duminică, 14 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5477

Cronica teatrala: Sfarsitul jocului

Cand alegi o piesa celebra din repertoriul clasic, asa cum este aNora” de H. Ibsen, trebuie sa ai o idee noua despre text, o viziune proaspata asupra lui si, bineanteles, o actrita potrivita pentru sustinerea rolului principal. Din fericire, aceste doua lucruri au functionat an recenta premiera a Teatrului Municipal Bacovia, regizorul Dumitru Lazar Fulga facand-o pe Nora contemporana noastra. Despre piesa lui Ibsen, intitulata aCasa cu papusi” (scrisa an 1879), teatrologii spun pe scurt, sintetizand tema: aNora sau emanciparea femeii”. Vito Pandolfi chiar vedea an acest text aun imn anchinat libertatii si emanciparii femeii”. A trecut mult timp de la aparitia piesei, realitatile sociale s-au schimbat, mentalitatile sunt altele, iar femeile au castigat multe drepturi si un teren propriu pentru afirmare. Prejudecatile ansa persista si relatia dintre barbati si femei este la fel de complexa ca antodeauna, greu de armonizat. Chiar antr-o societate evoluata, femeilor nu le sunt angaduite lucruri pe care barbatii le fac an mod curent si sunt iertati pentru asta, lor cuvenindu-li-se totul, pentru ca se cred stapani. O interpretare nuantata a piesei o are G. Calinescu an articolul aNora si feminismul”, unde sustine caa eroina se vrea pretuita pentru personalitatea ei ca atare, dar tot el specifica: aDesigur, femeia are o mare personalitate dar ea este incompatibila cu casatoria. Una dintre cele doua personalitati trebuie sa se sacrifice”. Ceea ce se stie. Vestea proasta e ca sacrificata este mai ales femeia. Dar Nora lui Ibsen, devotata, iubitoare, suflet nobil si generos, se sacrificase deja pentru sotul ei cand facuse un un amprumut nesabuit, falsificand semnatura tatalui, banii obtinuti fiind necesari pentru vindecare sotului ei de o boala grea. Spirit obtuz, rigid, meschin, Helmer o condamna fara drept de apel cand afla fapta ei, impunandu-i noi conditii de scalvie. Dar Nora se revolta si paraseste casa de papusi unde era considerata proprietatea sotului, abunul lui cel mai de pret”. an spectacolul bacauan, scena finala, discutia dintre cei doi soti este una de mare greutate, fiind plina de semnificatii. Cu o fina intuitie, dar si cu mult sarcasm, regizorul Dumitru Lazar Fulga (pe care-l descopar afeminist”, asa cum sunt andeobste barbatii anzestrati cu sensibilitate) pune accente noi, redimensionand personajele antr-o viziune care poate sa surprinda, dar care contine mult adevar psihologic. Cand femeia devine puternica, matura, constienta de posibilitatile ei de afirmare pe cont propriu, eliberandu-se de sclavia domestica, se produce un transfer, barbatul ajungand la un soi de emasculare. an spectacolul lui Dumitru Lazar Fulga, la final, Nora asi scoate juponul pe sarma si ambraca (metaforic) haina luciditatii, a independentei de gandire, an timp ce barbatul, usor ametit (dupa petrecerea de Craciun), are un ton andulcit, peltic, copilarindu-se cam tamp. Nora al ambraca, al ancalta, pentru ca e clar, el va urma un drum regresiv, al infantilizarii, devenind dependent de femeia care se dovedeste, prin calitatile ei umane, mult mai puternica decat el. Helmer ramane langa bradul ampodobit, deschizand cadourile, curios ca un copil, an timp ce Nora va pleca pentru a ancepe o noua viata. Jocul s-a sfarsit, gata cu papusile! Eliza Noemi Judeu are misiunea dificila de a da chip acestei metamorfoze interioare a Norei, actrita reusind de minune sa strabata antortocheatele cai ale unui proces complicat si dureros. Sunt bine, an general, an rolurile lor, dand relief si credibilitate personajelor, Stefan Ionescu (Helmer), Viorel Baltag (Krogstad), Firuta Apetrei (doamna Linde), Ioan Goranda (dr. Rank), an timp ce Dana Olariu (bona copiilor) are o prezenta discreta, modesta, adecvata, fiind ceea ce trebuia sa fie an piesa. Ar mai fi lucruri de spus despre interpretare, pentru ca, an unele cazuri, era si loc de mai bine, dar nu am sa ma adancesc acum antr-o analiza prea specializata. Important este ca spectacolul cu aNora” (scenografa este Cristina Ciobanu, ea creand foarte inspirat si expresiv ambientul montarii, dandu-i un anumit stil) este unul care pune probleme, provoaca emotie, reactii, izbutind sa tina treaz interesul publicului pe tot parcursul sau.

Carmen MIHALACHE

Statistica nu greseste

    Soferii inconstienti produc majoritatea accidentelor

    In ultimii ani, in Bacau a crescut numarul accidentelor de circulatie, mai ales al celor grave, soldate cu morti si raniti. Din cercetari s-a stabilit ca una din cauzele producerii acestor evenimente nedorite este comportamentul inadecvat al soferilor an trafic.

    Numai anul trecut, pe strazile si soselele din intreg judetul au avut loc 831 accidente rutiere. Din acestea, 375 au fost evenimente rutiere grave, in urma carora 91 de persoane si-au pierdut viata, 344 persoane au fost ranite grav, iar alte 644 persoane au suferit vatamari corporale usoare. In privinta cauzelor producerii evenimentelor rutiere, datele statistice arata ca cele mai multe, 72, s-au produs pe fondul traversarilor neregulamentare din partea pietonilor. Au murit astfel 19 persoane si au fost ranite grav 53. Pe locul 2 an topul cauzelor generatoare de evenimente rutiere grave se afla neadaptarea vitezei la conditiile de drum, fapt care a dus la inregistrarea a 17 morti, 59 raniti grav si 33 raniti usor.
    Avand la baza toate aceste cauze, Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii a realizat un studiu asupra atitudinilor an trafic ale conducatorilor auto. Studiul arata ca marea majoritate a conducatorilor auto se autopercep ca avand un comportament prudent si destul de prudent. Dar, chestionati asupra ancalcarii unor reglementari rutiere, un procent semnificativ dintre acestia au declarat ca ancalca frecvent regulile de circulatie. De exemplu, o cincime dintre respondenti afirma ca depasesc frecvent limita legala de viteza pe autostrazi sau pea drumurile nationale, antre localitati. an plus, aproximativ o treime dintre soferi declara ca depasesc uneori viteza legala, atat an localitati, cat si an afara acestora. Acelasi tip de atitudine se vede si an aprecierea riscului conducerii sub influenta alcoolului: consumul de alcool a fost cotat de cei mai multi dintre subiecti ca cel mai important factor de risc an traficul rutier. Totusi, unii respondenti au declarat ca exista cantitati de alcool pe care le pot ingera fara ca aceasta sa le afecteze performanta la volan sau ca au condus sub influenta alcoolului an situatii considerate de risc minim: cantitate de alcool moderata, care nu ai afecta, drum scurt de parcurs, o situatie de urgenta. Astfel, o treime dintre conducatorii auto au declarat ca pot consuma 1-2 sticle de bere, 1-2 pahare cu vin sau chiar 50 ml de spirtoase fara ca aceasta sa le afecteze capacitatea de a conduce an siguranta. In final, cea mai mare parte a celor chestionati au demonstrat ca nu cunosc prevederile legale referitoare la consumul de alcool, declarand fie ca nu cunosc limita legala a concentratiei de alcool an sange, fie indicand diverse valori ale acesteia.
    Roxana Neagu

