Ieri a avut loc inaugurarea oficiala a hipermarket-ului Real, situat pe Calea Republicii nr. 181, o investitie de nu mai putin de 18 milioane de euro pentru clientii din Bacau. Cu o gama de peste 40.000 de articole puse la dispozitia bacauanilor, Real este o adevarata provocare, atat pentru cei dornici sa-si umple cosul zilnic, cat si pentru amatorii de produse de marca. Real Bacau este cel mai recent produs al Metro Group, fiind varful unui iceberg investitional ce reprezinta un efort financiar, doar in Romania, de peste 300 milioane euro. Investitia din Bacau reprezinta cel de al 16-lea magazin al retelei de la noi din tara, dar pana la finele acestui an vor mai fi inaugurate inca 5 hipermarket-uri.
Real Bacau are o echipa de 400 de angajati care deservesc raioanele impartite in mod inteligent, pentru a face mai usoare cautarile cumparatorilor. Marea majoritate a produselor, peste 80%, sunt de provenienta romaneasca. Dupa cum a declarat zambind directorul general al Real, Tjeerd Jegen, „am vrea sa vindem si ananas sau somon din Romania, dar pana atunci o serie de lucruri trebuie importate.” In scurt timp, Real isi propune sa devina „hypermarket-ul preferat al romanilor in materie de cumparaturi”, fapt sustinut de spatiul comercial vast (6.100 mp dedicati doar vanzarii), de oferta complexa si, nu in ultimul rand, de preturile promotionale. Atat Tjeerd Jegen cat si Andreea Lupea, director operational, au accentuat ca o serie de firme de prestigiu (Nike, Puma, Reebok, Adidas) au preturi promotionale, cu pana la 50% mai mici decat la alte magazine. Oferte deosebite exista si in cazul produselor alimentare, al electrocasnicelor sau bauturilor, raportul calitate/pret fiind unul imbatabil pe piata bacauana. Mai mult, pentru cei ce nu au timp sa gateasca acasa, exista un raion special cu mancaruri proaspete, pe toate gusturile si la preturi convenabile, pentru care pot fi efectuate comenzi la domiciliu. De asemenea, exista posibilitatea livrarii gratuite la orice adresa a produselor achizitionate, precum si a contractarii unui sistem permisiv de rate chiar in magazin. Primii clienti ai Real au fost intampinati ieri seara, la orele 18.30, cu un super-recital Stefan Banica jr, care a aprins atmosfera in timp record. Conducerea Real le ureaza bun venit bacauanilor si ii asigura ca nu exista gusturi pe care sa nu le poata multumi.Scris de Desteptarea

Pe 1 august va avea loc o eclipsa de soare. Aceasta va fi totala in Canada, nordul Groenlandei, centrul Rusiei, vestul Mongoliei, China si partiala in Romania. "Maximul de acoperire se va produce in nord-estul tarii si va fi de 29%, ne-a declarat muzeograf Maria Velea, de la Observatorul Astronomic aVictor Anestina, din Bacau. Cea mai mica acoperire a Soarelui va fi in sudul si sud-vestul tarii, fiind de aproximativ 15%. In Bacau, eclipsa va incepe la ora 12.12, maximul eclipsei se va produce la 13.05, moment in care discul intunecat al Lunii va acoperi 25% din discul Soarelui, iar la 13.58 se va termina." Eclipsele sunt produse de alinierea Pamantului, Soarelui si Lunii. Nu este recomandata observarea eclipsei cu ochiul liber. Muzeograful Maria Velea a precizat ca luminozitatea soarelui reprezinta un grav pericol pentru retina, chiar si atunci cand astrul este partial acoperit de Luna. Exista chiar riscul de orbire, cu atat mai mult cu cat arsura retinei nu este insotita de senzatia de durere, iar celulele distruse nu se mai refac. "Observarea Soarelui se face doar prin filtre speciale. Iconditiile unui cer senin, eclipsa va putea fi vazuta si prin instrumente astronomice in cadrul Observatorului Astronomic din Bacau, strada Trotus, nr. 8, tel. 513724, care va organiza un program special de observare a fenomenului", a mai spus Maria Velea. (D.M.)

Mii de gospodarii afectate de revarsarea apelor si sute de fantani inundate. Pentru Autoritatea de Sanatate Publica aceasta situatie inseamna in primul rand pericol de izbucnire a unor epidemii. Pentru a preintampina imbolnavirea in masa a populatiei din zonele sinistrate, ASP a vaccinat peste 300 de persoane din satele Saucesti, Schineni, Siretu, Serbesti, Furnicari, Negri, Buhoci, Prajesti si Holt. Cele 180 de fantani inutilizabile au fost marcate cu avertismentul „Apa nu este potabila”. Medicii sfatuiesc populatia sa respecte cu strictete normele sanitare, sa nu consume apa din fantanile din zona inundata. Hrana trebuie preparata numai cu apa potabila, iar spalatul pe maini cat mai des este o regula. Pentru evitarea imbolnavirilor de hepatita A si febra tifoida este necesara vaccinarea. Prezentarea la medic este obligatorie in cazul unor simptome ca: greturi, varsaturi, scaune diareice, dureri abdominale, febra si alterarea starii generale.Scris de D. Mincu

