Fostul fotbalist al FCM Bacău, Cristi Ciocoiu a venit la întâlnirea cu Deșteptarea Podcast, moderată de Dan Sion.
Braconierii au tăiat cauciucurile unei mașini CRE
Braconierii au atacat mașina de patrulare a Centrului Regional de Ecologie Bacău (CRE), tăind cauciucurile acesteia. Incidentul a avut loc miercuri, pe străzile adiacente lacului Bacău, în ciuda condițiilor meteorologice nefavorabile, când un individ suspectat de braconaj a fost observat în zonă.
Chiar dacă braconierul nu a fost prins, descoperirea unei plase monofilament de aproximativ 50 de metri a confirmat suspiciunile legate de activitatea ilegală. Însă, momentul a fost umbrit de faptul că braconierii au reușit să taie cauciucurile mașinii de patrulare, demonstrându-și determinarea în fața eforturilor de combatere a braconajului.
Aceste incidente nu sunt izolate, de-a lungul timpului fiind înregistrate situații similare, incluzând atacuri cu pietre sau blocarea căilor de acces cu scoabe, în scopul de a distruge cauciucurile vehiculelor.
Combaterea braconajului piscicol, poate părea o preocupare de nișă la care mare parte a comunității este probabil mai puțin atentă
„Este totuși un subiect de maxim interes pentru pescari și pentru iubitorii de natură și o preocupare reală pentru câteva asociații de pescari recreativi și instituții de forță. Rezultatele se obțin în timp, cu pasiune și în special consecvență, motiv pentru care le mulțumim colegilor implicați, precum și pescarilor care privesc cu realism acest efort și care sunt alături de noi!”, se arată într-un comunicat al CRE Bacău.
Debut de sezon fast pentru CS „Dan Botezatu” Bacău
Prima competiție oficială a anului, primele medalii pentru CS „Dan Botezatu” Bacău. La Campionatele Naționalele de Karate SKDUN pentru Seniori, Tineret și Juniori desfășurate la finalul săptămânii trecute, la Voluntari, gruparea băcăuană antrenată de Ionuț Cășeru s-a prezentat cu 17 sportivi, care au obținut 14 medalii: trei de aur, opt de argint și trei de bronz.
Pentru karateka cu vechime din lotul CS „Dan Botezatu”, Naționalele de la Voluntari a constituit o ultimă verificare înaintea Europenelor din aprilie, de la Debrecen (Ungaria), iar pentru cei mici, un prim pas pe drumul performanței.
„A fost un început de an bun, cu șase finale la kumite, dintre care două între sportivii mei: Năstase/ Botezatu și Coșerariu/ Dospinescu. Din lotul de 17, opt sportivi s-au aflat la prima lor participare la Naționale, însă am certitudinea că aceia care nu au luat acum medalii o vor face la viitoarele competiții. Următorul pas important este reprezentat de Campionatul European din Ungaria, de luna luna viitoare, de unde sper să aducem cât mai multe medalii”, a subliniat antrenorul Ionuț Cășeru.
Medaliații CS „Dan Botezatu” la CN SKDUN de la Voluntari
Ionuț Cășeru: aur la kumite Veterani -82 kg.
Ioana Năstase: aur la kumite senioare, 6-4 kyu și argint la kata senioare 5-4 kyu.
Robert Coșerariu: aur la kumite juniori, 6-4 kyu, +65 kg.
Ioan Miron: argint la kata seniori, centuri maro.
Corina Botezatu: argint la kumite senioare, 6-4 kyu.
Timotei Roșca: argint la kumite seniori, 6-4 kyu, și argint la kata seniori, 9-6 kyu.
Alexandru Dospinescu: argint la kumite juniori, 6-4 kyu, +65 kg.
Marta Popa: argint la kumite junioare, 6-4 kyu, -55 kg.
Andrei Popa: argint la kumite cadeți, 6-4 kyu, -60kg.
Denisa Butnaru: bronz la kata senioare, 9-7 kyu.
Ștefan Tomișteanu: bronz la kumite juniori, 6-4 kyu, +65 kg.
Magdalena Vamanu: bronz la kata copii, 2-7 kyu.
O evoluție bună au avut și juniorii Rareș Cojocaru și Tudor Cioltan, precum și viitorii campioni, aflați acum la prima lor participare la o ediție de Naționale, Tudor Chirilă, Anastasia Albescu și Patrick Trefaș.
Fotbal/ Liga a III-a – Etapa debutează pe „Aerostar”
Vineri, de la ora 15.00, în runda 17, penultima din sezonul regulat al Seriei 1, Aerostar primește vizita concitadinei FC Bacău
Etapa cu numărul 17 a Seriei 1 din Liga a III-a va avea ca uvertură derby-ul băcăuan programat vineri, 15 martie, de la ora 15.00, pe stadionul „Aerostar”, între echipa gazdă și FC Bacău. În perspectiva iminentei excluderi a Forestei Suceava, din Seria 1 ar urma să nu mai retrogradeze nimeni, ceea ce ar face ca play-out-ul să devină unul fără miză și, totodată, fără prea multe meciuri.
În acest context, FC Bacău devine una dintre candidatele autorizate la ocuparea celui de-al patrulea loc ce garantează accesul în play-off. „Alb-roșii” se luptă pentru locul 4 cu FC Vaslui, pe care o vor întâlni în meciul direct acasă, etapa viitoare, ultima a sezonului regulat. Calculele arată că FC Bacău își poate permite să piardă în fața Aerostarului, cu condiția de a câștiga partida cu Vasluiul, din finalul sezonului regulat.
În ceea ce privește Aerostarul, jocul de vineri ar putea fi ultimul din sezonul regulat, ținând cont că în etapa 18 „aviatorii” ar urma să se deplaseze la Suceava. Cu o neprezentare la activ, cea de sâmbăta trecută, la meciul de acasă, cu FC Bacău, Foresta este pe care de a bifa un al doilea forfait sâmbătă, pe „Letea”, contra CSM-ului, ceea ce va duce, inevitabil, la excluderea sucevenilor din campionat și pierderea, cu 3-0, a tuturor meciurilor din returul sezonului regulat.
Programul etapei 17/ 15 martie, ora 15.00: Aerostar Bacău- FC Bacău. Sâmbătă, 16 martie, ora 15.00: Știința Miroslava- Rapid Brodoc, CSM Vaslui- Bucovina Rădăuți. Șomuz Fălticeni stă, în timp ce jocul CSM Bacău- Foresta Suceava are șanse nule de a se disputa, ca urmare a situației financiare cu care se confruntă oaspeții.
Clasament
1 Bucovina Rădăuți 14 7 5 2 23-13 26p.
2 CSM Bacău 14 8 1 5 19-13 25p.
3 Știința Miroslava 15 7 1 7 23-22 22p.
4 Foresta Suceava 14 8 3 3 32-21 19p.*
5 FC Bacău 14 5 3 6 21-18 18p.
6 FC Vaslui 14 4 6 4 22-20 18p.
7 Șomuz Fălticeni 15 4 6 5 22-27 18p.
8 Aerostar Bacău 14 3 3 8 12-21 12p.
9 Rapid Brodoc 14 3 2 9 13-32 11p.
*Foresta Suceava a fost sancționată de FRF cu pierderea a opt puncte
Dan Sion
Judo/ CN Under 21 – Argint și bronz pentru SCM Bacău
Ioana Cociorbă s-a laureat vice-campioană națională la +78 kg, în timp ce Rebeca Drobotă a urcat pe treapta a treia a podiumului la 57 kg
Trec anii, iar judoka antrenate de Constantin Manole la SCM Bacău cresc nu doar ca vârstă, ci și ca valoare. În 2023, la finala Campionatelor Naționale Under 21, Ioana Cociorbă cucerea bronzul, în timp ce Rebeca Drobotă ocupa locul 5.
Un an mai târziu, cele două sportive au ridicat ștacheta. Iar finala Naționalelor U21 desfășurată la Ploiești, weekendul trecut, le-a găsit și mai bine poziționate.
Astfel, proaspăta campioană națională U18, Ioana Cociorbă a fost la un pas de titlu și la U21, unde a cucerit argintul la +78 kg, în timp ce Rebeca Drobotă a obținut bronzul la 57 kg.
„Felicitări fetelor noastre pentru că au confirmat încă o dată valoarea și dorința de performanță, după meciuri dificile, cu adversari puternici”, a declarat antrenorul Constantin Manole despre cele două medaliate, care se pregătesc Centrul Național Olimpic de la București (Rebeca) și Centrul Național de la Deva (Ioana).
Știința Bacău încheie sezonul regulat la Pitești
Vineri, sâmbătă și duminică este programată etapa 22, ultima din sezonul regulat al Diviziei A1 la volei feminin. „Lanterna roșie”, Știința Bacău va încheia această primă fază a campionatului pe terenul penultimei clasate, FC Argeș Pitești.
Derby-ul din subsolul clasamentului dintre FC Argeș și Știința Bacău va avea loc vineri, 15 martie, de la ora 18.00. Indiferent de rezultatul meciului de vineri, cele două codașe nu-și mai pot modifica traseul din play-out, acolo unde Argeșul o va întâlni pe Medicina Târgu-Mureș, în timp ce studentele băcăuane se vor confrunta cu CSM Constanța.
Cele două învingătoare din play-out își vor asigura permanența în A1, în timp ce învinsele vor retrograda în A2.
Programul etapei 22 din A1/ vineri, 15 martie: CSO Voluntari 2005- CSM Lugoj (ora 17.00), FC Argeș- Știința Bacău (ora 18.00). Sâmbătă, 16 martie: CSM Târgoviște- CSM Constanța (ora 16.00), CSM București- CSM Corona Brașov (ora 17.00), Medicina Târgu-Mureș- Dinamo București (ora 18.00). Duminică, 17 martie, ora 16.00: Alba Blaj- Rapid București.
