@ Olaru: Manea viciaza atmosfera din institutie

Conferinta PD-L ce a avut loc ieri s-a lasat si cu o serie de acuze grave la adresa directorului executiv al directiei pentru verificarea legalitatii actelor si contencios administrativ din cadrul Prefecturii, Mioara Manea. Presedintele interimar al PD-L, Nicolae Olaru, a afirmat ca, in calitate de subprefect, a cerut inclusiv schimbarea Mioarei Manea din functie, pe motiv ca „e un manager de linie, cu mari carente in ceea ce priveste conducerea”.

Declaratiile dure ale lui Olaru au fost facute in contextul discutiilor din jurul mediatizatului caz al primarului democrat-liberal din Odobesti, Ionel Galatanu. Toate problemele din comuna, implicit seria continua de controale si inspectii, sustine fostul subprefect, sunt rezultatul tensiunilor existente intre primar si secretarul comunei, Valeriu Ojog, sotul edilului social-democrat din Secuieni. „Reclamatiile la adresa lui Galatanu au fost mereu facute de aceleasi persoane, si in nicio situatie nu s-au descoperit nereguli. Disputa s-a accentual insa de cand actualul secretar al comunei a ocupat postul prin concurs, in 2007, fara a avea studii de specialitate”, a subliniat Olaru. „Dupa 1 ianuarie, cand vom fi castigat alegerile, vom verifica si legalitatea concursului prin care s-a ocupat postul de secretar.” Oricum, situatia de la Odobesti a capatat o amploare nemeritata prin imixtiunea intereselor politice, fapt subliniat fara menajamente de fostul subprefect: „sunt confundate treburile importante cu partizanate de ordin politic. Presedintele Consiliului Judetean nu are atributii in ceea ce priveste activitatea primarului din Odobesti. Este o dovada de imaturitate a presedintelui Benea.”

Terorism prefectural

Declaratiile la adresa Mioarei Manea au probabil stransa legatura cu prezenta acesteia in comisia care a dat castig de cauza lui Ojog pentru postul de secretar. „Doamna Manea este eminenta cenusie a Prefecturii. Nu-i contest pregatirea, dar in relatiile cu oamenii este alta problema. Aceasta chestiune trebuie rezolvata. Ea viciaza atmosfera in institutie. Vorbiti cu oamenii din Prefectura si veti vedea cat de mult rau face. In calitate de subprefect, am propus si schimbarea ei din functie. Este un fel de teroare a doamnei Manea, cel putin aceasta este parerea mea cat am lucrat in Prefectura”, a declarat Nicolae Olaru.

Este problema dumnealui

Mioara Manea a fost extrem de rezervata in a comenta „caracterizarea” facuta de presedintele PD-L Bacau. „Nu cunosc aceste acuzatii. Este opinia dumnealui, si nu ma pronunt. In ceea ce priveste calitatile profesionale, doar actuala conducere a Prefecturii poate spune ceva, pentru ca domnul Olaru nu mai este subprefect. Am vazut in presa saptamana trecuta ca se fac controale la Odobesti. Dupa aparitia acelui dosar, i-am prezentat domnului prefect un dosar cu foarte multe sesizari la adresa primarului din Odobesti, care intelege sa nu respecte legea. Daca domnul Olaru are o astfel de atitudine fata de un primar care nu respecta legea, este treaba dumnealui”, a conchis directorul legalitatii actelor din Prefectura. Scris de Emilian Berceanu

Ultima intrunire, cea de ieri, a Biroului National al PSD a avut ca obiect discutarea cailor pentru adoptarea unor norme legislative care sa duca la eliminarea imunitatii demnitarilor si la depolitizarea justitiei. La propunerea presedintelui PSD, Mircea Geoana, conducerea partidului a acceptat propunerea de modificare a Constitutiei in vederea eliminarii imunitatii demnitarilor. Propunerile social-democratilor vor fi facute in sesiunea parlamentara din toamna. Deputatul PSD de Bacau Gabriel Vlase a argumentat ca initiativa nu este in contradictie cu votul exprimat de parlamentari in cazul Nastase/Mitrea: „Noi nu am votat neinceperea urmaririi penale. Ni s-a cerut doar un aviz, o parere, deoarece magistratii puteau incepe urmarirea penala. Dar, neavand ce sa trimita in instanta, s-a recurs la aceasta gaselnita, o decizie prosteasca a presedintelui tarii. Nastase si Mitrea sunt niste tinte. Si cum ar fi dat ca inainte de alegeri DNA sa piarda in acest caz?.” In legatura cu renuntarea la imunitate a demnitarilor, Gabriel Vlase sustine ca este o initiativa al carei scop este exact eliminarea discutiilor din cazul Adrian Nastase si Miron Mitrea.Scris de Emilian Berceanu

La nivel declarativ, Bacaul sta foarte bine in ceea ce priveste proiectele care vizeaza cresterea numarului de spatii verzi. Realitatea din teren difera insa fata de zecile de hartii ce se plimba pe sub nasul autoritatilor locale si de declaratiile bombastice. La acest moment, suntem cu mult sub media europeana in ceea ce priveste metru patrat de spatiu verde pe cap de locuitor.

Orasul incepe sa semene tot mai mult cu unul sufocat de cladiri ridicate fara a se tine seama de orice norma legala sau estetica. Cu toate ca nu s-au facut decat pasi timizi in ceea ce priveste dezvoltarea spatiilor verzi din municipiu, autoritatile locale se intrec in comunicate de presa prin care se explica cat de mult munceste primaria in acest sens. Singura investitie de anvergura in ceea ce priveste parcurile si spatiile verzi este cea de la viitorul parc al catedralei. In rest, autoritatile au gasit o solutie cel putin hilara: instalarea de ghivece cu flori in centrul orasului. Mai mult, spatiile verzi dintre blocuri au cazut rand pe rand ba retrocedarilor, ba infiintari de parcari ad-hoc de catre primarie.