    Pustii care au comis crima din Plopana au ajuns la Jilava

      Cei doi pusti care au omorat un batran in comuna Plopana si au injunghiat-o grav pe sotia acestuia, au fost trimisi la Penitenciarul Jilava. In urma anchetei facute de judiciaristi, criminalisti si procurori s-a decis ca pe numele lor sa fie emis un mandat de arestare preventiva pentru 15 zile. La Jilava cei doi vor fi supusi si unui examen neuropsihiatric pentru a se vedea daca au avut discernamant in momentul comiterii faptelor. Reamintim ca doi batrani au fost pur si simplu macelariti de doi pusti, chiar in casa in care locuiau, in comuna Plopana, in seara de 22 ianuarie. Ei au fost gasiti intr-o balta de sange de vecini. Barbatul, Vasile S., de 89 de ani, era decedat si cu mai multe leziuni la nivelul capului. Femeia, Elisabeta S., si ea de 86 de ani, abia mai respira. aLa fata locului s-a deplasat o echipa operativa complexa, insotita de procuror criminalist, care a stabilit, ca in seara de 22 ianuarie 2009, in jurul orelor 22.30, in timp ce sotii Vasile si Elisabeta S. se aflau la domiciliu, doua persoane necunoscute, au patruns in curte, prin escaladarea gardului, a precizat subinspector Narcisa Butnaru, ofiter la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. Alarmat de zgomotele produse, batranul a iesit la usa.” A primit in schimb mai multe lovituri in cap cu un cutit si o scandura. Leziunile suferite i-au si provocat decesul, aproape instantaneu. Autorii au patruns apoi in locuinta unde au agresat-o fizic, in acelasi mod, si pe batrana. Intentia lor era de a-i jefui pe cei doi si de a le lua banii de pensie. Femeia a fost transportata si internata la Spitalul Judetean Bacau, in stare foarte grava. Echipa medicala i-a stabilit diagnosticul de politraumatism prin agresiune, traumatism facial acut deschis, traumatism toraco-abdominal si plaga taiata, penetranta, obraz stang. Faptasii s-au dovedit a fi doi minori, Ionut P., de 14, si Cosmin C., de 15 ani, ambii aflati in abandon scolar. Unul dintre ei este orfan, iar celalalt are doar un parinte, plecat insa in Italia. Cei doi se aflau in grija bunicilor. Ei sunt acum cercetati pentru savarsirea infractiunii de omor calificat.

      Roxana Neagu

      Camere de luat vederi la Unitatea de Primire Urgente

        Cazurile vor fi clasificate dupa un cod de culori. Urgentele de gradul zero vor primi codul rosu si vor fi preluate imediat. Pentru a tria si a rezolva cat mai rapid cazurile in functie de gravitatea lor, Unitatea de Primire Urgente a fost dotata cu sistem de supraveghere video in salile de asteptare si pe rampa de acces. Unitatea are, insa, deficit de medici.

        Cazurile care se vor prezenta la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau vor fi triate, in functie de gravitatea lor, pe baza unor coduri de culori instituite din aceasta saptamana de catre Ministerul Sanatatii. Ele vor fi prioritizate de catre echipa de medici si asistenti in raport de incadrarea in criteriile stabilite pentru fiecare cod de culoare (rosu, galben, verde, albastru si alb). aClasificarea urgentelor o faceam si pana acum, dar odata cu extinderea si modernizarea Unitatii de Primire Urgente am stabilit un plan de masuri si mai ferm pentru cresterea capacitatii noastre de interventie rapida, ne-a spus Dan Stoica, managerul SJU Bacau. Aceste coduri de culori vin sa stabileasca mai exact criteriile de prioritizare si timpul de asteptare. Intr-o urgenta de gradul zero, de exemplu, interventia trebuie sa fie imediata. Bolnavul trebuie dus in secunda zero in zona de resuscitare. Si avem dotarea cu aparatura necesara pentru a interveni in toate cazurile operativ”. Pentru a putea determina cat mai repede posibil care este gravitatea fiecarui caz in parte, Unitatea de Primire Urgente a fost dotata si cu un sistem de monitorizare a bolnavilor ce sunt adusi aici. Salile de asteptare si rampa de acces in unitate sunt prevazute cu sistem de supraveghere video, legat la calculatorul din punctul de informare si triaj al pacientilor. Permanent pe monitorul de aici vor fi imaginile din zonele respective, astfel ca asistentul de serviciu va avea posibilitatea sa vada cand apare un caz nou. aCei de la informare au misiunea de a interveni imediat, de a-i intreba pe pacienti ce probleme au si de a le face triajul in functie de gravitatea starii lor de sanatate, mai spune managerul spitalului. Clasificarea in codul de culori tine si de abilitatea asistentului, de experienta lui profesionala”.
        Elena Tintaru

        Programul „Rabla” merge ca pe roate. La nemti

          2.500 de euro pentru a-ti lua masina noua in Germania

          Guvernul Boc a anuntat ca va elabora masuri de redresare a industriei auto romanesti, puternic afectata de criza economica. In timp ce guvernantii nostri promit si nu au inca un plan clar de actiune, nemtii (oare de ce nu suntem surprinsi?) au trecut la fapte. Autoritatile germane au decis sa acorde o prima de casare de 2.500 euro pentru cei care vor sa-si inlocuiasca vechea masina cu una noua. Dealerii de automobile au fost imediat luati cu asalt de solicitanti. Presedintele Federatiei Constructorilor Germani de Automobile, Matthias Wissmann, a estimat ca, in acest context, vanzarile de automobile vor depasi nivelul de 3 milioane unitati, aproape cat volumul inregistrat in 2008. Ce-i drept, constructorii germani detin 65% din piata interna, iar in sectorul auto lucreaza peste un milion de persoane. Constructorii germani, afectati de criza, aveau nevoie de masuri imediate si eficiente. Ei si-au concediat o parte din angajati, au redus activitatea sau chiar au sistat-o. Situatia din Germania seamana izbitor cu ceea ce se intampla in Romania. „Cei de la aDaciaa si-au redus activitatea si au anuntat ca isi mai pastreaza muncitorii pana in martie, ne-a declarat Catalin Mardare, director executiv la Dedeman Automobile, dealer Dacia. O masura asemanatoare celei din Germania ar fi mai mult decat binevenita. Eu cred ca numai asa pot fi convinsi romanii anul acesta sa-si schimbe masina. Pentru noi ar fi foarte bine sa creasca prima de casare. Multi se vor gandi ca nu va dura pana la anul si s-ar grabi sa cumpere o masina. Ideal ar fi ca prima de casare sa se acorde si persoanelor juridice, nu numai persoanelor fizice. 50-60% din clientii nostri sunt persoane juridice.” O prima de 2500 de euro ar reprezenta, la cel mai ieftin model Dacia, de 6400 euro, aproape 40% din cost. Cu o asemenea masura, vanzarile ar fi sigur revigorate. Buletinul Statistica Auto editat de APIA a aratat o scadere de 26,1% a vanzarilor de autovehicule autohtone in 2008 fata de 2007. Cele mai proaste luni au fost octombrie (-39%), noiembrie (-58,8%) si decembrie (-61%).
          Doina Mincu