Clasament
1 Rapid București 21 16 5 53-22 48p.
2 CSM Lugoj 21 16 5 55-24 48p.
3 Volei Alba Blaj 21 15 6 51-23 47p.
4 CSM Târgoviște 21 17 4 55-29 46p.
5 CSO Voluntari 21 13 8 51-33 42p.
6 Dinamo București 21 13 8 45-27 40p.
7 CSM București 21 13 8 47-34 37p.
8 Corona Brașov 21 10 11 37-41 30p.
9 CSM Constanța 21 7 14 29-48 20p.
10 Medicina Tg. Ms. 21 4 17 21-53 13p.
11 FC Argeș 21 2 19 11-58 7p.
12 CS Știința Bacău 21 0 21 0-63 0p.
Dan Sion
,,Tradiții și obiceiuri din Moldova,, la Școala „Ioan Măric” din Luncani
La Școala Gimnazială „Ioan Măric” din Luncani (comuna Mărgineni) are loc astăzi, 14 martie, un simpozion și un concurs de creații artistice și literare pentru elevi, cu tema „Tradiții și obiceiuri din Moldova”, dar și prezentarea unei reviste cu același titlu. Manifestarea face parte din prima ediție a unui proiect cultural, artistic, de folclor, de tradiții și de obiceiuri populare, derulat în perioada noiembrie 2023 – iunie 2024.
La aceste manifestări sunt așteptați colegi ai organizatorilor din mai multe școli ale județelor Bacău, Neamț și Alba și chiar și din orașul Bălți (Republica Moldova).
„Simpozionul – ne informează Prof. înv. primar Camelia Ababei și Prof. înv. preșcolar Mihaela Timaru – se dorește a fi o manifestare centrată pe ideea schimburilor de experiență între profesori în domeniul cunoașterii și promovării tradițiilor și obiceiurilor românești din zona Moldovei, având drept finalitate transmiterea din generație în generație a valorilor spiritualității Neamului.
Revista cu același titlu ca al proiectului prezintă toate tradițiile și obiceiurile din Moldova care se desfășoară la cele mai importante sărbători dintr-un an calendaristic.
Concursul pentru elevi este un prilej de cunoaștere a tradițiilor și obiceiurilor locale , prezentate în scris sau prin culoare.”
Arsenal, cu „A” de la „A fost odată”. În Bacău
În urmă cu 54 de ani, Dinamo Bacău devenea prima echipă din România calificată în turul patru al unei cupe europene. Astfel, în martie 1970, trupa lui Ghiță, Dembroschi, Vătafu, Pană și Nedelcu o înfrunta pe Arsenal Londra într-o „dublă” care avea ca miză prezența în semifinalele Cupei Orașelor Târguri, Europa League de azi
De pe „Emirates” pe „Aerostar”, cu un ocol pe „Letea”
Sâmbăta trecută, Arsenal a învins-o cu 2-1 pe Brentford. Beneficiind de egalul de a doua zi, dintre Liverpool și Manchester City, „tunarii” londonezi s-au instalat în fruntea clasamentului din Premier League. Cu 64 de puncte, la fel ca Liverpool, dar cu un golaveraj superior. Și cu un punct peste deținătoarea Champions League, City. Tot weekendul trecut, în prima etapă din mini-retur, CSM Bacău a pierdut șefia Seriei 1 din Liga a III-a, după un 0-2 acasă cu Știința Miroslava. „Acasă” e un fel de a spune, „CSMeii” fiind nevoiți să migreze de pe „Letea”- al cărei gazon e ca vai de lume- pe stadionul „Aerostar”. Pe primul loc al Seriei 1 a trecut Bucovina Rădăuți, învingătoare cu 2-0 contra Aerostarului. Ei și? Ce legătură poate fi între Arsenal, lidera din Premier League și fotbalul băcăuan care se zbate de ani buni în mocirla eșalonului trei? În prezent, absolut niciuna. Dar în urmă cu 54 de ani, pe 11 și 18 martie 1970, Dinamo Bacău își disputa cu Arsenal Londra calificarea în semifinalele Cupei Orașelor Târguri, Europa League de azi. La drept vorbind, dinamoviștii băcăuani nu au avut nicio șansă în fața Arsenalului. Radford și ceilalți lorzi s-au impus cu 2-0 la Bacău și 7-1 în returul de pe „Highbury”, zburând în semifinale, unde aveau să dea de pământ cu Ajaxul lui Cruyff, iar de acolo în finala pe care aveau să o câștige contra lui Anderlecht. Istoria reține însă că Dinamo Bacău a fost prima echipă românească ajunsă în turul patru al unei cupe europene, deschizând astfel poarta pe care a pășit, 13 ani mai târziu, Universitatea Craiova. Iar apoi, Dinamo București și Steaua. Așadar, Dinamo Bacău rămâne deschizătoarea de drum. Dinamo Bacău cu Valeriu Neagu și Costică Rădulescu pe bancă. Dinamo Bacău avându-i în teren pe Aristică Ghiță, Alexandru Comănescu, Mircea Nedelcu, Nicolae Vătafu, Laurențiu Velicu, Madocsa Kiss, Constantin David, Constantin Duțan, Emeric Dembroschi, Daniel Ene, Mircea Pană, Petre Băluță, Mihai Rugiubei, Francisc Neumayer, Gheorghe Sinăuceanu și Vasile Panait. Povestea lor e cunoscută. Dar pentru că rămâne cea mai frumoasă din întreaga istorie a fotbalului băcăuan, merită spusă din nou. Chiar și la 54 de ani distanță. Mai ales că unele detalii sunt mai puțin cunoscute. Sau chiar inedite.
Zgura, mai bună ca gazonul; apa, mai scumpă ca sucul
Turul 1: Dinamo Bacău- Floriana La Valetta (Malta) 6-0 (marcatori Grima min. 1- autogol, Dembroschi- 11, 73 din penalty și 83), Băluță (24) și Ene (87) și 1-0 (Ene 32). În ediția 1969-70 a cupelor europene, trei din cele patru echipe românești au capotat încă din turul inaugural. În Cupa Campionilor, UTA a fost spulberată de Legia Varșovia (1-2 și 0-8), în Cupa Cupelor, Steaua s-a predat în fața lui Glasgow Rangers (0-2 și 0-0), în timp ce în Cupa Orașelor Târguri, Rapid a pierdut ambele meciuri cu Vitoria Setubal: 1-3 în Portugalia și 1-4 la București. O singură formație din România mergea mai departe: Dinamo Bacău, în Cupa Orașelor Târguri. Ce-i drept, oamenii lui Valerică Neagu fuseseră favorizați de tragerea la sorți care le scosese în cale modesta grupare malteză Floriana La Valetta. Deși, cu excepția lui Constantin David, care mai avea la activ un singur meci în competițiile internaționale inter-cluburi, toți ceilalți băcăuani erau debutanți în euro-cupe, Dinamo nu a avut probleme cu Floriana, acontând calificarea încă din jocul tur, câștigat pe data de 17 septembrie 1969 cu un scor de tenis: 6-0. Interesant este că maltezii au întâmpinat serioase dificultăți cu terenul gazonat de pe stadionul „23 August”. Și asta pentru că ei erau obișnuiți cu terenurile de joc din propria insulă, care aveau la bază pământ bătătorit, zgură, ba chiar și pietriș! Glumind amar, probabil că dacă ar juca astăzi pe „Municipalul” băcăuan (fostul „23 August”), Floriana s-ar simți mult mai în largul ei: la ce balast e acolo… Și dacă tot am dat-o pe glumă, să amintim și replica plină de umor oferită peste ani de regretatul Aristică Ghiță referitoare la faptul că echipa malteză avea în componență trei de Borg, portarul, mijlocașul ofensiv și antrenorul principal: „Erau doar trei pentru că Bjorn Borg încă nu apăruse la rampă, iar Tu..borg găseai mai mult la Shop”. În fine, mai trebuie spus că, în baza unui acord, cele două cluburi s-au angajat pentru o reciprocitate în privința cheltuielilor de masă și cazare din dubla manșă. „Îmi amintesc că la returul din Malta, întrebați fiind ce preferăm, sucuri sau apă minerală, noi am optat pentru sucuri, iar gazdele se bucurau de mama focului pentru că la ei sucul era la un sfert din prețul apei. La noi era invers, iar în tur, la Bacău, ei comandaseră doar apă, spre satisfacția conducătorilor noștri”, rememora Nicolae Vătafu.
„Dembo” duce Bacăul în turul 3 și România la Mexic ”70
Turul 2: Skeid Oslo (Norvegia)- Dinamo Bacău 0-0 și 0-2 (Dembroschi- min. 47, din 11 metri și 68). În turul doi, băcăuanii au dat peste Skeid Oslo. Norvegienii nu erau neapărat o sperietoare, dar nici nu trebuiau tratați la preț de matineu de vreme ce în turul precedent o scoseseră din cursă pe Munchen 1860. Iar la Munchen 1860 începeau să strălucească viitorul triplu câștigător al CCE cu Ajax, Horst Blankenburg și viitorul campion european și vice-campion mondial cu naționala Germaniei de Vest, Klaus Fischer. Prin urmare, Dinamo Bacău era avizată. În prima manșă, disputată pe „Ulevall” din Oslo, Ghiță a păstrat ograda curată, pentru ca la returul de acasă, de la început de noiembrie, o „dublă” semnată Emi Dembroschi să aducă victoria și, implicit calificarea dinamoviștilor băcăuani. Pentru Dinamo Bacău, deplasarea din capitala Norvegiei a fost una sub semnul austerității economice. Cum diurna la deplasările de peste hotare era de numai trei dolari, iar prețurile afișate de nordici mergeau de minune cu… piperul, Ion Alexandrescu, oficialul federal care a însoțit gruparea băcăuană la Oslo i-a avertizat pe dinamoviști: „Să aveți grijă ce comandați la masă că, la ce prețuri sunt, iau ăștia pielea de pe noi. Eu plec mâine dimineață la Federația Norvegiană, unde am niște treabă și mă întorc după-amiază. Nu o să fiu cu voi, așa că, atenție cu mâncarea: subțire, că-i sănătos pentru… buzunar”. La întoarcere, „Sfinxul”, așa cum era supranumit viitorul conducător al Stelei, i-a întrebat pe jucători cum a fost la masă. „Nea Ioane, te-am ascultat și n-am mâncat nimic la micul dejun. La prânz, însă, n-am mai rezistat și, răzbiți de foame, am băgat porție dublă”, l-a înștiințat Aristică Ghiță. Pe Ion Alexandrescu l-au luat durerile de cap: „Aoleo, ce-ați făcut? Păi la micul dejun trebuia să mâncați ca lumea, că ăla-i inclus în prețul cazării, nu la prânz, care-i contra-cost”. La doar câteva zile de la returul cu Skeid, fotbalul băcăuan a mai avut un motiv de mare satisfacție: golul înscris de Dembroschi împotriva Greciei aducea calificarea naționalei României la un turneu final de Campionat Mondial după o pauză de 32 de ani. „Dembo” merita o statuie: și la Bacău, și la București. Ca să nu mai vorbim de Mexico.
