Acasă Blog Pagina 5515

Primaria Racaciuni aduce apa in primul catun

de
Deșteptarea
-

Primaria Racaciuni deruleaza mai multe proiecte cu finantare locala si europeana care vor schimba fata comunei. E vorba de retele de apa si canalizare, asezaminte culturale, doua centre de zi si un program de ecologizare. Culmea, prima retea de alimentare cu apa va fi inaugurata, in mai, intr-una catun: Dumbraveni.

Pentru investitiile in retele de apa si canalizare, Primaria Racaciuni are trei proiecte. Cel care vizeaza alimentarea cu apa a comunei va fi finantat prin OG 7 si cofinantat cu 6 miliarde de lei vechi de CL, cu sprijinul CJ. Documentatia e aproape gata, mai fiind necesare doar avizele tehnice de la E-ON si Romtelecom. Proiectul privind sistemul de canalizare se afla depus la Guvern din 2008, in vederea aprobarii fondurilor. Primul obiectiv care va fi realizat este, insa, sistemul de alimentare din catunul Dumbraveni, care va aduce apa in casele a 60 de familii. „Azi, am facut o deplasare acolo, cu proiectantul, constructorul, cu specialistii CJ, ca sa verificam cum merg lucrurile, a declarat edilul. Pompele sunt montate, e facut putul de captare, avem un rezervor de apa a carui capacitate este de 6 tone de apa”, ne-a declarat Lucian Cheta (foto), primarul din Racaciuni. Verificarile efectuate de echipa tehnica au demonstrat ca totul merge bine. Sistemul include si 7 hidranti necesari stingerii incendiilor. Alte doua proiecte vizeaza modernizarea Casei de Cultura „Nicolae Stroe”, pentru care a fost prinsa in bugetul local suma de 150 de milioane de lei vechi, si construirea unui camin cultural de gradul I in Gasteni, cu finantare de la Guvern. Un alt program vizeaza ecologizarea comunei, care a inceput cu actiuni de defrisare si curatare pe paraul Racaciuni, realizate de angajatii primariei si de cetatenii care beneficiaza de prevederile Legii 416. Urmatoarea actiune consta in plantarea a 6000 de puieti de salcam, cu sprijinul scolilor si al cetatenilor, in zonele cu alunecari de teren. „Dupa externalizarea serviciului de salubrizare catre operatorul SOMA, in Racaciuni au fost amplasate 50 de pubele stradale, 5000 de pubele individuale si urmeaza sa fie construite 7 rampe pentru depozitarea selectiva a deseurilor”, sustine Lucian Cheta. Primarul vrea si fonduri europene. In acest scop, a depus la FEADR un proiect in valoare de 2,5 milioane de euro, care vor fi folositi pentru asfaltarea a 4 km de drum, construirea a doua centre sociale de zi, unul pentru batrani, la Gh. Doja si altul la Gasteni, pentru copii, retea de apa si canalizare in satul Gh. Doja.

Silvia Patrascanu

Volei feminin/ Florin Grapa considera ca Stiinta nu este inferioara lui Dinamo: „Daca nu terminam pe 3, e doar vina noastra”

de
Deșteptarea
-

Saptamana decisiva

Saptamana decisiva pentru campionatul feminin de volei. La sfarsitul ei se va cunoaste configuratia de final a podiumului. Favorita la titlu ramane Metal Galati. Dupa cele doua victorii contra lui Volei 2004 Tomis Constanta,a galatencele mai au nevoie de un singur succes pentru a se incununa, din nou, campioane. In ceea ce priveste lupta pentru locul medalia dea bronz, Dinamo Bucuresti conduce cu 2-0 pe Stiinta Bacau.

Miercuri si joi, la Bacau

Antrenorul Stiintei, Florin Grapa, considera ca echipa sa pastreaza inca sanse pentru a termina pe podium. Pentru a ramane in cursa pentru locul 3, studentele trebuie sa castige cele doua jocuri de pe teren propriu, de miercuri si joi, ambele programate de la ora 14.00. „Dinamo nu ne este superioara. Daca nu incheiem campionatul pe locul 3 va fi exclusiv din vina noastra”, a opinat tehnicianul bacauan.

Manu, out

Stiinta nu are de remontat doar handicapul celor doua infrangeri suferite la sfarsitul saptamanii trecute, la Bucuresti. Bacauancele vor trebui sa renunte si la libero-ul Nicoleta Manu. Componenta nationalei este accidentata la genunchi si, desi analizele medicale efectuate la Bucuresti nu au evidentiat o leziune a meniscului sau a ligamentelor, doctorii au recomandat doua saptamani de pauza. In aceste conditii, Stiinta va miza, ca si la Bucuresti, pe libero-ul de rezerva, Oana Duta.
D. Sion

Sambata, Razvan Neagu a inscris primul sau gol din lovitura libera, de cand evolueaza la seniori: Jardel, reusita-model

de
Deșteptarea
-

Direct la vinclu

N-a mai dat un asemenea gol de pe vremea junioratului. De atunci au trecut patru ani. Timp pe care Razvan Neagu l-a umplut marcand altfel de goluri. Cu capul sau cu piciorul. Pe contraatac sau din penalty. Goluri care se tin minte o viata, cum ar fi cel de trei puncte, contra Stelei, din urma cu doua sezoane. Sambata, in derby-ul cu Ceahlaul, „Jardel” a inscris din nou un gol de neuitat. Si, din fericire, tot de trei puncte. O lovitura libera de la 25 de metri lateral stanga si un sut direct in vinclu. Ca pe vremea junioratului.

Antrenament
cu Ignatescu

Pentru a transforma o lovitura libera asa cum a facut-o Neagu nu e suficient sa fi fost specialist in astfel de faze pe cand jucai la juniori. „Am exersat foarte mult la ultimele antrenamente”, recunoaste atacantul Bacaului. Marturie sta si sedinta de pregatire din preziua meciului. Spre finalul ei, Neagu l-a invins pe Ignatescu de trei ori la rand. De fiecare data, dintr-o pozitie asemanatoare cu cea din care a deblocat tabela in jocul de a doua zi, cu Ceahlaul. „Poate dau si maine asa”, a spus atacantul.

Repertoriu variat

Vreo presimtire? „Imi doream mult sa marchez, mai ales ca se facusera o sumedenie de speculatii referitoare la faptul ca am putea ceda meciul. Sincer, am luat in calcul si posibilitatea unei lovituri libere. Din acest motiv, am si repetat la antrenamente”, marturiseste Neagu, care s-a pregatit si pentru o executie in forta, dovada si lovitura din minutul 34, cand l-a pus din nou la grea incercare pe Savu.

