Atacantul FCM Bacau, Gabi Boghian a inceput sezonul cu stangul. La propriu si la figurat. Jucatorul de 20 de ani a suferit o entorsa la genunchiul stang in meciul din prima etapa, de la Suceava si va rata urmatoarele doua jocuri de campionat. „E foarte posibil ca pauza sa fie chiar mai lunga. Tot ce stiu e ca timp de zece zile voi fi supus unui repaos total”, a declarat Boghian, care va efectua o rezonanta magnetica la inceputul saptamanii viitoare. „In mod normal, in astfel de cazuri, se sta pe tusa in jur de trei saptamani, insa RMN-ul ne va arata cu exactitate gravitatea leziunii”, a explicat medicul FCM Bacau, Teofil Bora. Scris de Dan Sion

La Sala Orizont, gazda tuturor competitiilor de badminton din Bacau, sectia de profil de la clubul Stiinta a sarbatorit 10 ani de la infiintare. 10 ani de inalta performanta pentru o echipa care domina autoritar in campionatul intern. La aniversare, persoanele din anturajul sectiei au fost recompensate simbolic.
Primii invitati la festivitate: Alexandru Eftene si Gabriel Olariu. Adica presedintele de atunci al Stiintei, respectiv omul care a avut initiativa constituirii sectiei de badminton. aEl a fost capul rautatilor”, l-a prezentat Eftene pe Olariu, care a tinut sa le ureze sportivilor de astazi arezultate si mai bune”. A urmat Bogdan Milon, fost antrenor la Stiinta, actualmente la CSS Bacau si selectioner al echipei nationale a Romaniei. aA luptat pentru un vis: prezenta la Olimpiada de la Beijing. Nu a fost sa fie, dar avem sperante pentru competitiile care vor urma”, l-a prezentat Cristina Salahoru, reprezentanta clubului bacauan in absenta presedintelui Florin Grapa. Doina Melinte (director DSJ), Gheorghe Mocanu (director CSS Bacau), Mircea Agapi (director CSS Onesti), Danut Marza (decanul Facultatii de Stiinte ale Miscarii, Sportului si Sanatatii din cadrul Universitatii Bacau), Alexandra Milon (sportiva in activitate, prima campioana la individual-senioare a Bacaului, dar si antrenoare la CSS), unii sponsori, reprezentanta Federatiei si, in final dar nu in ultimul rand, Cristina Salahoru, au primit pe rand mici atentii impartite de Robert Ciobotaru, antrenorul sectiei de badminton de la Stiinta. Pentru toti s-au gasit cuvinte frumoase care sa le evidentieze meritele, fiecare in parte a avut ceva de spus la ceas de sarbatoare.
aVa multumim tuturor ca ati fost alaturi de noi”, a incheiat Robert Ciobotaru. Dupa festivitatea de premiere s-a dat startul unui concurs rezervat juniorilor, cu participarea copiilor de la Stiinta, CSS Bacau, CSS Onesti si CSS Galati.Scris de Dana Popa

Romania ramane atractiva pentru investitorii straini, an conditiile an care plata orara medie bruta din mediul privat este printre cele mai scazute din regiune, releva EurActiv. Angajatii care lucreaza an
companiile private de pe piata locala castiga, an medie, 89 de euro brut pe saptamana, arata o analiza a remuneratiilor din mediul
privat din 11 tari din Europa de Est, realizata de Federatia Angajatorilor Europeni (FedEE).

an consecinta, castigul orar al unui angajat roman este de 17,8 euro pe zi si de 2,2 euro pe ora. Desi costurile cu forta de munca au crescut semnificativ an ultima perioada, Romania ramane una dintre cele mai ieftine destinatii investitionale din perspectiva costurilor salariale, fiind surclasata din acest punct de vedere doar de Bulgaria, unde plata saptamanala bruta este de 48 de euro. Un bulgar care lucreaza an mediul privat castiga astfel 1,2 euro pe ora, de doua ori mai putin decat un roman si cel mai putin din Europa de Est. Studiul a luat drept referinta castigurile din Germania, astfel ca raportul dintre castigul unui angajat roman si cel al unui neamt este de 1 la 9. an conditiile an care salariul saptamanal mediu brut al unui roman este de 89 de euro, un angajat german va castiga 809 de euro pe saptamana si 20,2 euro pe ora. aDaca luam an considerare si evolutia salariului mediu brut pe economie, putem spera ca an anul 2031 exista sansa ca si un angajat roman sa aiba un salariu mediu brut orar de aproximativ 20 de euro, an conditiile an care an sapte ani de zile salariul mediu brut orar a crescut de aproximativ trei ori, aceasta bineanteles, fara a tine cont de alti factori&quot, spune Ileana Stefan, director de resurse umane al retailerului german de discount Plus, care opereaza 60 de magazine pe piata locala. Analiza FedEE arata ca est-europeni cel mai bine platiti sunt slovenii, care castiga 5,8 euro pe ora, urmati de croati si cehi, cu 5,1 euro. Raportul antre cele mai mari castiguri raportate an economiile emergente si cele de pe piata germana este de 1 la 3. Desi salariile raman competitive an context european, principalul dezavantaj al pietei locale este deficitul de specialisti, care ameninta de ceva vreme dezvoltarea companiilor. Principalul dezavantaj al pietelor est-europene ramane taxele mari pentru forta de munca, noteaza autorii studiului. Fiscalitatea romaneasca asupra muncii este printre cele mai mari din UE, potrivit unui studiu realizat de Ernst &amp Young. Chiar daca unele tari din Europa de Est raman competitive din punct de vedere salarial, cea mai mare aamenintare&quot din punctul de vedere al costurilor vine dinspre Asia. an India, salariul mediu orar este de 0,95 de euro, an timp ce an China ajunge la 1 euro. Desi costurile cu forta de munca au avut cea mai spectaculoasa evolutie din regiune, crescand cu 309% an ultimii sapte ani, statistica FedEE arata ca salariile de pe piata locala nu s-au aliniat cu Europa Occidentala si nici macar cu multe dintre tarile din regiune. Pe de alta parte, la nivel de top si middle management, romanii si-au surclasat pe anumite pozitii si an anumite domenii, precum cel imobiliar sau bancar, omologii europeni. Salariul mediu net pe economie s-a majorat an ultimul deceniu de 3,4 ori, de la 104 euro an 1998, pana la 354 de euro an luna iunie a acestui an, cel mai favorizat sector fiind administratia publica, cu o majorare de aproape 5 ori, arata datele INS.
Salariul minim din Romania este de aproape zece ori mai mic decat al britanicilor, unde castigurile minime reglementate sunt de 1.381 de euro pe luna. Salariul minim a fost majorat recent la 540 de lei pe luna (150 de euro).Scris de mediafax