O noapte la Paris și un turneu în Liban
Turul 3, prima manșă: FC Kilmarnock- Dinamo Bacău 1-1 (Morrison-min. 50, respectiv Băluță- min.73). Faza a treia a Cupei Orașelor Târguri urma să o ducă pe Dinamo Bacău tot în Nordul Europei. De data aceasta, în Scoția. La Kilmarnock, cel mai vechi club scoțian, cu o sută de ani de existență bătuți pe muchie chiar în 1969. Adversarul era „hard rock”. Și nu doar prin prisma centenarului. Cu două sezoane mai devreme, „Killie” se oprise tocmai în semifinalele Cupei Orașelor Târguri, fiind eliminată de finalista din respectiva ediție și câștigătoarea trofeului, un singur an mai târziu, Leeds United. Și totuși… Și totuși, pe 17 decembrie 1969, Dinamo lua un punct pe „Rugby Park”, grație golului egalizator înscris de Petrică Băluță. Se apropia Crăciunul, iar în desaga Moșului se întrezăreau biletele pentru sferturile de finală. În așteptarea lui Moș Crăciun, jucătorii băcăuani și-au făcut singuri cadouri. Mircea Pană, puștiul de numai 20 de ani care debutase în cupele europene chiar la Kilmarnock, și-a cumpărat de la Glasgow primele sale ghete de fotbal Adidas. Alte cadouri au venit… din cer. Da, da, din cer! Având în vedere că stratul gros de ceață a împiedicat aeronava British Airways să aterizeze la timp pe aeroportul Orly din Paris, delegația băcăuană a ratat cursa Tarom care urma să o readucă în țară, la București și a înnoptat în Orașul Lumină. Compania britanică nu numai că a acoperit costurile de cazare în Paris ale dinamoviștilor băcăuani, dar le-a oferit acestora și o diurnă-supliment de câte doi dolari! Băcăuanii s-au plimbat toată noaptea prin Paris, trecând și pe la Moulin Rouge. Reveniți acasă, Macea Nedelcu și colegii săi nici nu au avut timp să-și desfacă bagajele, că s-au pus din nou pe împachetat. Cum returul cu Kilmarnock era programat pe 13 ianuarie 1970, iar campionatul intern era întrerupt, conducerea lui Dinamo Bacău a antamat un turneu de jocuri în Liban, prin intermediul fostului rapidist, Ionică Bogdan, devenit antrenor la Racing Beirut. La amicalul Racing Beirut- Dinamo Bacău, Ionică Bogdan s-a prezentat cu o rugăminte: „Fraților, aveți grijă să nu-mi dați multe, că mă zboară ăștia de la echipă”. Oaspeții s-au conformat, iar „Nea Ionică Bogdan/ Tatăl nostru din Liban”, obraz fin, le-a oferit în dar băcăuanilor o navetă de vin roșu.
Daniel Ene cu golurile, Mircea Pană cu barele și Ghiță cu… pumnul
Turul 3, manșa a doua: Dinamo Bacău- FC Kilmarnock 2-0 (Daniel Ene –min. 27 și 79). Returul cu Kilmarnock s-a disputat, așadar, pe 13 ianuarie. Condițiile meteo, vitrege: frig și teren desfundat. În schimb, stadionul, plin-ochi, a încălzit atmosfera. Iar data de 13 s-a dovedit una cu noroc pentru suflarea fotbalistică băcăuană. Dinamo Bacău s-a impus cu 2-0 în manșa de acasă, devenind astfel prima echipă din România ajunsă în turul patru al unei cupe europene. Ambele goluri au fost realizate de Daniel Ene, dar omul meciului a fost desemnat Mircea Pană. Cel mai tânăr jucător al formației antrenate de Valerică Neagu a nimerit de două ori bara și a contribuit, totodată, în mod decisiv la ambele goluri ale echipei sale. O singură umbră peste bucuria calificării: eliminarea lui Dembroschi, ceea ce pune serios sub semnul întrebării lamentările scoțienilor la adresa arbitrajului. „Jucătorii Bacăului erau puternici, iar jocul lor dur era tolerat de arbitrul Istvan Zsolt. Plus că, la cum arăta terenul, partida nu ar fi trebuit să aibă loc. Dar pe atunci, erau alte condiți”, s-a plâns, mulți ani mai târziu, mijlocașul scoțian Jimmy Cook. Într-o altă relatare a celor de la Kilmarnock făcută public de site-ul „Killie Histories” este dezvăluit un episod dinaintea începerii jocului: „Pe tunelul ce ducea spre teren, portarul lor, Aristide Ghiță l-a văzut pe centrul înaintaș de la noi, Eddie Morisson, care-i dăduse gol în tur. Ghiță s-a apropiat de Eddie și i-a întins mâna, ca să dea noroc. Când Eddie a întins, la rândul său, mâna, portarul i-a strâns-o și l-a tras spre el, lovindu-l puternic cu celălalt pumn în coaste. Oficialii nu au văzut însă nimic deoarece lucrul ăsta s-a întâmplat în spatele lor, pe tunelul întunecat”. Tânărul atacant al lui Kilmarnock, Mathie a etichetat gestul lui Aristică Ghiță drept „o mișculație” („shenanigans”), dar adevărul este că, indiferent de ce s-ar fi întâmplat pe tunel, băcăuanii au fost nașii scoțienilor pe teren, așa cum remarca și trimisul Sportului, Constantin Firănescu: „Dinamoviștii s-au acomodat mai bine cu starea terenului de joc, au dominat insistent și și-au creat numeroase ocazii favorabile de gol, spre deosebire de adversarii lor”.
„Ce meci vezi mata, bre nea Valerică?”
Turul patru, prima manșă: Dinamo Bacău- Arsenal Londra 0-2 (Sammels – min. 58 și Radford 81). În sferturile de finală, Dinamo Bacău a dat peste cel mai puternic adversar posibil: Arsenal Londra. Principala favorită la câștigarea trofeului. Reprezentanta campioanei mondiale, Anglia. „Ca să vă faceți o idee la ce nivel de profesionalism era Arsenal, aflați că jucătorii lor aveau stipulat în contract până și ce fel de pantofi trebuiau să poarte pe stradă. Le era interzis să poarte pantofi cu botul ascuțit pentru a nu face bătături”, mărturisea căpitanul lui Dinamo Bacău, Mircea Nedelcu. Și pentru că Arsenal era cu adevărat definiția profesionalismului, „tunarii” au venit la Bacău, în martie 1970, inclusiv cu o echipă de bucătari. Președintele clubului băcăuan, Roli Stratulat s-a frecat la ochi: „Nu-mi venea să cred că puteau exista căpșuni în luna martie, pentru că englezii asta aduseseră cu ei pentru desert: căpșuni”. Profesioniști în afara terenului (au intrat în hotelul „Bistrița”, unde erau cazați, marți, pe 10 martie, la ora 18.00 și nu au ieșit decât a doua zi, când s-au deplasat direct la stadion), londonezii au arătat de ce sunt capabili și pe gazon. Astfel, după o primă repriză încheiată la egalitate, Sammels și Radford au marcat cele două goluri care închideau, practic, discursul calificării. La pauză, când scorul era încă alb, antrenorul Valerică Neagu își făcea iluzii: „Hai băieți, hai că se poate. Fiți mai îndrăzneți în atac”. La care, mucalitul Aristică Ghiță a replicat cu umorul său deosebit: „Ce dracu, brea nea Valerică, te uiți la alt meci? Dacă nu băgăm capul la cutie, ne umflă lorzii curul”. Adevărul este că, dincolo de valoarea clară a adversarilor, Bacăul a fost condiționată la meciul tur și de absența a două piese de bază: Dembroschi și Băluță. În plus, cu doar trei zile mai devreme, Dinamo Bacău jucase în campionat contra campioanei UTA. Băcăuanii au solicitat Federației amânarea meciului din prima etapă a returului Diviziei A pentru a putea pregăti cât mai bine întâlnirea cu Arsenal. FRF nu a fost însă de acord. Astfel, pe 8 martie, Dinamo Bacău își dădea sufletul pe teren, la Moinești (stadionul din Bacău era suspendat), și învingea pe UTA cu 3-1. Iar pe data de 11 încerca să facă față Arsenalului, rezistând însă, doar vreme de un ceas.
Ce-a zis Partidul Comunist și ce-a răspuns tovarășul Kiss
Turul patru, manșa retur: Arsenal Londra- Dinamo Bacău 7-1 (Radford- min. 7 și 77, Sammels – min. 24 și 26, McLintock –min.45, George –min. 59 și 83/ Băluță- min.33). Într-un sistem opac precum cel comunist, înfrângerea de acasă, contra Arsenalului, a constituit motiv pentru critici. Și pentru ședințe de partid în care un politruc l-a luat la rost pe Madocsa Kiss, „vinovat” că fusese depășit prea ușor de zvârluga scoțiană Peter Marinello: „Păi bine, tovarășul Kiss, să te dribleze pletosul ăla de fiecare dată?”. Fundașul băcăuan nu s-a lăsat intimidat: „Și ce să-i fac, tovarășe? Avea ăla o viteză că, atunci când venea spre mine, mă transpira, iar când pleca de lângă mine, mă usca”. După părerea membrilor PCR, Dinamo Bacău putea să „întoarcă” rezultatul la Londra. Dovadă și titlul oficiosului de partid, Steagul Roșu: „Jucătorii noștri pot recupera la Londra handicapul de două goluri”. Jucătorii băcăuani, în schimb, se temeau de o adevărată „răpăială” pe „Highbury”. O temere justificată. Arsenal s-a impus în retur cu 7-1, iar Mircea Pană îți amintește că, la scorul acesta, tribuna scanda „Eight, nine, ten”, cerând astfel să se ajungă și la golul cu numărul zece. „Tunarii” s-au oprit la șapte, dar Aristică Ghiță a fost toată viața convins că dacă Petrică Băluță nu ar fi înscris golul de 1-3, adversarii ar fi redus motoarele la 3-0 sau cel mult 4-0. „Te-ai trezit tu, bă cucuveauo, să dai gol și să-i înfurii pe lorzi, ca să mă ardă cu alte patru bujii și să mă fac de râs! Las” că vezi tu ce bătaie îți iei de la mine”, l-a amenințat Ghițanu pe Băluță la finalul partidei. Berea de după meci, oferită de gazdele de la Arsenal, a mai stins focul lui Aristică. Astăzi, focul și fotbalul continuă să ardă pentru Arsenal, devenită, weekendul trecut, lideră în Premier League. Cât despre fotbalul băcăuan, din acesta nu a mai rămas decât cenușa amintirilor, pietrișul și bălăriile de pe „Municipal”. Plus „derby-urile” cu Miroslava și Rădăuți.