Minge meserie

In afara duelului cu Savu, „Jardel” a trebuit sa-l castige si pe cel cu Remus Cojocaru, specialistul FCM-ului in executarea loviturilor libere. „N-a fost o problema, chiar daca n-am discutat cu Remus acest aspect inainte de meci. La fazele respective, m-am simtit mai in vana si am sutat eu”, explica Neagu.aa Alte secrete? „Tipul de minge. E perfect pentru acest gen de suturi”, spune „Jardel”.

Incearca si la Tulcea

Sambata, FCM Bacau evolueaza la Tulcea. Neagu va absenta fiind suspendat din cauza cumulului de cartonase. Miercurea viitoare insa, contra Chiajnei, Jardel va reveni pe teren incercand sa puncteze din nou. Fie din actiune, fie – de ce nu? – inca o data din lovitura libera. aImportant este sa-mi ajut echipa sa castige. Asta nu inseamna ca de acum incolo voi incerca sa marchez doar din lovitura libera”, zambeste Neagu. Dar nici nu inseamna ca va mai astepta alti patru ani.
Dan Sion

Ultima zi pentru contestarea candidatilor

    de
    Deșteptarea
    -

    Miercuri e ultima zi in care candidaturile pentru alegerile europarlamentare mai pot fi contestate. Din 30 aprilie, acestea raman definitive. Judetul Bacau are trei candidati: Minodora Cliveti, PSD-PC, Andrei Paraschivescu, PD-L, si Cristian Cojocaru, PNL. Tot pe 30, se stabileste ordinea candidatilor pe buletinele de vot. 1 mai e termenul stabilit de Guvern pentru punerea la dispozitia partidelor si aliantelor politice a copiilor de pe listele electorale permanente, de catre primari, la cererea si pe cheltuiala partidelor. „Saptamana aceasta asteptam primele persoane care doresc sa fie presedinti si vicepresedinti ai sectiilor de votare, a declarat Tudorita Lungu, subprefect. Am anuntat asociatiile profesionale,a deconcentratele, primariile si mass-media”. Aceste persoane trebuie sa aiba studii juridice, sa nu fie membre de partid, sa nu aiba cazier etc. Tragerea la sorti a presedintilor si vicepresedinlor sectiilor de votare va avea loc pe 8 mai.
    Silvia Patrascanu

    334 de pensionari pleaca in mai la tratament

      de
      Deșteptarea
      -

      La sfarsitul saptamanii trecute, Casa Judeteana de Pensii (CJP) a primit biletele de tratament pentru cea de-a sasea serie din acest an, cu plecarea in statiuni in data de 10 mai. Pentru aceasta serie judetului Bacau i-au fost repartizate 334 locuri in statiunile ce apartin Casei Nationale de Pensii dar si in celelalte, pentru care are incheiat contract de prestari servicii. CJP a inceput deja ieri vanzarea biletelor de tratament pensionarilor si asiguratilor aflati pe lista de alocare, intocmita conform numarului de inregistrare a cererilor. Pentru cei care sunt arondati Casei Locale de Pensii Onesti, distribuirea biletelor va fi facuta la sediul acesteia in data de 4 mai, tot pe baza listei de alocare. Pensionarii vor trebui sa prezinte, la cumpararea biletului, talonul de pensie din aprilie. Cei care nu se vor prezenta la una din cele doua institutii sa-si ridice biletul alocat pana in 5 mai, ora 14.30, il vor pierde. Biletele ramase vor fi vandute la liber, incepand din ziua de 6 mai.

      Elena Tintaru

      Caldura vine cu boli digestive

        de
        Deșteptarea
        -

        Incalzirea vremii a determinat, in sfarsit, scaderea numarului de cazuri de viroze respiratorii in randul copiilor. Mai mult decat atat, in general, la sfarsitul saptamanii trecute adresabilitatea la Spitalul de Pediatrie a fost mai redusa decat in week-end-urile anterioare. Sambata si duminica, la aceasta unitate medicala s-au prezentat 157 pacienti fata de aproximativ 200 cati s-au inregistrat in aceleasi zile din saptamanile anterioare. De aceasta data, au necesitat internarea pentru mai multe zile 32 de copii iar 5 au beneficiat de spitalizare de zi. Alti 120 de pacienti au primit, dupa examinarea medicala, tratament la domiciliu. „Acum nu mai predomina virozele respiratorii, ne-a spus dr. Aurelia Taga, directorul medical al Spitalului de Pediatrie. Patologia este diversa, dar au inceput sa apara mai multe cazuri de afectiuni digestive, cu febra si varsaturi”. Acestea se manifesta la toate grupele de varsta, la copii care frecventeaza colectivitati, precum si la cei care sunt tinuti in familie.

        Elena Tintaru

        Colocviu la Onesti pe tema resurselor utilizabile

          de
          Deșteptarea
          -

          Luni, la Onesti, in aula Bibliotecii Municipale aRadu Rosetti”, s-a desfasurat un colocviu de prezentare sustinut de catre reprezentantii SC Bioromoil SRL. Practic, a fost vorba de prezentarea unor proiecte de implementare a noilor sisteme centralizate de termoficare capabile sa furnizeze agent termic, atat pentru incalzire, cat si pentru racirea spatiilor industriale, agricole, comerciale si a locuintelor. Potrivit organizatorilor, sistemele supuse atentiei utilizeaza pompe de mare capacitate care pot capta energia termica reziduala din mai multe surse potentiale, care se gasesc in mod obisnuit in apropierea centrelor urbane. „Avantajele sistemului propus sunt legate de pretul foarte scazut al energiei termice furnizate si de impactul deosebit asupra mediului”, ne-a declarat Cezar Olteanu. Din datele oferite de catre Tudor Gaureanu, unul dintre organizatori, am aflat ca aceste sisteme au interesat primariile oraselor Iasi, Bacau, Braila si Giurgiu, care au fost invitate de catre Primaria Vienei sa participe la o intrunire de informare.