Palmierii si oxigenul

Desi sufocat cu zi ce trece de un trafic infernal, de portiile sporadice de amoniac de la Amurco si de cenusa de la CET, Bacaul a ramas tributar unei strategii demne de filmele de categoria B. In spatele acestei strategii se afla conducerea de la Spatii Verzi, in frunte cu Viorica Marcu, directorul acestui serviciu al primariei. In loc sa existe o preocupare acerba, acoperita in realitate, de gasire a unei solutii de amenajare si de realizare a unor noi spatii verzi, s-a mers pe o solutie hilara: aplantarea” de ghivece cu flori si mai nou…palmieri. aInmultim palmierii la noi in sera pentru a reduce astfel costurile achizitionarii lor din alta parte”, declara Marcu. Toate bune si frumoase, doar ca palmierii au mai mult un rol estetic decat unul practic. Acum cateva luni in urma, Bacaul a fost vizitat de catre secretarul de stat din Ministerul Mediului, Ligia Varga. Impreuna cu primarul, secretarul de stat a aratat presei un proiect la care, teoretic ar participa si Bacaul. Lunile au trecut, despre proiectul legat de mediu nu s-a mai auzit nimic.

Stam bine pe hartie

Intr-o sedinta de consiliu local, s-a pus in discutie amenajarea unui nou parc ce va fi amplasat intre Bazinul de Inot, Sala Sporturilor si Sala de Atletism. Doar ca amplasamentul mai sus amintit a facut obiectul unei alte discutii, tot in consiliu. Cea legata de construirea unei biserici ortodoxe. Cum alesii au memorie scurta, imediat dupa sedinta, primarul a declarat increzator presei de curte ca aBacaul deja a accesat fonduri pentru proiectul aParcul Unirii IIIa. Pana pe 5 septembrie se depun proiectele pe mediu si vom depune si noi, sa accesam fonduri si pentru acest parc. Daca vom castiga, ar fi un lucru extraordinar pentru municipiul Bacau!”. Pentru ca este foarte usor sa vorbesti fara a avea insa finantarile propriu-zise, primarul si Viorica Marcu s-au apucat sa insire si modul in care va arata ipoteticul parc. Cum ramane insa cu biserica si mai ales cu finantarea?
La acest moment, pe hartie exista la nivelul primariei o strategie privind mediul. La fel cum exista si o inventariere a spatiilor verzi, denumita aHarta Verde”. Doar ca nu s-a tinut cont de aHarta Verde”, iar autorizatiile de constructii au fost eliberate si semnate de catre arhitectul sef Silviu Cortez pe banda rulanta. Am incercat sa luam legatura pentru a discuta despre strategia de mediu cu directorul de la Spatii Verzi, Viorica Marcu, dar aceasta ne-a pasat la un subaltern, motivand ca este in ziua libera. Subalternul Dumbrava ne-a declarat insa ca nu intra in competentele sale sa stea de vorba cu presa si ne-a redirectionat spre Marcu. Aceasta insa nu a mai raspuns la telefon. La acest moment, Bacaul beneficiaza de 17 mp de spatiu verde pe cap de locuitor, in conditiile in care in UE, cifra este de 26 mp.
Scris de Ionut Avram, Daniela Pilat

Au trecut cinci ani de cand medicii tot spera ca vor deveni proprietari ai spatiilor in care profeseaza. Au aparut ordonante cu acest subiect, dar au fost suspendate. Legile
au avut aceeasi soarta. Ultima dintre ele se aplica in ritm de melc. In timp ce medicii proprietari investesc masiv in cabinete, cei care le au in comodat se feresc sa isi ingroape banii intr-un spatiu din care pot pleca oricand.

Fostele dispensare satesti sau de circa si o parte din cabinetele din policlinici fac subiectul unei povesti care se intinde pe mai multi ani. Medicii de familie nici nu-si mai amintesc de cate ori au sperat ca se va lamuri o data pentru totdeauna situatia spatiilor in care profeseaza. Din 2003 pana acum, in fiecare an au aparut ordonante si legi care s-au batut cap in cap. Ultima lege, din 2006, prin care au fost vandute o parte din cabinetele din judetul Bacau, a fost declarata neconstitutionala, intrucat obliga autoritatile locale sa vanda spatiile pe care le detin. A aparut ulterior o ordonanta care prevede ca spatiile pot fi vandute. Medicii si-au pus speranta in alegerile locale. In mediul rural, primarii in functie inainte de alegeri nu s-au grabit sa-l improprietareasca pe medicul de familie, de teama ca vor starni nemultumiri printre sateni. Doar cativa au inteles ca un medic proprietar al cabinetului va investi in spatiu si aparatura cu mai multa tragere de inima.

Comisii peste comisii

Acum, procesul de vanzare a spatiilor se afla in stadiul de organizare a comisiilor de vanzare si contestatie. „Procedura este un pic diferita acum, ne-a declarat dr. Elena Antoaneta Stinga, presedintele Colegiului Medicilor. Fiecare consiliu local si Consiliul Judetean Bacau trebuie sa constituie doua comisii: de vanzare si de contestatie. Am primit pana acum cerere de la 10 consilii locale si de la CJ Bacau pentru desemnarea reprezentantilor nostri.” Din cele 300 de cabinete de medicina de familie, au fost vandute pana acum 60, inainte ca legea din 2006 sa fie declarata neconstitutionala. „Multe cabinete se aflau in diferite faze ale procesului. S-a anulat totul. Acolo unde actul de vanzare-cumparare a fost inregistrat la notariat, tranzactia a ramas valabila”, a explicat dr. Stinga. Legislatia europeana impune cabinetelor norme igienico-sanitare si de functionare stricte. Imobilele, neglijate multi ani, cer investitii masive. Medicii se feresc sa le faca, descurajati de statutul incert al spatiilor. Se poate observa lesne diferenta dintre cabinetele date in comodat si cele aflate in proprietatea medicului. In general, primii au cheltuit atat cat a fost strict necesar. Ceilalti au urmarit sa asigure confortul lor si al pacientilor, dar si o imagine cu care sa se mandreasca. In ciuda acestei realitati, multi proprietari se feresc sa vanda spatiile medicilor, desi legea prevede clar ca acestia nu pot schimba destinatia cabinetelor medicale.