CARMEN BARCAN, TERAPEUTUL CARE ADUCE LUMINĂ ȘI STRĂLUCIRE ÎN VIEȚILE NOASTRE
Scriu acest articol sub imperiul unor copleșitoare emoții, pentru că nu am mai scris pentru un ziar local de mai bine de 15 ani, pentru că am foarte mulți oameni dragi la Bacău, care știu că vor citi acest articol, însă cele mai mari emoții le am pentru că scriu despre Carmen Barcan. Credeți-mă, îmi tremură degetele pe tastatură pentru că o iubesc și pentru că simt că nu pot aduna la un loc toate cuvintele care să reflecte cum este omul Carmen Barcan.
Pentru mine, această femeie minunată, această Wonder Woman este o personalitate și cred că tot așa este percepută și de către băcăuani. Știu că în orașul Bacău este la fel de iubită cum este și aici în capitală.
Mi-ar plăcea să cred că în viața oricărei femei există o Carmen Barcan. Într-o lume ideală, în viața fiecărei femei ar trebui să existe o Carmen Barcan, un Om puternic și hotărât, care să creadă în tine mai mult decât poți crede tu însuți, care să vadă dincolo de barierele pe care ți le impui, care să îți arate că limitele de orice fel sunt doar în mintea noastră, că nu există nu se poate.
Așa a făcut Carmen cu mine și așa a făcut cu multe dintre femeile care îi trec pragul și toate spunem despre ea: „Carmen mi-a schimbat viața!”. Și nu suntem doar femei cele care spunem asta, sunt și câțiva bărbați!
Ce putere minunată să poți să schimbi vieți în bine. Ce super putere!
Emoția mea este și pentru că am transcris gândurile câtorva oameni care strălucesc fie pe scenă, fie pe micile ecrane și în spatele cărora este în ultimul timp nu doar profesionistul Carmen Barcan, ci și OMUL Carmen Barcan, un adevărat mentor și un reper moral și profesional.
Așadar, câteva gânduri despre OMUL Carmen Barcan:
MONICA ANGHEL : „Carmen este un om foarte determinat, un om extraordinar de muncitor, foarte serioasă. Este o femeie rafinată și elegantă”.
BUSU : „Carmen este omul care mi-a schimbat viața. Pur și simplu mi-a schimbat viața. A reușit să mă întinerească practic cu vreo zece-cincisprezece ani, a reușit să aducă greutatea mea la una optimă și a reușit să mă facă să mă iubesc din nou pentru că până acum nu prea aveam sentimentul acesta despre mine. Carmen Barcan este o femeie extraordinară, care știe cum să facă aceste lucruri.”
LORA : „Sunt foarte recunoscătoare că te-am cunoscut în această viață. Ador totul la tine și iubesc prietenia noastră, chimia pe care am avut-o din prima secundă, faptul că m-ai încurajat să fiu femeia care sunt. Sunt lucruri atât de prețioase și sunt foarte, foarte recunoscătoare pentru tine și pentru tot.
De când te cunosc, viața mea s-a schimbat în bine. Ai schimbat viața fiecărui om care ți-a trecut pragul și îți doresc mulți, mulți ani înainte să faci asta. Mi-ai fost sprijin, mi-ai dat curaj și ai crezut în mine mai mult decât am făcut-o eu. Te iubesc și te prețuiesc, femeie magică!”.
STELIANA SIMA: „Carmen este maestra mea dragă. Este un om special cu suflet cald și generos! Carmen, îți mulțumesc că exiști, îți mulțumesc pentru modul în care ai reușit să îmi schimbi percepția despre cum trebuie să fie și să arate o femeie, despre cum trebuie să gândească o femeie, despre cum trebuie să se prioritizeze o femeie, îți mulțumesc pentru tot! Carmen este perfecționistă și asta îmi place, jumătățile de măsură nu există atunci când vorbim despre Carmen Barcan. Este o minune de om. A reușit să mă motiveze să slăbesc mai mult decât îmi propusesem eu inițial.”
ANDREEA MARIN : „Carmen mi-a schimbat viața. În momentul în care am întâlnit-o, am înțeles din nou și într-un alt fel ce înseamnă feminitatea. Am învățat enorm de la Carmen într-un timp relativ scurt și la o vârstă la care eu credeam că le cam știu pe toate. Am astăzi 49 de ani, pe Carmen o știu de la 48. Sunt atâtea informații de calitate despre sănătatea femeilor, despre frumusețe, despre dezvoltare personală și ceea ce ne face să ne respectăm pe noi înșine și să ne prețuim așa cum merităm. Lucruri pe care le știam poate doar teoretic sau chiar deloc și pe care în orice caz nu le aplicam în viațamea. Carmen are acea putere de convingere, acea înțelepciune și acea frumusețe interioară care te molipsește. Eu cred că aparițiile sale în medii din ce în ce mai largi, dintr-o rubrică unde scrie la ziar, apoi drumul ei în capitală și apoi aparițiile sale la televiziune, toate acestea lărgesc un orizont, dar nu neapărat orizontul ei, ci vorbesc de orizontul nostru, al femeilor care avem nevoie de ea. Este moldoveanca aceea pe care o iubești pentru că e și harnică, și deșteaptă și înțeleaptă și un om frumos de sus până jos. Mulțumesc, Carmen!”.
CORNELIA REDNIC : „Carmen Barcan a intrat în viața mea exact când eu aveam nevoie de un om special ca ea. Îmi doream de foarte mult timp să slăbesc, dar nu reușeam. Mergeam până într-un punct după care mă blocam și nu reușeam și iată că așa a făcut bunul Dumnezeu ca prin intermediul prietenei mele Greta să o cunosc pe Carmen. Nu am cunoscut doar un terapeut extraordinar, un terapeut care după foarte mulți ani de experiență și-a creat propria linie de tratament pentru slăbit, am cunoscut și un om aparte, un om deosebit, un om bun. Carmen este un om cu un suflet plin de lumină, un om care are o vorbă bună pentru fiecare, un om empatic, un om care te simte când nu ești bine sau ai o zi bună. Un om care te înțelege și are mereu o vorbă bună. Și nu doar eu spun asta despre Carmen, ci toate doamnele care merg la ea spunem același lucru: «Am întâlnit și a pus Dumnezeu în viața noastră nu doar un terapeut extraordinar, ci și un om extraordinar». Este mare lucru în ziua de azi ca oamenii să lase din grijile lor, din problemele lor și să se apropie de tine, să se aplece spre nevoile tale. Este absolut minunată și îmi doresc din suflet ca această prietenie să dureze și peste ani. O iubesc din tot sufletul și îmi doresc pentru ea să fie împlinită și să se bucure de frumoasa ei familie, îmi doresc pentru ea tot ce e mai bun ca sufletul ei să fie fericit. O iubesc din tot sufletul!”.
FRANCISCA : „Drumul meu spre transformare și către cea mai bună variantă a mea nu ar fi fost la fel de luminos fără prezența uimitoare a ei! Carmen Barcan nu a fost doar un ghid în lupta mea cu kilogramele în plus; a fost farul care mi-a luminat întunericul, mama ce mi-a șoptit cu încredere că pot reuși și prietena ce a fost alături de mine în fiecare lacrimă și zâmbet. Sunt profund recunoscătoare pentru toate emoțiile autentice și clipele unice pe care le-am împărtășit. Carmen este o forță, o muză și totodată un înger păzitor pentru oricine îi calcă pragul cabinetului. «La mulți ani!» celei care m-a ajutat să pierd în greutate și să găsesc în mine forța să devin cea mai bună versiune a mea!”.
Cu certitudine, atunci când frumusețea întâlnește feminitatea, bunătatea, inteligența, voința, ambiția și îndârjirea, atunci o ai în fața ochilor pe Carmen Barcan. Este fantastică, iar puterea exemplului ei, dedicarea și încrederea pe care le are fac din ea o super femeie. Este puternică prin tot ce face, prin faptul că s-a reorientat în carieră când alții nu mai au curajul să o facă, pentru că face performanță în ceea ce îi place, pentru că trăiește frumos și sănătos și are puterea să arate tot ce e mai frumos în oameni.
Carmen este precum zâna bună din basmele copilăriei mele. Este omul care mi-a adus nu doar lumină în viață, ci și strălucire.
Am gândit acest articol ca pe un cadou adresat doamnei Carmen Barcan, dar el ar putea să fie în egală măsură un cadou pentru toți cititorii ziarului, femei și bărbați deopotrivă. Un cadou pentru toți cei care simt nevoia unei schimbări în viața lor, un cadou sub forma unor „trucuri” pe care le-am învățat de la omul Carmen și care mi-au schimbat viața. Mi-ar fi plăcut să le știu la 18-20 de ani, însă ele pot fi aplicate cu succes la orice vârstă.
Așadar, decalogul pentru o viață frumoasă :
- Nu mănânci nimic din ceea ce nu aduce un beneficiu corpului. (Asta a fost WOW de conștientizat, așa am reușit să nu mai mănânc multe din lucrurile care nu mă ajutau). Fii atent la ce mănânci, la aportul nutrițional și ajută-ți corpul cu vitamine și minerale.
- Fă din odihnă o prioritate!
- Fă mișcare zilnic pentru corpul tău și pentru starea ta de bine.
- Nu exagera cu apa, nu exagera cu mâncarea, tu ești stăpânul minții tale.
- Fiecare zi este o ocazie să te placi, așa că îmbracă-te să-ți placă ție, iar ceilalți te vor admira.
- Ceea ce spui să pui în practică în toate aspectele vieții.
- Bunătatea este mai presus de orice.
- Felul în care simți ceva pentru un om și felul în care îl tratezi sunt două lucruri total diferite. Poți iubi un om, însă asta nu înseamnă că nu îi pui limite.