          Detinutii periculosi sunt tinuti din scurt

            Agentii ii urmaresc sa nu abuzeze sexual de colegii vulnerabili

            Aproximativ 30 de detinuti din Penitenciarul Bacau sunt considerati extrem de periculosi. Puscariasii sunt supravegheati sa nu abuzeze sexual de colegii de celula sau sa nu pretinda bunuri. Anul trecut, peste 500 de persoane private de libertate recalcitrante au fost sanctionate.

            Desi aflati dupa gratii, unii dintre puscariasi dau mari batai de cap personalului din Penitenciarul Bacau. „Anul trecut, comisia de disciplina s-a intrunit in fiecare zi de luni, ne-a spus Claudiu Margasoiu, directorul unitatii de detentie. In total s-au analizat 700 de rapoarte de incident, iar 538 de persoane private de libertate au fost sanctionate”. Nu a existat zi in care personalul din sectorul operativ sa nu fie informat cu privire la gradul si potentialul de risc al unor persoane private de libertate. Totodata, agentii au fost pregatiti sa actioneze rapid si eficient in cazul actelor de nesupunere si sustragere de la regimul penitenciar. In acelasi timp s-au intensificat activitatile de cunoastere a persoanelora private de libertate cu grad sporit de risc, a celor care prin presiuni fizice si psihice urmaresc determinarea altor persoane private de libertate sa cedeze bunuri ori sa accepte intretinerea de raporturi si perversiuni sexuale. „Comisia de clasificare a persoanelor private de libertate s-a ocupat in mod special de detinutii veniti prin transfer. Dintre acestia, 29 au fost considerati cu grad sporit de risc”, declara directorul Margasoiu.

            Agresorii si evadatii au pus pe jar puscaria

            Unii dintre detinuti chiar au pus in alerta intreg personalul unitatii de detentie prin acte de violenta sau prin evadari. Un ofiter a fost lovit cu pumnul de catre Mihai T., puscariasul fiind nemultumit de faptul ca i s-a intocmit raport pentru detinere de obiecte interzise. Apoi, detinutul Bogdan I., condamnat la 4 ani inchisoare pentru furt in regim semideschis, s-a urcat pe scoala. „Cea mai mare bataie de cap a fost cu Ciprian G. care a evadat de la punctul de lucru de la Magura. Emotii ne-a dat si Constantin B. care a fost invoit 24 de ore, dar a uitat sa se prezinte in unitate la ora stablita”, mai spune directorul Penitenciarului Bacau. Pentru linistea puscariasilor, anul trecut au fost organizate patru perchezitii generale.
            Lili Adochitei

            Comemorare culturala

            Acum zece ani, pe 24 ianuarie 1999, se stingea din viata in orasul lui Bacovia, Gabriel Bacovia, fiul poetului George Bacovia. Comemorarea s-a facut sambata, la mormantul din Cimitirul Central. O mana de oameni ne-am strans, lasand pentru cateva clipe alte preocupari. Nu am fost multi, dar ne-am mobilizat frumos. Aceasta a si fost impresia lasata de grupul de studenti de la Facultatea de Litere a Universitatii Bacau. O fosta colega de-a lor a adus o jerba de flori, pe care erau inscrise:a a Omagiul filologilor bacauani” si a10 ani dintr-o vesnicie.” Prezent la comemorare a fost si un reprezentant al Ligii Studentilor din Bacau. Asadar, o mana de oameni am dat curs unui indemn de suflet, sa cinstim crestineste si cultural amintirea lui Gabriel Bacovia. Indemnul a venit de la nimeni altii decat profesorul Eugen Sendrea si conf.dr.univ. Ioan Danila. Lor li s-a alaturat de asemenea si familia Nitescu, cea care incheie de altfel si descendenta neamului bacovian. aOrice oras are personajul sau simpatic. Dar Gabriel Bacovia a fost mai mult decat atat. De o inteligenta sclipitoare, a trait insa ratacit si intr-un neastampar dat de pasii unui om nefericit. Oamenii de la acea vreme care aveau fraiele puterii in maini nu l-au sprijinit din pacate mai deloc. Gabriel a dorit nespus de mult sa lucreze ca ghid la Casa memoriala a tatalui sau.. i-a fost refuzata din pacate neintemeiat postul. In plus, a crezut ca intorcandu-se in orasul lui Bacovia, va putea avea parte de un trai decent si de respectul impus de ceea ce reprezenta. Nu s-a intamplat asa, nici macar casa nu a obtinut. A trait , prin bunavointa unor oameni de credinta, intr-un azil de batrani. Cei 12 ani care i-a trait in Bacau au fost marcati de nefericire si boala. Ma numar printre ultimii cu care a vorbit inainte sa moara, imi aduc aminte ca a vrut o bucata de ciocolata”, a depanat din amintirile sale prof.Eugen Sendrea. aNe uitam la singurul semn bacovian din municipiul lui Bacovia … ar trebui ca fiecare bacauan si nu numai, nu atat sa cunoasca, cat sa fie informat despre aceasta, a sunat hotarata si vocea prof. Ioan Danila. In plus, a continuat acesta, comemorarea de astazi este mai mult una culturala. Gabriel Bacovia a identificat salcia din Parcul Trandafirilor unde a fost turnata placa memoriala…multe din poeziile tatalui sau sunt adevarate. Cine ar fi stat de vorba cu Gabriel Bacovia, ar fi aflat multe despre geneza poeziilor tatalui sau. E crunt cat a pierdut Bacaul, practic a ratat ocazia de avea cel mai pertinent ghid al Casei &lt&lt Bacovia&gt&gt”, a subliniat prof.Danila. Dumnezeu sa-l ierte ! am zis cu totii, primind coliva, vin si aprinzand o lumanare pentru sufletul celui care a fost Gabriel Bacovia. (Silvia M.)

