Actiune in forta a jandamilor, politistilor si inspectorilor de la E-ON Moldova. Vizati au fost localnicii din satul Panu, comuna Stanisesti, bransati ilegal la reteaua de energie electrica. Satenii spun ca au ajuns sa fure curent de mila copiilor, care invata la lumina lampilor cu gaz.

Pacla deasa si rece a pus stapanire pe catunul Panu. Ici-colo, cate o luminita indulceste smoala noptii. Cele mai multe case sunt scufundate in intuneric, dar cativa localnici mai harnici bantuie deja prin curti. Masinile franeaza violent, rascolind hleiul de pe drum. Ordinele zboara scurt si oamenii legii se impart in doua grupe. Cativa jandarmi calca iute pe urmele unui politist care s-a aventurat pe o ulita intuneoasa. E bezna si oamenii orbecaie dupa o carare. Dar peste tot e glod pana la glezne. Politistul se opreste langa un copac, la doi pasi de o casa mica din paianta. „Uite firul! Este pregatit pentru a fi conectat. Omul doar cat se urca in copac si il ataseaza la cablurile electrice”, spune subofiterul. Specialistul de la E-ON urmareste firul si ajunge la casa saracacioasa. Un caine sta pe prispa si latra anemic. Cand vede multimea de oameni se retrage intimidat dupa o banca. Zgomotele scot de nicaieri o batrana. Femeia e chioara de somn si nu pricepe ce e cu atata lume in batatura ei. „Matusa, cheama-l pe Gicu!”, ii spune taios politistul. Babuta se scarpina in cap si bombane intruna. Agentul o mai indeamna o data, iar batranica deschide, fara tragere de inima, usa casei.
„Fac puscarie pentru atata lucru?”

Inauntru e bezna. Subofiterul aprinde lanterna si fixeaza lumina pe barbatul cu ochii carpiti de somn, ce sta tolanit pe pat. „Ce vreti, domnule, de la mine?! Nu vedeti ca stau pe intuneric?! De unde lumina?”, se apara cu tupeu Gica Bacu. La lumina galbena a lanternei se vede in incaperea scunda ca in palma. Gica are televizor alb-negru, o combina muzicala si bec. Firul urmarit de la copacul de curte se opreste intr-un triplu stecher. „De doua saptamani am legat acest fir. Ca am copiii bolnavi. Acum am sa fac puscarie pentru atata lucru?”, se tanguie amarnic barbatul. Gica este greu de convins sa-l urmeze pe un jandarm. „Nu merg, domnule, si gata!”, se burica sateanul. Pe langa el, batrana mama turuie ca o moara. „Ma arunc in fintana, ma urc pe stalp si ma arunc de acolo. Lasati baiatul in pace!”, ameninta baba. Cand vede ca nu-i merge, isi schimba brusc tonul. „Pun mana pe un par si va cotonogesc pe toti”, tipa femeia. Degeaba, insa! Gica este luat la Politie.
„Suntem tigani,
sa ne deporteze!”

Intre timp, mai multi sateni se strang pe drum. Stau insa departe de grupul jandarmilor. Oamenii legii impun respect. Localnicii insa prind curaj si incep sa-si verse oful. „S-a marit vatra satului si sunt multe locuinte neelectrificate. Acolo stau si trei dintre copiii mei. Cum sa nu le dau curent? Ce sa faca nepotii mei, sa invete la lampa? Nici asa nu pot, pentru ca nici gaz nu mai gasim sa cumparam”, spune aprig un satean. Mania mocneste in ochii celor prezenti. „Intram si noi in legalitate, ca oameni suntem. Dar cine ne baga-n seama? De cate ori nu am facut jalba catre primarie, sa ne ajute sa avem curent toti din sat. Dar cum ne ajutati dumneavoastra, asa ne-au ajutat si autoritatile. Promit cate in luna si in stele, dar dupa votare pun cruce la toate. Primarul nu este in stare sa aduca macar o masina de balastru. Spun ca suntem tigani! Atunci sa ne deporteze! Sa stim una si buna”, isi varsa amarul un alt localnic. Oamenii legii nu au nicio reactie. Localnicii sunt furiosi, dar pasnici. Nu-i nevoie de forta!
Epilog

In urma actiunii de ieri dimineata, doar doi localnici au fost gasiti bransati ilegal la reteaua de energie electrica. Cei mai multi se alimentau din gospodariile rudelor si vecinilor cu stiinta si sprijinul acestora. Specialistii de la E-ON i-au avertizat pe satenii generosi ca aceste improvizatii le pot face casele scrum. „In ce ne priveste, noi vom intocmi dosare penale pentru furt persoanelor care erau bransate direct la reteaua electrica”, ne spune maiorul Ioan Ouatu, ofiterul de presa al Inspectoratului de Jandarmi Judetean Bacau.