- Prețuiește-te, valorizează-te, dacă nu o faci tu, în primul rând, să nu te aștepți să o facă alții pentru tine.
- Viața e făcută din alegeri! (cel mai profund și realist motto de viață, care mă face conștientă zi de zi de orice lucru pe care îl fac).
Știu că viețile multor oameni sunt mai frumoase datorită ție și asta te face să ai un loc special în inimia fiecăruia. Tu ești un adevărat dar pentru toți cei care te au aproape.
LA MULȚI ANI, CARMEN BARCAN!
Laura Lezis
Elemente de construcţie a comunicării în limba română (VII)
Obiective cognitive…
Urmând modelul lansat la începutul deceniului al nouălea în școala românească, cu deschidere către proiectarea didactică modernă, Programa se deschide cu enunțarea obiectivelor cognitive astfel: „La sfârșitul ciclului liceul, elevii trebuie: 1. să identifice elementele de structură a limbii române care îi definesc caracterul latin și originalitatea printre celelalte limbi romanice; 2. să identifice mijloacele de îmbogățire și nuanțare a vocabularului, precum și regulile gramaticale, ortografice și de punctuație mai importante; 3. să identifice stilurile funcționale ale limbii” (pp. 10-11) etc.
Obiective afective
Sunt mai puține, iar denumirea completă este „obiective afectiv-atitudinale”. Dintre cele cinci exemple, ultimele includ componenta atitudinală: „să aleagă alternativa convenabilă a unei situații dilematice dintr-o operă literară cu final deschis; 4. să aleagă dintre două sau mai multe interpretări critice ale unui text literar pe cea care corespunde propriului mod de a gândi; 5. să transfere frumosul receptat prin operele literare în viața de toate zilele, în muncă și comportare, îmbinând utilul cu frumosul” (pp. 18-19). Pentru obiectivul nr. 4, o sugestie ar fi atitudinea a doi importanți critici literari români – G. Călinescu și E. Lovinescu – față de Ion, personajul principal al romanului cu același titlu, de Liviu Rebreanu.
Evaluarea de ieri, ca și cea de azi
Este ilustrată de cele trei faze ale actului didactic: preînvățare, învățare, postînvățare. Vom avea deci evaluarea inițială sau predictivă, de progres sau formativă/continuă, respectiv finală sau sumativă. Pentru limba și literatura română, se va aplica un test inițial sau predictiv, la început de an școlar, trimestru, capitol etc., pentru a identifica lacunele instrucționale existente și nivelul de performanță școlară, pentru „a stabili corecțiile ce se impun în continuare la fiecare elev în parte” (p. 95).
Evaluarea formativă sau continuă va avea la bază „teste și probe derivate din obiectivele operaționale, conform principiului: «Fiecare elev să mai facă o dată, singur, ceea ce a învățat să facă»” (ibidem).
Evaluarea sumativă sau cumulativă se va practica la final de capitol sau de etapă de învățare. E de preferat ca elevii să fie antrenați în procesul de evaluare, prin autocorectare. „Se consideră erori pedagogice grave cerințele improvizate, stabilite prin așa-zisa inspirație de moment, sarcinile formulate fantezist sau echivoc” (pp. 95-96). Observația este valabilă oricând, ca și aceasta: „Oricare ar fi conținutul itemilor, în aprecierea probelor scrise sau a răspunsurilor orale vor fi considerate criterii generale următoarele: exprimarea corectă, clară și concisă; așezarea în pagină; grafia; ortografia; punctuația” (p. 96).
Cafenea Publică la Moinești de Ziua Mondială a Sindromului Down
Asociatia Sindrom Down Bacău (ASDBC) în parteneriat cu Asociația Down Clopoțica Onești, organizează în perioada 15 martie -17 martie 2024, la Complex Parc Pini Moinești Cafeneaua Publică dedicată Zilei Mondiale a Sindromului Down 2024, cu tema anului 2024: Echitate în sănătate!
Activitățile mobilității au ca fundament celebrarea Zilei Mondiale a Sindromului Down din 21 martie, o zi dedicată drepturilor, incluziunii și stării de bine a persoanelor cu sindrom Down, o zi recunoascută de către Uniunea Europeană, Națiunile Unite, Organizația Mondială a Sănătății si respectată în toată lumea. Se vor putea vizualiza expoziția photovoice a tinerilor implicați în proiect și mesajele lor de sensibilizare către comunitate.
Data de 21 martie simbolizează triplarea cromozomului 21 și condiția unică a persoanelor cu sindrom Down. Cafeneaua Publică din data de 16.03.2024 se va concentra pe schimbul de informații, dialogul cu decidenții, valorificând participarea a 21 de tineri cu sindrom Down și 21 de tineri tipici, a stakholderilor din plan local și regional privind barierele cu care persoanele cu sindrom Down se confruntă în mediul lor de viață. Aceste bariere le limiteaza activitățile zilnice și participarea în societate.
„Mobilitatea este integrată proiectului „Autoritate morală și sens participativ”- un proiect de participare a tinerilor cu număr de referință 2023-1-RO01-KA154-YOU-000144393, finanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+. „Șanse egale la speranță!” este motto-ul sub care timp de 18 luni se creează o experiență de învățare și participare pentru tinerii din Bacău și din organizațiile partenere din țară, un bun prilej de a înțelege mai bine potențialul tinerilor cu sindrom Down.
Venim cu oferta de inspirație și motivație pentru a descoperi cum putem iniția transformări în realitățile cotidiene ale tinerilor cu dizabilități intelectuale în dialog cu autoritățile publice, prin disciplină, prin muncă și curajul de a șinti mai sus”, a declarant Gabriela Oteliță, manager de proiect.
SCM Bacăul, din nou locul 1 la box
Ca de obicei, lotul coordonat de antrenorul Relu Auraș se situează printre primele la competițiile naționale. De data asta, a fost chiar locul 1, la Cupa României Juniori, desfășurată la Drobeta Turnu Severin.
Pentru noi, Renato rămâne de aur
Concret, Bacăul a cucerit 1 medalie de aur, 2 medalii de argint și 2 medalii de bronz. Cu precizarea că una dintre medaliile de argint trebuia să fie aur. Cea a lui Renato Nica, la cat. 60 kg. El l-a întâlnit în finală pe un dinamovist, campion european de Cadeți. A fost un meci grozav, de înalt nivel! Nica a câștigat prima repriză cu 4-1, pe cea de-a doua cu 3-2, iar în ultima și-a permis o relaxare.
Dar arbitrii, i-au acordat bucureșteanului un 5-0, suprinzător, ca să nu spunem altfel. Dar asta nu-i poate influența pe cunoscători, așa că poziția lui Renato Nica în lotul de juniori pentru Campionatele Europene nu este în primejdie, dată fiind victoria sa în importantul Dracula Open, de la Ploiești, și faptului că este deținător al unei medalii europene de bronz, cucerite în 2023.
Medalii meritate, muncite din greu
Cupa României s-a bucurat de o participare masivă, zeci de cluburi, sute de participanți, cu tablouri de concurs începând de la 1/16-mi! De fapt, este în nota ultimilor ani, boxul revigorându-se rapid, o dată ce României i-au fost ridicate interdicțiile internaționale. Astfel, oricare boxer care a cucerit aurul sau argintul a fost nevoit să dispute 4 sau 5 meciuri.
Cinci a disputat Andrei Jgheban, care a dominat într-o manieră clară categoria 54 kg, cucerind aurul. Tot cinci, Renato Nica, la 60 kg, am vorbit despre el. Patru partide cu o evoluție remarcabilă au fost pentru Alexandru Cucu, la 66 kg – medalie de argint. Câte trei evoluții notabile pentru medaliile de bronz ale lui Alin Orlinzky (cat. 57 kg) și Iulian Bulețică (cat. 57 kg).
Auraș ține steagul sus
Știința și experiența lui Relu Auraș și-au spus cuvântul încă o dată. Cu precizarea că era de așteptat, deoarece valoarea lotului băcăuan el a creat-o prin antrenamente foarte bune, exigente, zilnice, venind în continuarea altor competiții de succes.
Și a fost și un succes al întregului club, deoarece directorul Ion Șarban a susținut secția și la această competiție, la fel ca la celelalte care au adus mândrie clubului SCM Bacău.
„Nu avem timp să stăm. Pe 8 aprilie, urmează Cupa României Cadeți, la Brăila. Dar trebuie pregătite corespunzător Campionatele Europene de Juniori din iunie, acolo unde cel puțin doi boxeri ai noștri au un cuvințel de spus, pentru că, până acum, și-au cucerit acest drept”, ne-a declarat Relu Auraș.
Sora Monica, ”Maica Tereza de Bacău”, s-a întors acasă. După 12 ani de misionariat internațional.
”Știu că trebuie să las după mine o societate putin mai bună”
Oare este mai ușor sau mai greu să faci bine, în aceste vremuri în care războiul, izolarea, sărăcia și boala par să pună stăpânire tot mai mult pe lumea în care trăim? Oricare ar fi răspunsul, realitatea este că acum, mai mult ca niciodată, oamenii au nevoie de oameni care să își asume misiunea de a veni, la nevoie, în sprijinul semenilor lor. Un astfel de om este Sora Monica, călugăriță misionară internațională, din Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste, care a primit, încă de la început, misiunea de coordonare a activității de primire și îngrijire a copiilor la Asociația Casa de Copii ”Sfânta Maria” Barați, inființată în 1997, în colaborarea cu Episcopia de Iași și parohia din Vechta Germania. A condus asociația timp de 14 ani, până în 2011, când a plecat în misiune în Franța.
Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste, un ordin religios fondat în Franța în 1865, de Parintele Emanuel d’Alzon, activează în 25 de țări, de pe patru continente, Europa, America, Asia și Africa, iar în România, din 1925.
Prin misiunile caritabile îndeplinite și prin iubirea sa față de oameni, Sora Monica este, pentru cei care o cunosc, ca o ”Maica Tereza de Bacău”, modestă, discretă, echilibrată, dar veselă, energică, determinată și implicată în acțiuni de caritate, la nivel local și internațional.
După o activitate intensă de 12 ani, la Paris, unde a îndeplinit, în perioada 2011 – 2023, două mandate de Economă Generală și consilieră, la ”Casa Mamă”, unde activează Consiliul General al congregației, Sora Monica a revenit în Bacău, ”pentru un an de odihnă, de rugăciune și de echilibru”, pregătită, însă, oricând, să ”facă ascultare” și să plece în orice nouă misiune în care va fi chemată, oriunde în lume.