          Dana Lungu

          Masa rotunda pe tema evaluarii prefectilor

            de
            Deșteptarea
            -

            Dorian Pocovnicu, prefectul judetului, s-a intalnit, luni, la Bucuresti, cu Jean Aribaud, prefect evaluator din Franta, aflat in misiune in Romania, sarcina sa fiind analizarea mecanismelor de evaluare a inaltilor functionari publici. La aceasta masa rotunda au participat sase prefecti din tara, selectati de minister in baza activitatii din ultimele luni. „Am discutat despre oportunitatile privind imbunatatirea sistemului de evaluare din punct de vedere legislativ si am facut propuneri, a declarat Dorian Pocovnicu. In urma acestor discutii, Jean Aribaud va intocmi un raport in scopul eliminarii disfunctiilor existente”. Dorian Pocovnicu a semnalat, in cadrul dezbaterilor, faptul ca e anormal ca in comisia de evaluare a prefectilor sa existe reprezentanti ai organismelor controlate de Prefectura, situatie confirmata de ceilalti sefi de judet. Jean Aribaud a apreciat ca e inadmisibil si ca exista o clara incompatibilitate intre cele doua roluri. „In ceea ce priveste Institutia Prefectului din Franta, am constatat ca apropierea e vizibila, atributiile fiind foarte asemanatoare celor din Romania”, a mai declarat Dorian Pocovnicu.

            Silvia Patrascanu

            Au murit fara vina

              de
              Deșteptarea
              -

              Elena M. (65 de ani) si nepotica ei, Roxana M., de numai 11 ani, au fost spulberate de un bolid chiar de pe banca din fata casei unde stateau. Cele doua victime au decedat pe loc. Cumplitul accident s-a produs in localitatea Dofteana, duminica dupa-amiaza, in jur de ora 17.00. Ionut G. (26 de ani), aflat la volanul unui Renault, nu s-a asigurat in momentul in care a virat la stanga si a fost lovit in plin de un Mercedes Vito, condus de Florin C., de 33 de ani. Din impact, bolidul a fost proiectat intr-un stalp, iar de acolo a ricosat direct in cele doua persoane, care au murit nevinovate. A mai fost ranita si Ancuta M., de 9 ani, internata la spital cu traumatism cranio-cerebral acut deschis. (R.N.)

              Medicii, verificati la credite

                de
                Deșteptarea
                -

                Decizia Colegiului Medicilor din Romania privind stabilirea sistemului de credite de educatie medicala continua (EMC), aliniata la normele din Uniunea Europeana, ii pune in dificultate pe doctori. Acestia sunt obligati sa acumuleze din aceasta activitate 40 de puncte pe an sau 200 in 5 ani. Evaluarea are loc anual in cazul medicilor care au implinit varsta legala de pensionare, dar isi continua activitatea, si la fiecare 5 ani pentru ceilalti. Noutatea care a starnit ingrijorarea Departamentului profesional-stiintific al Colegiului Medicilor Bacau se refera la structura creditelor acumulate. Conform articolului 4 din Decizia 2/2009 a CMR, medicii au voie sa adune cel mult o treime din punctaj participand la activitati din alte domenii medicale decat specialitatea lor de baza. De asemenea, cel putin o treime din credite trebuie sa fie reprezentata de participari la cursuri, nu la simpozioane si conferinte. „Va fi dificil pentru medici sa indeplineasca aceste conditii, iar pentru noi sa le asiguram oportunitati de acumulare a creditelor, a declarat dr. Adrian Cotirlet, vicepresedinte al CM Bacau. Este mai greu sa organizezi un curs, deoarece trebuie sa participe cel putin un lector universitar. Cursul se intinde pe o zi sau mai multe si apare problema cazarii”. In 2008, medicii bacauani care ar fi participat la toate manifestarile organizate de CM ar fi putut acumula 210 puncte. Nu se stie cati dintre doctori au profitat de aceasta oportunitate. Biroul executiv al CM a decis sa faca o evaluare a creditelor, pe ultimii 5 ani, in luna iunie. Medicii care nu au punctajul impus risca suspendarea autorizatiei de libera practica. Aceasta se recapata la acumularea creditelor obligatorii.

                Doina Mincu

                Elevi, profesori, parinti si francezi impreuna la scoala

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Scoala cu Clasele I-VIII „Ion Creanga” Bacau a primit, la sfarsitul saptamanii trecute, vizita unei delegatii din Franta, in cadrul proiectului aRaussir ensemble: aleves, parents, enseignants” (aSa reusim impreuna: elevi, parinti, educatori”). Delegatia, din care au facut parte Didier Tardif de la Dialogue et Cooparation, Maita Martin si Christine Antoine de la aquipes Enseignantes a fost intampinata si insotita, pe tot parcursul vizitei, de directorul scolii si in acelasi timp coordonatorul proiectului, Florentina Vieru, de directorul adjunct Daniela Petrescu, de alte cadre didactice, de elevi si de parinti. Proiectul „Sa reusim impreuna!” a demarat in anul 2005, in urma unei intalniri de lucrua a partenerilor (in 2004 la Bacau) si intr-un moment in care prezenta familiei in viata scolii devenea tot mai vizibila si mai necesara. „Obiectivele generale ale proiectului, stabilite inca din primul an de derulare, sunt imbunatatirea relatiei scoala-familie in vederea asigurarii reusitei scolare a elevilor, prevenirea esecului si abandonului scolar, ajutorarea elevilor ramasi singuri prin plecarea parintilor la lucru, in strainatate, promovarea limbii franceze, schimbul de informatii si experienta in domeniul educatiei, folosirea metodelor pedagogice inovatoare si a noilor tehnologii, promovarea multiculturalismului si a cooperarii in domeniul educatiei”, a explicat directorul unitatii de invatamant, Florentina Vieru. Dupa momentul intampinarii cu paine si sare, conform traditiei, programul zilei a mai cuprins vizitarea scolii si un spectacol in limbile romana si franceza, realizat cu concursul elevilor claselor I B, a IV-a A, a VI-a A si a VIII-a B, coordonati de invatatoarele Mirela Becheanu, Maria Garbea si de profesoarele de limba franceza Mari Paslariu si Gabriela Manole, care, de altfel, i-au insotit in permanenta pe oaspetii francezi. Spectacolul, desfasurat pe fundalul unor imagini-simbol ale celor doua orase reunite cu acest prilej, Parisul si Bacaul, si-a propus sa scoata in evidenta ceea ce ne reprezinta ca tari europene si, in acelasi timp, membre ale unei mari familii, cea a tarilor francofone. Au urmat apoi discutii cu elevii, parintii si cadrele didactice, legate de activitatile si proiectele in derulare in scoala, dar si de cele de viitor. La finalul intalnirii, partenerii francezi au consemnat in Cartea de Onoare a scolii impresiile lor. S-au facut aprecieri legate de primirea calduroasa, dinamismul vietii scolare din aceasta unitate de invatamant, entuziasmul cadrelor didactice, implicarea parintilor in proiectele scolii si, nu in ultimul rand, realizarile elevilor si dorinta lor de a participa activ si creativ, la toate actiunile care ii privesc.