Lili Adochitei

O smenara scolita in Bacau, Oresta C., nu a avut retinere sa puna in practica ceea ce a invatat acasa. Femeia a intrat intr-o banca din orasul Kaunas din Lituania si a schimbat 17 banconote de cate 200 litas, in bancnote de 100 litas. Dupa ce a luat banii, romanca s-a razgandit dintr-o data si a cerut casierei sa-i schimbe suma in lire turcesti. Cum functionarul bancar i-a adus la cunostinta ca nu detine asemenea valuta, Oresta i-a cerut sa-i dea inapoi bancnotele de 200 litas pe care le-a schimbat initial. aCondamnata a retinut din bancnotele date de casiera 1300 litas si a primit anapoi 17 unitati a cate 200 litas, cauzand un prejudiciu unitatii bancare de 1300 litas”, precizeaza magistratii de la Curtea de Apel Bacau. In ziua urmatoare, bacauanca a procedat identic la o alta unitate bancara, aVilnius Bankas”. Prejudiciul inregistrat de aceasta data a fost de 1100 litas. Autoritatile lituaniene i-au luat imediat urma romancei smenare, dar cum aceasta nu a mai fost de gasit, ea a fost condamnata in lipsa. Prin hotararea pronuntata de Judecatoria Kaunas – Lituania, s-a dispus condamnarea Orestei C. la o amenda penala de 1250 litas, pentru inselaciune. Anul trecut, Ministerul Justitiei din Lituania a anaintat Ministerului Justitiei din Romania cererea pentru recunoasterea si executarea hotararii. aAceasta hotarare a fost recunoscuta de Romania, prin sentinta penala pronuntata de Curtea de Apel Bacau si s-a substituit pedepsei de 1250 litas, pedeapsa de 1500 lei amenda penala. Curtea a anaintat executarea amenzii penale aplicate condamnatei Administratiei Finantelor Publice Bacau”, precizeaza magistratii. Intre timp a ajuns in Bacau si cea de a doua condamnare a romancei, pentru a doua inselaciune. aIn conformitate cu prevederile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala an materie penala, s-a substituit pedepsei de executat aplicate pedeapsa de 2608,41 lei amenda penala”, spun judecatorii. Oresta C. a fost avertizata ca, daca nu plateste amenda, e pasibila de inchisoare.

Lili Adochitei

Repartitoarele de costuri dintr-un bloc de pe strada Marasesti sunt de peste 3 luni simple obiecte fara folos. Locatarii au citit indexul si l-au raportat la timp, conform contractului incheiat cu Elsaco, firma care a montat repartitoarele. Cu toate acestea, din luna octombrie pana acum au fost taxati dupa ureche pentru caldura. Conducerea punctului de lucru din Bacau al firmei Elsaco da vina pe volumul mare de lucru si pe angajatii care chiulesc.

„Ca de obicei spre sfarsitul lunii, am vrut sa pun fluturasul cu indexul in cutia montata de Elsaco, ne-a declarat Neculai Sasu, locatar pe scara B a blocului 112. Am vazut ca aceasta este plina de hartii.” Locatarii au reusit sa scoata „fluturasii” din hartie si au constatat ca erau neridicati toti cei depusi incepand din luna octombrie. Abonatii sunt indignati de modul in care isi indeplineste firma de repartitoare sarcinile prevazute in contract. „Am ramas fara cuvinte cand m-am dus la asociatie sa achit intretinerea pe decembrie, ne-a declarat Maria Darie, locatara. Mi s-a spus ca sunt inregistrata cu 12 unitati si am de plata 97,77 lei. Nu inteleg de unde au scos numarul acesta de unitati. Dupa cum a aratat repartitorul de pe singurul calorifer care functioneaza in garsoniera mea, a fost un consum de 67 de unitati. De la inceputul sezonului rece s-au inregistrat peste 200 de unitati”. Poate parea ciudat ca locatarii se plang de numarul mic de unitati trecut in fisa lor, insa au temeri justificate. „La sfarsitul iernii sigur se va face o citire si o regularizare. Voi fi obligata sa achit atunci 15 milioane, poate. De unde sa dau atatia bani? Am o pensie de 600 lei”.
Repartitoarele au ajuns bibelouri

Firma Elsaco, al carei sediu este in Botosani, detine suprematia pe piata repartitoarelor din Bacau, cu peste 9.000 de abonati si 27.000 de aparate de masura. Aceasta situatie este folosita ca argument de seful punctului de lucru, pentru a scuza situatia din blocul 112 de pe strada Marasesti. „Nu reusim niciodata sa ridicam toti fluturasii din cutiile montate in blocuri, ne-a declarat Irinel Savin, manager de zona. Trebuie sa lucram foarte rapid. In fiecare luna, pe 6-7 primim de la CET consumul din luna precedenta. In cel mult 5 zile trebuie sa introducem datele de la fiecare abonat in calculator si sa facem calculele pentru toate apartamentele. Altfel, oamenii pierd ajutorul de caldura. De aceea, emitem facturi prin estimare. Daca suntem sesizati ca nu am estimat corect, facem corectie in luna urmatoare”. Sistemul este clar incorect. Locatarii din apartamentele contorizate au montat repartitoare pe calorifere tocmai pentru a plati strict ce consuma. Multi dintre acestia stau cu ochii pe index, atenti sa nu consume mai mult decat isi pot permite sa plateasca. Irinel Savin crede ca vina pentru situatia din blocul 112 de pe Marasesti se imparte intre locatari si angajatii de la Elsaco. „Avem si noi salariati care mai chiulesc si nu ridica fluturasii de la toate scarile. Dar si locatarii au partea lor de vina, fiindca nu ne-au sesizat”. Cu alte cuvinte, nu este de ajuns ca locatarii platesc abonamentul pentru prestari servicii la Elsaco, dar trebuie sa-i mai si supravegheze pe angajatii firmei.