In fiecare saptamana, Inspectia Sanitara de Stat amendeaza cel putin 5 societati comerciale pentru o deficienta considerata banala de cei sanctionati: lipsa examenului medical periodic la zi. Amenda este de 600 lei, dar platita in 48 de ore se injumatateste. Pentru orice firma mai rasarita nu inseamna o gaura prea mare in buget, asa ca indiferenta fata de aceasta cerinta a normelor igienico-sanitare de functionare continua. Situatia este cu atat mai grava atunci cand este vorba de unitati comerciale cu profil de alimentatie publica. „Riscurile sunt foarte mari pentru consumatori, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Autoritatii de Sanatate Publica. Salariatii pot avea afectiuni dermatologice transmisibile. Exista chiar pericolul transmiterii tuberculozei. Cel mai frecvent risc este insa cel al afectiunilor digestive.” Paradoxal, tocmai magazinele si restaurantele stau cel mai prost la acest capitol. „Fenomenul este explicabil. In acest domeniu nu mai exista specialisti, ci o migratie a angajatilor temporari. Patronii sau administratorii nu se mai ingrijesc de examenul medical obligatoriu al fiecarui angajat care sta pe post cateva saptamani sau luni”. Recent, la un control in comuna Cotofanesti, de exemplu, aproape toate barurile si magazinele au fost prinse pe picior gresit. Scris de Doina M.

Pascareni si Boita sunt doua sate vecine, componente ale comunei Blagesti. Intre ele, Dumnezeu a aruncat un parau, Boita, care, dupa ploi consistente, devine nabadaios rau, iese din matca, rupe totul in jur. Dumnezeu n-a aruncat insa intre malurile sale si un pod, lasand aceasta sarcina in grija intelepciunii si harniciei oamenilor. Prin 1965, aici exista un pod foarte bun, pe care se circula normal. Treptat, locul podului a fost luat de o punte suspendata la vreo zece metri inaltime, pentru ca mai apoi aceasta sa dispara. In zona au aparut tot felul de injghebari primitive, pe rol de pod, care, la prima spranceana incruntata a paraului au disparut. In consecinta, pentru ca intre Boita si Pascareni nimeni nu a interzis (deocamdata) circulatia, cetatenii au inceput sa umble direct prin albia paraului. Candva, aici, s-a si inecat un om. O consecinta a acestei stari de fapt o constituie si faptul ca atunci cand unii enoriasi din Boita dau ortul popii, fiind arondati la biserica din Valea lui Ion, trebuie sa ocoleasca in plus vreo cinci kilometri, prin Blagesti, ca sa ajunga la groapa. E drept ca mortii nu prea obosesc, dar pe langa ei mai sunt si unii vii…
L-am gasit, zilele trecute, langa actuala injghebare de pod – peste care nu se poate circula – pe septuagenarul Ion Nedelcu. Omul cosea balariile din jur si le aseza grijuliu prin gropile de langa pod, aca sa poata trece macar cu o roaba peste el”. Ne-a povestit, cu umor, in vreme ce incerca sa construiasca podul din balarii, ca, in timp, aici aau venit arhitecti, constructori, proiectanti, oameni invatati, care au masurat si planuit, au aruncat zeci de tone de balast, ciment, au construit, desi eu tot le spuneam ca la prima ploaie zdravana apa o sa le ia lucrarea. Ei radeau in barba, si-au vazut de-ale lor, dar si paraul tot asta a facut: le-a mistuit ca pe un nimic lucrarea”.
Primarul Laurentiu Munteanu cunoaste istoria podurilor/ podetelor/ puntilor de aici si zice. aPana in toamna vom rezolva aceasta problema. Petrica Floares, un om de afaceri care are parinti locuitori de Boita, va construi aici un pod. De asemenea, va largi mult drumul dintre Boita si Pascareni. El a facut multe si pentru biserica din Valea lui Ion. Cea mai delicata problema o constituie acum faptul ca mortii trebuie sa ocoleasca foarte mult pana sa fie dusi la cimitir”. Avem incredere in acest om de bine, dar credem ca un pod durabil ar presupune o investitie care s-ar putea infrupta din fonduri europene.Scris de Ion Ion

Un tanar din comuna Sascut a dat buzna peste o batranica pe care
a violat-o si supus-o la perversiuni.
In graba de a parasi casa victimei, violatorul si-a uitat chilotii. Individul a fost trimis in judecata pentru viol
si violare de domiciliu.