Scris de Doina Mincu

Gradinita din Dofteana a solicitat Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) infiintarea unei grupe cu program prelungit, ceea ce ar face ca unitatea sa fie al treilea camin din mediul rural. Toate bune si frumoase, numai ca unele educatoare din Dofteana au pus caruta inaintea cailor. „Ideea nu este rea, dar la Dofteana e o problema: nu cred ca imobilul in care se doreste sa functionize gradinita cu program prelungit va fi gata pana la 1 septembrie. In aceste conditii, e greu sa cerem acordul ministerului pentru a putea infiinta grupa respectiva”, ne-a declarat Luminita Cojocaru, inspector pentru invatamant prescolar la ISJ. La randul sau, profesorul Liviu Mazilu, directorul Scolii din Dofteana nu si-a ascuns scepticismul in legatura cu noua gradinita cu program prelungit. „Nimeni nu spune ca, de fapt, casa in care se vrea sa se faca gradinita cu program prelungit a fost decizia fostului primar, care a vrut s-o puna directoare pe sora lui, care e educatoare. Trebuie, insa, sa recunoastem ca ideea in sine este buna, dar, personal, ma indoiesc ca locuitorii din Dofteana se vor inghesui sa-si dea copiii la gradinita cu program prelungit cand vor trebuie sa dea cate 150-200 de lei pe luna. In plus, nici mobilier nu este”, a opinat directorul Liviu Mazilu. In ceea ce-l priveste pe primarul Ion Bujor, acesta a fost cat se poate de transant. „Vom asigura bani pentru gradinita in functie de copii. Cladirea, care va fi gata in jurul datei de 30 septembrie, are o capacitate de peste 200 de locuri, dar, din cate am inteles, pana acum ar fi cam 16 copii. I-am spus si domnului pesedinte Benea ca totul depinde de numarul solicitarilor. Daca nu vor fi sufiecienti copii, nu pot sa stau sa ma uit la constructie fara sa fac ceva cu spatiul respective”, a spus primarul de Dofteana. In aceste conditii, sunt sanse destul de mari ca Sascut si Zemes sa ramana singurele doua comune din judet care se pot lauda ca au gradinita cu program prelungit.
Scris de (E. Cucu)

De ani de zile, producatorii faimoasei noastre tuici se chinuie sa intre pe piata europeana si sa isi inregistreze marca. Amanari, anulari de proiecte si intalniri, conditii si iar conditii… Toate au fost trecute cu brio de o romanca din Ruginoasa. Ea a reusit sa aduca tuica romaneasca pe piata englezeasca. Si nu asa cum ati crede, cu remorca burdusita de sticle pline cu lichidul galbui si inmiresmat. Nu, a ajuns in paginile ziarelor.
Daily Mail facea zilele trecute o recapitulare a celor mai grave accidente si tragedii casnice. Cu ce credeti ca era Romania prezenta? aIn 1996, in localitatea Ruginoasa, Romania, o femeie a murit dupa ce cazanul la care facea tuica de prune i-a explodat in fata”. Reprezentativ, nu? In timp ce alte tari ase laudau” cu explozii de centrale care au ras de pe fata pamantului cartiere intregi, incendii devastatoare cu pagube de mii de euro la castele, inecuri in iazul din curtea casei, crime pasionale, noi am fost prezenti cu ce ne mandrim mai mult. O improvizatie, pe care vrem sa o omologam si sa o facem marca inregistrata. Nu stiu dupa ce criteriu au ales jurnalistii englezi tocmai acest exemplu. Cert este un lucru: aceasta este o noua lovitura adusa unui produs amade in Romania”. Si cu siguranta, acest fapt va da apa la moara vecinilor unguri, care sustin sus si tare ca tuica este patentul lor. Mai mult, daca vrem sa o inregistram nu ne ramane decat sa o trecem sub reteta palincii lor. Daca tot am bubuit pe piata vestica, sa tragem macar foloase si sa aratam diferenta intre cele doua produse. Scris de D. McAllister

Controalele inspectorilor de la Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor (OJPC) au scos la iveala faptul ca legea este de cele mai multe ori nerespectata de operatorii economici din Bacau. In prima faza, la sase dintre comercianti s-a constatat incalcarea prevederilor Hotararii de Guvern 106/2002 privind etichetarea alimentelor. Astfel, s-au depistat conserve din carne de vita presata aAgria”, import Ungaria, si de carne de vita tocata aTip” care nu aveau mentionate pe ambalaj proportia ingredientelor folosite, respectiv gramajul grasimii, carnii si inimii de vita. In ceea ce priveste ordinul comun Nr, 560/ 1271/ 339/ 210/2006 s-au regasit nereguli la conserve aCarnis” si aLupac”. Produsele, desi erau din carne de porc contineau, proteina vegetala si soia. Ca raspuns la cele constatate de catre inspectori pe teren, Gheorghe Buculei, consilier OJPC Bacau, recomanda consumatorilor asa fie atenti la conditiile de depozitare ale magazinelor de la care aleg sa faca cumparaturi si daca acestea au aparate de aer conditionat. Nu este de neglijat nici lista ingredientelor incorporate in produsul alimentar si termenul de valabilitate”. Tot el a mai precizat ca in comune precum Beresti-Tazlau, Berzunti si Magiresti o parte dintre conserve nu aveau preturile afisate corespunzator. De asemenea, cele mai multe dintre produsele alimentare verificate aveau ambalajul ruginit si termenul de valabilitate depasit. Toate acestea au fost sanctionate cu 6 amenzi in valoare de 10 000 de lei , iar de pe piata au fost retrase 28 de kilograme de conserve in valoare de 293 de lei. Scris de (Daniela P.)