Inundatiile ce au potopit judetul Bacau au fost prilej de trecere in planul doi pentru o noua manarie a autoritatilor. Nu cu mult timp in urma, 14 copii aflati in tabara de la Valea Budului dar si cativa profesori au fost internati in spital in urma unei toxinfectii alimentare. Scandal in presa locala, autoritatile s-au intrecut in comunicate de presa in care anuntau masuri drastice, tabara a fost inchisa, s-a demarat o ancheta. Ne-am fi asteptat sa cada capete, mai ales ca, acum ceva ani, acelasi lucru s-a intamplat si in cealalta tabara din judet, cea de la Salatruc. Ei bine, in buna traditie a noastra, autoritatile au musamalizat totul. De vina a fost, atentie, un virus ce se plimba nestingherit pe calea aerului! Ca el, virusul cu pricina, nu avea altceva de facut decat sa-si plimbe cilii si bacilii prin padurea de la Valea Budului.
Poate asa o fi, recunosc ca nu ma pricep la virusologie, dar cuvintele atoxinfectie alimentara” ma duc cu gandul la alimente ingerate. Ca de aia e alimentara.
Insa, ca in bancul cu radio Erevan, conform celor de la Autoritatea de Sanatate Publica, mancarea nu a fost mestecata, de fapt bolnavii nici nu au mancat, si chiar daca au mancat ceva alterat vinovat este virusul acela de care va spuneam ceva mai devreme.
De ce s-a musamalizat totul? Ei bine, director la Administratia Taberelor, direct raspunzator de altfel, este un domn liberal apropiat al sefului sau. Si cum orice lucru ce poate reflecta negativ asupra tagmei de politicieni ajunsi pe functii trebuie sa fie servit opiniei publice cu menajamente, yesmanii de la institutia statului s-au dat fete mari. Concluzia anchetei, prinde orbu” scoate-i ochii. Uite asa s-a mai scris o fila din istoria contemporana a Romaniei.
Pentru acesti domni, faptul ca printre cei imbolnaviti de neglijenta administratorilor taberei se aflau si profesori care au venit tocmai din Anglia nu a contat. Chiar daca, acestia, ajunsi acasa, vor povesti ca in tara aia numita Romania, daca te duci ca turist, ori iti fura banii, ori te amendeaza politia ori faci o toxinfectie alimentara. Din aerul respirat, fireste.Scris de Laurentiu Botin

Teoretic, legea votului uninominal promite niste alegeri mult mai transparente, in care accentul sa se deplaseze de la formatiunea politica la calitatea umana a candidatilor. Din punct de vedere practic, situatia se prezinta insa putintel altfel, parlamentarii preferand sa-si asigure in continuare spatele.

O chestiune putin mediatizata este cea a redistribuirii mandatelor, la care se gandesc, cu jind, cei ce dormiteaza de ani buni pe banii nostri in confortabilele fotolii din Palatul Parlamentului. De fapt, votul uninominal este doar un fas. Pentru ca, in urma redistribuirii, tot partidele vor fi cele ce vor avea ultimul cuvant. Conform noii legi, alegerile pentru Parlamentul Romaniei se vor derula intr-un singur tur de scrutin, candidatul care va obtine 50% plus 1 din voturi urmand sa se cocoate din nou pe tronul din forul legislativ. Din partea unei formatiuni politice, intr-un colegiu poate fi desemnat un singur candidat. Astfel, purtatorul de stampila trebuie sa decida intre cateva personaje, unul dintre acestea urmand sa fie cel ce-i va reprezenta, vorba vine, interesele in Parlament.

Pariul redistribuirii

Daca intr-un colegiu niciun candidat nu a obtinut scorul de 50% plus 1, incepe bataia pestelui, cum s-ar spune. Pentru ca se procedeaza la redistribuirea voturilor in functie de scorul obtinut de formatiunile politice la nivel national. In cazul in care formatiunea de care tine un candidat nu a depasit pragul electoral, acesta iese din cursa redistribuirii. Insa in situatia in care partidul a trecut de pragul electoral, se poate ajunge la situatii dintre cele mai ciudate. Ca exemplu, un candidat care a iesit pe locul 4 in colegiul unde a candidat poate intra in Parlament daca partidul de care tine a obtinut un scor rezonabil la nivel national. Asta in timp ce candidatul aflat pe primul loc, chiar daca are 50% din voturi, poate sa plece acasa daca formatiunea sa nu a izbutit sa faca mare branza per total.

Batalie pe viata si pe moarte

Judetul Bacau are parte, conform legii, de 10 colegii pentru Camera Deputatilor si de 4 pentru Senat. Cu exceptia municipiului Bacau, unde situatia este mai ciudata, asa cum s-a vazut la alegerile locale, in rest liberalii au motive solide sa-si faca griji, deoarece PSD conduce aproape peste tot. Cu toate acestea, aproape nicaieri nu se poate spune cu siguranta ca o anume formatiune va izbuti sa adune pragul critic de 50% plus 1 dintre voturi, care asigura propulsarea directa in Parlament. Oricum, tinand cont de performantele destul de stravezii ale Guvernului Tariceanu, este posibil ca liberalii sa aiba parte de un adevarat lant de surprize neplacute in momentul redistribuirii. Daca municipiul Bacau a fost transformat intr-un fief galben, aceasta nu inseamna ca, la momentul cand se va trage linie la nivel national, situatia se va prezenta in culori la fel de interesante pentru membrii acestei pseudo-formatiuni politice (cel putin asa se prezinta in Bacau, unde membrii PNL trebuie sa ceara dezlegare de la Inalta Poarta chiar si pentru o simpla declaratie in presa). PSD in schimb are majoritatea in multe dintre colegii, si poate sa prinda si mai mult, pe fundalul luptelor interne din PD-L, unde adeptii lui Vasile Nistor s-au coalizat impotriva interimarului Neculai Olaru, lasand deoparte interesele partidului in favoarea intereselor personale. Bacaul va oferi destule surprize la parlamentare. Mai ales tinand cont de „anvergura” unora dintre potentialii candidati.Scris de Emilian Berceanu