Doina Mincu

Producatorii agricoli din judetul Bacau nu se pot plange de lipsa subventiilor, in perioada 2005-2008 valoarea acestora fiind de peste 200.000.000 lei. Cel mai consistent sprijin financiar a fost directionat spre zootehnie si apoi spre culturile agricole. „Numai in toamna anului 2008, 2.701 producatori agricoli au solicitat sprijin pentru infiintarea culturilor de toamna, ne spune Ghita Burlui, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Bacau. Valoarea subventiei se ridica la suma de 3.016.060 lei, din care au fost decontati 2.320.708 lei”. Fermierii bacauani au primit sprijin financiar si pentru motorina utilizata la infiintarea culturilor de toamna. „Pentru subventionarea pretului motorinei s-a aprobat suma de 543.592 lei pentru o suprafata de 13.938 hectare. In judet, 453 de fermieri au solicitat motorina livrata cu acciza redusa, respectiv 0,65lei/l, cantitatea de motorina aprobata fiind de 119.706,88 l cu o valoare de 778.184 lei”, mai spune directorul Burlui. In ultimii patru ani, producatorii agricoli bacauani au beneficiat de subventii pentru sectorul vegetal in valoare de aproximativ 70.000.000 lei acordate de DADR si Agentia pentru Plati si Interventie in Agricultura (APIA). Numai anul trecut s-a primit sprijin financiar de peste 42.000.000 lei. „In zootehnie, valoarea subventiilor a fost dubla, precizeaza directorul DADR Bacau. Din 2005 si pana in prezent, crescatorii de animale din judetul Bacau au primit peste 150.000.000 lei”. Cele mai mari sume au fost insa acordate in 2006, cand crescatorii de animale au primit subventii de 53.912.503 lei, spre deosebire de anul trecut cand in conturile bacauanilor au intrat doar 37.060.667 lei.

Lili Adochitei

Dumitru Chiriac se judeca din 2007 pentru a fi pus in posesia terenului mostenit de sotia sa. Omul sustine ca are dreptul la o suprafata de un hectar, situata la iesirea din Bacau, chiar in zona unde actualmente se afla mai multe centre comerciale. Cum nimeni nu i-a dat dreptate, bacauanul a apelat la justitie sa-si obtina mostenirea de drept. „Am un dosar din 2007, care s-a judecat la Judecatoria Bacau, ne spune Dumitru Chiriac. Printre parati sunt Comisia Locala pentru stabilirea dreptului de proprietate si Comisia Judeteana. Eu am cerut instantei sa constate nulitatea titlului de proprietate si a contractului de vanzare, dar si obligarea comisiilor de reconstituire a dreptului la proprietate in zona unde am mostenit terenul”. Dupa zeci de sedinte, amanari, probe cu inscrisuri si expertize topocadastrale, la sfarsitul anului trecut, judecatorul de caz a ajuns la concluzia finala. Prin Sentinta Civila 10.832 s-a respins actiunea formulata de Dumitru Chiriac, care a fost obligat si la cheltuieli de judecata.

Apel sau recurs?

Supriza mare pentru reclamant a fost atunci cand a intrat in posesia sentintei in cauza. „La finalul acesteia nu era prevazuta nici o cale de atac, asa cum ar fi fost normal. Am crezut ca a fost o scapare din partea grefierei. Am fost la ea si cand a verificat documentele a vazut ca de fapt judecatorul de caz nu precizase calea de atac”, spune Dumitru Chiriac. Pentru a sti ce are de facut in continuare, barbatul s-a adresat conducerii Judecatoriei Bacau. „Hotararea este supusa cailor de atac prevazute de lege. Lipsa acestei mentiuni nu poate suprima partii drepturile prevazute de lege, intrucat calea de atac este un beneficiu al legii, iar nu un drept acordat de instanta. Exista posibilitatea ca dvs. sa formulati o cerere de inlaturare omisiune vadita pentru a se mentiona calea de atac prevazuta de lege”, a fost raspunsul primit de Dumitru Chiriac. „Ce se intampla mi se pare o bataie de joc. Oricum, pentru a nu pierde dreptul la o cale de atac m-am adresat Tribunalul Bacau. Insa nici acum nu stiu daca trebuia sa fac apel sau recurs. Era dreptul meu sa fiu informat asupra caii de atac”, spune suparat Chiriac.