            Numaratori din doi-n doi

            Cu patru zile inainte de plecarea in cantonamentul de la Slanic Moldova, FCM Bacau a sustinut primul amical al iernii. „Galben-albastrii” au remizat, 2-2, la Iasi, cu divizionara C din localitate, Politehnica ll. Remus Cojocaru a deschis scorul printr-o executie apreciata, iesenii au intors rezultatul, conducand cu 2-1 la pauza, insa scorul final a fost stabilit de Banu, care a egalat in partea a doua a intalnirii. Din punctul de vedere al antrenorului FCM Bacau, Gheorghe Poenaru, testul de sambata nu a vizat insa nici rezultatul si nici omogenizarea relatiilor de joc. Antrenorul bacauan a vrut sa-si faca o ultima impresie asupra jucatorilor care au fost utilizati mai putin sau chiar deloc la prima echipa in turul de campionat. Din acest motiv, Poenaru nici nu afolosit la Iasi fotbalisti precum Spiridon, Dobarceanu, Dediu, Huiban, Neagu, Boboc sau Adi Campeanu. aSigur ca aveam o imagine despre marea majoritate a jucatorilor, dar am vrut sa ma mai edific asupra unor aspecte. Pot spune ca jocul de la Iasi a reprezentat un bun antrenament”, a declarat Gheorghe Poenaru, pentru care amicalul cu Poli ll a constituit si un ultim criteriu de selectie in ceea ce priveste lotul ce va fi deplasat in stagiul de pregatire de la Slanic Moldova. „E clar ca unii jucatori nu fac obiectul primei echipe. Voi opri doar 26 de fotbalisti in cantonamentul montan, dar asta nu inseamna ca toti acestia vor face parte din lotul cu care vom aborda returul. Va fi o selectie continua, nu are rost nici sa ne culcam pe o ureche, nici sa ne pacalim unii pe altii. Cine nu arata ca merita sa joace la aceasta echipa, pleaca”, a avertizat antrenorul Bacaului. La Iasi, FCM a inceput in urmatoarea formula de echipa: Ignatescu- Bosancu, Vajou, Carnariu, Enea- G. Munteanu, R. Cojocaru, Taban, Ghius-Botezatu, Darie. Au mai jucat: Manea, Patriche, Mihalachioaie, Banu, Boghian, Liutec, R. Marin si Luncanu. Urmatorul meci de verificare al formatiei bacauane va avea loc miercuri, contra Otelului Galati, cel mai probabil la Targu-Ocna.
            Dan Sion

            „Sa ma uit pe sub caciula, Ano Lugojano”

            Stiinta Bacau – CSM Lugoj 3-0 (25-15, 25-12, 25-18)

            Cum era? „N-am venit la voi la sura, Ano Lugojano, sa ma uit pe sub caciula..”. Muzica se potriveste, versurile nu prea. Lugojul a venit sambata la Bacau sa se uite pe sub caciula si pe sub fileu la cea de-a 13-a infrangere a sezonului. Bacauancele, in schimb, n-au lalait-o prea mult. Au obtinut prima victorie in 2009 la capatul unui meci disputat in sens unic. Primele doua seturi n-au fost altceva decat o plimbare linistita pentru studente. 6-0, 10-1, 16-6, 24-12, 25-15a in primul act, 5-0, 11-2, 20-7, 23-11, 25-12 in cel de-al doilea. Setul al treilea a fost ceva mai involburat. Nu atat de prestatia oaspetelor, care au facut de altfel tot posibilul sa opuna rezistenta pe faza de aparare, cat de erorile gazdelor. Stiinta a gresit servicii, atacuri si mingi usoare, ceea ce a dus la un scor mai strans pe tabela: 25-18. Problema castigatoarei nu s-a pus insa in niciun moment. Lugojul nu si-a facut iluzii, desi cantecul spune ca „Am venit sa joc o fata, Ano Lugojano, sa ma pomeneasca o data”. Alta data.
            Stiinta Bacau: Nitulescu (Tomic), Truta (Chivorchian), Hosu, Anghel, Herlea (Iosif), Liulenova, Manu (libero).
            CSM Lugoj: Balintoni, Buz, L. Calinciuc, Mircioaga, Constantin, Lupescu (Smultea).
            Dan Sion

            „Ne-au macelarit!”

            Constam Buzau – Stiinta Bacau 3:2 (-21, 20, 22, -24, 13)

            Au plecat cu sansa a doua, dar au fost foarte aproape sa rastoarne calculele hartiei. Totul s-a stricat insa in tie-break. aNe-au macelarit! Noi eram 6, ei 8, cu tot cu arbitri”, a rabufnit antrenorul secund al Stiintei, Eusebiu Turcanu.

            Inceput fara probleme

            aLa inceput, arbitrii au fost discreti”, mai spune Turcanu. Stiinta a castigat primul set cu 25-21, gazdele au revenit pe merit: 25-20. Buzaul si-a adjudecat si al doilea act, 25-22, dupa care a fost randul astudentilor” sa reechilibreze situatia. Dupa ce au ratat doua mingi de set, la 24-22, voleibalistii bacauani au reusit sa se impuna cu 26-24.

            Arbitrii si-au intrat in rol

            S-a ajuns astfel in tie-break. Un set decisiv halucinant si plin de greseli de arbitraj. Bacauanii au avut mereu initiativa: 3-0, 4-1, 5-2, 6-3, 7-4, 8-5, 8-6, 9-6, 9-7. De-aici a inceput infernul. aUn atac in piciorul unui adversar si in teren a fost scos afara de arbitru”, a detaliat Eusebiu Turcanu. Continuarea? aAm inceput sa protestam, dar nici nu am apucat sa deschidem bine gura si s-a dat cartonas galben si punct pentru adversari”. Astfel, in loc de 10-7 pentru Stiinta, s-a ajuns la 9-9.

            Patru puncte furate

            S-a facut 10-10, 12-11, 12-12, 12-13. Aici, o noua problema: aRidicatorul nostru, Manda, a trimis o minge in blocaj care a iesit in aut. Arbitrii au vazut insa numai autul si Buzaul a facut 14-12″. In fine, la 14-13, meciul s-a terminat cu o noua decizie eronata: aAu servit ei, mingea a fost cu vreo 30 de centimetri afara, dar arbitrii au bagat-o in teren”. Si asa s-a incheiat totul. Buzaul a primit patru puncte cadou din cele 15 cu care s-a impus in tie-break.
            Celelalte rezultate: Steaua – Remat Zalau 1:3, Torpi Tg Mures – Rapid 3:1, Stiinta Explorari Baia Mare – aU” Cluj 2:3, VCM Piatra Neamt – Unirea Dej 3:1, Tomis Constanta – Dinamo 3:1.
            Dana Popa

            Turneu nefolositor

            aDaca stiam ce se va intampla, nu mai participam”, spune antrenorul Gabriel Armanu dupa primul turneu la care Stiinta Municipal Dedeman a luat parte in intersezon. La Cluj, astudentii” au avut liniste doar in primul joc, cu Poli Timisoara (40-33), in care a fost rulat tot lotul.
            Intalnirea cu gazdele de Universitatea Transilvania, care au tinut sa castige cu orice pret (30-29), a fost stricata de maniera arbitraj. aCa angajament totul a fost OK, dar au aparut greseli in momentul in care baietii n-au mai fost concentrati la joc din cauza arbitrajului”, a spus asecundul” Stelian Bursuc imediat dupa incheierea partidei. aLumea facea pariuri in tribuna. Cand aveam un avantaj de patru goluri, Vasile Stanga (n.r. -antrenorul Pandurilor) a zis ca o sa pierdem pentru ca si el a avut probleme si stia la ce trebuie sa ne asteptam (n.r. Pandurii au invins Clujul la limita, 32-31)”, a povestit Gabriel Armanu.
            In acest meci, Stiinta l-a pierdut si pe interul stanga Claudiu Dediu, care nu a jucat decat 30 de minute si apoi a ramas pe tusa pana la finalul turneului acuzand o problema la tendonul ahilian, din cauza careia a fost menajat si in amicalul cu Poli Iasi desfasurat la mijlocul saptamanii trecute.