Arabii continua sa faca legea pe Valea Muntelui si sa fure lemn cu camioanele. Inspectorii de la Inspectia Silvica si de Vanatoare Bacau au confiscat dintr-un depozit fantoma 377 metri cubi busteni de rasinoase de cea mai buna calitate. Desi se stie cine este destinatarul, politistii au declansat o ancheta pentru a afla de unde este materialul lemnos.
Zilele trecute, inspectorii de la Inspectia Silvica si de Vanatoare (ISV) Bacau au primit un telefon care i-a pus pe ganduri. Persoana de la capatul celalalt al firului a spus ca mai multe camioane cu numar turcesc vin la un depozit aflat in apropierea societatii Carom de unde incarca busteni. aImpreuna cu organele de politie au descins la sediul unei firme. Acolo am gasit un munte de lemne. In curte la incarcat se aflau doua tiruri cu numar de inmatriculare strain. Luati la intrebari despre documentele de provenienta si transport, niciun sofer nu a putut raspunde”, ne-a declarat Mihai Florescu, inspectorul sef al ISV Bacau. Prima masura luata de organele de control a fost descarcarea celor doua autotrenuri si inventarierea materialului lemnos. aLa fiecare depozit de lemne trebuie sa existe un registru unic de evidenta a materialelor lemnoase in care sa fie inregistrate toate intrarile si iesirile in ordine cronologica. Aici insa nu am dat peste asa ceva. Nu am gasit nici un registru si nici avize de insotire a materialelor lemnoase”, precizeaza Florescu. Inspectorii silvici au gasit in depozitul clandestin 377 de metri cubi busteni de rasinoase de cea mai buna calitate.

Arabul este dat
in urmarire

Inspectorii silvici au aflat cine este persoana din spatele afacerii cu lemn printr-un noroc chior. In timp ce inventariau lemnul din depozit si-a facut aparitia o femeie. aNe-a spus ca vine de la Deva si a adus niste documente pentru firma verificata de noi. Printre acte am gasit si un top de avize de insotire masa lemnoasa emise in judetul Hunedoara, precum si un ciocan de marcat busteni. Atat avizele cat si ciocanul au fost emise pe numele unei firme din Hunedoara. Asa am aflat ca metoda de furt era simpla. Firma din Bacau cumpara lemne fara documente, iar la export folosea documente de la alta firma din alt judet”, a precizat seful ISV, Mihai Florescu. Pe fir au intrat imediat politistii, dar in urma cercetarilor efectuate au constatat ca turcul care tragea sforile pe Valea Muntelui este fugit din tara. Bustenii din depozit evaluati la 700 milioane lei vechi au fost confiscati si valorificati prin licitatie. In acelasi timp, politistii au declansat o ancheta pentru stabilirea sursei de aprovizionare a turcului. In cercul de suspecti au intrat cateva firme de pe Valea Trotusului, dar si mai multi proprietari de paduri pusi pe capatuiala. In ce-l priveste pe arab, acesta a fost dat in urmarire.Scris de Lili Adochitei

Jale, tristete, grija si incertitudine. Acestea sunt sentimentele pe care cei peste 300 de locuitori din Schineni, Siretu si Saucesti evacuatI din calea apelor in caminele de la patru licee bacauane nu si le ascund niciun moment. „Aici e bine, dar acasa e jale. Azi dimineata cand am plecat apa era pana la brau. Am auzit ca acum e pana la piept. Mie mi-a luat Siretul doar bucataria de vara, pentru ca am casa pe un deal, dar cativa metri mai la vale trei case au fost luate de ape ca si cum nu ar fi fost”, povesteste, trist, Alexandru Dudulica, unul din zecile de oameni din Siretu adapostiti in caminul Colegiului Tehnic „Anghel Saligny”. Alaturi, Ionel Dudulica, un tanar in toata firea, are ochii scaldati in lacrimi. Incearca din rasputeri sa se impace cu soarta, dar totul e in zadar. „Casa s-a dus. Era din furci si apa a luat-o imediat. Nu mai sper nimic. O sa se intample ce vrea Dumnezeu”, spune, abia soptit, barbatul. Cei doi cred ca nu are rost sa-si risti viata, fie si pentru o casa. De aceea au acceptat sa vina in camin. Nu toti locuitorii din Siretu, Schineni sau Saucesti gandesc, insa, la fel. Ovidiu Mandrila, un pusti de 13 ani din Siretu, a ajuns la „Saligny” impreuna cu un frate si o sora. Mama a murit de cativa ani, in timp ce tatal, Nicu, nici nu a vrut sa auda sa plece din sat. „A zis ca daca e sa moara, macar sa moara in casa lui”, a explicat Ovidiu.

Efective variabile

Cu gandul la casele cazute prada puhoiului, oamenii s-au asezat aproape mecanic la rand pentru a se vaccina. Autoritatea de Sanatate Publica a asigurat vaccinarea contra hepatitei A, antitetanica si antitifoida. Cat priveste sapunurile si materialele de curatenie oferite de Crucea Rosie stateau, pierdute, pe paturi. Potrivit informatiilor primite de la Inspectoratul Scolar, in caminul Colegiului Tehnic „Anghel Saligny” au fost cazati 103 persoane, la Colegiul National „Vasile Alecsandri” si-au gasit adapost 65 de oameni, in timnp ce alti 90 de sinistrati sunt gazduiti de catre caminul Colegiului Pedagogic. Alti 84 de oameni stau la Grupul Scolar „Letea”. Numarul lor variaza, insa, de la ora la ora. Unii au plecat la rude, in timp ce altii au vrut, cu orice pret, sa vada daca nu cumva Siretul nu s-a retras. Asa ca s-au intors acasa. Adica printre ape.Scris de E. Cucu

In sedinta extraordinara de ieri, membrii Guvernului au aprobat alocarea a 500 miliarde de lei vechi pentru refacerea infrastructurii afectate de inundatiile din nordul Moldovei. „Banii sunt destinati unui numar de sase judete si vor fi folositi pentru toate lucrarile ce vor fi necesare in refacerea infrastructurii distruse de inundatii”, ne-a declarat Gabriel Berca, secretar general al Guvernului. Ajutoarele directe pentru sinistratii carora apele le-au distrus casele sunt pe ordinea de zi a sedintei de Guvern de astazi. „Dupa o prima evaluare a distrugerilor produse in fiecare dintre judetele afectate de inundatii vom stabili si ajutorul in materiale de constructie. Pana acum au fost stabiliti coordonatorii evaluarii pagubelor din fiecare zona in parte. Pentru judetul Bacau a fost stabilit responsabil Marian Petrache, secretar de stat in Ministerul internelor si Reformei Administrative”, a mai spus Berca.Scris de C. Duta