Hotarat lucru, luna august bate recordul in ce priveste regresul alarmant al ofertei de locuri de munca. Daca in iulie, numarul posturilor vacante a ajuns la aproape 700, acum oferta s-a redus la jumatate. Mai exact, in aceasta saptamana somerii au de ales doar dintr-un numar de 359 locuri de munca disponibile. De aceasta data, pe prima pozitie in top a trecut domeniul confectiilor unde sunt 120 posturi libere. Urmeaza sectorul constructiilor civile si industriale, unde se gasesc 13 locuri in meseria de dulgher, 8-electrician, 15-fierar betonist, 4-inginer constructor, 10-muncitor necalificat la spargerea si taierea materialelor de constructii, 7-mozaicar, 6-muncitor constructor, 10-zidar si 7-zugrav. Mai sunt neocupate 12 posturi de sudor si intre unu si noua posturi de agent publicitate, bucatar, strungar, electronist, lacatus mecanic etc. Cum este vara, agentii economici mai cauta sa angajeze 13 vanzatori, 10 ingrijitori cladiri, 5 lucratori comerciali si 5 bucatari. Pentru somerii cu studii superioare, in afara de cele patru locuri de inginer constructor, mai este doar unul de inginer proiectant instalatii. Nici pentru somerii necalificati nu sunt locuri decat la asamblarea pieselor (8 posturi) si la diverse alte munci (9), pe langa cele 10 din constructii. Cum explica aceasta scadere ingrijoratoare a posibilitatilor de angajare Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM)? aIn august, fiind prin traditie o luna de concedii de odihna, se mai incetineste ritmul activitatilor, inclusiv din constructii, declara Daniela Balan, purtatorul de cuvant al AJOFM. Noi speram ca inca la sfarsitul acestei luni oferta de locuri de munca va creste”.
Scris de Elena Tintaru

Iasiul ne-a luat din nou fata, incepand lucrarile la centura ocolitoare in prezenta lui Ludovic Orban, cel ce ne promitea si noua o sosea de centura cu ocazia unor anumite vizite. Noi am ramas cu promisiunile la portofoliu, iar altii trec la treaba.

In timp ce autoritatile din Bacau continua sa se laude cu marea si sarea, altii tac si fac. Este, din nou, cazul Iasiului. In prezenta primului bard al Guvernului, Ludovic Orban, au inceput lucrarile pentru realizarea centurii ocolitoare a municipiului Iasi. Daca bacauanii au uitat cumva, documentatia pentru proiectul similar al Bacaului a fost finalizata de acum mai bine de patru ani, insa de atunci nu s-a miscat aproape nimic. Ce-i drept, e drept, la fiecare vizita a unor Tariceni, Orbani, Vosganieni si alte creaturi asemenea, unite de sentimentul incompetentei si al liberalismului de mahala, s-au aruncat vorbe dulci legate de autostrazi, centuri ocolitoare si alte basme pe tema data. Concret, bacauanii s-au ales cu un trafic infernal, cu drumuri proaste si un pod mereu in lucru.

Ne-am ales cu praful de pe centura

In noiembrie anul trecut, Tariceanu dadea asigurari ca s-a trecut deja la procedura de achizitie a terenurilor pe unde va trece centura ocolitoare a Bacaului. A luat exemplu de la administratia locala, care in 2006 dadea ca sigur anul 2009 pentru finalizarea lucrarilor la soseaua de centura. Finalmente, s-a dovedit, din nou, ca Iasiul primeaza. Toate promisiunile derulate cu aplomb cale de un mandat s-au dovedit doar minciuni ordinare, la care au contribuit, din plin, si diferitii reprezentanti ai Guvernului aflati in vizite de lucru pe la Bacau. Nu tu autostrada, nu tu centura ocolitoare. Practic, obiectivele cu adevarat strategice ale Bacaului s-au dus la fund in marea de promisiuni a unor sinistre personaje. Iasiul este pe drumul cel bun. Bacaul este pe drumul de centura din fanteziile erotico-automobilistice ale unora dintre alesi. Scris de Emilian Berceanu

Un barbat de identitate necunoscuta a fost gasit de niste pescari inecat in raul Siret, aproape de satul Holt. Nu este exclus ca acesta sa fie victima inundatiilor. Corpul neinsufletit era pe luciul de apa, pe un banc de piatra, adus de viitura.
Descoperire macabra pe raul Siret, in apropiere de localitatea Holt. Un barbat, imbracat doar intr-o pereche de pantaloni de blugi, a fost vazut plutind pe suprafata apei de niste pescari. Corpul lui era contorsionat, iar capul in apa. Imediat au fost anuntati pompierii pentru a interveni sa scoata cadavrul la mal. „Cadavrul era pe luciul apei, pe un banc de piatra. Am intervenit cu o barca si un aparat de respirat pentru ca mirosea. Dupa ce l-am adus la mal, l-am predat procuorilor pentru efectuarea de cercetari”, ne-a declarat de la fata locului plt. Marius Tatariu, comandantul echipajului de interventie. Nu este exclus ca barbatul gasit sa fie o victima a inundatiilor care s-au abatut in judetul nsotru. Cadavrul a fost carat de viitura din amonte si era in stare avansata de putrefactie. Faptul ca era imbracat pe jumatate terzeste suspiciunea ca el a fost luat de ape prin surprindere. Mai mult, cadavrul se afla si intr-o zona in care nivelul apei nu avea nici macar jumatate de metru. Serviciul criminalistic, politistii si medicii legisti vor stabili identitatea victimei si cauzele decesului. „S-a primit un apel de interventie. Au sosit imediat lucratorii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, iar in paralel s-a deschis o ancheta pentru stabilirea identitatii cadavrului, dar si a cauzelor si imprejurarilor decesului”, a precizat si agent sef principal Nicusor Nistor, de la Postul de Politie Letea Veche. Trupul neinsufletit a fost depus la morga Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. Scris de Roxana Neagu

Dupa fiecare ploaie, pe strada Lalelelor nu se poate intra decat cu cizme de cauciuc. Desi Hidroconstructia a terminat lucrarile de schimbare a canalizarii de cateva saptamani, muncitorii au uitat sa refaca asfaltul stricat. Locatarii s-au saturat de mizerie si de nepasarea autoritatilor.

