pentru cel putin o saptamana, a vreo 200.000 de elevi in amaratele campusuri universitare, intr-un segment temporal in care studentii sunt, in marea lor majoritate, in sesiune. Lasand la o parte dificultatile financiare si de natura organizatorica, revenim la perspectiva morala a examenului. Universitarii amintiti uita ca la facultatile de medicina sau stiinte juridice admiterea ii costa pe unii parinti o masina sau un apartament la cheie. Aceiasi propunatori sunt loviti de amnezie, atunci cand li se aduce aminte ca multe dintre universitatile noastre au devenit jalnice SRL-uri de tiparit titluri universitare, inclusiv masterate si doctorate. Si, daca nu va suparati, culmea amneziei: presedintii comisiilor de bacalaureat au fost pana acum profesori universitari, nu de liceu. Presedintele este cel care gestioneaza problematica intregului examen, inclusiv cea morala. Si (iar daca nu va suparati) dati-mi exemplu de un singur universitar – dintre cei care arata acum cu degetul catre imoralitate – care, in toata istoria bacalaureatului, n-a beneficiat, ca presedinte, de masa si cazare gratuite, de alte aonoruri”. Mai uita arevolutionarii” universitari si faptul ca, in mare parte, interesul mai scazut pentru carte al unor liceeni a fost generat si de renuntarea de catre multe universitati la examenul de admitere. Admiterea pe baza de dosar – posturi pentru universitari sa fie, nu conteaza calitatea studentului sau faptul ca unele examene de an sunt sustinute, la gramada, cu sute de studenti, si la ora 22, in zi de duminica! – este imorala, saboteaza fundamentele unui invatamant care ar trebui sa promoveze concurenta autentica. Goana dupa note mari la bacalaureat – cu tot cortegiul ei de implicatii imorale – isi are obarsia si in atitudinea sistemului universitar fata de esenta culturii. O dezbatere serioasa despre statutul viitor al bacalaureatului trebuie realizata. Orice propunere realista trebuie aplaudata. Dar cand propunerea este utopica si formulata de niste lupi moralisti, avem o problema. Nu locatia bacalaureatului este problema. Daca ar fi asa, am putea propune ca bacalaureatul sa aiba loc la sediul Politiei. Dar cum si acolo sunt eliberate non-stop tot felul de patalamale dubioase rau… Sau in sediul bisericilor. Dar cum pana si Patriarhul pare mai mult un om de afaceri, decat primul intre cei care stau cel mai mult in genunchi in fata Domnului… Problemele de esenta care trebuie rezolvate sunt cele ale moralitatii societatii romanesti si ale organizarii pe criterii competitive reale a sistemului de invatamant. Daca bacalaureatul are o problema, cauza trebuie s-o aflam mai ales in complicitatea dintre elev-parinte-politic-societate civila (atat cat exista)-scoala (inclusiv mediul universitar)-saracie-criza valorilor autentice-etc. Nodul gordian al acestei complicitati nu poate fi taiat cu solutii pripite sau de lup moralist.Scris de Ion Fercu