Comuna Saucesti este complet acoperita de ape. Siretul a iesit cu mult din matca, a atins cote istorice de peste 2.500 mc/secunda si a navalit in casele oamenilor. Doar locuintele construite mai sus, pe dealuri, au mai ramas in picioare. Nimeni nu se astepta la un asemenea dezastru. Bacaul este trecut si el acum pe harta inundatiilor. Ieri, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a ajuns si in Saucesti. Dupa ce a survolat intreaga zona cu elicopterul, Basescu a coborat printre oameni. A stat de vorba cu ei, a intrat in curtile lor, a vazut la fata locului dezastrul. „Este incredibil ce se intampla. Oamenii trebuie sa fie linistiti pentru ca ii vom ajuta. Vom reconstrui casele, vom trimite in zona ajutoare de urgenta, vom fi solidari cu ei. Sunt impresionat de modul cum autoritatile locale s-au mobilizat. Am fost si in alte judete afectate de inundatii, dar aici la Bacau am vazut ca oamenii au fost scosi din case de catre jandarmi si pompieri, li s-a asigurat un loc de dormit, hrana calda si haine. Dupa ce se va face o evaluare finala, in zona vor fi alocate fonduri pentru toata lumea”, a promis presedintele tarii. Localnicii si-au pus ultima speranta in el. L-au asteptat toata ziua si cand l-au intalnit si-au revarsat lacrimile si pasurile. Acum spera ca toti cei care acum promit sa se tina si de cuvant. Atat le-a mai ramas.Scris de Roxana N.

Carute, animale, autoriati, evacuari, jandarmi, politisti, sateni si ceva presa. Asa arata localitatea Saucesti in noaptea de duminica spre luni. Toti asteptau viitura. Care in cele din urma a sosit. Ce-i drept, abia luni pe la amiaza. Iarasi inundatii. Ziarele si televiziunile titreaza din nou ablestemul apelor”.

aNe bate Dumnezeu”, imi spune un batran ce se tinea strans legat de funia cu care isi legase vaca. Fatalismul se putea observa in ochii fiecaruia dintre satenii din Saucesti si Holt, cele doua localitati in care mi-am petrecut noaptea de duminica spre luni. Am retrait in direct atitudinea ciobanului mioritic. Poate ca voi fi injurat pentru ceea ce scriu acum. Imi asum lucrul acesta si va voi descrie alta fata a inundatiilor. Nu voi folosi cuvinte lacrimogene, nu voi aminti de dezastru, de faptul ca au ramas oamenii pe drumuri, ci voi prezenta realitatea de dincolo de cliseele de presa.

Neam de luptatori?

In scoala am invatat ca romanii au fost un fel de buric al Europei. Vitejii din spatiul carpato-dunarean au aparat Europa de neamurile migratoare, de tatari, de turci, de rusi sau alte populatii care au vrut sa distruga civilizatia din Vest. Cei mai avantati chiar ne-au bagat in creier ca datorita noua s-au ridicat catedrale in orasele vestice. Chiar asa o fi? Duminica spre luni, nimic nu a amintit de un eventual trecut glorios. Atitudinea celor amenintati de ape era cu totul alta. Intr-un cuvant, fatalism. Un fatalism combinat cu inconstienta si indiferenta. Pe la miezul noptii, jandarmii si cei de la Inspectoratul de Urgenta au anuntat evacuarea preventiva. Evacuare pentru cei care au inteles ca sunt in pericol. Multi dintre sateni au refuzat pur si simplu sa iasa din case, refugiindu-se in pod, de parca jandarmii ar fi fost dusmanii. aNu ies dom”le, atata am, daca imi fura vitele din curte?”, se plange un satean a carui varsta nu o pot aproxima. aCine sa ti le fure?”, il intreb uimit. aaaa, hmmmm”, imi raspunde omul. Un altul cazat deja in scoala din comuna imi spune ca si-a lasat vitele acasa, nu le-a dus in oborul din centrul satului, sub paza jandarmilor. aNu le duc acolo, mai bine stau acasa. Mi le fura, n-ati vazut ca se poate intra din camp?”, sustine sateanul. aDa”-s pazite de jandarmi”, incerc sa-l conving. El da a paguba din mana. aSi daca le gasesti matale dimineata inecate, cine e vinovat?”, il intreb eu. Omul se uita la mine mirat de intrebare, iar ochii sai parca vor sa-mi spuna: aCum cine, autoritatile!”.

Harta lui Serban

Si daca tot am amintit de autoritati, acestea au fost prezente la datorie. Culmea, ar exclama carcotasii. Un singur amendament. Ar trebui ca cineva din Prefectura sa-i explice domnului prefect cum se citeste o harta a unei localitati. Nu de alta, dar este posibil sa se mai infoaie Siretul si anii viitori, ca nu prea mai avem paduri care sa ne protejeze. La ora la care am scris aceste randuri, in zonele inundate, era asteptat sa soseaca presedintele Traian Basescu. Nu stiu ce minuni ar putea face prezidentul, dar sunt convins ca in ceea ce priveste mentalitatile nu prea avem sanse. Cel putin atata vreme cat ne vom ghida dupa aBalada Miorita”.

Voluntari?