In aceasta perioada caniculara toata lumea a tanjit dupa o ploaie sanatoasa, vazuta ca o binecuvantare. Mai putin locatarii de pe strada Lalelelor. Pentru acestia fiecare strop de ploaie cazut inseamna noroi si manie. Asa s-a intamplat si luni cand, dupa ploaie, zona s-a transformat intr-o mocirla veritabila. aEste greu de patruns si cu masina, pentru ca nu stii in ce hartoape acoperite cu apa dai, ne spune Constantin Pilat, un conducator auto. Dar mai bine stric autoturismul decat sa ma manjesc cu noroi pana la glezne”. Oamenii din zona spun ca au fost intelegatori si chiar rabdatori. Inca acum nu mai pot lasa lucrurile in voia sortii. aDe vina sunt cei de la Hidroconstructia care au avut lucrari aici. Au schimbat conductele de canalizare. Noi am inteles ca este o lucrare importanta si de durata. Numai ca muncitorii au plecat de pe strada noastra de cateva saptamani bune. Fara sa refaca asfaltul. Si vad ca nu au de gand sa-si duca treaba pana la capat. De acum incep ploile. Noi ce facem?!”, se plange Anica Murad, una dintre locatare.

aDaca nu azi, atunci maine!”

Oamenii nu contenesc cu urarile de bine la adresa celor care lucreaza in bataie de joc, in ritm de melc si nu pe bani putini. aAsa s-a intamplat si cu cei care au izolat blocurile. Si-au strans schelele, dar au lasat gunoiul aici. Ne mananca sobolanii. I-am spus unui lucrator de la Salubritate ca-i dau un rachiu daca ne scapa de gunoi. Stiti ce mi-a raspuns?! Mi-a zis de la obraz ca nu se atinge de el, pentru ca nu este al Primariei. Asa si cu astia cu canalizarea. Au venit, au rascolit pamantul si apoi si-au pus palma si au plecat. Ne prinde iarna in noroaiele astea”, spune manioasa Maria Gutu, o alta locatara. Reprezentantii societatii Hidroconstructia insa promit solemn ca isi vor duce treaba pana la capat. aAu fost lucrari si pe Miron Costin, de aceea nu s-a asfaltat nimic in zona, se justifica inginerul Viorel Grosu, responsabilul de lucrari. Toate strazile unde s-a schimbat canalizarea se vor reface. E vorba de cateva zile. Pe Lalelelor, daca nu se ajunge astazi (ieri n.a.), de maine sigur se vor apuca de lucru”. Reprezentantii Hidroconstructia mai promit ca nu se vor lungi foarte mult cu refacerea strazile afectate si in nici un caz nu-i va prinde iarna in zona.Scris de Lili Adochitei

Vara, vacanta, concedii, relaxare, caldura mare! si multa duhoare, venita din toate partile. Nu exista zona, spatiu de la noi care sa nu exale mirosuri pestilentiale. Daca treci pe langa anumite pasaje din oras, acestea iti muta nasul din loc, atat de rau trasnesc, putoarea acida invadandu-te, mai sa te doboare. Cineva spunea, pe buna dreptate, ca numarul veceurilor publice si starea lor de curatenie dau seama despre gradul de civilizatie al unei tari. si cand te duci acasa la cineva, te uiti la cum arata grupul sanitar, baia, spatii care spun mult, fiind o adevarata carte de vizita pentru gospodari. Prin WC-uri trebuie sa intram in primul rand in Europa, zicea, la un moment dat, Andrei Plesu, revista aDilema veche” consacrand, intr-un numar de-al ei, un dosar tematic acestei probleme deloc minore. De ce la noi e ca la nimeni, de ce pana si gunoaiele noastre sunt mai murdare decat ale altora? si de ce nu nimeresc ai nostri concetateni nici macar pubelele, aruncand murdaria, dejectiile, la intamplare, de jur-imprejurul containerelor, de nu te mai poti apropia de ele decat facand slalom printre gunoaie si zoaiele lasate de ele. Am citit o sumedenie de articole despre subiectul mizeriei noastre cea de toate zilele, am ascultat emisiuni la radio, cu interventii in direct. si stiti ce m-a minunat si mi-a starnit cea mai vie ingrijorare? Ca oamenii isi strigau indignarea, dadeau si ei exemple, pilde, ca romanul de azi e calatorit, colinda lumea si poate sa faca pe cont propriu comparatii, sa vada cum e mai bine si mai frumos, dar, la capatul a toate astea constatarea era una de neputinta. Nu vom reusi sa iesim din mizerie, spuneau ei. Unii dadeau vina pe lipsa de educatie, altii invocau nerespectarea legilor si cereau sa fie instituite amenzi usturatoare pentru cei care le calca, dand pentru asta exemple din tarile civilizate pe unde fusesera. Dar ramaneau in continuare cu un acut sentiment al zadarniciei. Tot asa va fi la noi si peste multi ani, mai ziceau oamenii pe care i-am auzit, invinsi parca de situatie, de realitate. Oare chiar ne-o fi placand mizeria? De ce ne complacem in ea, de ce stricam si murdarim tot ce atingem? Am vazut si eu cateva pubele in Occident si tin minte o secventa cu un individ care si-a bagat mana fara nicio temere intr-una din ele, pentru ca-si pierduse niste chei. Oricum, inauntru nu erau decat saculteti de plastic absolut curati. si la noi sunt pungi de plastic peste tot, ca le mananca vitele, dupa cum relata un strain scena de cosmar vazuta intr-o zona turistica, altfel superba. Dar la ce bun? Cand te impiedici la tot pasul de PET-urile care se lafaie in voie, ca zdravenii nostri compatrioti tin la bautura si vor cantitate, nu calitate. Romanie, tara PET-urilor, nu plai de dor, cum i se mai spune in folclorul nostru, ajuns si el la export doar cu fleacuri decorative, cu niscaiva sclipiciuri si strachinute de sarmale. De unde-atata dor? si cum sa nu te umfle rasul cand mai auzi si ce planuri , ce proiecte au unii in cap? Vorbind despre cum ar vedea el centrul civic al Bucurestiului, ministrul Culturii isi imagina o zona pietonala protejata de sticla, cu galerii de arta, cafenele, ceva plin de rafinament, din care se exale un parfum istoric. Asa cum este cartierul La Defense din Paris, nici una, nici alta. Pana una-alta, la noi gunoaiele napadesc oamenii si mizeria o sa ne intre si sub piele. Ne impotmolim in ea, intr-un peisaj nu mioritic, ci mocirlitic. Sentimentul neputintei, al neincrederii, abulia si stupizenia sunt la noi substanta organica (e amara constatare a unui scriitor, nu altul decat autorul excelentului scenariu al filmului aReconstituirea”). Din nefericire.Scris de Carmen Mihalache