Ocuparea unuia dintre cele trei locuri ramase libere in Consiliul Judetean (CJ) dupa retragerea democrat-liberalilor Cristian Cucuian, Liviu Miroseanu si Constantin Draganuta a declansat amenintari cu excluderea din partid si sedinte prelungite de Birou Permanent terminate fara niciun rezultat. Locurile de consilieri judeteni ramase libere dupa intoarcerea la Bucuresti a parlamentarilor Cucuian si Miroseanu s-au ocupat primele. Eugen Ochenatu si Robert Amagde, primii supleanti pe listele PD-L pentru CJ, au depus deja juramantul in calitate de consilieri judeteni. Fotoliul lasat liber in consiliu de viceprimarul Constantin Draganuta nu are nici acum un inlocuitor, cu toate ca lista supleantilor numara zeci de persoane. Numele lui Laurentiu Popa, cel care ar trebui sa preia functia vacanta din CJ, nu este pe placul actualului presedinte interimar PD-L, Neculai Olaru. Motiv pentru care, inainte de sedinta de birou permanent de vineri, 25 iulie, lui Popa i s-a adus la cunostinta faptul ca, daca nu renunta de buna voie la pozitia de supleant pentru CJ, va fi exclus din partid. „Laurentiu Popa a avut rezultate foarte proaste in campania pentru alegerile locale si nici potentialul sau electoral nu este unul reprezentativ. Avea doua variante: ori renunta de buna voie la pozitia de supleant, ori se vota excluderea lui din partid. In al 12-lea ceas, chiar cu putin inainte de sedinta de birou permanent, Popa a renuntat la locul de supleant”, ne-a declarat Neculai Olaru, presedintele interimar PD-L Bacau. „Abandonul” lui Popa, cunoscut in partid ca un apropiat al fostului presedinte Vasile Nistor, nu a rezolvat problema fotoliului liber din CJ al democrat liberalilor. Nici urmatorul supleant, Gheorghe Asandei, nu indeplineste toate conditiile pe care Olaru vrea sa le indeplineasca un candidat PD-L. „Este o actiune la vedere si nu are rost sa ma ascund. Eu il sustin pe Eugen Burca pentru functia de consilier judetean. Are rezultate mai bune la locale si are si un potential electoral pe care ne putem bizui la alegerile generale. Au existat mai multe pareri privind inlocuitorul pentru aceasta functie, asa ca am amanat decizia pentru o viitoare sedinta de birou permanent”, a mai spus Neculai Olaru. Democrat-liberalii se vor mai intalni o data la sfarsitul acestei saptamani ca sa delibereze care dintre ei ii va lua locul lui Constantin Draganuta in Consiliul Judetean.Scris de C. Duta

Conform prevederilor europene, incepand cu prima zi a anului 2010 va fi interzisa tranzactionarea locuintelor care nu au in portofoliu un certificat de eficienta energetica. Mai limpede, toate apartamentele ce nu vor avea reabilitarea termica pusa la punct vor iesi automat de pe piata. Tinand cont de numarul mare de blocuri, de sumele insignifiante alocate reabilitarii si de forta de munca limitata, peste putin timp se va ajunge la un adevarat blocaj pe piata imobiliara, daca autoritatile vor aplica directivele UE.

Pentru reabilitarea termica a unui apartament, cu respectarea in linii mari a cerintelor in domeniu, este necesara o suma de cel putin 100 milioane lei vechi. Chiar si in cazul unor venituri medii situate in jurul echivalentului a 400 euro lunar, banii nu pot fi returnati mai devreme de un an. Iar in conditiile in care veniturile reale ale populatiei se cifreaza adeseori sub acest prag, perioada de rambursare a imprumuturilor pentru reabilitarea termica va creste proportional. Conform analizelor de specialitate, pentru a finaliza lucrarile de reabilitare termica la nivel national este necesara o suma de aproximativ 6 miliarde de euro, bani imposibil de alocat in acest moment. La chestiunea fondurilor se adauga si cea a fortei de munca. Estimarile arata ca pentru reabilitarea termica a 1 milion locuinte sunt necesari 100.000 muncitori. Dar programul de reabilitare a identificat de trei ori mai multe locuinte ce trebuie incluse in program, fiind evident faptul ca nu exista forta de munca necesara finalizarii lucrarilor in timpul ramas pana la 1 ianuarie 2010. Pentru anul in curs, de la bugetul de stat au fost alocate 25 milioane de lei pentru programul de reabilitare termica. Adica aproximativ 7 milioane de euro. La care se adauga cotele ce le revin autoritatilor locale si proprietarilor de apartamente, ajungandu-se la o cifra de 21 milioane de euro. Impartind cele 6 miliarde necesare la 21 de milioane, ies aproape 300 de ani in care ne putem pune la punct reabilitarea termica.

Bacaul, in stare critica

Pana in preajma alegerilor, autoritatile bacauane nu au facut nimic pentru a rezolva din timp chestiunea delicata a reabilitarii termice. Mai mult, au pus bete in roate cetatenilor care au facut lucrarile din buzunarul propriu si nu au mai avut rabdare sa astepte saptamani intregi pentru avizele emise, cu greu, de birocratii primariei. In acest moment sunt in proces de reabilitare 31 de blocuri. Aceasta dupa ce ani de zile s-a batut pasul pe loc, in lamentari inutile si promisiuni gaunoase. Chiar daca termenul de finalizare va fi in cele din urma amanat pentru 2015, asa cum spera autoritatile de la Bucuresti, in acest ritm tot nu se va ajunge la un rezultat satisfacator. Incompetenta, lipsa de implicare si de viziune vor duce pe marginea prapastiei piata imobiliara. Bacauanii stiu cui trebuie sa-i multumeasca.Scris de Emilian Berceanu