            Ultimul test

            Pentru Stiinta, apatrulaterul” s-a incheiat, sambata dimineata, cu un duel cu Pandurii Targu Jiu, pierdut cu 27-31. aEchipa buna”, spune Gabriel Armanu despre adversari. Despre propriul lot, concluziile se amana insa: aNu ne-a folosit la nimic acest turneu. Au fost momente cand nu mai aveam ce sa le spunem baietilor pentru ca trebuia sa stam cu gura pe arbitri. Nu am ce sa le reprosez jucatorilor in conditiile in care, ca sa dau doar un exemplu, arbitrii fluierau pasi fara sa fie. Din cauza acestor probleme nu am avut cum sa ma edific in ceea ce priveste nivelul la care este echipa in acest moment”.
            Partea buna este ca handbalistii bacauani au strans trei meciuri de verificare importante la capitolul pregatirii fizice. Partea proasta: aratam foarte mult, lucru care ma ingrijoreaza. Mai sunt insa doua saptamani pana la primul joc oficial si avem timp sa lucram la finalizare si sa punem toate lucrurile la punct”.
            Handbalistii bacauani au plecat spre casa imediat dupa finalul intalnirii cu Pandurii Tg Jiu, iar ieri au beneficiat de o zi libera. De azi revin la antrenamente, pentru ca joi sa plece la un nou turneu de pregatire, programat la Odorhei. (D.P.)

            „Politica m-a imbogatit cu un diabet”

            Cadru universitar, fost politician, mereu scriitor si publicist de finete, Liviu Antonesei imbina catedra cu radioul si dilemele culturii cu progresul tehnic. Spirit mereu in cautare de noi si noi provocari, Liviu Antonesei este cu siguranta una dintre figurile efervescente ale mediului cultural romanesc. Interviul de mai jos contureaza preocupari dintre cele mai diferite, imbinate cu ironia si problemele cu care ne confruntam cu totii. Doamnelor si domnilor…Liviu Antonesei!

            Reporter:a an contextul ultimei perioade… ce parere aveti despre criza culturii? Sau mai bine, se poate discuta despre o proaspat aparuta cultura a crizei?

            Liviu Antonesei: Criza culturii e dintotdeauna! Daca nu s-ar simti an criza, cultura s-ar multumi cu autoreproducerea, cu rotirea an propriile limite dintr-un fel de moment inaugural. Sigur ca, pe fondul acestei crize permanente, sunt si crize acute si momente de liniste, de asezare, sa evocam momentul de gratie al filosofiei grecesti vechi, cel renascentist, secolul al XVIII-lea francez, filosofia clasica germana – afirmata tocmai cand Germania se afla an una din cele mai puternice crize politice – sau, de ce nu?, momentul Junimii sau cel interbelic, daca ne uitam si an ograda proprie. Pe fondul actualei crize economico-financiare, de buna seama ca se afirma, timid deocamdata, criza nefiind anca la apogeu, si simptomele unei culturi a crizei. an opinia mea, criza economica si criza culturala an faza acuta nu sunt neaparat sincrone. Ma gandesc nu doar la exemplul deja dat al filosofiei germane, dar si la eflorescenta culturala, din mai toata lumea, inclusiv de la noi, din vremea amarii crize” de la 1929 – 1933, 1934! Si acum, desi criza economico-financiara se pregateste sa bata an plin, am senzatia ca proza romaneasca, ca sa nu mai vorbesc de noua scoala de film, se pregatesc de noi succese!

            Rep:a Nu se mai asculta The Doors, si nici nu-si mai bate capul lumea cu greselile lui Platon. Cum vedeti sensul culturii din secolul XXI?

            L.A.: Cred ca Doors se mai asculta, cel putin aici la Iasi, ca m-am angrijit, pe cand faceam o emisiune de radio, sa endoxez tanara generatie, basca l-am evocat pe Morrison antr-o proza care a avut ceva succes si an revista, si an carti! Lasand gluma, trebuie sa vedem si unde se mai asculta si unde nu, unde mai sunt cautate si unde nu greselile lui Platon. De pilda, an Polonia, pe care o vizitez de cateva ori pe an, Doors se vindea atat de bine ancat nu era de gasit doar an nenumaratele magazine de muzica, ci si pe strada la chioscuri. Eu mi-am luat de acolo, de Craciun, filmul, ca aici nu l-am gasit. Iar daca e sa evoc colectiile de texte ale marilor filosofi, am senzatia ca ei mai sunt preocupati de prostiile lui Platon. ansa, trebuie sa nu ne iluzionam. Nu acum si aici, dar nicaieri si niciodata, Platon ori alti filosofi n-au fost si nici nu vor fi pentru amasele largi, populare”, ci pentru niste elite, mai mari sau mai mici dupa timp si dupa loc.

            Rep.: Internet, PC Games, televiziune. Unde credeti c-ar fi locul valorilor, considerate perene, an acest context?

            L.A.: Valorile perene, ca din acest motiv se si cheama asa asi au locul an orice lume normala. Ma refer la cele antice, deci Adevarul, Binele, Frumosul, iar pentru spatiul occidental, sentimentul iudeo-crestin al sacrului, dar si la cele moderne, aduse de revolutiile care au inaugurat modernitatea, adica Libertatea, Egalitatea si Fraternitate, asezate pe temeiul Legalitatii. Deci, indiferent de internet, jocuri si televiziune, daca aceste valori sunt vii, iar eu cred ca anca sunt, traim an normalitatea care de peste doua sute de ani se numeste democratie liberala. Fenomenele evocate de dumneavoastra sunt niste forme, care tin de evolutia tehnologiei si care nu exclud neaparat si explicit valorile. Ca ele pot fi pervertite, antoarse pe dos, e altceva, dar cum aratau ele an societatile totalitare, fie ele fasciste sau comuniste? Ba nu erau egale toate rasele, ba toate clasele, ca sa nu mai vorbesc despre cum aratau alibertatea” sau asolidaritatea”!

            Despre politica
            si alti demoni

            Rep.:a Ati cochetat o vreme cu politica. Ce gust v-a lasat jungla politicii si a politicienilor si ce a generat ruptura de viata politica?
            L.A.:a Din pacate nu doar am cochetat, ci chiar am facut politica, ceea ce m-a ambogatit cu un diabet, o intoleranta la gluten si am avut noroc ca am plecat, totusi, la vreme, anainte de a fi afectata grav inima! Va dati seama cam ce gust mi-a lasat! Scurt spus, ruptura de viata politica s-a produs din pricina dezgustului si a dorintei de a nu-mi compromite numele din pricina prostiei si/sau a ticalosiei altora. Nu-mi pare totusi rau ca am trecut prin aceasta experienta. Pe de o parte, am avut o vizibilitate maxima asupra vietii publice romanesti, pe care nu as fi avut-o altfel, pe de alta, m-am vindecat de orice iluzie legata de politica bastinasa. Pana la experienta exercitiului puterii, credeam ca antr-o parte sunt bunii, an cealalta raii, acum stiu ca bunii sunt extrem de putini, raii legiune si sunt distribuiti, chiar daca nu riguros simetric, an toate partidele.