In plina canicula, zeci de mii de bacauani nu se pot bucura de un dus. Printre ei se afla foarte multi care isi platesc intretinerea constiincios. Singura lor vina este ca nu au avut posibilitati financiare sa renunte la serviciile furnizate de CET si sa isi doteze apartamentul cu o centrala termica individuala.

Desi conducerea CET a anuntat la sistarea apei calde ca va relua furnizarea la finalul acestei luni, ultimele vesti sunt sumbre. Societatea nu-si poate plati facturile catre E.ON Gaz, care a inchis robinetul de gaze si a lasat CET fara combustibil. O mare parte din vina apartine asociatiilor de proprietari cu datorii de miliarde de lei vechi la furnizorul bacauan de caldura si apa calda. Rau-platnicii nu sunt singurii pedepsiti pentru neplata facturilor emise de CET. Locatarii care isi platesc luna de luna intretinerea se vad si ei nevoiti sa faca baie la lighean. „Nu avem apa si este foarte rau, ne-a declarat Mihaela Munteanu, locatar din zona strazii Bicaz. Este foarte cald, avem copii care trebuie spalati des. Eu imi renovez apartamentul si se face mizerie. In fiecare vara patim asa. Este adevarat ca avem si ceva datorii, ca orice roman, dar nu foarte mari”.

Cercul vicios al sistemului centralizat

Alti locatari nu se feresc sa recunoasca faptul ca sunt in urma cu plata intretinerii. In ciuda faptului ca aduna milioane pe fisa de la asociatie, sunt nemultumiti de sistarea apei calde. „Este ca pe timpul comunistilor, tuna si fulgera ieri Ovidiu Ojog, de pe strada Republicii. Mama mea este batrana si bolnava si trebuie sa incalzeasca apa pe aragaz ca sa se spele. Datorii avem destule, fereasca Dumnezeu, dar ce sa facem? Cu ce sa platim?”. Multor bacauani le-a ajuns cutitul la os. Ei s-au saturat de preturile mari de la CET, dar si de calitatea serviciilor. Cei care si-au permis o investitie de cateva zeci de milioane de lei vechi au renuntat la sistemul centralizat in favoarea unei centrale termice proprii. Niculina Lungu s-a debransat de la sistemul centralizat si incalzeste apa la gaze de cativa ani. „La peste 100.000 lei vechi metrul cub de apa calda, cum sa mai platim la CET? Cand am nevoie de baie incalzesc apa si ma spal”. Bacauanii sunt intr-o situatie fara iesire. Daca nu platesc, nu primesc servicii, daca le primesc, nu le pot plati. Tot intr-o situatie ciudata este si CET Bacau: trebuie sa-si pastreze clientii pentru a primi o importanta finantare europeana, dar nu le poate oferi acestora servicii de calitate la preturi rezonabile. In ciuda faptului ca in cartierele bacauane abonatii de la CET dau in clocot de nemultumire, efectele nu se vad si in ritmul incasarilor de la CET. Prin urmare, robinetele de apa calda ar putea ramane uscate mult si bine. Scris de Doina Mincu

A fost nevoie sa treaca o luna de la modificarea listelor de medicamente, la 15 iulie, pentru ca autoritatile sa recunoasca problemele existente. Pacientii cu diabet sunt nevoiti sa scoata bani din buzunar pentru a primi tratamentul altadata gratuit. Multe medicamente pentru bolnavii de hepatita nu mai sunt decontate de asigurari.

In ultimii ani, listele de medicamente compensate s-au modificat, mai des decat o data la trei luni, cum permite legea. S-a ajuns chiar si la trei schimbari pe luna. Conflictele dintre Ministerul Sanatatii Publice (MSP), Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), importatorii, producatorii si distribuitorii de medicamente, dar si razboiul intereselor, au lovit in pacienti. Chiar si medicii au de suferit, activitatea lor fiind bulversata de succesiunea listelor cu medicamente. Nu o data, medicii au fost nevoiti sa faca fata nemultumirilor din partea pacientilor, fiind acuzati ca refuza sa le prescrie medicamentul obisnuit.