Initial, George V., in varsta de 21 de ani, nu a avut gand de vreo relatie sexuala cu babuta. Insa bautura pe care a consumat-o fara zgarcenie parca i-a luat mintile. aIn drumul spre domiciliu, inculpatul s-a hotarat sa mearga la locuinta Stanei B. pentru a-l cauta pe nepotul acesteia. A patruns in curte pe poarta descuiata si a batut la geamul camerei unde stia ca doarme tanarul. Vazand ca nu-i raspunde nimeni, a intrat in locuinta pe usa descuiata si a mers in camera partii vatamate”, precizeaza procurorul de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau care s-a ocupat de caz. Cand a concluzionat ca amicul lui nu este acasa, lui George V. i s-au aprins poftele. Mai intai individul s-a dezbracat, dupa care a tabarat asupra batranei chioara de somn. aInculpatul s-a urcat peste ea, incercand sa intretina relatii sexuale. Partea vatamata s-a opus, incercand sa-l dea jos pe agresor. A fost insa imobilizata de maini si sub amenintarea cu violenta a intretinut relatii sexuale, normale si orale”, precizeaza procurorul de caz. Dupa ce s-a racorit, George s-a grabit sa dispara cat mai repede din locuinta victimei. Numai ca in graba sa si-a uitat chilotii langa patul unde s-a consumat actul sexual.

Batranica vrea bani
pentru rusinea patita

Imediat ce a scapat de bestia umana, batranica a alertat vecinii. A doua zi a anuntat si politistii despre grozavia prin care a fost fortata sa treaca. Violatorul a fost repede descoperit. aCu ocazia cercetarii la fata locului, inculpatul a recunoscut ca chilotii gasiti langa soba sunt ai lui si din cauza intunericului nu i-a mai gasit. Ca urmare a faptei de viol, partea vatamata a suferit leziuni in zona genitala pentru vindecare fiind necesare 23-25 zile de ingrijiri medicale”, spune procurorul de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau. George V. a fost arestat, iar recent procurorii l-au trimis in judecata pentru infractiunile de violare de domiciliu si viol. Batranica s-a constituit parte civila, solicitand din partea individului suma de 7500 lei reprezentand daune materiale si morale.Scris de Lili Adochitei

Spaima de copil in fata stihiilor

Si peste ei a venit viitura. La sfarsitul lunii trecute si pentru ei a inceput cosmarul. Pentru noua suflete din satul Serbesti, comuna Saucesti. O comuna parca blestemata si o familie uitata de lume. Sunt saraci, au ramas fara casa si de frica apei au fugit. In clopotnita bisericii din deal.

In casa mica din chirpici, aflata in fundul satului Serbesti, stateau noua suflete: o mama cu cinci copii, o femeie de 50 de ani, bunica lor, cu inca o fata de 16 ani si un alt barbat, de 51 de ani, paralizat de ambele maini. Il cheama Costica. Costica a lu” Bursuc. Pe 28 iulie a venit si peste ei puhoiul. Casa a fost maturata incet si sigur de Siret. Nu mai au nimic. De frica, au fugit cum au apucat la biserica din deal. Au stat acolo trei saptamani, in clopotnita. Au dormit pe jos, pe doua toale si s-au invelit cu niste cojoace. Nu au mancat nimic zile intregi, pana au inceput sa apara ajutoarele in sat. Si apoi, au inghitit ce au apucat. Cel mai adesea „bors de fasole cu maliguta”, cum spun copiii. Pe cei mari nu-i prea ajuta capul. Sunt bolnavi. Cei mici, sase la numar, dorm acum pe pamantul rece, pe niste nailoane, sub niste corturi de armata pe care le-au primit de cateva zile. In curtea casei din care nu a mai ramas nimic.
Ajutor intarziat

Adrian are 13 ani, sora lui mai mare, Ana Maria, 9, Bianca 6, Elena 5, iar fratiorul lor cel mai mic, Petrisor, abia a implinit doua luni. Stau impreuna cu mama, Valentina Lisita (28 de ani), cu bunica, Elena Prisecaru si bunicul. Inghesuiti cu totii in doua corturi verzi. Cei mari dorm pe jos, iar fratiorii au primit, cu greu, doua paturi de fier si saltele. Pana mai ieri casa lor a fost clopotnita de la intrarea in biserica. „Acolo am alergat cand s-a umflat Siretul, a povestit cu lacrimi in ochi mama copiilor. Parca pentru noi nu ne-am temut, dar copiii erau sperati tare. Am stat in clopotnita. A fost greu. Nu puteam sa facem nimic. Abia acum ne-au ajutat cei de la primarie. Ne-au trimis corturi. In rest, nimic. Ne adapostim de ploaie. Iar de mancat, mancam ce ne aduc ajutoarele. Daca ajung pe aici.” Abia acum familia amarata din sat a fost ajutata de primarie. Acum, cand presa a aflat de soarta lor.