Datorită misiunii pe care a avut-o, în cei 12 ani de misionariat internațional, a trebuit să călătorească în peste 20 de țări, din Franța, până-n Kenya, Congo sau Vietnam, pentru acțiuni caritabile și întâlniri de formare. Dar oriunde s-ar afla, Sora Monica spune că se află ACASĂ, pentru că, acolo unde este, împlinește aceeași misiune: aceea de a fi în sprijinul oamenilor, de a ajuta și a transmite mesajul iubirii și al bunătății.
”M-am întors acasă după 12 ani, în Casa de Copii ”Sfânta Maria”, dar eu sunt, de fapt, ACASĂ oriunde m-aș afla. Când mă duc în Africa, când mă duc în China, când mă duc în Vietnam, mă simt primită ca acasă, nu mă simt nicăieri stingheră, mă simt ca într-o familie, pentru că surorile vorbesc franceza, și avem aceeași formare, aceeași carismă și același țel: de a lucra la Venirea Împărăției lui Dumnezeu, de a face bine, de a iubi, de a educa, de a da sănătate. Asta înseamnă familie religioasă internațională. Suntem surori. Am exersat această misiune de economă pentru toată congregația, pentru toate țările, atât pentru viața surorilor, din punct de vedere economic, cât și pentru misiunile pe care le aveam, școlile, orfelinatele, centrele de zi, dispensarele s.a.m.d.”.
Despre demnitatea de a fi
În cei 12 ani de misionariat internațional, în afară de activitatea de Economă Generală în cadrul sediului central al congregației, Sora Monica a contribuit la misiunile de caritate ale Surorilor Oblate Asumpționiste din Paris, acele misiuni în care te afli cel mai aproape de adevărul vieții și de adevăratele lecții de demnitate umană. ”Duminica mergeam și făceam mâncare, erau mulți migranți, din Siria, din țările care au ars, din cele cu război, dar nu numai, și stăteau la cerșit, pentru că nu aveau ce mânca. Și chiar și francezilor le este uneori greu să găsească de lucru. Găteam duminica pentru 150 de persoane. Ne instalam într-un cartier, pe stradă, și serveam masa caldă. Erau civilizați, stăteau la rând, nu se băteau, să intre pe putere, și ne ajuta Dumnezeu, nici să nu ne întoarcem cu mâncarea, dar nici să rămână oameni fără mâncare. Și, într-o zi, a venit un domn un pic mai târziu, noi strângeam, nu mai aveam nimic și i-am zis: ”Ai venit târziu, nu mai avem nimic.”. L-am văzut trist, flâmând, mi-a fost milă, dar el nu s-a revoltat, știți ce-a răspuns? ”Nu este nimic, dacă ceilalți au putut mânca, eu mă bucur, sunt bucuros pentru ei. Dacă nu este, nu este, înțeleg, dar mă bucur pentru cei care-au avut.”, a spus Sora Monica despre una dintre numeroasele experiențe ca maică misionară la Paris. O altă lecție a celor 12 ani de misionariat a trăit-o într-una dintre cele mai sărace zone ale lumii. ”Un lucru pe care n-am să-l uit niciodată este optimismul oamenilor din Africa de Sud. Chiar dacă sunt săraci, sunt sufletiști, foarte umani și foarte optimiști. Știu să cânte, știu să danseze, știu să râdă. De aceea eu acum sunt foarte atentă. Nu pot să mă duc la cineva cu tristețe în suflet și pe față. Maica Tereza de Calcutta zicea: ”Dacă astăzi nu iradiezi lumină, zâmbet, nu te duce la un muribund, de pe stradă. Stai acasă!”. Deci optimismul, bucuria, zâmbetul, fraternitatea, astea toate sunt foarte, foarte prezente acum în mine”.
”Se pot face multe lucruri bune, nu te oprește nimeni”
Cu ce gânduri a revenit în România și în Casa de Copii ”Sfânta Maria” din Barați, după 12 ani de misionariat internațional? Chiar dacă se apropie de vârsta de pensionare, Sora Monica mărturisește că se simte ”cu multă energie de implicare și de angajare”, o energie care vine, spune ea, ”din interior”. Lucrează, împreună cu surorile din congregație, la proiecte locale, precum înființarea, în cadrul Asociației ”Casa de Copii ”Sfânta Maria”, a unui Centru de evenimente familiale, dar și la proiecte internaționale, precum un Centru pentru Copii malnutriți, orfani, din Coasta de Fildeș și Congo. ”Proiecte în lucru sunt foarte multe. Încercăm să revedem proiectul Casei și să ne orientăm spre alte proiecte, pentru că Asociația și Casa trebuie să servească celor care au nevoie. Dorința mea este de implicare, de angajare și știu că trebuie să las după mine o societate puțin mai bună. Și oameni cu sufletul un pic mai cald. Doresc să fac totul din iubire, în mod dezinteresat, pentru că știu că am primit foarte mult în acești ani, am învățat foarte multe.”, mărturisește Sora Monica, revenită recent în Bacău.
Însă proiectele, deși făcute din iubire, pentru a veni în sprijinul copiilor și adulților din medii defavorizate, sunt greu de realizat, în lipsa fondurilor necesare. Resursele financiare ale Asociației Casa de Copii ”Sfânta Maria” Barați, cât și resursele congregației, sunt limitate și vin din cotizații, din fonduri proprii, și din donații, din partea persoanelor fizice sau a unor organizații. Atunci când vin.
Casa are o bună relație cu comunitatea din Mărgineni, are sprijinul școlii și al primăriei și al bisericii din localitate, dar nevoile oamenilor din comunitate sunt constante și numeroase, astfel că resursele de a derula proiectele de caritate sunt mai mereu insuficiente.
”În România, sunt foarte mulți săraci. Și, din nefericire, și mulți copii și tineri neșcolarizați. În general, cei care sunt simpli și au puțin sunt foarte generoși, sunt persoane cu suflet. Avuția a transformat lumea. Cu cât ai mai mult, cu atât riști să uiți mai repede de ceilalți Am putea gândi: Sunt creștin și îmi pasă de omul de lângă mine. Se pot face multe lucruri bune, nu te oprește nimeni. Putem să facem foarte mult bine, am vrea să facem foarte multe lucruri, doar că suntem limitați din punct de vedere material. De exemplu, duminica gătim mâncare caldă și mergem în Cartierul CFR, din Bacău, sunt familii sărace, bătrâni, cu pensii foarte mici, le ducem puțină mâncare caldă.”, spune Sora Monica. Și-ar dori ca și legislația să vină mai mult în sprijinul activităților de caritate și misionariat. ”Legislația vede mai întâi aspectul birocratic, administrativ, al activității noastre, și mai la urmă persoana, omul”, vorbește cu o umbră de tristețe Sora Monica despre unele experiențe în relația cu instituțiile administrative din România.
Din 1997, de la înființare, în jur de 200 de copii orfani sau proveniți din familii din medii defavorizate, au fost beneficiari ai Casei de Copii ”Sfânta Maria” din Barați. Au primit aici o casă, o familie, educație și au crescut în valori precum respectul, adevărul, dreptatea și responsabilitatea. ”Noi ne facem datoria și le vorbim de aceste valori zilnic. Au acces și la educație și la formarea practică, în grădina, ferma și atelierele asociației, încercăm să îi pregătim pentru viață și, după ce pleacă de la noi, revin și ne mulțumesc pentru educația pe care au primit-o”, spune Sora Monica despre copiii care au crescut în Casă în cei aproape 30 de ani de existență.
S-a născut într-o familie cu nouă copii
Sora Monica s-a născut în Butea, județul Iași, într-o familie cu nouă copii. A absolvit în 1984 Facultatea de Științe Economice a Universității din Iași, dar a intrat în Congregație în timpul studenției, când activitatea religioasă de misionariat funcționa,”în clandestinitate”, în România, din cauza regimului comunist. După absolvire, a lucrat timp de șase ani la I.T.R.D., Pașcani, ca economist, iar în anul 1990 a plecat în Franța, pentru a studia, timp de trei ani, Teologie și Filosofie, în Centrul Sevres din Paris, condus de calugării iezuiți, cu tradiție în formare religioasă. Mai apoi, de atunci, și-a dedicat întreaga viața și experiență misiunilor de caritate, în sprijinul copiilor orfani și familiilor nevoiașe, din întreaga lume, alături de cele peste 600 de surori din congregație.
”Am primit chemarea de la Dumnezeu la viața consacrată, viața de mănăstire, pentru a face cunoscută bunătatea Sa și a mă pune în slujirea aproapelui. Suntem 600 de măicuțe în Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste, cu angajament pe viață, cu voturi de sărăcie, castitate și ascultare. Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste este un ordin religios fondat în Franța în 1865 de Părintele Emanuel d’Alzon, vicar general. Deviza Congregatției este: „Vie Împărăția Ta” din rugăciunea ”Tatăl nostru”. Carisma noastră este de a lucra în dialog la unitatea creștinilor, pentru venirea împărăției lui Dumnezeu, în suflete și în societate. Activăm în domeniile medical, social, educativ și caritativ. Lucrăm în bun dialog, în bună unitate, cu ceilalți creștini de alte confesiuni, și în dialog interreligios, cu alte religii. În Anglia, lucrăm cu angliganii, în Turcia, lucrăm cu musulmanii, în Ierusalim sunt evreii. Suntem în multe comunități, ne adaptăm și respectăm pe fiecare așa cum este. Ne respectăm pentru că, cu toții, suntem frați și avem aceeași demnitate, pentru că suntem creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu.”.
”Credința nu este un obstacol”
– Cu ce lecții și cu ce valori morale acumulate reveniți în Bacău după cei 12 ani de misionariat internațional?