                  Roxana Neagu

                  Si Bacaul s-a cutremurat

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Teama de cutremur in blocurile cu bulina rosie

                    Cutremurul de sambata seara a fost simtit de bacauani mai puternic, mai slab sau deloc, dupa locul in care se afla fiecare in jurul orei 20.20. Cu siguranta, nimeni nu
                    si-ar dori sa fie prins de seism intr-un bloc marcat cu bulina rosie. Sunt, insa, oameni care traiesc zi de zi intr-un astfel de imobil. Au ajuns sa ignore avertizarea, chiar daca, langa usa de intrare in scara, un urias semn rosu aminteste ca blocul a fost expertizat tehnic si incadrat in gradul I de risc seismic. Cutremurul de sambata le-a reaprins teama de a trai in cele mai subrede blocuri din Bacau. aAm simtit binisor seismul, ne-a declarat Virginia Munteanu, locatar in blocul 10, de pe strada Marasesti. Ma inchinam de culcare, cand mi-am dat seama ca se misca totul in jur. M-am gandit imediat la bloc, dar seismul a fost scurt. Nu s-a intamplat nimic rau. Blocul acesta ar trebui consolidat. Eu ma gandesc zilnic la asta, dar noi, proprietarii, nu putem suporta costul lucrarilor din pensii.” Elena Banu, din acelasi bloc, era in vizita la o nepoata, un etaj mai jos. aTinerii s-au speriat mai tare decat mine. Eu imi puneam bigudiuri si le-am zis sa stea linistiti. Am trecut prin mai multe cutremure. Nu are rost sa te agiti. Cum vrea Dumnezeu! Mergi pe strada si poti sa cazi si sa ramai jos.” Musafirii locatarilor din blocul cu bulina rosie se gandesc la cutremur cand vin in vizita, dar fiecare isi pune speranta in soarta. Ioan Costache a venit ieri in vizita la mama sa, in varsta de 93 de ani. aBlocul este vechi si crapat, dar nu mi-e teama, fiindca ma ocroteste mama. Ei nu ii este frica. A fost toata viata o luptatoare.” Sotia sa, Georgeta Costache, chiar face glume, spunand ca este nascuta in Vrancea si a crescut cu cutremure. Niculina Costache aprope ca nu a simtit seismul. aDesi am 93 de ani, ma misc tot timpul. Nici nu mi-am dat seama de cutremur. Am trecut prin unele si mai mari. Speranta este in Cel de Sus. Natura ne da doar semne.” In ciuda semnelor, oamenii nu fac, totusi, mare lucru. Blocul 10 de pe strada Marasesti ar fi trebuit consolidat, insa locatarii au auzit zvonuri ingrijoratoare. Se pare ca nici anul acesta nu vor incepe lucrarile, preferat fiind blocul vecin.

                    Doina Mincu

                    Fundatia „Sf. Ioan Bosco”, in intampinarea tinerilor

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      La sediul Fundatiei aSf. Ioan Bosco” din Bacau, au avut loc, timp de doua zile, activitati culturale si de divertisment, la care au participat tineri din Chisinau, Constanta si Bacau. De asemenea, a luat parte la manifestari o delegatie de sapte tineri din nordul Italiei condusa de Igino Biffi, responsabilul Pastoratiei Tineretului Salazian Nord Italian. Activitatile, diverse si atractive, s-au bucurat, pe langa o prezenta numeroasa, de initiative ale elevilor de a-si populariza proiecte si de a lega noi prietenii. Fundatia aSfantul Ioan Bosco” din Bacau este sustinuta de Comunitatea Saleziana care a ajutat la constructia Oratoriului, inaugurat in 2001. Lucrand cu scop umanitar si de asistenta sociala, Fundatia aSf. Ioan Bosco” a realizat mai multe initiative pentru a asigura prevenirea si limitarea efectelor temporare ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala andeosebi a tinerilor sau a copiilor. aOratoriul acum este frecventat de aproximativ 250-300 de copii atat din cartier, cat si din alte parti ale orasului si apartin diferitelor culte religioase, etnie si nivele sociale. Majoritatea copiilor care frecventeaza Oratoriul au o situatie economica si familiara dificila: unii sunt saraci daca nu chiar mizeri”, spune preotul Cornel Gabor. Oratoriul ofera diferite posibilitati unde tinerii pot sa se implice an activitati manuale si practice: desen, figurine din gips teatru si spectacole vesele cursuri de chitara, de clovnerie, de afisaj…! Multe activitati sunt sustinute de ei cu multa seriozitate. O alta propunere interesanta a Fundatiei este aceea in a oferi posibilitatea de a alfabetiza pe cei ce sunt anaintati an varsta si practic nu au putut sa anvete sa citeasca si sa scrie. Acest ajutor este dat an mod gratuit si pentru cei care (pentru anumite si acunoscute” motive) nu merg deloc la scoala.

                      Gabriel Pop

                      Exodul halatelor albe a fost stopat: Asistentii medicali nu mai vor sa lucreze la straini

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Anul acesta, doar trei asistenti au cerut certificarea studiilor pentru a merge la munca in strainatate. Peste 40 de asistenti s-au intors sa lucreze in Bacau. Italia recunoaste automat diploma absolventilor de scoala postliceala sanitara.

                        Constienti de faptul ca in toate statele Uniunii Europene criza economica a dus la reducerea considerabila a numarului locurilor de munca, nici macar asistentii medicali, care sunt la mare cautare, nu mai indraznesc sa plece la lucru in strainatate. Daca in anii trecuti conducerea Ordinului Asistentilor Medicali, Filiala Bacau, era asaltata de cereri pentru eliberarea adeverintelor de studii celor care doreau sa munceasca in strainatate, acum aproape nimeni nu mai solicita aceasta. „In 2009, doar trei cereri au fost depuse la noi pentru certificarea studiilor, ne spune Minodora Chicea, presedintele Ordinului Asistentilor Medicali, Filiala Bacau. Nu mai pleaca pentru ca posibilitatile de angajare sunt mai reduse, dar si deoarece sunt folositi la munci inferioare pregatirii lor”. Si nu numai ca aproape nciun asistent nu mai migreaza spre alte state, dar si cei care si-au gasit o slujba in strainatate si lucreaza acolo de multa vreme se intorc in tara. Nu mai putin de 40 asistenti au renuntat la slujba din strainatate si au revenit in Bacau. „Cei care s-au intors s-au plans de multa munca, de faptul ca nu au fost folositi decat ca infirmieri in spitale, camine de batrani sau la ingrijiri paliative la domiciliu, ale bolnavilor aflati in faza terminala a bolii, mai spune Minodora Chicea. Nu au mers prin intermediul contractului dintre tari sau asociatii profesionale ci s-au dus prin diverse cooperative”.