Pusi pe drumuri
si la plata

O categorie care este supusa de mai bine de un an si jumatate unui experiment greoi este cea a pacientilor cu diabet. Eliberarea medicamentelor prin farmaciile cu circuit deschis, in loc de farmaciile spitalelor, i-a pus pe drumuri pe bolnavi si i-a obligat la cheltuieli. Ultima isprava a MSP si a CNAS a avut loc in urma cu o luna. Abia de curand, CNAS a recunoscut ca au aparut disfunctionalitati in asigurarea tratamentului pentru bolnavii cu diabet. Desi actele normative in vigoare prevad ca bolnavii cu diabet trebuie sa beneficieze de medicamente gratuite, in ultima luna, in farmacii li s-au cerut diferite sume de bani, in functie de medicamentul prescis. „Au fost disfunctionalitati, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. A existat o diferenta intre pretul decontat si cel perceput de farmacii. Mai sunt inca antidiabetice, in special insuline, pentru care bolnavul trebuie sa plateasca o cota din pret.” CNAS se spala pe maini, declarand ca „nu are atributii si, ca atare, nici responsabilitati in stabilirea preturilor de achizitie ale medicamentelor de catre farmacii”.

Infectati si chinuiti
de acelasi sistem

Printre medicamentele care au disparut din noua lista de medicamente sunt multe utilizate in tratarea bolnavilor cu hepatita cronica. Pacientii au primit pe reteta Lagosa, de exemplu, insa in farmacie au aflat ca acest produs nu mai este gratuit. „Produsul cu DCI Silimarina, cu toate formele lui, nu se mai regaseste pe lista,” a confirmat dr. Ichim. Nedreptatea facuta dintr-un condei bolnavilor cu hepatita C este strigatoare la cer, multi dintre ei fiind infectati din vina deficientelor din sistemul sanitar (transfuzii cu sange infectat, cu ace nesterilizate, interventii chirurgicale si stomatologice efectuate cu instrumentar nesterilizat corect). Scris de Doina Mincu

Primaria a taiat 32 de blocuri de la reabilitare

Spoirea blocurilor, cu titlu de reabilitare termica, a fost deja sanctionata de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor prin retragerea unui prim esalon, de peste 2 miliarde de lei vechi, din banii alocati de la bugetul de stat pentru programul de reabilitare. Oricum, situatia din Bacau este una atipica, demararea lucrarilor fiind una cu substrat pur electoral. Din comoditate sau inconstienta, autoritatile locale au exclus 32 de blocuri din prima etapa a reabilitarii.

Este deja de notorietate faptul ca, in momentul in care este vorba de „dus cu presul”, autoritatile din Bacau isi pot aloca, fara pic de modestie, statutul de profesionisti. Chiar daca uneori mai sunt prinsi cu ocaua mica, alesii bacauani nu au pic de jena in a continua sa bata campii, umpland cu praful reabilitarilor ochii sensibili ai naivilor care merg la vot. Intr-un document din martie 2008 privind reabilitarea termica, sfatul inteleptilor din Primaria Bacau a izbutit sa scape urmatoarea enormitate: „in anul 2007, prin OMTCT 1722/22.09.2006, din cele 63 de blocuri, 31 de blocuri din Municipiul Bacau au fost incluse in urmatoarea etapa a programului de reabilitare, respectiv studiu de fezabilitate si proiect tehnic. Mentionam ca, in conformitatea (sic!) Legii 260/2006 si aceasta etapa de proiectare este decontata de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor.”

Mint precum respira

Una la mana, Ordinul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Tursimului la care se face referire se ocupa strict cu modificarea unei anexe a unui alt ordin, cel cu numarul 1366 din 2006, in care Bacaul era trecut cu 63 de blocuri pentru reabilitare. Anexa la care se face trimitere enumera blocurile de locuinte din toata tara care vor fi expertizate pentru reabilitare. Actul ministerial contine 63 de blocuri din Municipiul Bacau. Insa alesii bacauani au considerat ca este mult mai indicat sa arunce raspunderea, daca exista curiosi vizavi de lipsa lor de implicare, competenta si bun simt, in ograda Guvernului. Din acest motiv au dat in scris ca OMTCT 1722/22.09.2006 a taiat mai bine de jumatate dintre blocurile bacauane de pe lista reabilitarii. O minciuna sfruntata, care mai apoi le-a permis s-o faca pe eroii noii revolutii termice, incheind contracte pentru reabilitare de fatade si nu pentru reabilitare termica, cu finantare integrala de la bugetul local, banii fiind luatI din taxa de salubritate, conform HCL 22/2008. In prag de alegeri, ca sa prospere si clica liberala.

Expertii neadevarurilor

Ordinul ministerial la care fac trimitere alesii din Bacau prezinta o lista cu 63 de blocuri de locuinte, nu cu 31. Prin urmare, nu s-au operat schimbari in ceea ce priveste perspectiva guvernamentala asupra reabilitarii din urbea de pe Bistrita. Oricum, asa cum scriam si intr-un numar anterior, banii guvernamentali pentru reabilitare sunt pe punctul de a fi pierduti, deoarece autoritatile au incheiat contracte privind reabilitarea fatadelor. Am incercat sa luam legatura cu reprezentantii autoritatilor locale pentru a afla ce s-a intamplat cu prevederile Ordinului 1722, insa nu am avut succes. Asteptam punctul de vedere al alesilor, ca sa afle si bacauanii cum le dispar blocurile din programele de reabilitare.

Radiati in secret

Asociatia de proprietari 34, din cartierul Aviatori, a depus la Primaria Bacau cerere pentru reabilitarea a peste 10 blocuri. A actionat la indemnul primarului Romeo Stavarache, care a declarat la lansarea programului guvernamental de reabilitare termica in parteneriat ca se va actiona dupa principiul „primul venit, primul servit”. „Avem blocuri mai vechi si mai noi in asociatie, ne-a declarat administratorul Georgeta Varlan. Ni s-a spus ca la blocurile mai vechi se va reface acoperisul, fiindca ploua in apartamente, iar la celelalte vor fi dublati peretii. Locatarii tot vin si intreaba cand incepe reabilitarea, fiindca la fiecare ploaie au probleme. Nu stiam ca ne-au fost scoase unele blocuri de pe lista. Nu ne-a anuntat nimeni”. Scris de Doina Mincu / Emilian Berceanu

Cotloanele mizerabile
ale Bacaului

Bacaul, un oras care se vrea capitala economica a Moldovei, are inca multe pete cenusii pe obrazul sau. Zonele verzi, putine cate are urbea, nu sunt valorificate, ba chiar sunt neglijate total de autoritati, fiind napadite de pet-uri, hartii si deseuri menajere. aUn focar de infectie”, ao jungla”, asa sunt descrise spatiile verzi.