Codrin Cristea

Prefectul Claudiu Serban s-a intalnit, ieri, cu reprezentantii satenilor din Brusturoasa pentru a media conflictul dintre acestia si reprezentantii Ocolului Silvic si ai DS. Au mai fost prezenti subprefectii, primarul din Brusturoasa si sefii ITRSV, OCPI, IPJ si IJJ.

Conflictul e unul mai vechi, dar s-a reaprins, violent, luni. Peste o suta de oameni s-au adunat in fata cantonului din Camenca si au protestat. „Satenii au mai multe motive de nemultumire, a explicat Sorin Atonoaie, primarul din Brusturoasa. In primul rand sunt revoltati ca Directia Silvica a scos la exploatare pentru agentii economici 16.000 metri cubi de material lemnos. Oamenii vor ca sa fie scoase partizi spre exploatare si pentru populatie, pentru ca alta sursa de existenta in zona nu mai exista”. Edilul sustine ca din noiembrie si pana in prezent s-au depus la primarie inca 50 de dosare pentru ajutor social. „Acum sunt 120 de localnici care ar trebui sa primeasca sprijin financiar pentru a se descurca. Partea proasta este ca nici noi nu avem bani la buget, pentru ca nu avem de unde. Pe teritoriul comunei nu sunt agenti economici, care sa plateasca impozit. Situatia este cu adevarat grava”, mai spune primarul Atonoaie.

„Nu fac protectie sociala!”

Protestatarii au solicitat si retrocedarea loturilor de padure pentru care au acte de proprietate. „Este vorba de 1.387 de hectare care ar trebui sa ajunga la 362 de persoane. Oamenii se judeca de cativa ani cu Directia Silvica si au avut castig de cauza la Judecatoria Moinesti si la Tribunalul Bacau. Insa tot nu au intrat in posesia padurii”, declara primarul din Brusturoasa. Oficialii de la Directia Silvica spun exista o directiva din 2006, aflata inca in vigoare, prin care toate retrocedarile de padure de pe Valea Muntelui sunt blocate. „In ce priveste cealalta doleanta, eu nu am cadrul legal sa fac protectie sociala. Potrivit legii, intreaga cantitate de masa lemnoasa este destinata agentilor economici, care castiga acest drept prin participarea la licitatii. Acestia hotarasc, apoi, ce fac cu lemnul”, ne spune Gheorghe Savu, directorul Directiei Silvice Bacau.

Fara padure, la sapte ani de la validare

Gheorghe Hura, subprefect al judetului, arata ca e vorba de acele dosare ablocate, in mai 2005, de o nota de control a Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), care a fost inaintata Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”. Protestatarii din Brusturoasa sunt urmasii taranilor improprietariti de catre statul roman prin Legea 187/1945, pe baza de tabele. Ei nua au apucat sa intre efectiv in posesia „terenului forestier” deoarece imediat s-a schimbat legea, fiind nationalizate toate padurile. In acte, insa, ei au fost proprietari. Dupa 1989, locuitorii de pe Valea Muntelui au depus cereri de restituire, procedura de retrocedare a fost demarata, dosarele au fost validate in 2002 si oprite in 2005. Controlul MAPDR s-a incheiat demult, insa retrocedarile nu au fost deblocate. Taranii din Brusturoasa s-au adresat instantei si au castigat, insa DS nu a aplicat sentinta. Ieri, Dupa o discutie de trei ore, membriia comisiei locale au inteles ca identificarea terenurilor trebuie sa se faca individual, asa cum cere HG 890, nu in bloc, deoarece protestatarii nu erau pusi in posesie in momentul aparitiei Legii 247. De azi se trece la treaba: comisia locala va identifica parcelele si, impreuna cu DS, daca sunt libere de sarcina, va trimite documentatia comisiei judetene, pentru validarea amplasamentelor.

Lili Adochitei
Silvia Patrascanu

an prezent, pe plan mondial exista o criza alimentara care afecteaza foarte multi locuitori ai planetei. Aceasta criza nu poate ramane fara urmari nici in Romania. Se impune cu necesitate gasirea unor solutii de valorificare superioara a produselor agrozootehnice care contribuie la cresterea calitatii si eficientei in acest domeniu. Se impune elaborarea unor procedee tehnologice moderne, care sa permita separarea mai eficienta si mai riguroasa a componentelor produselor alimentare si, in consecinta, o mai buna prelucrare, conservare si prezentare a acestora. Tehnologiile aplicate an acest scop trebuie sa aiba randament ridicat si sa fie nepoluante, acestea fiind singurele care pot fi acceptate an conditiile actuale, cand Romania este membru al Uniunii Europene. Important este sa ne alimentam sanatos. Iar despre alimentatia sanatoasa, profesorul universitar doctor Grigorie Lungulescu, de la Facultatea de Chimie Alimentara Galati, a avut amabilitatea de a ne dezvalui cateva secrete despre cum si ce trebuie sa mancam.