Poate Bunul Dumnezeu…

Bunica lor plange continuu si amesteca marunt in mamaliga de pe foc. Stau cu totii in curte. In soba improvizata de langa daramaturile casei abia icneste focul din lemnul umed. Mainile ii sunt strambe. Fata cea mare spala rufe intr-un lighean albastru, iar cea mica plimba un carut, inert parca. Doar doi dintre nepotii ei sunt la scoala si alti doi, la gradinita. „Nu stiu cand am sa ma mai intind intr-un pat. Poate Bunul Dumnezeu si Maica Domnului va avea mila macar de copii”, spune timid. Sunt simpli. Murdari, desculti, dar frumosi cu totii. Par resemnati.
Au fugit de si-au rupt picioarele

Copiii sunt veseli. Se joaca. Ne arata razand cum au dormit in clopotnita. Biserica e la o aruncatura de bat de casa transformata acum intr-un morman de pamant. „Aici am stat, imi spune Adrian. Ne-am inghesuit cu totii pe tolinca. Am venit apa mare si am plecat. A intrat apa in casa. Era si pe drum. Pe jos am dormit, aici langa clopot si icoane. A fost frig, vajaia vantul ca acum printre scanduri. Si in cort e frig, dar macar nu mai ploua”. Chipurile lor angelice parca sunt desprinse din icoanele vechi din clopotnita. „Am fugit cu totii, vai de chicioarele noastre, o aud si pe Bianca. Popa ne-o suit aisi. Dar mi-o fost frica tare, ca latrau cainii si era si cimitirul jos. Ne-am invelit cu niste cojoase. Am stat trei saptamani asa. N-am mancat nica. Tarziu o adus mama o caldare de bors aici cu maliguta”. S-au asezat pe covorasele in care s-au inghesuit noaptea sa doarma. S-au descaltat inainte de slapi si s-au luat cu totii in brate. Ei rad, dar sufletul le plange. Bunica nu mai conteneste sa faca cruce si sa se roage la Ceruri.

Un drum ocolit
de presedinti si ministri

Nici acum nu sunt ajutati. Prin sat circula zvonul ca „un sponsor” a venit sa le ridice o casa. Dar a venit si a plecat. Atat. Bunicul Bursuc nu poate munci, iar singurul venit al familiei sunt alocatiile copiilor si pensia lui. In casa lor nu se mai poate intra. Nici nu stiu daca au fost trecuti pe lista caselor ce se vor ridica cu bani de la Guvern de la temelie. „N-a mai fost nimeni pe aici, a mai spus Valentina. Nu stim. Au mai ajuns ajutoare, dar si alea greu ca suntem la capat de sat. Am primit doar corturile astea si atat…” In tot acest timp, „casa lui Basescu” cum este cunoscuta acum casa batranei Sofia Rusu, ajutata personal de presedintele tarii, se inalta vazand cu ochii. Deja cele doua camere au prins contur, iar in curte muncesc de zor vreo sapte barbati. O casa care s-a aflat in traseul presedintilor si ministrilor care au trecut pe acolo. Pentru ca este chiar la intrarea in comuna unde au fost postate si carurile de televiziune. Casa lui Bursuc insa e si acum la pamant. Autoritatile locale abia cum negociaza contractele pentru ridicarea primelor 25 de locuinte in comuna. Cea a familiei din Serbesti nu este inca pe lista. Chiar daca acolo traiesc noua suflete. Si sase copii care si-au trait o parte urata din copilarie in clopotnita bisericii. Iar acum, in cort. Scris de Roxana Neagu

Fostului angajat al Ministerului de Interne, Gheorghe R., zace in inchisoare de doi ani. A fost gasit vinovat pentru tentativa de omor si a primit o pedeapsa de trei ani inchisoare. aMi-e inima amara ca am ajuns de partea cealalta a legii, spune suparat condamnatul. Am lucrat in Politie ca agent de circulatie, din anii „72 pana in „86. Apoi m-am transferat la Pompieri. De acolo m-am si pensionat. Am slujit intotdeauna legea. N-am crezut niciodata ca imi voi petrece anii de pensie printre raii societatii”. Fostul politist povesteste ca a ajuns sa fie anchetat pentru tentativa de omor, doar pentru ca si-a aparat proprietatea si poate chiar viata. aDupa ce m-am pensionat, m-am retras la tara. Am mult pamant! Numai ca gospodaria mea se afla la vreo patru kilometri de sat. Intr-o seara m-am pomenit cu doi indivizi la usa. Pe unul l-am recunoscut. Ma ajuta la cosit si trebuia sa-i mai dau un milion de lei. aMusafiriia erau in stare de ebrietate. Au vrut sa-mi ia ceasul. M-am speriat si am pus mana pe o bata pe care o tineam in casa. Am dat de frica… L-am palit rau de tot pe unul. Tot eu am chemat Salvarea. Medicul legist care l-a vazut a dat verdictul care m-a nenorocit. A scris pe certificat ca i-am pus viata in pericol. Si asta a fost!”, se jeluie Gheorghe R. Mai departe, lucrurile au urmat fagasul normalitatii. Agresorul a ajuns in fata instantei care l-a gasit vinovat. Pensionarul nu se sfieste sa arunce vorbe grele la adresa judecatorilor care s-au ocupat de dosarul lui si sa spuna ca au fost mult prea aspri pentru cineva care s-a aflat in legitima aparare.

aCaraliule, te fac peste tot!”

Desi in perioada cat a purtat uniforma de politist nu i-a suflat nimeni in ciorba, Gheorghe R. a ajuns in cele din urma un simplu puscarias, acolo unde nici un om al legii nu si-ar dori sa fie. aStiam ce patesc politistii care ajung in inchisoare. De aceea am spus in stanga si in dreapta ca sunt pensionar al Pompierilor. Cu acestia, infractorii nu prea au treaba. Dar a aflat cineva si s-a dezlantuit iadul. Aveam in camera unul tatuat peste tot. O jigodie care, la inceput, mi-a facut viata un cosmar. Se tinea de mine ca scaiul. Pana si la toaleta. Imi spunea tot timpul: aTe fac, caraliule, peste tot! Cat stai aici in camera nu scapi de minea. Am murit de frica! Dar nu am lasat sa se vada. Acest lucru cred ca m-a salvat. Dupa un timp am inceput sa-mi cumpar linistea. Ca sa fiu lasat in pace, le cumpar acolegilora de camera tigari si le dau mancare. Nu am incotro!”, spune ca pentru sine detinutul.

aAsa ceva nu le-as dori nici dusmanilor mei!”