Municipiul Bacaul, care se pretinde prin avocea autoritatilor” si aspiratiile cetatenilor de rand capitala economica a Moldovei, are putine zone verzi si acestea populate de deseuri pet-uri, hartii si carpe. Cetatenii sustin ca autoritatile au uitat tot ce au promis in campania electorala si fac curatenie numai in centrul urbei. Astfel, spatiul verde dintre parculetul de joaca, Bazinul de inot si blocurile de pe str. Stadionului e aun focar de infectie”, se plang ei, aun loc din alta tara” pentru acest primar care, de la incheierea campaniei electorale, nici nu-i mai primeste in audienta. Iarba a rezistat desi e acoperita de gunoaie: bidoane de bere, bucati de mocheta putrezita, pungi de plastic, cabluri, ambalaje. Oamenii au vrut sa traga un semnal de alarma, dar edilul anu mai sta de vorba cu lumea”, sustine Sorin Pruteanu. Copiii se joaca si in parculet si pe spatiul verde de alaturi, nu-i poti opri, problema e ca locul e plin de cioburi, carpe murdare si sarme.

Curatenie numai
pe unde se vede

Dupa vizita de saptamana trecuta a ecologistilor, Insula de agrement arata relativ bine. Din pacate, se face curatenie numai la intrare si in acamera de oaspeti”. Langa Insula, pe aleea care duce la baraj si in zona verde din jurul acestuia sunt deseuri care au o varsta venerabila, dar si altele foarte noi: cutii de pizza, farfurii de unica folsinta, kilograme de coji de seminte, lazi si nelipsitele pet-uri. Maldarele de buruieni cosite de pe malul Bistritei au fost incendiate, desi legea interzice asta. E mai usor sa le dai foc decat sa le strangi si sa le transporti. Jumatate din suprafata e inca acoperita de gramezile uscate.
Plimbare printre gunoaiele
din Parcul Gheraiesti

Parcul Gheraiesti e un alt un exemplu de ecologizare selectiva. La intrare si in centru e ordine, in schimb, pe aleile de la periferie, mirosul deseurilor din containere si al celor imprastiate pe jos te tine la distanta. In tarile civilizate, afiecare copac, fiecare petec de iarba e ingrijit si valorificat”. Bacaul nu e un oras care sa duca lipsa de locuri pitoresti si cursuri de apa, care ar putea arata – cu sprijinul arhitectilor peisagisti – ca niste gradini, ca adevarate spatii de agrement. aNu intereseaza pe nimeni”, sustin cetatenii.
Avem locuri. Sunt idei. Cine le pune in practica?

O zona care ar putea fi amenajata, terasata dar zace acoperita de balarii si gunoaie o gasim pe malul Barnatului, intre Podul cu lanturi si Selgros. Cum ar fi ca bacaunii din aCartierul Nord” sa gaseasca aici covoare de iarba si alei marginite de salcii, de-a lungul apei? De altfel, marea dorinta a cetatenilor din zona e sa aiba mai multa verdeata, flori si strazi umbrite, ca in Occident. aSi mai multa ordine”, spunea Tatiana Bracau, 43 de ani, care si-a revazut tara si urbea dupa multi ani. Din pacate, Bacaul, e aun oras (partial) curat”, asa cum arata azi, in sacou si cravata, dar cu talpile murdare. Scris de Silvia Patrascanu

In aPrincipele”, Eugen Barbu descrie lenta, insesizabila distrugere a unei lumi. O lume care la suprafata isi pastreaza o aparenta grandoare, dar care isi faramiteaza stralucirea din cauza incapacitatii conducatorului de a o salva. Uitati-va si, mai ales, vedeti ce-i cu Bacaul, ce se intampla cu orasul nostru. O sa observati cum, prin unele colturi, se farama frumosul, se ciobeste bunul-gust, se prabuseste falnicia, cata este ea. Si nu este vorba in primul rand de odioasele cladiri care s-au ridicat nerusinate si sfidatoare in locurile cele mai nepotrivite. Nici macar despre umilitoarele (pentru noi, cetatenii) si profitabile (pentru ei, smecherii din Primarie si Consiliul Local) lucrari de reparatii-reabilitare-refacere-reetc care se reiau tot mai des prin tot municipiul, intru umplerea buzunarelor cui trebuie. Ma refer aici la ceea ce ar trebui sa fie mostenirea cea mai de pret a Bacaului: natura. Cata n-a fost distrusa de lacomia celor ce-au stiut sa plateasca suficient pentru a rupe din lada de zestre verde bacauana. Peticele tot mai mici de verdeata sunt tratate barbar, de nepriceputi care nu au o minima pregatire in acest domeniu. Tot felul de indivizi taie, rup, defriseaza, smulg dupa o inspiratie tembela. Bineinteles ca tot zelul acesta grotesc se termina foarte repede si biata iarba, sarmanii copaci raman sa-si refaca singuri frumusetea pura. Dar este greu, pentru ca mizeria provocata de nesimtirea unor concetateni si nepasarea administratiei sufoca tot ce e verde. Si ca pentru ca absurdul sa fie perfect, in mijlocul orasului a fost trantita o grozavie de beton cu pretentii de piateta publica. Incercand sa mai salveze ceva din falimentara incropeala, s-au asezat de jur imprejur ghivece cu plante, cu un palmier pe post de mare vedeta. De ce nu s-au plantat, pur si simplu, copaci si flori, de ce nu s-a insamantat iarba pe acel loc? Doamne, ce neamuri proaste ne-ai dat sa strice de tot Bacaul!Scris de Nelu Brosteanu