Rep: Domnule profesor, se vorbeste despre produse bio, despre alimentatie sanatoasa. Ce inseamna produse bio?
Grigorie Lungulescu: an paralel cu preocuparile privind sporirea cantitativa a produselor alimentare, se intreprind eforturi sustinute pentru cresterea calitativa a acestora si an mod deosebit pentru obtinerea lor an stare nativa. Cuvintele sanatos, natural, bio etc sunt pe buzele tuturor. Dintre toate produsele alimentare, produsele lactate se preteaza an cel mai analt grad acestor cerinte. an ultimul timp, atat pe plan mondial cat si la noi an tara s-au intensificat preocuparile an directia obtinerii de produse lactate fermentate care sa contina bacterii lactice in stare activa. Consumul acestui tip de produse lactate este benefic, cu conditia ca microorganismele respective sa fie rezistente la acizii gastrici si la sucurile biliare. Au o luat o mare dezvoltare produsele lactate fermentate probiotice, prebiotice si simbiotice
Rep: Ce inseamna probiotic si prebiotic?
G.L.: Termenul de probiotic desemneaza un supliment alimentar cu organisme vii care influenteaza benefic organismul gazda prin imbunatatirea echilibrului microbian intestinal. Termenul de prebiotic desemneaza un ingredient alimentar nedigestibil care influenteaza benefic organismul gazda prin stimularea selectiva a cresterii si / sau activitatii unor specii sau a unui numar limitat de bacterii din colon.
Rep: Exemple?
G.L.: O asa numita „prima generatie” de prebiotice pot fi considerati factorii bifidogeni: fructooligozaharidele – atat cele cu lant lung cat si cele cu lant scurt – inulina, oligofructoza, lactuloza, arabinogalactan, derivati ai amidonului de porumb. Au fost puse la punct iaurturi care combina speciile de bacterii prebiotice cu inulina.Prebioticele asigura supravietuirea anumitor bacterii benefice, in mod special a bifidobacteriilor, dar conform rapoartelor si a altor specii de bacterii probiotice. Coexistenta dintre probiotice si prebiotice este situatia ideala. Primele sunt componentul – ingredient, care ajuta din punct de vedere functional atat compozitia produsului cat si sanatatea consumatorului, iar celelalte sunt factorii „incastrati” in produs, de natura terapeutica si profilactica care conduc catre efectul simbiotic.
Rep: Alt termen stiintific…
G.L.: Termenul de simbiotic desemneaza un amestec de probiotice si prebiotice care influenteaza benefic organismul gazda prin implantarea suplimentelor dietetice microbiene vii an tractul gastrointestinal si imbunatatirea supravietuirii acestora, majoritatea cercetarilor in domeniul sinbioticelor fiind an legatura cu efectele antitumorale ale acestora. De exemplu, un tip de aliment simbiotic este iaurtul, sau mai exact iaurturile sinbiotice.
Rep: Ce au ele special?
G.L.: Sub aspectul compozitiei chimice trebuie mentionate vitaminele existente an laptele initial sau produse prin fermentarea acestuia. Trebuie, de asemenea, avut in vedere faptul ca in produsele simbiotice producatorii adauga diferite substante precum fibre alimentare, vitamine, colagen si fier. Acestea sunt pe de o parte utilizate de organismul consumatorului, dar pot fi si factori de crestere pentru bacteriile utilizate an produs. Se poate spune ca cercetarile actuale indica utilizarea probioticelor impotriva bolilor diareice, a cancerului de colon, a digestiei lactozei, a modularii sistemului imunitar, a starii generale de sanatate a cailor urinare, ca factor antialergic, antiinflammator si hipotensiv.
Rep: Vorbim despre sanatate, dar nu se face apropape nimic pentru mediatizare.
G.L.: Pe viitor se poate spune ca, cel putin in ceea ce priveste zona est europeana, produsele probiotice vor avea o dezvoltare exponentiala. Nu poate fi vorba aici numai de dezvoltarea produselor datorita marketingului si constientizarii consumatorului in ceea ce priveste efectul benefic al unor astfel de produse, ci mai degraba de dezvoltarea ingineriei genetice si crearea unor produse care ar putea fi numite pe buna dreptate „super probiotice” cu actiuni bactericide. De exemplu, in Bacau se produc lactate fermentate probiotice care contin bacterii lactice in stare activa, furnizate de firma Christian Hansen Danemarca.

A consemnat Laurentiu Botin

Premierul Emil Boc, presedintele PD-L, va initia discutii in cadrul biroului de coordonare a coalitiei in directia constituirii de majoritati PSD-PD-L atat la nivelul consiliilor judetene, cat si in la nivelul consiliilor locale. Asta inseamna ca protocolul dintre PNL si PD-L va ramane o amintire.