In cealalta localitate in care duminica spre luni se astepta revarsarea Siretului, la comanda se afla subprefectul Constantin Scripat. Ca o ironie a sortii, acesta a dat Podul de la Serbanesti pe Podul de la Holt. Si aici situatia se prezenta ca si la Scorteni. Undeva pe la ora sase dimineata, Scripat i-a solicitat viceprimarului din Letea Veche cativa sateni voluntari care sa incarce sacii cu nisip, pentru realizarea unui dig care sa protejeze satul Holt de viitura. Raspunsul viceprimarului a fost pe masura. aVoluntari? Mmmmm, pai cine sa vina voluntar?”, l-a intrebat acesta pe Scripat. In momentul acela, privirea mi s-a indreptat spre cei cativa zeci de oameni care stateau pe pod si-si faceau cruci uitandu-se la Siret. Crucile nu i-au ajutat mai mult, cateva ore mai tarziu raul nervos patrunzand in cateva zeci de case din Holt. In cateva zile, apele se vor retrage, oamenii isi vor relua activitatile zilnice, iar Guvernul va aloca fondurile de urgenta. O noua viitura, alte zeci de milioane de lei noi intrati in conturile unora. Si, Doamne fereste, alte noi viituri in anii care urmeaza. Poate ca le meritam!Scris de Ionut Avram

In loc sa oblige firmele sa respecte contractul pe ramura, Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) trimite salariatii la instanta. Conducerea ITM invoca faptul ca nu are contractele pe ramura, deoarece acestea nu se publica. Un modest conducator auto a facut rost de contract.

Majoritatea firmelor de transport din judet acorda angajatilor lor cu un nivel de calificare obisnuit salariul minim pe economie, adica 500 lei. Si aceasta in ciuda faptului ca in contractul colectiv de munca pe ramura este prevazut clar ca, de la 1 ianuarie 2008, salariul de baza minim brut in domeniul transporturilor trebuie sa fie de 700 lei. aAproape toate firmele de transport din judetul Bacau dau un salariu minim de 600 lei, ne-a spus un angajat al unei astfel de firme. Eu sunt sofer, fac curse lungi si foarte dificile si imi da numai atat. Nu se respecta nici coeficientul de ierarhizare a salariilor”. Nemultumit de salariu, un angajat al unei firme de transport a semnalat aceasta incalcare a legii Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Bacau. Dar raspunsul primit de la aceasta l-a lasat fara grai. Desi Codul Muncii precizeaza clar ca angajatorii trebuie sa respecte clauzele contractului pe ramura, ITM il trimite pe salariat sa-si caute dreptatea in instanta. Din raspunsul dat de ITM retinem: aClauzele contractului colectiv de munca pe ramura produc efecte pentru toti salariatii incadrati in toate unitatile din ramura pentru care s-a incheiat acesta. In concluzie, angajatorul are obligatia de a respecta salariul minim si coeficientii de ierarhizare stabiliti prin contractul de munca pe ramura transporturilor”. Dar ITM, in loc sa intreprinda ceva pentru a-i determina pe angajatorii aflati in culpa sa se conformeze, ii pune pe salariati sa se lupte cu acestia. aIncalcarea drepturilor salariale conform contractului colectiv de munca pe ramura face obiectul unui conflict de munca, drept pentru care va recomandam sa va adresati cu plangere instantei judecatoresti”. Evident, un asemenea raspuns a avut darul sa-l scandalizeze pe cel care i-a solicitat sprijinul ITM, si nu numai in numele lui ci al tuturor celor afectati de nerespectarea contractului. aIn alte judete, cum este Neamtul, ITM le-a impus angajatorilor din capul locului sa aplice clauzele contractului pe ramura, a mai spus salariatul care s-a adresat redactiei noastre. Nu primesc la ITM, spre inregistrare si avizare, contractele individuale, daca ele nu sunt conforme celui pe ramura. De ce la noi in judet nu se procedeaza la fel si suntem trimisi la instanta? Eu daca il dau in judecata pe patron, pe urma ma mai primeste la lucru?”.

ITM invoca fel de fel de motive

Pusa in fata celor sesizate mai sus, initial, conducerea Inspectoratului Teritorial de Munca Bacau a mentionat ca acesta nu este o institutie executorie ci una constatatoare si ca toate litigiile legate de incheierea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca se rezolva de catre instantele de judecata, ceea ce ne face sa ne intrebam ce rost mai are ITM-ul. aNoi verificam contractele individuale de munca daca respecta contractul la nivel national, a declarat apoi Haralambie Irimescu, inspectorul sef al ITM Bacau. Nu avem contractele pe ramuri de activitate ca sa confruntam cu ele contractele individuale. Nu se publica”, a invocat inspectorul sef al ITM. Si, totusi, cel care s-a adresat ITM, un modest conducator auto, a facut rost de contractul pe ramura transporturi. Desi situatia semnalata este aproape generala, ITM asteapta sesizare de la salariati, care sa nu-si ascunda numele, pentru a verifica apoi doar firmele reclamate, cand normal ar fi ca toti angajatorii sa fie obligati de catre institutia publica sa respecte contractul pe ramura.Scris de Elena Tintaru