            Rep.: Tot an ceea ce priveste experientele avute ca membru al unei formatiuni politice, care este impresia pe care v-a creat-o turnura politica de dupa alegeri?

            L.A.: Cred ca am schimbat an balci cu altul si nu neaparat unul de mai mult bun gust! S-a spus ca alianta dintre PD-L si PSD ar fi refacut FSN-ul initial. Nu cred ca e chiar asa, dar oricum e de prost gust si nu stiu cat va dura, mai ales ca exista tensiuni enorme si intrapartidice – sa ne gandim la cazul Oprea! – nu doar antre cele doua partide aliate. Dincolo de faptul ca as preferat o alianta mai solida, mai rezistenta pe fondul crizei ce se instaleaza, exista si o parte buna an acest rau. De acum ancolo, dincolo de oligofrenii politici incurabili, an mod uimitor, unii fiind intelectuali de elita ai acestei tari, nimeni nu va mai cauta angeri an politichia romaneasca, nici partide iesite din Imaculata Conceptiune. Acum, doar cine chiar nu vrea ori e interesat sa nu vrea, mai amparte campul politic authton an angeri si demoni. Nu, sunt toti o apa si un pamant. De altfel, peste tot e la fel, dar noua ne-a luat douazeci de ani ca sa antelegem asta – si nu toti!

            Rep.:a Credeti ca an Romania a anceput sa se inchege o timida cultura politica sau mai degraba este vorba tot de personaje care nu au nimic an comun cu anumite doctrine, dar care aleg calea politicii din interese aproape exclusiv personale?

            L.A.: Daca se anfiripa o cultura politica, daca, aceasta e de gasit mai degraba an Universitati, la facultatile umaniste, si an societatea civila, politrucii nostri iubiti avand cu totul alte prioritati, interesul propriu, avantajele si privilegiile, pe care si le ofera generos chiar si an vremuri grele. Vreau sa fiu limpede, nu condamn interesul personal cu totul, de ce ar mai face cineva politica? Condamn ansa caracterul exclusiv al acestuia si faptul ca adesea excede cadrul legal. Dar ce sa ne miram, cand fugitivul ministru de Interne al acestei aliante, ca si cel an post, au mari probleme cu legea! De cazuri mai celebre, precum dl. Nastase, ascuns sub pulpana trecutului Parlament, nici nu mai vorbesc.

            Rep.: Mai aveti vreo intentie de a reveni an politica? De a fi convins de vreo doctrina sau de vreun personaj? Si daca da… care ar fi conditiile ce ar trebui andeplinite de respectiva formatiune politica/respectiva persoana?

            L.A.:a an nici un caz! Cred ca motivele sunt evidente. Am facut deja politica an ilegalitate, an opozitie si la putere – ultima postura fiind si cea mai ingrata, mai neplacuta! – ce-ar putea sa-mi mai ofere politica an afara de noi boli? Nefiind o structura care sa socoteasca politica o sursa de crestere a nivelului de trai, am trait de fapt mai bine si anainte de a face politica si dupa aceea! Oricum, an momentul de fata nu exista la noi nici un partid si nici o persoana care sa ma poata convinge ca merita sa fac politica! Prima oara, m-au pacalit d-nii Manolescu, Paleologu, Sora, Doinas etc, adica elita PAC! Eu faceam asocietate civila” an Alianta Civica, cum s-ar spune…

            Intre valoare si paideia

            Rep.: Este adusa constant an discutie chestiunea devalorizarii educatiei romanesti, si an special a celei universitare. Din punctul dumneavoastra de vedere, care ar fi de fapt situatia din anvatamantul superior, si ce masuri ar trebui luate de urgenta?

            L.A.:a anvatamantul universitar a ajuns un fel de colhoz, prin numarul studentilor ce excede spatiile universitare si personalul universitar – care umflat fiind cu pompa si el e extrem de degradat! -, care joaca functia de alfabetizare, cand nu de scoala ajutatoare. S-a ajuns aici printr-un cumul de erori. anfiintarea, dupa 1990, a unor universitati de stat an exces, ceea ce a condus la risipra resurselor, deci la subfinantare, deci la aparitia locurilor cu taxa, deci la eliminarea examenului de admitere, cu toate consecintele lor. Se adauga la asta explozia de buticuri universitare anfiintate prin Legea 15/1990, care au anceput sa fie cat de cat reglementate dupa vreo zece ani. Ce trebuia facut – respectiv alocarea resurselor bugetare unui numar de 5 – 6 universitati de stat solide, instalarea de la bun anceput a unei asite” la anfiintarea celor particulare etc – nu s-a facut. Daca mai adaug scaderea pana la nivel de liceu a primului ciclu Bolgona, as spune ca nu se mai poate face nimic! Daca as ancerca sa fiu mai putin pesimist, as propune solutia belgiana. Si ei aveau mai multe universitati decat puteau duce, unele de foarte proasta calitate. Prin mijloace bugetare le-au obligat sa constituie consortii de 5 – 6 universitati, cu una puternica an centru. an timp, lucrurile au anceput sa mearga. Universitatile anexa si-au alocat ciclul de licenta, cele puternice masteratele, doctoratele si cercetarea. Asta ar permite si o mai corecta alocare a resurselor financiare.

            Rep.: antr-o societate acrizata” care este rolul scriitorului, al ideii, al esteticului?

            L.A.: Scriitorul trebuie sa fie un martor si, daca are talentul necesar, un semnal de alarma, un avertisment. Singurul lucru care ne poate scoate din criza, din orice criza, de orice fel, sunt ideile. Fara idei, oricate resurse ai investi an iesirea de criza, e pura risipa de bani si de timp. Fara estetic, ca si fara cognitiv, etic etc, omul este o fiinta incompleta, malformata. Deci toate cele evocate de d-voastra au mereu un rol an viata omului si a comunitatii, cu atat mai mult pe vremuri de criza.

            Rep.:a Considerati ca exista un conflict al culturilor, de tipul celui prezentat de Huntington si nu numai, sau este doar o chestiune artificiala, o idee „umflata” si potentata de media, ca si an cazul crizei economice?