Unii spun ca solicitarea a venit de la liderii democrat-liberali din teritoriu, altii ca prietenia PSD-PNL il nelinisteste pe Traian Basescu. Scopul ar fi ca protocolul dintre PSD si PD-L sa fie „cu adevarat functional”. Parteneriatul pentru guvernare incheiat dea cele doua formatiuni politice va fi copiat de consiliile locale, concubinajul PNL-PSD urmand sa fie rupt. PSD s-a „casatorit” in decembrie 2008 cu PD-L, dar nu s-a gandit niciodata sa renunte la vechea amanta, PNL. Dimpotriva. Acum, iata, i se cere sa aleaga. Desi Emil Boc este interesat, evident, de judetele in care exista o buna colaborare PNL-PSD, care ar putea afecta guvernarea, acelasi principiu va trebui aplicat si in judetele in care exista un protocol de colaborare intre PNL si PD-L, incheiat in vara 2008, dupa alegerile locale. Este cazul Bacaului. Dupa alegerile parlamentare, Neculai Olaru si Romeo Stavarache, presedintii PD-L, respectiv PNL, negau categoric ca ar fi posibila ruperea protocolului local, desi au existat zvonuri despre aceasta varianta, dar si despre plecarea lui Constantin Draganuta din functia de viceprimar.

PD-L Bacau ar iesi in pierdere

Neculai Olaru, liderul PD-L, afirma, in urma cu o luna, ca „nu exista nicio legatura intre acest protocol, care vizeaza colaborarea pe anumite proiecte locale, si parteneriatul PSD – PD-L in vederea guvernarii”, iar Romeo Stavarache sustinea ca nu se pune problema renuntarii la protocol, ba chiar sublinia: aNici nu-mi doresc acest lucru”. Presedintele judetenei PD-L afirma acum ca ideea constituirea unor majoritati PSD-PD-L in consilile locale „e o discutie mai veche la nivel central”, dar adauga ca nu i s-a comunicat nimic de la Bucuresti. Problema e ca „trebuie sa subscrie si Mircea Geoana la aceasta decizie”, ceea ce e mai greu de realizat intrucat „organizatiile judetene au interese legate de electorat, pe care nu le pot ignora”, subliniaza Olaru. Asteptarea nu e intotdeauna placuta, mai ales cand nu stii in ce tren te vei urca. „Daca va exista o decizie la nivel national vom fi in postura de a nu mai putea sa ne facem propriile analize”, a declarat liderul democratilor, vadit iritat. PD-L Bacau nu va castiga nimic din ruperea protocolului. Dimpotriva. „Avem o functie de viceprimar de Bacau, pe care dorim sa o pastram”, arata Neculai Olaru.

Nu exista nicio certitudine

Eventualele schimbari din structurile de conducere ale primariei sunt privite cu scepticism, atat de social-democrati, cat si de principalul vizat, viceprimarul PD-L Constantin Draganuta. Consilierul social-democrat Cosmin Necula ne-a declarat ca „daca va fi vointa politica, alianta PSD – PD-L va functiona fara probleme. Nu pot sa zic daca domnul Constantin Draganuta va mai fi sau nu viceprimar. In cazul in care se va pune insa problema schimbarii, inlocuitorul este la latitudinea primarului.” Nici Constantin Draganuta nu a dat vreun semn ca se pregateste schimbarea sa in urma declaratiilor premierului Emil Boc. „Este greu sa va spun ce se va intampla. Este o decizie politica, dar care ar trebui sa fie mai explicita. Probabil vor mai fi discutii in cadrul partidelor in aceasta privinta,” a incheiat viceprimarul.

Silvia Patrascanu
Emilian Berceanu

Pe strada Ion Ionescu de la Brad, sub un acoperis care s-a povarnit sub ani, isi traiesc drama doi batrani chinuiti de boli. Au avut sase copii si sperau ca ultimele zile sa le fie alinate de grija si dragostea lor. Patru dintre ei le-au fost rapiti inainte de vreme. Fata si baiatul care le-au ramas sunt bolnavi si nu-i pot ajuta asa cum ar trebui. Batrana este imobilizata, batranul abia mai misca. Se tem sa nu ajunga la azil. Sunt impreuna de peste 70 de ani si ar vrea sa sfarseasca impreuna, in casa lor.
O strada linistita, pe care au rasarit in ultimul an multe vile. O casa mica, inconjurata de o gradina generoasa. Trecatorii privesc peste garduri cu jind. Locatarii sunt invidiati. Cine si-ar putea inchipui cata durere se ascunde in spatele peretilor, a geamurilor innegurate? Doi batrani batuti se soarta isi traiesc ultimele zile in suferinta si durere. Ana Iosub are 86 de ani. Un atac cerebral a tintuit-o la pat in urma cu 6 ani. De atunci nu a mai trecut pragul casei, nu si-a mai vazut gradina. Boala i-a schimonosit fata. Vorbeste greu, vrea sa spuna multe, dar o manie neputinta. aAm ajuns un nimic, spune batrana. Daca imi da cineva de mancare, mananc. Daca nu, rabd. Am lucrat zeci de ani la Partizanu”,a am pensie, dar nu ma pot bucura de nimic.” Ca sa uite de durere si umilinta se retrage in trecut. Isi aminteste ca a facut parte din comitetul de femei al fabricii, ca a trudit zi si noapte pentru casa care este acum in paragina. aM-am maritat la 14 ani. Am muncit din greu, am tinut o casa, am crescut copii. Acum astept o lingura de mancare”.
Cauta un ajutor cu suflet