Chiar si asa, fostul politist nu are o viata usoara. Traiul printre infractori nu este simplu, mai ales pentru cineva care a slujit legea aproape doua decenii. aNu este nimic constructiv! Dimpotriva, inveti ce este mai rau. Multi dintre detinuti nici nu stiu sa citeasca. Dar se scolesc unii pe altii la rele. Nu vorbesc decat de spargeri, furturi si alte rele pe care sa le faca atunci cand se vor elibera”, se destainuie pensionarul. aEste foarte greu in puscarie pentru mine. Asa ceva nu le-as dori nici dusmanilor mei!”. O perdea umeda acopera ochii obositi ai batranului. Dar nici o lacrima nu curge pe obrazul brazdat. Lacrimile nu-si mai au rostul! Scris de Lili A.

Elevii bacauani risca sa invete, cel putin in prima parte a anului scolar viitor, exclusiv dupa notitele luate in clasa. Si asta pentru ca, la doar o luna distanta de debutul scolii, majoritatea manualelor comandate continua sa fie o dorinta. Concret, din cele aproximativ 690.000 de manuale solictate editurilor, la care se adauga alte 850 de carti pentru minoritati, doar 67.114, adica mai putin de 10%, au ajuns pana acum in depozitele Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ). Situatia pare ceva mai buna daca luam in calcul numarul de titluri, din cele 660 de titluri comandate sosind deja la ISJ 171 de titluri. Asta nu schimba, insa, starea de fapt existenta. „Situatia este ingrijoratoare. Daca in anii trecuti, pana la aceasta data, aveam in depozit 20-25% din manualele comandate, acum avem mai putin de jumatate. Din pacate, insa, nu prea avem ce face, in afara de a tine legatura cu editurile. Oficial, data limita de livrare a manualelor este 30 august, dar am mari rezerve ca aceasta va fi respectata. Sunt edituri care nu ne-au trimis inca nici un manual din cele solicitate „, ne-a declarat Vasilica Ungurianu, sefa depozitului de manuale a ISJ. Ca si cand lipsa manualelor in sine nu ar fi fost suficienta, cateva edituri au anuntat pe ultima suta de metri ca in 2008 nu mai reediteaza manualele pe care le-au scos in anii trecuti. In aceste conditii, multi dascali vor trebui sa apeleze la manuale de la alte edituri si, implicit, scrise de alti autori, ceea ce le va da peste cap modul de predare cu care s-au obisnuit de ani de zile.

Manuale gratuite doar pentru unii elevi

Interesant este faptul ca si daca s-ar fi primit toate manualele comandate, acestea ar fi ajuns pentru totielevii. „Facem comanda in fiecare an, dar nu primim mai mult de 5-10% din ce solicitam. Cele mai mari probleme sunt la limbi straine, unde am fost pusa in postura sa fac copii la manuale, pe care le-am dat elevilor”, ne-a declarat Mariana Ambarus, directorul Scolii din Traian. Drept urmare, directorii de scoli apleaza la un mic truc: fac comanda pentru aproape totI elevii, pentru a primi cat mai multe manuale. Cei mai vitregiti in ceea ce priveste manualele par a fi, insa, elevii de clasa a V-a, care invata de pe cartI vechi de 7-8 ani. „Pana acum doi ani, exista obiceiul ca, periodic, manualele sa fie schimbate innoite complet la un an de studiu. Acest lucru s-a intamplat pentru clasele primare, dar s-a renuntat la idee cand trebuiau sa se schimne manualele de la clasa a V-a. Acum, directorii ma intreaba cand se va face acest lucru, dar
nImeni nu stie nimic”, a mai spus sefa depozitului de manuale de la Inspectoratul Scolar. Scris de Eduard Cucu