            L.A.: As vrea sa pot raspunde negativ la aceasta antrebare, sau sa afirm ca este o simpla inventie a media, dar din pacate lucrurile nu stau asa. Huntington, dincolo de unele erori de detaliu, a analizat perfect situatia de la anceputul anilor 90 si a descris corect evolutiile pe care le traim. Ca exista un conflict antre lumea noastra iudeo-crestina si occidentala si cea a Islamului radical, e limpede, cum exista si altele de mai mici proportii, antre Islam si hinduism de pilda. La scara istorica, lucrurile pot fi antelese – Islamul e mai tanar cu vreo 500 si ceva de ani decat crestinismul (la varsta de acum a Islamului, noi eram an plina epoca de razboaie religioase intracrestine!) si peste o mie mai tanar decat iudaismul, Islamul a avut o superba Renastere cu vreo patru sute de ani anaintea noastra, recuperandu-ne si o parte a mostenirii greco-latine, dar nu a avut o modernizare proprie – asta anseama si laicitate, castigata de noi acum mai putin de 300 de ani! – maimutarind doar modernizarea occidentala etc. Daca iei doar kalasnikovul, dinamita, televizorul si computerul fara valorile care le-au facut posibile, desigur ca nu le dai cea mai buna antrebuintare! Deci, la scara istorica, lucrurile pot fi antelese, dar nu si acceptate! Ce sper? Ca Islamul radical sa fie domolit de cel moderat, ca lumea islamica sa se modernizeze. Altfel, nu avem solutie an afara segregarii complete ori distrugerea reciproca. Oricum, de la 11 septembrie ancoace, ne dam seama ca Huntington avea dreptate, nu Fukuyama, care acum pare un romantic incurabil.

            Rep.:a Printre planurile de emigrare din ce an ce mai extinse printre tineri, mai este loc pentru paideia?

            L.A.: Pai, de-abia acum ar fi loc mai abitir! Cei care pleaca, ei, da, pleaca an locuri an care educatia e mai pretuita decat aici, deci ar avea interesul sa plece bine pregatiti! Pare cinic ce spun, dar cred ca fiecare individ are dreptul sa-si traiasca viata dupa propria sa alegere, deci unde si cum vrea. Dar nu trebuie sa le adresez eu vreun andemn – an afara acapsunarilor”, oricum, pleaca si cei mai bine pregatiti dintre tinerii nostri. De ce nu ar face-o cand, uitandu-se la TV, dau peste mutrele care ne exaspereaza si pe noi, abatranii” mai antrenati an rabdare?!
            Emilian Berceanu

            Numarul accidentelor de munca a crescut

              Excedent de milioane de lei la fondul de risc

              Nu se stie pe ce au fost cheltuiti acesti bani. Cei mai multi angajatori
              resping consilierea pe probleme de accidente de munca si boli profesionale. Ca atare, solicitarile de prestatii care pot fi
              suportate din fondul de risc sunt foarte reduse. Cota de contributie
              la fondul de risc va fi diminuata.

              Printr-un proiect de lege, afisat pe site-ul Ministerului Muncii, Guvernul intentioneaza reducerea cotei de contributie a agentilor economici la bugetul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale, cunoscut indeobste ca fond de risc. Astfel, in functie de incadrarea in clasele de risc existente, angajatorii vor trebui sa participe la acest fond cu 0,150 pana la 0,850 la suta din fondul de salarii. Cota de contributie ar urma sa se diminueze semnificativ. In prezent, angajatorii sunt obligati sa depuna lunar la fondul de risc intre 0,4 si 3,6 la suta din bugetul pentru salarii (inclusiv pentru salariatii care sunt in concediu medical). Cota de participare la fond se stabileste in functie de clasa si tariful de risc. Activitatile economice sunt impartite in 20 de clase de risc. Cea mai riscanta corespunde clasei 20 de risc si contributia datorata de angajatorii incadrati in ea este cea mai mare, adica de 3,6 la suta.

              Nu se stie unde se duc banii

              Concomitent cu aceasta modificare a legislatiei privind fondul de risc, Guvernul Boc si-a propus, printre cele 67 masuri imediate de combatere a crizei economice, si eficientizarea sistemului de asigurare pentru accidentele de munca si imbolnavirile profesionale. Deocamdata, insa, cert este ca din 2006 incoace, de cand s-a constituit, fondul asigurarilor pentru acestea se inscrie luna de luna cu un excedent considerabil, in timp ce numarul accidentelor de munca nu a scazut iar cel al bolilor profesionale, de asemenea, este aproape constant. Comparativ cu anul 2007, in 2008, in pofida controalelor si a amenzilor dure aplicate celor care nu au respectat normele de sanatate si securitate in timpul lucrului, numarul accidentelor de munca a fost mai mare. Daca in 2007 au fost 76 astfel de evenimente nefericite, in 2008 s-a ajuns la 93. In schimb, din sumele realizate prin colectarea contributiei de la angajatori pentru acest fond nu se cheltuie cu prestatiile si alte activitati ce decurg din scopul infiintarii lui nici a zecea parte. Numai anul trecut si doar pana la 1 noiembrie, angajatorii din judet, obligati sa se asigure impotriva accidentelor de munca si a bolilor profesionale, trebuiau sa vireze la acest fond 8.227.227 lei. In perioada ianuarie-octombrie (10 luni) s-au adunat 8.096.507 lei. Pentru ultimele doua luni din anul trecut se estimeaza ca s-au colectat aproximativ 1.619.300 lei. Anul trecut s-au consumat, insa, numai 455.173 lei pentru prestatiile pe care le implica accidentele de munca si bolile profesionale. Astfel, la 30 noiembrie excedentul la acest fond era impresionant, el ajungand la 7.637.144 lei. Unde se duc acesti bani, conducerea CJP Bacau nu stie, deoarece ade colectarea contributiei si urmarirea datornicilor se ocupa Agentia Nationala de Administrare Fiscala”. Pe de alta parte, Conducerea Casei de Pensii se plange ca nu are parghiile legale necesare pentru a-i constientiza pe agentul economic si angajatii lui cu privire la existenta acestui fond si la prestatiile de care ar putea beneficia salariatul, victima a unui accident de munca sau a unei boli profesionale. aIn plus, cei trei consilieri pe care ii avem nu pot cuprinde toate unitatile, pentru a-i consilia pe angajatori si a-i determina sa ia masurile de prevenire a bolilor profesionale si a accidentelor de munca, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Dar unii angajatori sunt foarte ostili fata de consilierii nostri. Apoi, agentul economic intelege mai greu scopul demersului nostru si, ca atare, si solicitarile de prestatii sociale sunt reduse”.
              Elena Tintaru

              Stocul tine preturile in frau

                De frica falimentului, pietarii nu au trecut la scumpiri

                In Piata Centrala, numarul tarabelor goale este in crestere. Si nu este din cauza gerului. Micii comercianti care vand legume si fructe din import prefera sa stea acasa decat sa plateasca taxa la taraba. Cumparatorii s-au rarit, desi preturile nu au crescut, ci se mentin la nivelul anului trecut. Deocamdata, marfa este din stoc, achizitionata inainte de salturile recente ale euro. La urmatoarea aprovizionare, preturile vor fi altele la importatori. Prin urmare, putini bacauani se vor mai putea apropia de portocale, de lamai sau de legumele turcesti si grecesti.