                        Avantaje pentru cei cu studii de profil

                        Totusi, unele state le ofera sanse asistentilor romani de a profesa in meseria pentru care s-au pregatit. Asistentii medicali generalisti romani care au absolvit un liceu sanitar si apoi o scoala postliceala sanitara, de trei ani, vor primi mult mai repede acordul autoritatilor italiene de a lucra in Italia. Celor care au terminat o facultate de profil si celor cu postliceala sanitara li se va recunoaste automat diploma. Ei sunt cei mai avantajati deoarece in cazul lor nu exista diferente intre curriculele de studii ale celor doua tari. Ceilalti asistenti, absolventi ai altor forme de invatamant, vor trebui sa se supuna unor masuri compensatorii. Autoritatile italiene vor compara curriculele si foile matricole ale absolventilor romani cu cele din UE. Daca sunt diferente, atunci ei vor trebui sa urmeze in Italia o serie de cursuri, sa faca stagii de practica etc. Stagiile practice pot fi cu durata de la 6 luni pana la 3 ani, perioada in care cursantul nu este platit.

                        Elena Tintaru

                        Avarii in lant pe strada Decebal

                          de
                          Deșteptarea
                          -

                          Locuitorii de pe strada Decebal s-au saturat de avariile la conducta de apa rece. Periodic, aceasta cedeaza, cantitati enorme de apa se scurg la canal, iar reparatiile sunt mai degraba o carpeala. Ionel Balan, locuitor al Bacaului, ne-a sesizat la redactie cu privire la o situatie de pe strada Decebal, unde conducta de apa rece le da batai de cap consumatorilor, iar interventia Regiei Autonome de Gospodarie Comunala (RAGC) nu este eficienta. aMereu se sparge conducta, vin echipele, lucreaza cat lucreaza, remediaza avaria mai repede sau in cateva zile, iar dupa un timp izvoraste apa la cativa metri mai incolo. Saptamana aceasta, s-a spart iar conducta. Au lucrat joi si vineri, dar au plecat fiindca se terminase programul, iar apa curge pe strada. Se duc cisterne intregi la canal”. Vineri dupa-amiaza, in locul marcat cu panourile RAGC, apa potabila se scurgea siroaie spre gurile de canalizare. La vederea echipei DESTEPTAREA, si-au facut aparitia mai multi locuitori nemultumiti de pe strada Decebal. aMereu au loc avarii la conducta aceasta, ne-a declarat Mihai Antal. Vin periodic echipele de la RAGC. Repara intr-un loc, cedeaza in altul. Nu e normal asa. Ar trebui sa inlocuiasca o portiune mai mare de conducta si sa avem liniste apoi”. Leonte Pelin este de parere ca ar trebui schimbata conducta de la un capat la celalalt al strazii. aVin si carpesc. Sunt bani aruncati, iar apa asta care se pierde la canal nu o plateste RAGC-ul. Tot noi, consumatorii, indirect, o suportam”. Martori la lucrarile de remediere, cativa locuitori de pe Decebal spun ca din cauza avariei de la RAGC s-a umplut cu apa si canalul termic. aAm vazut cum au tras cu pompa din pamant, din canalul termic, cisterne intregi de apa pe care au aruncat-o la canal. Sunt si cabluri de telefonie in pamant.” Sambata, muncitorii de la RAGC s-au intors la locul avariei. Au oprit scurgerea, dar numai temporar, daca este sa judecam dupa groapa semnalizata cu panouri. Contactata telefonic, ieri, conducerea RAGC ne-a explicat ca pe strada Decebal, pe parcursul ultimei saptamani, au fost mai multe avarii la reteaua de apa, ultima aparand sambata, 25 aprilie. „Pe strada Decebal sunt de fapt doua conducte, una pe un trotuar si alta, pe celalalt, declara Petrus Radulescu, directorul tehnic al RAGC.
                          Avarii s-au produs pe amandoua. Sambata am remediat ultima problema. Gropile vechi au fost acoperite cu balastru. La ultima s-a pus doar pamant pentru ca, fiind sambata, nu aveam de unde lua balastru. Urmeaza ca maine (astazi – n.n.) sa o acoperim”. Ca si locatarii din zona, si conducerea RAGC considera ca mult mai ieftin este sa puna conducte noi. Vineri, 24 aprilie, a si stabilit sa inlocuiasca un tronson, dar pentru restul traseului de conducte ramane de vazut de unde vor fi gasiti bani.