– M-am bucurat foarte mult când am plecat în Franța pentru că această experiență n-aș fi făcut-o nicicând și niciunde, pot spune că sunt o altă persoană, am trăit foarte multe lucruri frumoase înainte să plec, dar acum, cu deschiderea pe care am avut-o, simt că am primit un ajutor mare, o simt ca pe-o bogăție. Am revenit cu un simț foarte puternic de dreptate, de adevăr, și de caritate, de respectare a demnității persoanelor. Am învățat, în primul rând, această fraternitate universală, am văzut lipsurile, apreciez acum mai mult tot ce este în natură, casă comună, cum o numește Sfântul Părinte, în sensul că nu risipesc, apă sau alte resurse, pentru că în Africa, de exemplu, sunt mulți care duc lipsă de apă, trebuie să meargă cu bidoanele la 15 kilometri să găsească o sursă de apă, să bea, deci am învățat să reduc nevoile mele la strictul necesar, să mă pot implica mai mult, dacă nu material, pentru că nu am forța necesară, cu mâinile, cu brațele, cu timpul pe care-l dăruiesc. Și respect orice persoană, indiferent cine este acea persoană, indiferent ce vârstă are, de unde vine. M-a învățat viața să fiu atentă la fiecare. Acum, în cei 12 ani, m-am deschis la nivel internațional, prin natura misiunii am vizitat operele misionare în jur de 20 de țări, am lucrat cu surorile, la distanță sau pe loc, am vizitat școlile noastre, orfelinatele, centrele, am încercat să fac diferite acțiuni, ca să susțin misiunile. Și am învățat fraternitatea universală, este un lucru extraordinar să te simți frate, soră, cu cel pe care l-ai văzut pentru prima dată.
”Pentru mine rămâne o suferință că viața valorează uneori prea puțin”
– Ce experiență sau ce lecție dificilă ați trăit în acești 12 ani de misionariat internațional?
– Ceea ce a fost greu pentru mine și rămâne o suferință – de aceea vreau angajare, nu singură, ci cu toată lumea, cu parohia, cu școlile – este faptul că viața valorează uneori prea puțin. De exemplu, eram în Gabon, și, într-o școală, în care derulam activități de misionariat, era un copil de opt ani, cel mai vioi din clasă, și două zile n-a venit la școală, că avea febră, și, pentru că părinții erau săraci și nu s-au dus la medic, și nu i-au cumpărat un medicament, în două zile s-a stins. Și poate putea fi tratat cu un paracetamol!
Sau, într-o familie din Congo, la Goma, unde sunt multe familii sărace, un tată, bolnav psihic, cu cinci copii, abia a putut să pună unul la școală, și prioritate dau băieților, fetele au mai puțină valoare acolo, trebuie să muncească, să fie cu copiii, să fie soții, să hrănească bine soții ș.a.m.d. Și trăiau într-o cabană din lemn, într-un șanț, dar cabana nu era a alor, era închiriată, trebuia să dea 35 de dolari pe lună iar ei nu aveau de unde să adune să mănânce. Astfel că mergea doar un copil la școală. Și când am ajuns în Franța, am încercat să găsesc familii, să facem adopții la distanță, să-i punem și pe ceilalți copii la școală, și am reușit, copiii sunt la școală astăzi. Sunt proiecte mici, dar dacă salvăm un copil, un singur copil, de la sărăcie, și poate să facă măcar patru clase, să se poată descurca, e mare lucru.
Sau mamele, în gradul de sărăcie în care sunt, cum încearcă să-și crească copiii, că au copii mulți, cumpără 20 de pâini sau un lighean mare de banane, îl pun pe cap, copiii mici îi pun în spate, și merg așa toată ziua prin soare ca să vândă câte o banană, poate până seara adună un kilogram de zahăr sau o bucățică de pâine. De aceea spun că am învățat să nu risipesc, și pentru faptul că în mănăstire punem în comun tot ce-avem și trăim sărăcia foarte atent. Facem aceasta pentru a avea cu ce ne duce spre ceilalți, pentru a-i ajuta.
– Religia este privită uneori ca o alegere restrictivă, care te împiedică să trăiești ”bucuriile vieții”. Cum poate fi integrată religia în viețile noastre, fără a o simți ca pe ceva restrictiv?
– Eu simt și văd în lumea de astăzi că cei care nu-l mai au pe Dumnezeu sau vor să-l pună deoparte, pentru că sunt autosuficienți, nu sunt mai fericiți, dimpotrivă. Se-ajunge la multe lucruri grele, până la cazuri extreme de sinucidere, pentru că la descurajare, la momente de depresie, nu au de ce să se-agațe. Eu, dacă trăiesc din interior bucuria, și încerc s-o dăruiesc, este pentru că este Dumnezeu cu mine și simt că mă poartă în fiecare zi și în fiecare clipă. Și dacă am reușit să fac ceva de-atâția ani și dacă m-am implicat fără să țin cont de numărul de ore este această forță interioară care m-a ajutat. Libertatea este a mea și dacă vreau să trăiesc liber aleg să fiu acolo unde mă simt bine, unde mă simt fericită și unde sunt astăzi aici, în mănăstire, în casele de copii, în operele de caritate, de învățământ, mă simt foarte bine. Eu n-aș putea în nicio clipă să spun că viața mea, prin faptul că aparțin unei religii, și ca sunt și într-o mănăstire, înseamnă o îngrădire a libertăților. Dar pot să fac ceea ce fac datorită credinței și simt că Dumnezeu este iubire.
În religie, nu trebuie să punem accent pe lege, ”Nu ai voie asta, n-ai voie asta”, punem accent pe faptul că Iisus Hristos a venit și ne-a iubit și ne iubește, eu așa văd religia și așa văd credința, o credința trăită. Credința nu este un obstacol, este ceva ce mă împinge la o faptă de caritate, mă impulsionează la ceva bun. Dacă societatea noastră nu mai pune pe primul plan adevărul, dreptatea, fraternitatea, dacă aceste valori dispar, poate suntem într-o societate confortabilă material, dar nu cred că acesta inseamnă adevărata fericire. Totul este să vedem în ce punem fericirea. Dacă eu mă simt astăzi foarte fericită și foarte bine că am reușit să vizitez o bătrânică și i-a deschis cineva ușa, și a avut cui să se deschidă ea însăși, ce poate fi mai mare fericire? Diseară, când mă duc la culcare, spun: ”Mulțumesc, Doamne, că mi-ai dat să o întâlnesc pe această bătrânică, că mi-ai dat forța să mă duc s-o vizitez.” Vreau să transmit iubirea pe care o trăiesc în suflet și cum putem să dăruim această iubire. Teama de Dumezeu nu înseamnă că Dumnezeu e cineva care mă pedepsește, ci o teamă, în sensul că ”nu-ți fac rău, pentru că Dumnezeu mă vede”.
Bacău – Iași, eterna comparație
În ultimii ani, județele Bacău și Iași au fost adesea supuse unor comparații economice, datorită importanței lor în cadrul Regiunii de Nord-Est a României. Analizând diverse aspecte economice precum salariile, structura activității și ponderea în numărul de salariați, putem contura o imagine clară a evoluției fiecărui județ și a direcției în care se îndreaptă.
O primă comparație relevă discrepanțe semnificative în nivelul salariilor medii brute între cele două județe. În decembrie 2023, salariul mediu brut în Iași era de aproximativ 7.900 de lei, în timp ce în Bacău acesta era de 7.000 de lei. Bacăul înregistrează un salariu mediu mai mare în sectorul «Agricultură, vânătoare, servicii anexe, silvicultură și pescuit», în timp ce Iașiul domină în domeniile «Industriei și construcțiilor», precum și în «Servicii».
O altă metrică importantă este ponderea pe care fiecare județ o deține în numărul total de salariați din Regiunea de Nord-Est. În timp ce Bacăul a Înregistrat o ușoară scădere a acestui procentaj de la 19,6% în 2015 la 19% în prezent, Iașiul a crescut de la 27,9% la 29,89%. Această tendință indică un trend favorabil pentru Iași în ceea ce privește forța de muncă disponibilă.
O privire asupra evoluției numărului de salariați în perioada 2015-2023 dezvăluie și mai multe informații interesante. Bacăul a înregistrat o creștere modestă de la 105.640 la 123.045 de salariați, în timp ce Iașiul a înregistrat o creștere semnificativă de la 150.191 la 193.150 de salariați.
Bacăul, cu o tradiție îndelungată în agricultură, a înregistrat o ușoară scădere a procentajului de salariați în acest domeniu, de la 2,9% în 2015 la 2,6% în prezent. Și Iașiul a înregistrat o scădere, de la 2,39% la 2%. Cu toate acestea, este important să subliniem că agricultura continuă să fie un sector vital pentru ambii județe, având în vedere contribuția sa la economie și la păstrarea echilibrului economic și social în zonele rurale.
În ceea ce privește industria și construcțiile, Bacăul se remarcă printr-o creștere a procentajului de salariați în acest domeniu, de la 37% în 2015 la 39% în prezent. Pe de altă parte, Iașiul a înregistrat o scădere a procentajului de salariați în industrie și construcții, de la 29% în 2015 la 24% în prezent. Această scădere poate fi atribuită unei orientări mai pronunțate către sectoarele serviciilor și tehnologiei în Iași.
Sectorul serviciilor este unul dintre domeniile de excelență pentru județul Iași. Aici, Iașiul domină clar, cu un procentaj de salariați în servicii de 73% în prezent, comparativ cu 60% în 2015. Această creștere semnificativă subliniază importanța tot mai mare a sectorului serviciilor în economia județului. În același timp, Bacăul înregistrează o ușoară scădere a procentajului de salariați în servicii, de la 60% în 2015 la 58% în prezent.
În final, observăm că fiecare județ are propriile sale caracteristici și tendințe în ceea ce privește structura activității economice. În timp ce Bacăul își menține tradiția în agricultură și încearcă să-și consolideze prezența în industrie, Iașiul își extinde dominanța în sectorul serviciilor și tehnologiilor înalte.
„Creșterea valabilității administrative a permisului auto este o măsură cu impact social și economic semnificativ”
Valabilitatea permisului auto în România, în acest moment, este de 10 ani sau 5 ani. Orice persoană care trebuie să-și reînnoiască acest act este obligată să aloce mai multe zile pentru această activitate. Astfel, pentru efectuarea controalelor medicale în vederea întocmirii fișei medicale obligatorii sunt necesare 2-3 zile. După ce ai completat fișa medicală și ai obținut o programare pentru depunerea dosarului, mai pierzi o zi stând la coadă pentru a depune actele. În unele situații, mulți dintre noi ne luăm concediu pentru a îndeplini toate formalitățile necesare. Pe lângă timpul destul de generos alocat acestor proceduri, mai sunt și costurile, care pot ajunge la aproximativ 300 de lei.