Ministerul Sanatatii vrea, cu orice chip, sa revolutioneze invatamantul. Dupa publicarea listei cu alimente interzise in unitatile de invatamant, mai marii sanatatii au dat publicitatii un ordin menit sa usureze viata elevului roman. Astfel, potrivit regalementarilor in cauza elevii din clasele I-IV vor sta la scoala cel mult patru ore pe zi, gimnazistii vor avea cel mult cinci ore, in timp ce, in cazul liceenilor, orarul va cuprinde maximum sase ore de curs. In plus, Ministerul Sanatatii spune „nu” orelor de educatie fizica puse la final de program sau existentei a doua ore consecutive la aceeasi disciplina. Totodata, la orele de desen copiii ar trebui sa aiba asigurata lumina naturala, iar tezele pot fi sustinute doar in zilele de marti, miercuri si joi. Foarte atragator pentru elevi, ordinul Ministerului Sanatatii are, printre profesorii bacauani, atat sustinatori, cat si adversari. Inspector scolar de management, profesorul Ghiorghi Iorga admite ca, cel putin in principiu, ideea nu este rea, dar suporta anumite interpretari. „Ordinul se poate pune in aplicare, dar va avea consecinte, pentru ca diminuarea numarului de ore va duce la disparitia de posturi. Apoi trebuie stabilita o ierarhie clara a disciplinelor, care este importanta si care nu. Altfel va fi foarte greu de explicat de ce se reduc orele la o materie sI la alta nu. Ideea ca toate disciplinele sunt importante e o aberatie”, ne-a declarat inspectorul Gheorghi Iorga. La randul ei, profesoara Mariana Ambarus, directorul Scolii din Traian, a opinat ca reglementarile respective sunt bune, mai ales pentru elevii din mediul rural. Torul, insa, cu o conditie: modificarea programelor scolare. „Acum, elevii din Bogdanesti, de exemplu, stau pana la ora 2-3 in scoala si pe la patru ajung acasa. Parintii ii pun la treburi gospodaresti si lectiile raman pe plan secund. Pentru ei, diminuarea numarului de ore ar fi extreme de buna, dar acest lucru trebuie insotit de schimbarea programelor. Daca elevii vor trebuie sa primeasca aceeasi cantitatede informatii intr-un timp mai scurt, mai rau facem”, a spus directorul Mariana Ambarus. Acesta si-a exprimat, insa, rezervele in legatura cu intercalarea orei de educatie fizica printre celellate discipline. „Cred ca ora de sport va ramane tot la finalul programului, pentru ca, altfel, e nevoie de dusuri. Or dotarea scolilor cu dusuri e inca un vis, cel putin in mediul rural”, a incheiat directorul Scolii din Traian. Unii dascali cu care am stat de vorba au catalogat ordinul Ministerului Sanatatii drept „inca o lege data ca sa fie data”. Printre acestia se numara sI inspectorul general Ovidiu Cojocaru. „Se vede clar ca ordinul e facut din birou de catre neprofesionisti. Daca e sa vorbim doar despre orele consecutive la aceeasI discipline, doar la matematica si limba romana se pot intalni astfel de cazuri. Intr-o ora se face, insa, algebra si in cea de-a doua geometrie, ceea ce e cu totul altceva. Apoi, cine stabileste daca o disciplina e mai grea sau mai usoara decat alta. Pentru unii elevi matematica e foarte usoara si istoria sau muzica foarte grele si tot asa. Oricum, problema comporta foarte multe discutii, care trebuiie facute, insa, de specialisti”, a sustinut seful Inspectoratului Scolar. Dincolo de parerile pro sau contra, marea majoritatea a profesorilor au recunoscut un lucru: orarul unei scoli nu se mai face demult dupa curbe de efort sau alte aspecte stiitifice, ci dupa interesul cadrelor didactice, care nu vor ferestre sau sunt interesate mai mult de orarul autobuzelor pentru naveta decat de soarta elevilor. Scris de Eduard Cucu

Atmosfera electrizanta. O noua echipa a Bacaului. Lume buna la tribuna oficiala. Stadion plin vuind de lume. Oameni incantati de super echipa Stiintei. Actiuni in forta, pase, centrari si multe goluri spectaculoase. Cei 30 000 de spectatori au strigat pe toata durata partidei, acampionii, campionii”. Fetele incruntate, schimonosite de efortul depus de jucatori emana barbatie. Obositi, dar fericiti de super jocul prestat, fotbalistii se indreapta spre tribuna oficiala in aplauzele furtunoase ale zecilor de mii de bacauani prezenti in tribuna. Acolo, la oficiala, sta El. Vizionarul. Zambind sagalnic, El, Conducatorul aplauda mandru investitia facuta. A avut din nou dreptate. Dupa ce, prin eforturi supraomenesti a scos economia orasului din marasmul in care intrase, Vizionarul a adus Fotbalul la Bacau. A cladit o echipa din nimic. El insa, nu a fost singur. A format in jurul Sau, un adevarat management sportiv. Oameni care, infruntand greutatile, obstacolele, dar mai ales rautatile au pus umarul pentru viitorul sportiv al orasului. Lor, astazi, dupa spectacolul fotbalistic oferit de super Stiinta trebuie sa le aduc un inalt omagiu. Sa imi aplec fruntea mea de om mic, lispit de viziune si sa exclam: aZeilor, invatati-ma. Iertati-mi impertinenta de pana acum. Sunt un vierme!”. Panteonul format de Vizionar cuprinde numai nume mari: Fechet, Ciubotariu, Sustac, Iancu, Goian, Barzu. Adevarati titani. Ei sunt intruchiparea Binelui absolut. Lor le multumesc ca mi-au facut viata mult mai frumoasa. In sfarsit avem echipa. Avem oras. Avem economie, suntem cu adevarat o comunitate. Fara viziunea Sa, fara aportul adevaratilor Politicieni, orasul asta murea incet si sigur. Fara performanta in niciun domeniu. Cuvintele sunt prea sarace pentru a exprima ceea ce simt cand scriu aceste randuri inaltatoare. Am iesit din bezna. Ei ne-au adus lumina. Ei sunt Conducatorii. Ei sunt Liberalii, adevarati urmasi ai Bratienilor. Va multumesc din inima pentru tot ceea ce ati facut pentru noi!
P.S: N-ati gresit. Nu cititi oficiosul primariei. Acestea sunt niste randuri care i-ar face pe cei care ne conduc sa tresalte de emotie. Sunt randuri dedicate lumii paralele in care traiesc, o lume in care agenda noastra zilnica nu este prezenta. Realitatea v-am prezentat-o in fiecare editie din Desteptarea.
Scris de Ionut Avram