                          Elena Tintaru
                          Doina Mincu

                          Singura revista de latina se realizeaza la Moinesti

                            de
                            Deșteptarea
                            -

                            Nr. 7 al Revistei de cultura clasica, fondata, conceputa si realizata in 2003 de prof. Cristina Popescu, de la Liceul Teoretic aSpiru Haret” din Moinesti, a fost lansat in cadrul Olimpiadei Nationale de limbi clasice (latina si greaca veche) ce s-a desfasurat la Botosani, in perioada 11-16 aprilie. Revista, al carei continut se imbogateste de la an la an, gratie unor colaboratori (de exceptie), reputati profesori din invatamantul universitar si preuniversitar din tara este primita de sapte ani consecutiv, ca premiu si mentiune de catre elevii olimpici clasicisti. Semnaturi constante in revista sunt cele ale profesorilor universitari Liviu Franga (prodecanul Univ. Bucuresti) sau ale profesoarelor Mariana Baluta-Skultety, Ana-Cristina Halichias sau Luiza Dumitru de la aceeasi Universitate bucuresteana, carora li se adauga cele ale unor specialisti de marca de la Univ. aAl.I. Cuza” din Iasi, Mihaela Paraschiv si Traian Diaconescu, sau ale celor de la Univ. aOvidius” din Constanta, sau de la Muzeul de Istorie si Arheologie din Constanta. Prezente constante in revista sunt si profesori prestigiosi din invatamantul preuniversitar, precum Monica Duna (Bucuresti), Cecilia Sosu (Brasov) sau Maria Stoica (Sf. Gheorghe). Alaturi de acestia se numara si semnatari ai articolelor din randul olimpicilor nationali si internationali, actualmente studenti sau absolventi ai diferitelor sectii in cadrul Facultatilor de Litere, Teologie, Drept sau Filosofie (Oana Coman, Marcela Gratianu, Luminita Popa, foste olimpice, acum specialisti recunoscuti in cele doua limbi clasice). Revista isi pastreaza structura care a consacrat-o: articole de filologie clasica ce constau in studii si eseuri, o sectiune de traduceri si comentarii ale acestora, o rubrica asemnal” in care sunt recenzate aparitii editoriale de specialitate. In plus, fata de numerele precedente, articolele inserate in numarul de fata extind aria latinitatii, asa incat, alaturi de latina clasica sau crestina, este prezenta latina medievala sau neolatina. Se poate spune ca revista s-a bucurat de o apreciere unanima a tuturor specialistilor din intreaga tara, fiind considerata un autentic instrument de studiu pentru toti cei interesati, cu atat mai mult cu cat este singura revista de specialitate din invatamantul preuniversitar! Prof. Cristina Popescu a pregatit olimpici an de an pentru faza judeteana si nationala, de 20 de ani. aIn ciuda tuturor prejudecatilor potrivit carora limba latina este o alimba moarta” m-am straduit sa ii redau statutul de limba-regina a intregii Europe”, spune prof. Popescu, care are o activitate stiintifica notabila: este autoarea (impreuna cu Ec. Cretu) a aDictionarului de cuvinte si expresii latinesti si eline in contexte literare romanesti” aparut la editura Humanitas Educational, 2003, si a mai multor studii de specialitate aparute in volume de comunicari, editate de Institutul de Filologie Romana aAlexandru Philippide” din Iasi, „Lumea greco-romana in studii si articole”, editata de Universitatea Bucuresti, 2009, aAnalele Dobrogei”, editata de Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta.

                            Gabriel Pop

                            Liberalii bacauani ataca „noul FSN”

                              de
                              Deșteptarea
                              -

                              Romeo Stavarache, presedintele PNL Bacau, flancat de senatorul Gabriel Berca si deputatul Mihai Banu, a sustinut, ieri, o conferinta de presa in care atacat OUG 37, prin care sefii de institutii vor fi demisi pentru a fi inlocuiti de membri ai PD-L si PSD. „Politizarea merge pana la nivelul sefilor de institutii si a tuturor functionarilor publici, ceea ce e foarte grav”, a spus Stavarache. Senatorul Berca, fost prefect, declara ca citind OUG 37 s-am simtit aca in anii „50”. Liberalii acuza ca actuala coalitie ii va schimba si pe directorii de scoli, pe sefii de oficii postale, pe specialistii din Inspectia in Constructii si Directia de Statistica, „otova”. „Un complex sportiv municipal va fi condus de un director politic. Ce rol mai are, atunci, primarul?” De fapt, Guvernul „arunca la cosa principiile descentralizarii: aDam directorii de scoli la partide, nu la autoritatile locale”, acuza Berca. El sustine ca intai trebuia stabilit care institutii trec in subordinea autoritatilor locale si care raman la ministere si „abia dupa aceea, politizate functiile”. PNL spera ca legea va primi verdict negativ din partea Curtii Constitutionale, altfel va fi un dezastru. „Cel mai mare pericol e la institutiile de colectare a banilor si la cele de control, arata Mihai Banu. Cine sa cerceteze pe cine? Cel care cerceteaza a fost numit in functie de cel cercetat, care nu vrea sa plateasca”. Directorii demisi vor ramane someri, e vorba de cel putin 3000 de oameni, dar „sunt 1,8 milioane de functionari nemultumiti ca li se reduc veniturile” si care se tem pentru slujba lor. „Noua ne fac un serviciu”, a spus Banu, referindu-se la deciziile PSD-PD-L si la modul in acestea se reflecta in sondaje.