Pentru a veni în sprijinul a peste 3 milioane de români, la finalul anului trecut am propus un proiect de lege care prevede creșterea valabilității administrative de la 10 ani la 15 ani, pentru categoriile A și B (și adiacente). Un alt element important al proiectului îl reprezintă creșterea siguranței rutiere prin scăderea valabilității administrative a permiselor de conducere eliberate pentru vehiculele din categoriile A și B (și adiacente), deținute de persoane cu vârsta de 80 de ani și peste această vârstă.
Principalele beneficii pe care le aduce implementarea proiectului se referă la:
– economisirea costurilor pentru reînnoirea permisului de conducere, aproximativ 300 de lei;
– eliminarea timpul „pierdut” de fiecare cetățean pentru întocmirea dosarului și depunerea lui (în general cetățenii îți iau concediu pentru a face aceste formalități);
– reducerea aglomerației la DRPCIV tocmai prin prelungirea valabilității permisului de conducere de la 10 la 15 ani.
De asemenea prin implementarea măsurilor de reducere a valabilității permiselor de conducere la persoanele în vârstă se va reduce numărul de șoferi care conduc în prezent vehicule pe drumurile publice deși au boli care influențează negativ condusul și care pot produce accidente rutiere cu consecințe grave.
Aș mai adăuga un detaliu, cred eu semnificativ. În primele luni ale acestui an s-a înregistrat o creștere cu 2% a aplicațiilor pentru jobul de șofer. Cei mai mulți au fost interesați de locurile de muncă disponibile pentru șoferii cu permis de conducere de categoria B. Cred că prelungirea valabilității permisului auto reprezintă un avantaj pentru cei care doresc să devină profesioniști.
Ca toate celelalte proiecte depuse de mine și acesta continuă seria inițiativelor care au scopul de a moderniza Codul Rutier și alinierea României la normele stabilite de Comisia Europeană și care sunt implementate în mai multe State UE. Măsuri similare cu ceea ce am propus se implementează deja în state precum Germania, Franța, Austria, Danemarca, Germania, Grecia și Polonia. Proiectul a fost adoptat de plenul Senatului, la finalul lunii februarie și sper ca și în Camera Deputaților proiectul să aibă un traseu de succes.
Deputat Paul Cristian Ichim
Două uniforme, aceeași misiune. Polițista din Onești, voluntar pe ambulanța SMURD
Oana Gabriela Șordoc demonstrează că spiritul altruist poate fi pus în practică în cele mai neașteptate și impresionante moduri. De la a fi un agent de poliție respectat și dedicat la a deveni un membru de încredere al echipei de salvare din Bacău, Oana este un exemplu de dăruire și angajament pentru binele comunității.
În urmă cu șase ani, Oana a făcut un pas decisiv către voluntariat, alăturându-se Detașamentului de Pompieri Onești. Odată cu această decizie, a început o călătorie dedicată serviciului și sacrificiului pentru ceilalți. În fiecare moment liber, Oana și-a dedicat timpul pentru a participa la misiuni alături de pompierii militari, pregătită să ofere ajutor și sprijin în situații de urgență.
Cu toate că profesia sa principală este cea de agent de poliție la Poliția Municipiului Onești – Biroul de Ordine Publică, Oana a îmbrățișat cu pasiune și dedicare rolul de voluntar salvator. Anul 2020 a adus o nouă etapă în parcursul său, când a absolvit un curs de prim ajutor calificat, descarcerare și operațiuni de salvare, obținând astfel competența profesională de paramedic. Această realizare a deschis noi uși și a consolidat abilitățile ei în domeniul serviciului medical de urgență.
De atunci, Oana a devenit o prezență constantă pe ambulanța SMURD, contribuind la echipa de salvare cu cunoștințele și experiența sa vastă. Turele de 24 de ore pe ambulanță nu sunt doar o responsabilitate pentru ea, ci și o oportunitate de a aduce alinare și speranță celor aflați în nevoie.
Meritul și recunoașterea pentru angajamentul ei nu întârzie să apară. Oana Gabriela Șordoc este un model de inspirație pentru toți cei din jurul ei, o sursă de mândrie pentru comunitatea locală și un exemplu elocvent al puterii individului de a face o diferență în lume.
Astfel, într-o lume plină de provocări și incertitudini, Oana Gabriela Șordoc strălucește ca un far de speranță și altruism. Generozitatea și devotamentul ei ne amintesc că fiecare dintre noi poate fi un agent al schimbării și că fiecare gest de bunătate contează în construirea unui viitor mai luminos pentru toți.
Un bărbat a furat mai multe sticle de băutură dintr-un supermarket
Astăzi, în jurul orelor 09.30, polițiștii locali care asigurau măsurile de ordine și siguranță publică în zona Pieței Centrale, din municipiul Bacău, au fost alertați de o persoană care striga „ prindeți hoțul!”- indicându-le un bărbat care fugea – întrucât, dintr-un supermarket au fost sustrase mai multe bunuri.
Polițiștii locali au pornit imediat în urmărirea bărbatului, acesta fiind interceptat pe str. Oituz, în zona Judecătoriei Bacău.
Bărbatul împreună cu bunurile sustrase – mai multe sticle care conțineau băuturi alcoolice, a fost condus la punctul de lucru al Poliției Locale din Piața Centrală unde a fost identificat ca fiind G.R.L., în vârstă de 33 de ani, domiciliat în municipiul Bacău.
Față de persoana în cauză s-au întocmit documentele procedurale de constatare a infracțiunii flagrante de furt, faptă prevăzută și sancționată de art. 228 din Codul Penal, acestea fiind înaintate Secției 2 Poliție Bacău în vederea continuării cercetărilor. Totodată, bunurile sustrase au fost predate reprezentantului supermarketului.
Un bunic în vârstă de 72 de ani, prins de jandarmi cu substanțe interzise, in scara blocului
„Mi-a dat pachetul ăsta. Nu știu exact, dar cred că este hașiș.” Aceasta a fost declarația unui bărbat în vârstă de 72 de ani, care a fost prins de jandarmi în scara unui bloc din Bacău, având substanțe interzise asupra sa.
Un bărbat în vârstă de 72 de ani a fost prins de jandarmi în Bacău, având asupra sa un pachet suspectat a conține hașiș. Incidentul a avut loc în seara trecută, în jurul orei 22:00, când jandarmii patrulau în zona stadionului din municipiul Bacău și au observat doi bărbați care au încercat să fugă la vederea lor.
Unul dintre indivizi a fost capturat în scara unui bloc, iar asupra sa au fost găsite șase plicuri ce conțineau resturi vegetale cu un miros înțepător, presupuse a fi substanțe interzise. Bărbatul, care are antecedente penale, a declarat că nu știe exact ce conține pachetul, dar crede că ar putea fi hașiș.
Jandarmii au confiscat plicurile cu resturi vegetale și le-au înaintat pentru continuarea investigațiilor către Biroul de Combatere a Criminalității Organizate Bacău, alături de actele de constatare întocmite în timpul intervenției. Autoritățile continuă să ancheteze acest caz pentru a stabili proveniența și destinația substanțelor interzise găsite asupra bărbatului în vârstă de 72 de ani.
AUR cere demisia Ramonei Chiriac din funcţia de şefă a Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti
Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) solicită demisia sau demiterea Ramonei Chiriac din funcţia de şefă a Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti pentru că se află într-un conflict de interese. Propunerea sa ca vârf de listă pentru europarlamentare de către alianţa antidemocratică şi toxică PSD – PNL nu-i permite Ramonei Chiriac să-şi exercite obiectiv atribuţiile care revin funcţiei.
De altfel, AUR consideră că această propunere nu reprezintă altceva decât mita pe care Chiriac o primeşte pentru că, în loc să informeze corect Comisia Europeană asupra abuzurilor comise în România, şefa Reprezentanţei CE s-a transformat în propagandistă pentru socialişti şi liberali.
„Ramona Chiriac primeşte acum tainul de la Ciolacu şi Ciucă pentru ceea ce, în ochii oricărui om raţional, este un evident trafic de influenţă consumat. Solicităm Direcției Naționale Anticoruptie să se autosesizeze în acest caz pentru demararea unei investigații legate de comiterea unor posibile fapte de corupție de către doamna Chiriac.
În loc să-şi îndeplinească atribuţiile funcţiei, doamna Chiriac a închis ochii la abuzarea democraţiei româneşti de către Guvernul PSD – PNL condus de Ciolacu. Dau ca exemplu OUG de comasare a alegerilor şi care încurajează traseismul politic. Ea ar fi trebuit să fie prima care ia poziţie. Şi nu e vorba doar despre ce se întâmplă acum înainte de europarlamentare.
La fel a făcut şi pe zona bugetară: suntem în al cincilea an de când s-a declanşat procedura de infringement împotriva României pentru deficit bugetar excesiv. Ca să nu mai spunem că Ramona Chiriac nu a scos un cuvinţel despre punerea Justiţiei sub control politic de către Iohannis şi Ciolacu. De asemenea, a asistat pasivă la încălcarea unor decizii ale CJUE care statuează dreptul cetăţenilor europeni de a plăti cash orice achiziţie sau tranzacţie pe care o fac”, a declarat deputatul Adrian Axinia.
AUR a organizat un protest în faţa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti pentru a-i solicita Ramonei Chiriac să se retragă de pe listele PSD – PNL. În opinia singurei formaţiuni de opoziţie veritabile din România, este total anormal ca pe lista de candidaţi a unor partide politice să fie persoane (aşa cum este Ramona Chiriac, Siegfried Mureşan sau Adina Vălean) care să fie impuse de la Bruxelles şi nu rezultatul unui proces de selecţie a partidelor româneşti. Astfel de diktate transformă România într-o ţară de mâna a doua.
„Putem înţelege că Ramona Chiriac suferă de aceeași nepăsare față de problemele României și de urmărire a interesului personal precum maestrul său, Preşedintele absent Klaus Werner Iohannis. Nu este însă normal ca o persoană a cărei sarcină este să fie o curea de legătură între Bucureşti şi Bruxelles, care ar trebui să fie total apolitică, să devină peste noapte vârful de listă al alianţei antidemocratice PSD – PNL. Dacă vrem ca europarlamentarii români chiar să aibă o voce la Bruxelles, partidele trebuie să se oprească din a trimite acolo oameni cu suflet de slugă”, a concluzionat Adrian Axinia, coordonatorul AUR Prahova.