Ludovic Iosub se apropie de 90 de ani. Face pasi mici si nesiguri. Cu greu ajunge de la pat la usa. Cu slabele-i puteri isi ajuta sotia sa manance si o aseaza in pat cand i se incing asternuturile. aDe la baiat nu ne putem astepta la ajutor, spune batranul. E operat, vai de el. Fata mai vine pe la noi, dar e tare suferinda cu inima. Am angajat o femeie. Ii dadeam 400 de lei pe luna. N-a mai fost multumita. Cerea 800. Cum sa-i dam toata pensia?” Batranii au facut cu ani in urma un contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere. Tanarul care s-a angajat sa-i ingrijeasca pana la moarte s-a insurat, are un copil bolnav, operat pe cord in Italia. aNu ne mai poate ingriji de noi. Nici la azil nu vrem sa ajungem. Vreau sa merg spre cimitir din casa mea.” Batranii au mai primit ajutor de la preoti si asociatii caritabile. Sunt recunoscatori. Au insa nevoie de un sprijin permanent. aPoate ne va auzi cineva strigatul disperat. Nu cerem nimic pe degeaba. Vrem sa platim o femeie care sa aiba suflet si sa ne ingrijeasca.” Ana Iosub are diabet si trebuie sa tina regim. Pe calorifer o astepta masa de pranz: o ciorba de fasole intr-un vas de plastic. Cei doi soti o vor imparti, la fel cum au facut toata viata cu necazurile.

Doina Mincu

In mai mult de sase ani de existenta, conducerea Ordinului Asistentilor Medicali a primit doar 10 sesizari. Cateva cazuri dintre acestea s-au soldat cu sanctiune. Cea mai mare polita de asigurare de malpraxis pentru asistentii medicali este de 10.000 euro.

Cunoscuta mai putin decat Colegiul Medicilor, in cei peste sase ani de existenta, asociatia profesionala a asistentilor medicali a trebuit sa judece un numar mult mai mic de sesizari in comparatie cu primul. Pana in prezent, la Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania (OAMMR), Filiala Bacau, au fost depuse aproximativ 10 sesizari. aEle au venit direct din partea unor pacienti sau de la conducerile unor spitale, ne-a spus Minodora Chicea, presedintele OAMMR Bacau. Sunt si cazuri in care ne-am autosesizat ca urmare a mediatizarii lor. In prezent, avem o singura sesizare in lucru. Dar unele sesizari sunt formulate la modul general ori cei care le adreseaza o fac doar telefonic, nu si in scris. Or, intr-o asemenea situatie nu putem declansa cercetarea”. Raportat la cei peste 4.000 de asistenti medicali cati sunt in judetul Bacau si fac parte din OAMMR, numarul reclamatiilor este nesemnificativ. Totusi, din pacate, cu ani in urma un fost asistent care a lucrat la Urgente a savarsit o fapta extrem de grava. El s-a dat drept medic si a preluat un bolnav, care, pana la urma, a decedat. Familia mortului l-a reclamat si asistentul a fost condamnat la un an si sapte luni de inchisoare cu suspendare. Dar familia a solicitat si despagubiri. Instanta a hotarat sa i se acorde 15.000 euro, insa cel condamnat nu mai este de gasit. aCazul a ajuns la Curtea Suprema, ne-a spus Dan Stoica, managerul Spitalului Judetean de Urgenta. Este din perioada in care nu eram eu la conducerea spitalului. Intre timp, asistentul a si plecat din tara de cativa ani”. Din fericire, cazul este singular. Dupa el nu au mai aparut altele, de gravitatea lui. Putinele sesizari care ii vizeaza pe asistenti se refera la fapte minore.

Sanctiuni blande

Dar destul de blande sunt si sanctiunile pe care asociatia judeteana le poate da in cazul in care se stabileste ca un asistent a gresit din punct de vedere profesional sau deontologic. aConform competentelor noastre, noi avem posibilitatea sa aplicam ca masuri sanctionatorii mustrare si avertisment, mai spune presedintele OAMMR Bacau. Pana acum am dat cateva sanctiuni cu mustrare”. Dar si procedura de stabilire a unei sanctiuni este destul de complicata. Dupa finalizarea cercetarii cazului, comisia de deontologie, etica si jurisdictie profesionala inainteaza referatul biroului Consiliului Judetean al OAMMR Bacau. Biroul ia o hotarare, dar aceasta trebuie supusa apoi validarii si aprobarii Consiliului Judetean. Dar cei care se considera afectati de modul in care un asistent medical si-a facut meseria se pot adresa instantei si, daca aceasta le da castig de cauza, nu este exclus sa decida si plata unor despagubiri. Deocamdata, insa, este cert ca fiecare asistent medical are asigurare de malpraxis. Polita pentru care sunt asigurati este intre 2.000 si 10.000 euro, in functie de locul de munca si riscurile acestuia.