Caldura mare, mon cher! O bautura racoritoare potoleste senzatia de sete si hidrateaza organismul. Poate fi un suc natural de fructe sau legume, un sirop natural de fructe, nectar, o batura racoritoare sau apa minerala etc. Contrar asteptarilor, acaludura mare” se suporta mai usor cu bauturi calde, indeosebi ceauri, dar la noi acestea nu prea au cautare. Bauturile nealcoolice se produc astazi in cantitati impresionante, in majoritatea tarilor lumii. Consumul lor a sporit o odata cu diversificarea gamei de produse si penetrarea marilor companii cu filiale pe cele cinci continente. Sunt insa si semanle de apa minerala revine in forta. Franta, de exemplu, a devenit unul dintre marii consumatori de apa minerala imbuteliata (cca. 50 litri/an.persoana), fiind al doilea producator si exportator al lumii. Marile societati franceze Perrier, Vittel, Evian au patruns deja in tarile europene, chiar si pe piata americana, castigand treptat teren in defavoarea bauturilor dulci. Este de asteptat ca si consumatorii sa judece foarte bine compozitia si diferente dintre bauturile nonalocoolice care potolesc setea. Bauturile racoritoare sunt preparate din concentrate aromate, sucuri de fructe sau legume, siropuri de fructe (suc de fructe indulcit cu zahar), substante aromatizate, apa sau apa minerala, indulcitori (naturali sau sintetici), vitamine sau alte substante, cu sau fara adaos de dioxid de carbon. Adaosurile de substante aromatizante, coloranti sintetici, conservanti sau alti aditivi se afla sub incidenta legislatiei si normelor sanitar-igienice. Fructele de padure au un continut oxidant. De exemplu, coacazele si afinele ajuta circulatia, trateaza unele infectii, contribuie la sanatatea celulelor. Fructele de padure pot fi socotite produse naturale, ecologice si cu o consistenta contributie nutritiva. Uneori, aceste avantaje nu scapa atentiei producatorilor care doresc sa-i insele pe consumatori, iar reclama si informatia de pe eticheta este pe masura: aFructe de padure-bautura racoritoare necarbonata cu aroma de fructe de padure”. Puteti crede ca este un produs natural, care nu poate afecta sanatatea. Va inselati. Cititi cu atentie eticheta. Ingredientele bauturii sunt apa si aromele sintetice: E 330-acid citric, E 952-ciclamat de sodiu, E 954-zaharina….in total noua e-uri. Lipsesc fructele de padure. Nu pare nimic grav daca gustul este asemanator. E chiar mai simplu. Fabrici aaroma de fructe de padure”, o amesteci cu apa, cu indulcitori si suficient conservant si bautura e gata. Sa nu uitam imaginea fructelor de padure de pe eticheta frumos colorata. Sunt ironica, pentru ca ma gandesc la adevaratele fructe recoltate din padurile noastre si colectate de conationalii nostri pentru export sau de intreprinzatorii italieni ori spanioli care le trimit in fabricile din tarile lor.

Insomniferul de marti

aDaca admitem ca Dumnezeu ne-a creat pentru fericire, trebuie sa admitem ca tot ce ne conduce spre tristete si esec reprezinta vina noastra.” (P. Coelho)

Scris de Prof. univ. dr. Viorica Paraschivescu

Agricultorii bacauan s-au profilat pe cultura rapitei. Anul acesta, societatile comerciale au obtinut o recolta record. Pe langa faptul ca primesc bani pentru rapita livrata producatorilor de biocombustibil, fermierii pot sa beneficieze si de sprijin european. Societatile comerciale cu profil agricol din judetul Bacau tin pasul cu cerintele pietei. Cum rapita are mare cautare pentru productia de biocarburanti, anul acesta s-au insamantat 2.969 hectare de teren cu aceasta planta tehnica. Sectorul de stat a pus la bataie doar 38 de hectare de teren pentru cultura de rapita, in timp ce grosul (2931 hectare) apartine sectorului privat. aIn gospodariile individuale s-au insamantat 353 hectare de teren cu rapita, in timp ce societatile comerciale au facut insamantari pe 2370 hectare, declara ing. Ghita Burlui, directorul adjunct al Directiei Generale pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bacau. Si unitatile de cercetare si productie agricola au cultivat 38 de hectare cu aceasta planta tehnica, productia medie realizata in acest sector fiind de 104 la suta”. Dealtfel, la nivel de judet, productia medie realizata la cultura de rapita a depasit orice asteptare. Daca specialistii au prognozat ca de pe fiecare hectar de teren cultivat cu rapita se vor scoate 2.445 kilograme de rapita, in final s-a constatat ca productia a fost de 2.528 kg/ha. In gospodariile particulare insa recolta a fost ceva mai slaba (94 la suta), dar nu intr-atat incat sa-i nemultumeasca pe producatori. aIn total, anul aceasta in judetul Bacau fusese programata o productie de 7688 tone de rapita si s-au recoltat 7506 tone, adica un procent de 98 la suta. In cadrul societatilor comerciale productia a fost de 106 la suta, ceea ce este un lucru imbucurator”, precizeaza directorul Burlui.

Cultivatorii de rapita primesc si bani europeni

Pe langa faptul ca obtin bani frumosi pentru cultura de rapita, producatorii particulari mai pot beneficia si de plati directe pentru materiile prime obtinute pe suprafetele cultivate cu aceasta planta energentica. aSprijinul se acorda fermierilor pentru suprafetele cu rapita, floarea soarelui, soia si porumb, ale caror productii fac obiectul unor contrate de vanzare-cumparare incheiate intre beneficiari, pe de o parte si producatorii de biocarburanti pe de alta parte. Fermierii au avut termen pana la 15 mai sa prezinte la APIA copia dupa aceste contracte, fara penalitati, iar cu penalitati, pana la 9 iunie. De asemenea, pana la data de 31 octombrie, fermierii trebuie sa prezinte acte doveditoare, respectiv proces verbal de receptie, factura fiscala, bon fiscal sau alte documente din care sa rezulte ca au predat cantitatile contractate”, spune Ioan Melinte, directorul Agentiei pentru Plati si Interventii in Agricultura Bacau. In cazul in care cantitatile de rapita livrate sunt mai mici decat cele aferente productiei nationale de referinta, nivelul platilor va fi diminuat.Scris de Lili Adochitei