La inceputul acestei luni, DESTEPTAREA a fost ecoul unui strigat de disperare. Viorica Murariu ne-a cerut ajutorul pentru salvarea lui Lucian, nepotul ei, bolnav de distrofie musculara progresiva Duchenne. Copiii cu aceasta boala nu depasesc varsta de 15 ani. Lucian are 11 ani, este intr-un stadiu avansat al bolii si a suferit deja un preinfarct. Orfan de tata si parasit de mama, micutul este in grija matusii care il iubeste ca pe un fiu. Cu greu a reusit sa stranga bani pentru deplasarea in China si prima sedinta de implant cu celule Stem. Medicii i-au recomandat inca un implant, care costa 27.000 de dolari. Programarea la clinica din China este pe data de 23 august. Banii ar fi trebuit sa ajunga in cont pana pe 23 iulie. „Ajutati-ne, ne-a rugat, la capatul puterilor, Viorica Murariu. Am mai incercat sa facem un apel intr-un ziar din presa centrala. S-au strans doar 300 de lei in cont. Sunteti ultima noastra speranta. Haideti sa mai incercam o data!”. Povestea lui Lucian si a matusii lui a aparut in editia din 4 iulie a ziarului DESTEPTAREA. Au urmat doua zile de tacere. In a treia zi, telefonul redactiei a sunat. „Vrem sa facem o donatie pentru copilul care are nevoie de bani pentru a ajunge in China, a spus o voce. Am vrea sa intram in legatura cu matusa lui Lucian”. I-am dictat numarul de telefon cerut. Au urmat alte doua saptamani de tacere. Ne era teama sa intrebam cati bani s-au strans in contul deschis de Viorica Murariu. Zilele treceau si data de 23 iulie se apropia amenintator. Chiar in ziua in care expira termenul pentru depunerea banilor in contul clinicii din China, telefonul a sunat din nou. Era matusa lui Lucian. I-am simtit emotia in glas. „Am sunat sa va multumesc. In urma articolului din DESTEPTAREA am primit toti banii necesari pentru tratamentul lui Lucian. Chiar astazi au fost depusi in contul clinicii. Vom putea pleca in China. Persoana care ne-a ajutat doreste sa ramana anonima. Nu putem decat sa-i multumim din inima pentru ca i-a dat lui Lucian o sansa la viata.” Micutul a fost lovit de soarta chiar inainte de a veni pe lume. Tatal i-a murit cu trei luni inainte ca el sa se nasca. Mama l-a parasit cand nu implinise inca trei luni. Si bunica din partea tatalui, cea care il crestea, a decedat la scurt timp, rapusa de cancer. Lucian si cei doi frati ai lui au ramas in grija matusii. Boala s-a declansat cand copilul avea 6 ani. Din 2003, Viorica Murariu se zbate sa il duca la tratament, in SUA sau in China. Implantul cu celule Stem este singura terapie cu sanse de succes in cazul distrofiei musculare progresive Duchenne. Dupa prima sedinta, analizele lui Lucian au fost incurajatoare. Banii erau cei care faceau diferenta dintre viata si moarte. Din fericire, bunatatea unui OM a inclinat balanta catre viata.Scris de D. Mincu

Atmosfera sumbra in hala mare din Piata Sud. Comerciantii de branzeturi din Piata Centrala sunt gazduiti temporar aici, insa clientii nu i-au urmat. Bacauanii din zona de nord si din centrul municipiului prefera sa cumpere telemea din magazine decat sa bata drumul pana in Piata Sud. Producatorii merg in pierdere si cred ca Administratia Pietelor si Primaria Bacau ar fi trebuit sa le amenajeze un spatiu in Piata Centrala, unde aveau vad si clientela formata.

„Stam toata ziua si ne uitam in gol, ne-a marturisit o femeie care pazea taraba in asteptarea cumparatorilor. De dimineata abia am vandut cateva portii de cas si urda. Lumea nu vine pana aici pentru jumatate de kilogram de branza. Prefera sa ia telemea de la magazin. Nu zicem ca-i rau sa se modernizeze hala Pietei Centrale, dar pe noi ne loveste tare situatia.” In timp ce producatorii care ocupau spatiul central al halei au fost evacuati, societatile comerciale din chioscurile de pe laturi au primit un ragaz de o saptamana pana la mutare. Acestia au ramas singuri pe piata si au dat lovitura vanzand branza. „Noi stam cu casul pe taraba si se strica, spun producatorii exilati in Piata Sud. Ar fi trebuit sa ni se amenajeze un spatiu tot in Piata Centrala.Se aude ca vom sta aici pana in noiembrie. Singura noastra sansa pentru a nu pierde casul este sa-l punem la saramura. Daca il tinem mai mult de doua zile pe taraba se strica. Daca il punem la butoi,e cald si tot se poate strica.”

Flori si branza

In hala din Piata Sud coabiteaza, nu tocmai conform normelor igienico-sanitare, casul si florile. Pe jos a fost turnat asfalt, dar la acoperis nu s-a lucrat. Porumbeii au ramas la cuiburile lor de sub grinzi si zboara nestingheriti dintr-un capat in altul al incaperii. Conditiile sunt de provizorat. Directorul Administratiei Pietelor, Contantin Curcudel, ne-a declarat ca termenul pentru incheierea lucrarilor de modernizare din Piata Centrala este inceputul lunii noiembrie. „Firma care a castigat licitatia a dat asigurari ca in trei luni vom putea redeschide spatiile inchise acum. In fosta hala de lactate se va amenaja un spatiu cu module. Pe platforma din fata se va construi o noua hala de lactate. Valoarea investitiei este de 1,7 milioane lei. Avem aprobare si pentru achizitionarea a 42 de lazi frigorifice. 32 vor fi destinate comerciantilor de lactate din Piata Centrala, iar 10 vor fi aduse la Piata Sud”. Pana la incheierea lucrarilor, comerciantii de branzeturi vor merge in pierdere. Unii dintre ei au deja cantitati mari de cas pus la conservat, pe care cine stie cand il vor putea vinde. Scris de Doina Mincu

Pentru inlocuirea conductelor secundare ale sistemului de termoficare (cele care fac legatura dintre punctele termice si blocuri) este nevoie de patru ani. Din acest motiv, CET ar putea sa nu primeasca de la Uniunea Europeana finantare pentru toata perioada lucrarilor. Furnizorul bacauan de agent termic este printre primele trei societati de termoficare din tara care vor beneficia de finantare prin Programul operational sectorial de mediu, axa III, fonduri de coeziune. Proiectul integral prezentat de CET include reabilitarea retelei secundare si a celei primare de transport al agentului termic, instalarea unui al doilea grup de cogenerare precum si inlocuirea unei parti a retelei de utilitati publice din blocuri. Valoarea acestuia este de 85 milioane de euro. Fondurile europene ar urma sa acopere jumatate din aceasta suma, diferenta fiind acoperita de la bugetul de stat si cel local. „Problema este ca reteaua secundara nu poate fi reabilitata in mai putin de 4 ani, iar programul se intinde pe doar 3 ani, a declarat Ioan Marius Stanila, director de vanzari la CET. Este clar ca nu vom primi bani pentru toata lucrarea”. In acest caz, este clar ca efortul de la buget va fi mai mare. Reteaua secundara de conducte are peste 300 de kilometri, iar sistemul trebuie inlocuit in intregime, fiind intr-o stare avansata de degradare.Scris de D. Mincu