Elena Tintaru

De la infiintarea sa, in 2002, CET Bacau a depasit in fiecare an suma pe care si-a propus-o pentru reparatii. aAm ajuns sa cheltuim cu 275 miliarde lei vechi mai mult decat ne-am propus, ne-a declarat Vasile Dragusanu, directorul societatii. Pe anul 2008, depasirea este de 28,9%. Am cheltuit pe reparatii 45,6 miliarde lei vechi”. Acesti bani au intrat in pamant, reprezentand costul lucrarilor de carpire a conductelor din sistemul de termoficare. Numai cu banii cheltuiti peste suma prognozata pentru reparatii, s-ar fi putut inlocui, de exemplu, toate conductele din circuitul primar (dintre CET si punctele termice). Furnizorul bacauan de agent termic nu are, insa, voie sa investeasca in sistemul de termoficare, proprietarul acestuia fiind Consiliul Local Bacau. Pe de alta parte, lipsa investitiilor in termoficare induce pierderi la CET, societatea care are sistemul in concesiune. Din acest cerc vicios se poate iesi numai prin reabilitarea sistemului de termoficare. Pentru inlocuirea conductelor din circuitul primar este nevoie de 5 milioane euro, iar pentru sistemul secundar (dintre puncte termice si blocuri), de 30 milioane euro.

Doina Mincu

Sistemul bancar a adoptat o serie de masuri pentru a veni in intampinarea somerilor. Astfel, persoanele disponibilizate pot sa beneficieze de credite relaxate, in cuantum de pana la 35.000 euro, in vederea lansarii propriei afaceri in domeniul in care au activat pana la disponibilizare. Cu toate acestea, oamenii nu sunt incantati de perspectiva indatorarii.

La ghiseele Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) erau destui oameni care ori isi vizau carnetele de somer, ori depuneau dosarele pentru obtinerea ajutorului de somaj. Dar, la intrebarea daca i-ar interesa un credit care sa le permita dezvoltarea unei afaceri proprii, toti cei ce nu s-au temut de obiectivul camerei au raspuns negativ. Teama de costuri ascunse, spectrul pierderii locuintei pentru o afacere cu sanse mici de izbanda, toate acestea ii fac pe cei ce si-au pierdut locul de munca sa „sufle si in iaurt”, cum spune o vorba din batrani. C.L., unul dintre somerii aflati la rand la giseele AJOFM, nu are incredere in eventualitatea demararii propriei afaceri pe baza de credit bancar: „Nu, nu umblu eu cu afaceri”, declara omul si apoi se indeparteaza. M.B. nici nu vrea sa ia in calcul o astfel de varianta: „nu ma intereseaza, pentru ca nu am bani sa incep o afacere. Si daca fac un credit, pe urma sa vand casa daca esuez?”. Nici A.B. nu este mai incantat de perspectiva unei afaceri proprii, sustinand ca „am deja o rata destul de marisoara la banca. La 50 de ani ai mei, m-ar ajunge 70 sau 80 de ani pana sa dau creditul inapoi.”
Autoritatile sprijina astfel de initiative

Reprezentantii AJOFM sunt deschisi oricaror initiative care vin dinspre mediul privat, precum sistemul bancar. Purtatorul de cuvant al institutiei, Daniela Balan, a declarat in acest sens: „AJOFM este dispusa sa ajute persoanele aflate in cautarea unui loc de munca prin oferirea informatiilor de care dispune. In conditiile in care prsoanele disponibilizate ar avea posibilitatea sa isi infiinteze o societate in domeniul in care au activat, vor fi sprijinite, consiliate pentru a apela la un finantator, cum este in cazul accesarii creditelor. De asemenea, persoanele disponibilizate vor fi sfatuite sa se indrepte catre institutiile ce le pot ajuta la infiintarea societatilor comerciale sau la obtinerea actelor necesare pentru persoane fizice autorizate. Este esential ca persoanele disponibilizate sa se orienteze catre desfasurarea propriei activitati”, a incheiat Daniela Balan. Pana in acest moment insa somerii prefera sa isi caute un angajator sau sa incaseze ajutorul de somaj in speranta unor zile mai bune.

Afaceri mici, cu bani putini

Desi suma ce poate fi obtinuta prin credit nu este extraordinar de mare, totusi cu 35.000 euro se poate incepe o afacere cu potential destul de ridicat. Cel putin aceata este parerea lui Mihai Tulbure, director general adjunct al Camerei de Comert Bacau. „Dupa parerea mea este o suma relativ mica, insa pentru demararea unei afaceri este recomandata zona serviciilor, proiectarea sau chiar constructiile (cazul amenajarii de interioare, al retelelor electrice etc.) care insumeaza mai putine materiale. Nu ne putem gandi la constructia de hale industriale cu aceasta suma, ar fi exagerat.” In ciuda ofertei accesibile si a premiselor pentru un start in afaceri din postura de patroni si nu de angajati, somerii sunt reticenti la propunerile venite dinspre mediul bancar. Posibilitatea, chiar si teoretica, de a pierde si ceea ce au agonisit ii indeamna sa se fereasca de banci.

Emilian Berceanu