Despre reabilitarea termica a blocurilor din municipiul Moinesti nu se poate vorbi nici macar la stadiul de proiect. In prezent nu exista un bloc care sa fi fost izolat termic in exterior si sunt foarte rare cazurile in care locatarii au avut solitar aceasta initiativa pentru locuinta lor. aIn Moinesti nu exista nicio solicitare din partea vreunei asociatii de proprietari pentru a i se aproba un asemenea proiect, ne-a declarat Viorel Ilie, primarul orasului. Si din cei care au reabilitat in exterior numai apartamentul lor sunt foarte putini”. Totusi, la Primaria Moinesti in ultima vreme se inregistreaza tot mai multe cereri individuale pentru avizarea izolarii termice a locuintei. Pentru a demara un proiect general, care sa aiba in vedere tot ansamblul de blocuri, conducerea primariei a facut un prim pas. aZilele trecute m-am intalnit cu presedintii si alti reprezentanti din conducerea asociatiilor de proprietari tocmai pe aceasta problema, a mai spus primarul municipiului. Am stabilit ca fiecare sa discute cu locatarii pentru a vedea cati sunt dispusi si doresc reabilitarea termica a blocului lor si a-i convinge daca nu pe toti, pe majoritatea de necesitatea acestui proiect. Oricum, mai devreme ori mai tarziu va trebui sa realizam acest lucru la toate blocurile”. Anul acesta, insa, bugetul Primariei nu are prevazut si nu are disponibil niciun leu cu aceasta destinatie. La randul lor asociatiile de proprietari nu au un fond de reparatii cat de mic.Scris de Elena Tintaru