                              Silvia Patrascanu

                              „Rural-Manager”, o provocare de perspectiva

                              de
                              Deșteptarea
                              -

                              In data de 24 aprilie 2009, Fundatia Nationala a Tinerilor Manageri – FNTM a organizat la Universitatea „George Bacovia” Bacau conferinta de promovare a culturii manageriale si motivare a intreprinzatorilor din mediul rural al judetului Bacau pentru inceperea unui proces de educatie antreprenoriala. Conferinta reprezinta o etapa importanta a proiectului strategic aRural-Manager”, finantat din Fondul Social European si desfasurat in 18 judete ale tarii. Rural-Manager este implementat de FNTM (www.fntm.ro), in calitate de lider al consortiului, in parteneriat cu organizatiile Centrul de Training si Dezvoltare al Asociatiilor Angajatorilor din Bavaria – BFZ gGmbH (www.bfz.de), SC Siveco Romania SA (www.siveco.ro) si Asociatia Euro &lt 26 (www.euro26.ro). Rural-Manager a fost selectat in cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU, care e cofinantat din Fondul Social European. Proiectul are o valoare de circa 8.85 milioane lei si are Contractul de finantare POSDRU/13/5.2/S/8. La conferinta au participat, in calitate de invitati speciali, prefectul Dorian Pocovnicu, vicepresedintele Consiliului Judetean, Silviu Bondor, prof. univ. dr. Dumitru Bontas, prorectorul Universitatii „George Bacovia” si ing. Stefan Talamba, director executiv adjunct al DADR Bacau. Din partea consortiului de implementare a proiectului au fost prezenti, printre altii, Marius Raul Bostan, presedinte FNTM si manager al proiectului Rural-Manager, Alexander Seidl, expert international BFZ gGmbH si Alexandru Finaru, consultant regional Rural-Manager Bacau. Din partea BCR a participat Daniel Marian Nastasa, director executiv, care a prezentat principalele produse si servicii ale bancii destinate intreprinzatorilor. Grupul tinta vizat de proiect a fost foarte bine reprezentat de cei peste 80 de participanti prezenti la Conferinta de promovare. Obiectivul general al proiectului Rural-Manager este dezvoltarea cunostintelor, abilitatilor si comportamentului antreprenorial si managerial modern pentru mici sau viitori intreprinzatori din mediul rural, in special tineri, care, prin dezvoltarea propriilor afaceri, pot genera dezvoltare locala si oportunitati de ocupare in regiunile de dezvoltare Nord-Est, Centru si Sud-Est. Grupul tinta al proiectului este compus din intreprinzatori sau viitori intreprinzatori din mediul rural, in special tineri, care pot genera dezvoltare locala si oportunitati de ocupare prin dezvoltarea propriilor afaceri, cu varsta peste 18 ani, absolventi minim de liceu sau scoala profesionala. Rural-Manager este un proiect inovativ, de pregatire non-formala pentru mici sau viitori intreprinzatori din mediul rural. Dorim ca acestia sa devina un motor si un exemplu de dezvoltare pentru regiunile vizate. Prin proiect, nevoile de educatie si asistenta personalizata ale micilor sau viitorilor intreprinzatori vor fi cercetate profesionist, iar programul va fi adaptat continuu pe necesitati punctuale specifice. Ulterior cercetarii, grupul tinta de mici si viitori intreprinzatori va trece printr-un proces amplu de instruire moderna si consultanta in dezvoltarea afacerii. Obiectivul general al Rural-Manager va fi atins prin cateva obiective si actiuni specifice precum:1. Organizarea a 18 conferinte locale, in fiecare judet din regiunile vizate, in lunile martie-aprilie 2009, in vederea promovarii culturii manageriale si motivarii intreprinzatorilor pentru inceperea unui proces de educatie antreprenoriala, in vederea imbunatatirii performantei, cresterii accesului la finantare, insusirii de bune practici si idei de succes nationale si internationale.2. Realizarea unei cercetari cantitative si calitative asupra nevoilor de formare si consultanta ale intreprinzatorilor si a celor care doresc sa initieze o afacere, in mediul rural din regiunile NE, Centru si SE. 3. Infiintarea a 9 birouri de consultanta initiala, de tip Help-Desk (cate un birou la 2 judete), pentru acordarea de educatie si consiliere manageriala personalizata intreprinzatorilor, in vederea initierii unei afaceri sau dezvoltarea afacerii existente, cresterii competitivitatii lor pe piata si, implicit, cresterii economiei locale, incepand din martie 2009. Orasele unde se vor infiinta aceste birouri sunt: Alba Iulia, Tirgu Mures, Predeal, Bacau, Suceava, Iasi, Focsani, Buzau, Constanta.4. Furnizarea de servicii de instruire, consiliere si sprijin pentru manageri, mici sau viitori intreprinzatori (selectati in urma conferintelor), printr-un portal inovativ – instrument integrat, ce va contine: o platforma de e-Learning, consultanta si networking, operabila din luna august 2009, o platforma e-business, care va promova produsele si serviciile beneficiarilor si un site al proiectului ce se constituie in centru de resurse la dispozitia participantilor si primarilor din mediul rural.O consecinta a dezvoltarii acestui instrument integrat este crearea unei retele de cooperare intre beneficiarii proiectului, pentru facilitarea transferului de bune practici si initierea de parteneriate intre acestia. Prin relationarea participantilor la sesiunile de instruire non-formala, traditionala, cat si on-line, se va realiza transferul de cunostinte, bune practici si povesti de succes intre intreprinzatorii din regiunile vizate. Platforma integrata de e-Learning si cea de e-business vor facilita cooperarea dintre beneficiarii din toate regiunile si crearea unei retele interregionale. Durata de implementare a Rural-Manager este de 16 luni, incepand cu 1 ianuarie 2009.

                              A. Finaru

                              Viena, in secret

                              de
                              Deșteptarea
                              -

                              Austria te iubeste, sa crezi mereu ca Austria te iubeste, nimeni nu te va iubi asa si nimeni nu va mai iubi vreodata, nimeni asa, ca Austria. Am cautat, am gasit, la fereastra, piata vietii vieneze, nedefinita, neirosita, nimic pentru cartile de vedere, desi era un maroniu de balegar delicat, un gri de trufe prin saloane, revolutie germano-francezo-muta, teatru cu pardesiu, buzunare cu masini, o luna cu balonul deasupra fumurilor verzui, aer de burghezie, o sticla, o geana cu fire cusute. Am vazut si papadii cand am zis ca si Viena te place, an secret. an jos – rotile autobuzului, an sus – palatul. Schanbrunn e tot ce si-a dorit fata din batranete, cand astepta vremea tractoarelor cu nimfe si pensia lunara, cand visa ca nu mai e an balansoar cu riduri, ca e iar pajul zidurilor cu scaieti. Fata nu asi permitea sa se duca cu mine la o anghetata an fiecare duminica. Acum alerga zbughiu prin toate cotloanele, sa guste toate cele pierdute pe parcursul unei vieti fara cusur. Mi-e frig si acum si-mi era si atunci cand a trebuit sa merg singura, cu piata vietii vieneze an spate, prin tot ce nu era al meu si vroiam sa fie, sa merg prin ce-i al meu. Am intrat pe porti, am ajuns an palat, am urcat treizeci si cinci de trepte, m-am saturat de atata frumusete care nu era de luat cu tine, ochii n-o furau, stiai bine. Tablouri, familii, ramane de pretuit cronica sangerie, toalete cu fire de par, birouri cu pozele printesei prinse cu ace, peste tot, peste tot, tare o mai iubea printul si nu e niciun final fericit. Un lighean de marmura rosie an care stranuta apa statuta, patul semi-nefacut, mai erau fluturi lipiti printre hartii, mai erau portelanuri cu fata stravezie, ca de peste, aur peste cazi si an dormitor. Au tras bare de fier sa nu cumva sa intru an salile de joaca cu bijuterii, nu cumva sa fur ce a trecut, nu cumva sa vad vesnicul univers nobil, un labirint regizat. Camera copiilor unde asi manca mama odraslele avea masute de carti, de cantat, cu porumbei desenati pe farfurii, cu cercuri de surghiun. Regina era mult prea grasa, o ampingeau cu unt prin lemnul usilor. Nimeni nu manca la masa. Elisabeta tinea la gambe, coapse, cernita mult an panze de pat sau de artisti mergea si calarea pe coline, prin copaci, prin flori si oameni, era fiinta daruita multimii. Invitatii fugeau prin soare de la palat, sareau cu pasiune an foame, mugeau, se raceau, ajungeau la han, se anfruptau… si ea cadea pe scari si se gandea ca nimeni nu asi are rostul langa ea. Venea seara la el, sotul care dormea patru ore pe noapte, al vedea racnind cu penita, se juca langa el, devenea serioasa si ai mai lipea vreo amintire, ca asa pierde lumea viata din sine. La fereastra, gradina lumina, strajeri violau timpuri si vremi cu broboade de bere an barba, era vreme de dezmat si panica. Asa am vazut camera conceptiei. Era o camera din palat destinata amperecherii, destinata iubirii de tablete, destinata facerii de bebelusi ca bibelouri. Dezamagirea se citea an rasul celor din jur, cei obsedati de trup si filme, m-am aplecat de oboseala si am adormit antr-un scaun. Tin la gambe si la coapsele mele si noaptea asta nu ma mai duc la print an camera, nu mai sunt patru ore de somn, nu mai calaresc cu tine, nu te iubesc asa cum ma iubesti tu, Austria. Ce ti-am facut, te-am dresat cu mancaruri din aer, m-am anfometat cu tara si oglinzi. Camera mea are sapte culoare, am anticamera, pat, pudra, vase cu roze, panglici pe birouri, masute pentru fete, jocuri pentru baieti, camerista an colt, perii, conduri, tapet, vaza, abac din fire albastre, sarme pentru rochii, baldachin pe care sar, lustra cu lumanare, carti de citire an franceza, batiste cu mizerii, carpete cu cordoane de baie, palaria mamei pe scaun, pe spate, asa cum o poarta mama.Seara asta ies si eu prima oara afara sa vad cum e prin afara, sa vad ce mai fac cei fara mine, fara rusine, fara afara. M-am plimbat prin gradina odata cu tine, aveai costum de alergat, aveai cincizeci si trei de ani, ti-era frica de cancer si grasime, vroiai sa mergi an Brazilia, nu stiai ce face nepotul, cum cresc preturile, cine te apara, mie de ce mi-e frica? Sus pe colina e fantana lui Neptun, gradinile franceze, flori aranjate cu mine printre ele, o mana de-a mea pusa an fiecare boboc, cercuri concentrice pana la picioare, alei, alei, alei. Elisabeta tine la gambe si la coapse, si ma duc, se duce, ne ducem pe carare, prin spate, langa grindini, sub daramaturi, cautam. Eu, Elisabeta, tu, Elisabeta, am vazut gradina de violete. E an stanga, e obscura, e vecina cu mine, cu Elisabeta. E mica, tare mica, plina cu violete. Parfumul e ca Austria ce ma iubeste, e maroniu de baligar, e ceva verzui si pleoapa cusuta cu violete. M-am asezat vreodata aici cu tine? E bine fara anorexie, e bine sa stii ca nu sunt regina grasa, ca am copii tristi, ca si eu am fost copil trist, ca am ajuns bine oricum, ca aici e bine. Nu e printul cu pozele lui, nu mi-e frig daca mai vin oamenii de la han. Ce parfum de violete, m-am antins ca-n catafalc, lumina, lumina. Elisabeta, trezeste-te, sunt eu si tin la gambe si la coapse. Austria ma iubeste, Viena – an secret.