In fiecare luna, efectivul Sindicatului Sanitas, al angajatilor din sistemul sanitar, creste cu 8-10 noi membri. „In acest moment, sindicatul numara 3000 de membri, ne-a declarat Aurel Cretu, liderul bacauan al Sanitas. Din cei 3400 de angajati din spitale, 3000 sunt sindicalisti. Ceilalti sunt simpatizanti”. Membrii de sindicat cotizeaza lunar cu 1 % din venitul brut, insa suma aferenta este dedusa din impozit. Simpatizantii, in schimb, platesc din buzunar faptul ca beneficiaza de toate drepturile castigate de sindicalisti. Cotizatia reprezinta 0,5% din venit si nu este deductibila. Jumatate din simpatizanti sunt medici. Angajatii din sistemul sanitar care nu sunt nici membri, nici simpatizanti ai sindicatului nu primesc drepturile castigate de Sanitas. Ei trebuie sa negocieze in nume propriu cu angajatorii. O astfel de situatie nu exista in judetul Bacau.

Scris de Doina Mincu

Bacauanii au avut de suportat, in week-end, pe langa caldura infernala, mirosul ingrozitor degajat de mormanele de gunoi. Oamenii acuza ca deseurile nu au fost ridicate de doua saptamani si ca au sesizat si asociatiile de proprietari, si Primaria Bacau. Li s-a spus ca cel tarziu joi vor scapa de disconfort. Ca de obicei, promisiunile nu au fost onorate.

Locuitorii cartierelor marginase din municipiul Bacau au avut de suportat, in week-end, pe langa arsita verii, miasmele fetide, mustele si tantarii care veneau dinspre mormanele de gunoi. Oamenii au sunat la Primaria Bacau deoarece ei platesc pentru serviciile de salubrizare si nu inteleg sa dea banii degeaba. Resturile menajere au umplut toboganele si ghenele, ajungand pana in strada. Semnale au venit din zonele Republicii, Alecu Russo si Stefan cel Mare. „S-au facut demersuri la primarie si au promis ca cel tarziu joi ridica gunoiul, declara Vasile Spataru, ieri dimineata. Nu s-au tinut de cuvant. Pur si simplu, nu le pasa. Veniti sa vedeti ce-i aici, ce mormane sunt, locatarii de la primele etaje nici nu pot sa deschida geamurile din cauza mirosului si a mustelor”. Lenuta Cojocaru locuieste tot in bl. 11 de pe Stefan cel Mare, insa la parter. „Miroase groaznic, mai ales pe caldurile astea, afirma ea. Cred ca nu au mai luat gunoiul de doua saptamani”. Abia luni, pe la ora 10, si-a facut aparitia masina de gunoi. Vasile Cenusa, conducator auto, a afirmat ca incearca sa-si faca datoria, insa e trimis de colo-colo.”Eram la bl. 33 din Cornisa si m-au sunat sa las acolo si sa ma duc Stefan cel Mare, spune Cenusa. De pe Stadionului m-au trimis la abonati, la case. Nu hotarasc eu, sunt dirijat”, afirma Vasile Cenusa. Toboganele sunt lasate la urma si din cauza ca e greu de ridicat gunoiul „la lopata, ca in Evul Mediu”.

aStranierii” dubleaza deseurile

Cornelia Malinescu, administratorul Asociatiei de proprietari nr. 120, arata ca locatarii nu au reusit sa stranga semnaturile pentru inchiderea toboganului si inlocuirea acestuia cu pubele. Gunoiul insa va mirosi la fel de rau daca nu va fi ridicat cu saptamanile, chiar daca se va opta pentru pubele. Reprezentantul Primariei Bacau recunoaste ca sunt probleme, dar afirma ca pe de o parte a crescut populatia municipiului, pe de alta parte, august si septembrie sunt luni de varf din cauza ca se intorc bacauanii plecati in Italia si Spania, la munca. „Au fost sincope in ridicarea gunoiului, dar problema s-a amplificat determinata de faptul ca s-au intors acasa cei care lucreaza in strainatate, a declarat Viorica Marcu, director in cadrul Primariei Bacau. Ei isi fac curatenie in apartamente, dar nu gestioneaza corect deseurile rezultate din demolari. Le aduc la container sau le arunca pe tobogan. La ora asta, situatia e rezolvata pe Stefan cel Mare si jumatate din zona Republicii”. Sefa DSP a afirmat ca va insista pe langa asociatiile de proprietari sa-si dea acordul pentru renuntarea la tobogane deoarece, din boxe, gunoiul se incarca manual si dureaza mult, blocand in acest interval o masina, dar si din cauza ca nu permit colectarea seleciva a deseurilor.
Scris de Silvia Patrascanu

In pofida sanctiunilor aspre luate de fiecare data cand s-au descoperit agenti comerciali in afara legii, comisarii Garzii Financiare Bacau au avut de lucru si de la inceputul acestui an. aDe exemplu, numai in domeniul alcoolului si bauturilor alcoolice, in primele sase luni ale aestui an s-au aplicat 15 amenzi in valoare de 26.500 lei”, precizeaza comisarul sef Romeo Fratila, seful Garzii Financiare Bacau. Totodata s-au confiscat bunuri si sume de 5.954 lei, iar o unitate a ramas fara autorizatie. Prejudiciul total constatat de comisarii financiari a fost de 53.900 lei.
Scris de (Lili A.)