In saptamana precedenta, mai exact pe 24 iulie, am „aniversat” un an de la atingerea unor maxime istorice la BVB. Pentru BET-FI maximul atins pe 24 iulie 2007 a fost de 95.111 puncte, in timp ce valoarea cea mai ridicata pentru indicele BET a fost de 10.814 puncte. Dupa exact un an, valorile celor doi indici s-au injumatatit. Astfel indicele BET care urmareste cele mai importante companii listate la BVB, cu exceptia SIF-urilor, a scazut cu 45%, pana la valoarea de 5.915, iar BET-FI a pierdut chiar mai mult: -62%.
In topul scaderilor bursiere la nivel mondial Romania ocupa un nedorit loc 3 – conform Bloomberg – in timp ce Statele Unite ale Americii sunt undeva la finele clasamentului, pe locurile 55…57. Este vorba de trei locuri deoarece in clasament s-au luat in considerare fiecare din cei 3 indici importanti: S&ampP, Nasdaq si Dow Jones. Este interesant de observat ca cele mai mari scaderi s-au consemnat in general in cazul burselor din tarile emergente, chiar daca majoritatea au o economie in crestere, asa cum este si cazul Romaniei. Pe de alta parte, locul relativ confortabil al SUA nu este un caz izolat, caci majoritatea burselor din tarile dezvoltate au suferit corectii relativ usoare. Astfel, in acelasi top al scaderilor, Germania se afla pe locul 50 iar Marea Britanie pe locul 51. O alta comparatie intre BVB si NYSE poate fi deosebit de interesanta. Este vorba de ultima perioada de noi scaderi ale burselor globale inceputa in iunie, care a generat urmatoarele evolutii: indicele BET-FI a incheiat vinerea trecuta cea de a opta saptamana rosie consecutiva, in timp ce indicele Dow Jones, in aceeasi perioada, a avut si trei saptamani verzi si doar restul de cinci au fost rosii.
Personal consider ca este important sa studiem trecutul, caci astfel putem fi mult mai pregatiti pentru viitor. „Aniversarea” unui an de scaderi imi da ocazia unei scurte priviri retrospective.
In iunie 2006 BET-FI ajunsese, dupa cateva luni de scadere abrupta, la 33.314 puncte. Au urmat apoi 13 luni de cresteri aproape necontenite, din iunie 2007 pana in iulie 2007, cand BET-FI a atins un maxim de peste 95.000 de puncte. In acel moment numerosi analisti (dintre care o buna parte sunt acum printre cei mai panicati, sau, poate mai degraba cei care incearca sa induca panica…), sustineau iminenta depasiriii pragului de 100.000 de catre BET-FI. Lucrurile nu au stat deloc asa. La finele lui iulie 2007 a urmat ceea ce parea sa fie o corectie fireasca, dupa cresterile consecutive in care Bursa dobora necontenit noi maxime istorice. Primele stiri despre criza subprime din SUA au trecut aproape neobservate in Romania, dar in octombrie 2007 a inceput si declinul pietei americane, ceea ce nu avea cum sa nu afecteze toate pietele bursiere din lume.
Si datorita unei situatii macroeconomice nesatisfacatoare, investitorii straini, ale caror miscari au un rol major la BVB, au devenit vanzatori neti de actiuni. Totusi in decembrie 2007, inclusiv pe fondul entuziasmului creat de listarea Transgaz, au urmat cateva saptamani de crestere. Acestea s-au dovedit insa a fi doar o mica pauza in drumul descendent al BVB. Astfel, inceputul anului 2008 a fost de-a dreptul dureros, cu ample scaderi pe majoritatea pietelor de capital, pe masura ce numeroase dintre cele mai mari banci la nivel mondial raportau pierderi de miliarde de dolari, cauza principala fiind criza subprime din SUA.
La BVB a urmat apoi inca un moment de respiro, favorizat de rezultatele pozitive raportate de companiile locale pe primul trimestru, dar contextul nefavorabil la nivel international a fost din nou cel care a determinat noi scaderi si in Romania. In afara crizei subprime, pretul petrolului depasea record dupa record, preturile marfurilor in general inregistrand cresteri spectaculoase, ceea ce reprezinta tot atatea motive de ingrijorare pentru investitorii la bursa.
Ultimile scaderi la nivel global au avut loc pe fondul problemelor celor doua principale institutii de credit ipotecar din SUA, Fannie Mae si Freddie Mac. Trebuie sa remarcam insa faptul ca ambele cotatii bursiere actuale pentru cei doi mari jucatori de pe piata subprime si-au mai revenit deja fata de minimele inregistrate doar la jumatatea acestei luni. Daca adaugam si scaderea importanta a pretului petrolului, precum si intarirea dolarului (fenomene semnalate deja in articolul precedent), ar trebui sa avem mai multe motive de optimism. Din nefericire se pare ca in Romania pesimismul este inca la nivele maxime.
Un lucru este clar la BVB: vanzatorii domina inca bursa, iar aceasta situatie va mai dura atat timp cat nu vor apare cumparatori puternici. Deocamdata insa cumparatorii mici sunt panicati, iar marii jucatori calculeaza cat de jos (s-)ar mai putea duce piata. Mai ales daca au la dispozitie si mijloace pentru a amplifica pesimismul. Acum nu ramane decat sa strangem bani pentru oportunitatile care cu siguranta vor veni!

Investitii profitabile tuturor!
Scris de Alexandru Finaru

In urma unei actiuni specifice de combatere a braconajului piscicol pe raza lacului de acumulare Beresti Sascut, un echipaj din cadrul Gruparii de Jandarmi Mobila Bacau a depistat o persoana care scotea o plasa monofilament din apa cu ajutorul unei barci improvizate. Barbatul a fost identificat ca fiind Vasile F., de 47 de ani, din localitatea Orbeni, care a declarat ca nu stia cui apartine plasa si ca a scos-o din apa doar pentru a vedea ce este cu ea. „In fata jandarmilor el a precizat ca plasa nu-i apartine si ca pestele scos l-a aruncat an apa, a precizat capitan Marius Taranu, ofiter de presa la Gruparea de Jandarmi Mobila. In schimb, martorii oculari prezenti la fata locului au declarat cu totul altceva, respectiv ca persoana an cauza se ocupa cu braconajul piscicol si ca avea mai multe plase antinse an apa pe care le controla an fiecare zi”. Pescarul s-a ales cu dosar penal pentru perscuit cu plasa monifilament interzisa prin lege. Plasa de pescuit, de aproximativ 100 de metri, precum si barca improvizata au fost ridicate de catre jandarmi an vederea confiscarii si depuse la camera de corpuri delicte a unitatii. Dosarul de cercetare penala a fost inaintat Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau. Scris de Roxana N.