Inundatiile produse in zona Moldovei in ultimele zile au afectat si alimentarea localitatilor cu energie electrica. Ieri, in judetul Bacau o linie electrica aeriena de medie tensiune era scoasa partial din functiune, 18 posturi de transformare erau nealimentate, iar sute de locuinte din zona Saucesti nu aveau curent electric. Insa problemele constatate de E.ON Moldova in zona Bacaului au fost mici in comparatie cu alte judete. Cea mai grava situatie s-a inregistrat in Suceava, cu 12 linii electrice aeriene de medie tensiune scoase din functiune si 14 localitati fara curent electric. Iasi, Botosani si Neamt sunt celelalte judete afectate din acest punct de vedere. a15 echipe E.ON Moldova Distributie, precum si firme care executa lucrari pentru noi intervin, acolo unde este posibil, pentru remedierea avariilor si reluarea alimentarii. In multe din zonele cu avarii nu se poate interveni deocamdata din cauza cailor de acces impracticabile (poduri rupte, drumuri acoperite de ape). Echipele noastre intervin cu prioritate pentru remedierea avariilor ce afecteaza alimentarea cu energie electrica la un numar mare de consumatori (localitati intregi), iar pe masura ce acestea vor fi remediate, vom continua cu remedierea deranjamentelor individuale sau colective. Ii asiguram pe clientii nostri ca am suplimentat numarul de echipe pentru ca remedierea deranjamentelor sa fie facuta in cel mai scurt timp posibil, dar numarul mare de deranjamente poate duce la intarzieri in remedierea lor”, a precizat Sorin Munteanu, de la Departamentul Comunicare al E.ON Moldova Distributie.Scris de C. Pop

Inundatiile au lovit din nou judetul Bacau. Ca un blestem. De vineri noaptea e stare de alerta. Comuna Saucesti a fost mancata incet, dar sigur de ape. Au patruns prin digul de nisip si au revarsat peste perna pneumatica montata in calea lor. Siretul a navalit in curtile oamenilor, in case si in sufletele parca blestemate. In acelasi loc ca in urma cu trei ani.

Punctul nevralgic din intreg judetul a fost comuna Saucesti. Siretul ameninta mai ales satele Schineni si Saucesti. De vineri noaptea e stare de alerta si cod rosu hidrologic. Ploile abundente in amonte au umflat Siretul care se revarsa amenintator peste Bacau. A muscat cu furie din dig, a navalit peste case, a inundat hectare intregi de culturi, a inecat in amar sufletele, mereu incercate de ape, ale celor din Saucesti.

A venit prapadul. Incet, dar sigur

Ora 18.00. Duminica dupa-amiaza. Pompierii, jandarmii, oamenii satului, voluntarii de la Comitetul pentru Situatii de Urgenta, toata suflarea comunei Saucesti e concentrata asupra digului. Apa a rupt digul vechi, iar un altul nou e ridicat din saci cu nisip, peste 30.000, si dintr-o perna imenda gonflabila umpluta cu apa. Cu apa din Siretul ce se ridica vazand cu ochii. Canalul de fuga din lunca Siretului, pana mai ieri secat si plin de buruieni, e plin de apa. Campurile, la fel. Pe soseaua uscata navalesc si acolo apele in siroaie amenintatoare. „Vine prapadul!”, striga oamenii. „Ne ia din nou apa!”. Cu totii retraiesc clipele de groaza din 2005. Si atunci Siretul a navalit peste ei cu 1.900 mc/secunda. Acum, cota e deja de 1.800. Si e doar inceputul.

aPana-n noapte vom fi gata cu totii”

Prin sat e agitatie. Oamenii, pe biciclete, pe jos, in carute, patruleaza intreaga zona pentru a urmari Siretul. Raul Siret, blestemul lor. Afara incepe sa ploua torential. „E blestemul nostru. Apa si Siretul. Ploua la noi, apa vine peste noi. Ploua in alta parte si apa vine tot peste noi”, se plange nea Cadar Neculai, care a presimtit ca „treaba nu-i buna”. Ora 20.00. Avertizarea de viitura ingrozeste. Cam dupa doua ore se astepta unda puhoi din amonte. „Atunci e gata. Pana la ora zece”n noapte vom fi gata cu totii”. Zeci, sute poate, de maini cara continuu saci grei cu nisip. Panica si disperare. Prin case, femeile incep sa-si stranga la repezeala lucrurile. Urca hainele in pod, televizorul, pun dulapurile pe scaune mari, scot covoarele in curte, isi suna rudele. „Am fost la soacra-mea. Am vazut la televizor ce vine din nordul tarii. Am urcat toate in pod, i-am dus vacile peste camp, la neamuri, am inchis gainile in cotet mai sus, si acum asteptam…”, spune si Costica de-a lui Vantu, de pe bicicleta. Claxoanele masinilor asurzesc. Fiecare incearca sa-si adaposteasca agoniseala de-o viata de furia apelor. Ochii tuturor sunt indreptati continuu doar catre Siret. Incep sa apara si autoritatile, specialistii de la Ape iau raportarile din teren la fiecare ora, pompierii sunt in continuare solidari cu localnicii. Afara ploua continuu, iar norii plumburii se dezlantuie din ce in ce mai tare.

In asteptare

Debitul raului creste. La fel creste si panica. Este ora 22.00. Fiecare clipa e una de cosmar, iar secundele trec greu. Se transforma in minute. Minutele in ore. In ore lungi de asteptare si de disperare. Informatiile celor de la Ape sunt sumbre: cotele vor creste progresiv, pana dimineata. Se face un mic inventar al caselor, al bolnavilor, e chemat preotul satului, medicul de familie. Sunt 10 bolnavi netransportabili in casele de pe malul Siretului. Alte 9 locuinte ridicate din lut sunt primele care vor cadea. Sacii cu nisip nu mai fac fata. Siretul rupe digul intr-un loc. La nici jumatate de ora in altul. Soseaua din mijlocul satului Schineni e deja inundata. Apa a rupt tot in cale si a trecut dincolo, peste culturi. Un alt suvoi ameninta locuintele.