                              Florina Nastase, clasa a XI-a B

                              Ajutor mai presus de sine

                                de
                                Deșteptarea
                                -

                                Aceasta este deviza membrilor Rotary Club din toata lumea. aRotarienii” sunt an principal oameni de afaceri, dar si reprezentanti de elita ai diferitelor profesii. Ceea ce-i uneste este dorinta de a asigura servicii umanitare celor aflati an dificultate, de a ancuraja mentinerea unor standarde etice analte an toate domeniile de activitate si de a ajuta la mentinerea pacii si a antelegerii antre popoare. Bacaul se situeaza de asemenea pe harta Rotary International, care, conform sitului de prezentare www.rotarybc.ro, antruneste aproape 1,2 milioane de membri, de ambe sexe, reuniti an 28.000 de cluburi din 154 de tari aflate an 35 de zone geografice diferite. Rotary Club Bacau a luat fiinta la 28 iunie 2002 si cuprinde 38 de membri fondatori, care, de atunci, s-au implicat an numeroase proiecte si actiuni cu scop social.Dl Sorin Petrescu, actualul presedinte al Rotary Club Bacau, este si un constant sustinator al talentelor ce apar an cadrul noilor generatii de elevi. Prin domnia sa, RC Bacau cunoaste foarte bine situatia acestora la Colegiul National aVasile Alecsandri”, ceea ce a permis desfasurarea multor actiuni cu scop umanitar si promovarea multor elevi cu posibilitati intelectuale peste medie. an acest an, Rotary Club Bucuresti, an colaborare cu institutia prezidentiala a Romaniei si cu cea a Italiei, a initiat un proiect constand antr-un schimb de experienta antre elevii romani si cei italieni, cu scopul de a sustine imaginea buna a Romaniei an Italia. Elevii participanti la proiect au fost selectati din toata tara, de la Bacau mergand elevii Demsa Irina si Ciulina Tudor, din clasa a X-a, de la Colegiul National aVasile Alecsandri”. Pe langa acordarea posibilitatii participarii la proiectul amintit, Rotary Club Bacau ai sprijina si financiar pe cei doi elevi, care, pe 16 aprilie, se vor deplasa an regiunea Marche din Italia. Pe o perioada de o luna, elevii vor fi gazduiti an familiile rotarienilor italieni si vor beneficia de cele mai bune conditii de socializare si de colaborare cu cei de varsta lor. Printre alte actiuni cu scop umanitar an care Rotary Club Bacau s-a implicat si care au avut ca beneficiari directi elevi ai CNVA, amintim cazul Cioloca Ionel, elevul de clasa a X-a imobilizat an scaunul cu rotile, care a primit un scaun medical nou si o bursa sociala, precum si cazul elevului Ghicajanu Nicu Sebastian, de la clasa a VII-a, pe care, datorita situatiei materiale precare, familia nu-l putea sustine financiar, cu atat mai mult cu cat locuieste an localitatea Asau, adica la peste 60 km distanta de Bacau. anca de la anscrierea sa an clasa a V-a, an anul 2006, elevul a fost sustinut financiar, printr-o bursa care ai acopera cheltuielile pentru cazare, masa si rechizite, de RC Bacau. Mentionam ca ambii elevi au rezultate scolare foarte bune, motivand ancrederea si sustinerea pe care RC Bacau le-o acorda an mod generos.Dar colaborarea clubului cu CNVA nu se va opri aici, RC Bacau avand an vedere si alte proiecte care promoveaza si sustin talentul tinerilor, an care ai va include si pe elevii Colegiului, dupa cum ne-a declarat presedintele RC Bacau, dl Sorin Petrescu.

                                Simina Cernat, clasa a X-a H

                                1...5.5145.5155.516...5.871Pagina 5.515 din 5.871

                                ULTIMELE ȘTIRI