Alarma clopotelor

Disperare. Panica. Frica. Groaza. Vuietul Siretului striga in intuneric. E trecut de miezul noptii. Apa mai musca cu putere o data si inca o data din dig. Se da ordin. „Evacuarea caselor”, striga in megafon un politist. Anuntul catre intreaga vale e dat de clopote. Din biserica satului glasul surd al clopotelor asurzeste si ingrozeste in aceasli timp intreaga suflare. Oamenii incep sa iasa rand pe rand din case. Mai intai intrebatori, apoi speriati. „Gata. Pana aici a fost. Ne evacueaza pe toti. S-a dat alarma. Vine puhoiul”, tipa disperata Ioana Sascau. Agitatie peste tot, zarva. Clipe de cosmar. In megafon lumea e anuntata sa se adune pe terenul de sport din fata casei lui Mihai Prajisteanu, iar animalele sa fie transportate in staulele targului, de langa scoala. „Nu intrati in panica, se aude vocea megafonului printre zgomotele invioratoare ale clopotelor care parca nu mai contenesc. Este o evacuare preventiva….” Siretul inainteaza. Incet, dar sigur.

Mai intai animalele si apoi viata

Stefan Simion iese pe poarta doar in pantaloni si o camasa. E descult. Trage nervos de hamul de care e legata vaca. In poarta il asteapta o caruta in care stau inghesuiti vreo trei pusti si doua batrane. Ploua continuu, hainele sunt ude si lipite de corp. „Ia de aici vaca si du-o la targ. Trebuie sa scot si vitelul si sa dezleg cainii sa nu moara inecati cu lantul de gat”, striga. Talpile lui se afunda in noroiul gros din curte. Alaturi, sotii Sascau isi aduna ultimele puteri si se afunda in grajd. Au colo doua vaci, trei vitei si vreo patru porci. Gainile le-a incuiat intr-o cutie de sarma pe care au ridicat-o pe prispa. Beciul le e plin de apa, curtea, la fel. „Nu mai putem. E mai rau ca acum trei ani. Atunci apa abia a intrat in curte. Acum ne-a luat din toate partile”, se vaita femeia in timp ce isi ajuta sotul sa lege capul unei vaci cu o funie trasa din gard. Mai jos, patru jandarmi o ajuta pe tanti Ileana, o femeie trecuta de 80 de ani, sa urce un porc intr-o dubita. Omul ei goneste prin curtea inecata in intuneric si in ape pentru a strange puii de la gaina. Sunt sleiti de putere cu totii, nu mai au nicio vlaga. „Asta ne trebuia noua acum, la etatea noastra. Sa sune alarma si sa evacuam casa ca pe timpul razboiului. Sa iesim din ograda numai cu ce avem pe noi…”, mai spune femeia cu glasul topit. Frica si deznadejde. Teama, disperare, refugiu.

Invinsi de Siret

La intersectia strazii cu drumul comunal intr-un autobuz si intr-o duba de armata urca incet oamenii satului. Mai intai batranii, apoi copiii si femeile. Au pe ei doar cateva haine si doua-trei sacose. „Ni s-a spus sa ne luam actele si sa iesim. Nu avem ce face. Cu Siretul nu te poti lupta. Am pierdut lupta. Gata. De acum numai Dumnezeu va avea grija de noi”, imi spune speriata Ileaga a lui Gogu. Localnicii sunt dusi in caminul cultural si in incinta scolii din comuna. Au acolo saltele, paturi, o lingura de mancare si apa, aduse de jandarmi si pompieri. Barbatii inca nu renunta si raman in case. Politia cutreiera satul si intra in fiecare gospodarie. Nu este lasat niciun om in locuinta. Bolnavii sunt transportati cu doua Salvari direct la spitalul din Bacau. Starea de urgenta se mentine. Noaptea e grea, sufletele tuturor sunt sleite. La patru dimineata Siretul invinge. Intra cu furie peste intregul sat, inunda nemilos curtile si casele. E amenintat si satul Saucesti.

A doua zi

Ora 11.00. Luni. Soare arzator sus, apa involburata peste tot, jos. Oamenii au ochii obositi, barbatii sunt nebarbieriti si ciufuliti, picioarele le sunt adancite in cizme de cauciuc. Panica inca se simte peste tot, desi satenii par resemnati in fata naturii. Siretul a atins deja cota de 2.400 mc/secunda, iar peste noapte se asteapta o noua unda care va atinge 2.600 de mc/sec. Liniste sinistra, asteptare si disperare. Mai mult de jumatate din satul Schineni e inundat, iar apele deja au navalit si in case. La porti stau ingamaditi saci cu nisip, covoare si paturi. In zadar. In alte curti portile sunt deschise larg pentru a lasa suvoiul sa treaca direct in gradini. Apa matura nervos florile, rosiile, porumbul, fasolea, intreaga gradina. Jandarmii patruleaza zona, cara cisternele cu apa, pompierii ridica un nou dig peste canalul de fuga. Pe pod oamenii se uita speriati cum Siretul creste. Starea de panica s-a intins pe parcursul intregii zile. Santurile din fata caselor sunt pline cu apa. Codul rosu e mentinut pana marti la ora 16.00. „Si mai vine un puhoi. Inca nu-i gata. La ora 13.00 se asteapta o alta viitura. Suntem terminati”, spun oamenii intre ei. Fiecare isi descarca sufletul amar unul altuia. Fiecare se intreaba ce va urma. Fiecare vrea sa stie daca locuinta lui, gospodaria lui mai are vreo sansa de a fi salvata. Seara, in jur de ora 20.00 s-a dat un nou ordin de evacuare. De data aceasta nu mai era preventiva! Siretul a inghitit Schineniul si ameninta Saucestiul. Peste 600 de oameni sunt scosi din casa fortat. Nu se stie cand isi vor revedea gopodariile sau daca le vor mai gasi intregi. Urmeza o noua noapte de cosmar. O noapte plina amenintata de furia blestemata a Siretului. Scris de Roxana Neagu