                aAltadata ieseam pe piata si la minus 17 grade, ne spune Neculai Baciu, comerciant. Nu din cauza frigului sunt tarabele goale. E vina taxelor mari si a situatiei economice”. Unii administratori ai societatilor comerciale care desfaceau pe piata fructe si lgume din import nu mai au bani pentru aprovizionare. Cei care au ramas pe baricade vand inca din stocul facut inainte de Craciun. aCand se va termina marfa vom vedea, spune un alt comerciant. S-ar putea sa inchidem pravalia si sa ne ducem acasa. Si asa s-au rarit clientii”. Din cauza cererii tot mai scazute, intreprinzatorii din piete nu indraznesc sa scumpeasca marfa. La intrebarea aAti aliniat preturile la cursul leu-euro?” pufnesc intr-un ras amar. aNu ne putem noi tine de curs, spune administratorul de la SC Citric. Pai, cine mai vine sa cumpere daca scumpim? Mergem cu preturile de anul trecut. Vanzarea e tot mai proastra, cu fiecare luna, cu fiecare an”. Tot cu tarifele de la inceputul lui decembrie isi expune marfa si Vasile Handaric. aEu de vanzare nu ma plang. Am clientii mei fideli. Deocamdata vand din stoc, de aceea nu am scumpit. Ce va fi, vom vedea”. Neculai Baciu, liderul unui sindicat neoficial al comerciantilor din Piata Centrala, este nemultumit de psihoza creata de criza. aToata lumea ne acuza pe nedrept ca am ridicat preturile. Va dau cateva exemple. Inainte de Anul Nou, lamaile costau 6 lei/kilogramul. Acum sunt 5 lei/kilogramul. Rosiile de productie turceasca si greceasca au scazut de la 7 lei pe kilogram la 6 sau chiar 5,5 lei/kilogram. Bananele se vand cu 4-5 lei/kilogram, de la 6 lei. Ardeii erau 10 lei kilogramul, dar ii vindem acum cu 8 lei”. Toti comerciantii recunosc faptul ca preturile au ramas la acest nivel deaorece marfa este dintr-un stoc achizitionat inainte de ultimele cresteri spectaculoase ale euro.

                Se asteapta
                la ce e mai rau

                In Bucuresti, preturile din piete au saltat chiar si cu 50 %. Este doar o chestiune de timp pana cand se va intampla la fel si in pietele bacauane. Cumparatorii se asteapta la ce e mai rau. aCreste euro, asa ca se vor scumpi toate, ne-a declarat Maria Pricop, pensionara. Va fi greu sa mai facem piata, dar avem nevoie de legume si fructe, de vitamine. Si acuma costa prea mult pentru pensiile noastre. Daca se mai scumpesc…” Elena Toma, pensionara, se hotaraste greu in fata tarabelor. aTotul e scump. Mie mi se pare ca au mai crescut preturile. Nu-mi permit sa iau mai mult de un kilogram de struguri. Ii tin sa ajunga o saptamana”. Dar nu numai pretul legumelor si al fructelor din import sta sub semnul devalorizarii leului. Banalii cartofi autohtoni s-au scumpit si ei, dupa cursul BNR. Daca inainte de sfarsitul anului 2008 puteau fi achizitionati cu 1,2 lei, acum au sarit de 1,5 lei/kilogram. aNu mai facem fata taxelor, este justificarea comerciantilor. Dam 11 lei/zi pentru un metru de taraba in frig, in ploaie si curent. Suntem taxati mai rau decat la standuri, unde sunt conditii mai bune. Cum sa nu scumpim marfa? Toti spun ca facem specula, ca luam cartofii ieftin de la tarani si umflam preturile. Sa vedem de unde mai mananca bacauanii cartofi daca inchidem taraba. Au ajuns sa vina supremarket-urile sa cumpere de la noi, fiindca nu au bani sa se aprovizioneze in cantitati mari”. Desi furtuna scumpirilor nu a ajuns inca in piete, semnalele sunt ingrijoratoare. Comerciantii se tem de faliment si spun ca in primavara vor fi mai multe tarabe goale decat in oricare alt an.
                Doina Mincu

                Fapte instrumentate de politisti si inaintate catre instantele de judecata

                  Dosare penale abeton”

                  Numarul dosarelor complexe solutionate de Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Bacau a atins, numai anul trecut, cifra 51. Pentru 24 dintre acestea s-au intocmit deja referatele de terminare a urmaririi penale, in care invinuitii au fost trimisi dupa gratii. S-a reusit anihilarea unei retele importante de falsificatori de acte, care au dat un tun in mai multe banci din Bacau de peste 170.000 RON. „Totul a pornit de la sesizarea unui administrator de societate comerciala care reclama faptul ca in numele lui a fost emisa o adeverinta in fals, a explicat subinsp. Narcisa Butnaru, ofiter IPJ. Timp de aproape un an, politistii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor au pus cap la cap toate datele din verificari si investigatii cu privire la savarsirea infractiunilor de inselatorie, fals si uz de fals sub inscrisuri private. S-au facut expertize tehnice si contabile, s-a lucrat cu echipe complexe.” Asa au fost prinsi si trimisi in judecata, la inceput, trei persoane, doi barbati si o femeie, care au facilitat obtinerea unor credite bancare de la diferite banci cu alte 19 persoane, care prezentau adeverinte false de salariat, stampilate tot in fals cu stampile de la 9 firme. Capul retelei s-a dovedit a fi un barbat de 38 de ani, care se sustragea urmaririi penale, si pe numele caruia era emis un alt mandat de executare a pedepsei cu inchisoarea pe un alt caz de inselaciune. In dosar, au fost invinuite in final 22 de persoane.

                  Hoti de sefuri

                  O alta lovitura de proportii in Bacau! Doi tineri au recurs la o metoda ingenioasa de a face rost de bani. Ei au dat mai multe spargeri la diferite societati comerciale de unde au sustras cutiile de valori aflate in interior. Cei doi tineri s-au organizat intr-un grup infractional si au dat adevarate tunuri in mai multe societati comerciale. In evidentele politistilor erau inregistrate mai multe dosare de furt, dar cu „autori necunoscuti”. Spargatorii erau ajutati de inca trei prieteni. Ei au furat din mai multe firme bacauane, bunuri, dar si cutii de valori, in care au gasit sume importante de bani.”La nivelul Inspectoratului de Politie al Judetului s-au constituit imediat colective de cercetare pentru prinderea infractorilor”, a mai explicat subinspector Narcisa Butnaru. Totul a fost scos la iveala in noaptea de 17 ianuarie 2008, la ora 2.40, cand un echipaj al Politiei Rutiere a oprit in trafic o Dacia 1310 in care se aflau cinci tineri. La vederea organelor de ancheta acestia au manifestat un comportament simulat, ceea ce a trezit suspiciuni politistilor, care au cerut intariri si au trecut la legitimarea persoanelor. Cei cinci au fost identificati ca fiind Valeriu B. (24 de ani), Claudiu Sorin B. (22 de ani) – frate, Ciprian Marius C. (18 ani), Adrian C. (21 ani) si Ionut Madalin S. (19 ani). Din cercetari s-a stabilit ca Valeriu B. si Ciprian C. sunt autorii furturilor din societatile comerciale. In masina lor au fost gasite un cleste tip agura de lup”, un levier si o secure. Loviturile lor au fost in cascada. Ei au sustras 9 laptop-uri si seifurile, in care se aflaua circa 500 milioane de lei vechi, peste 1.600 de euro, 300 de lire sterline si 25 de dolari. Au mai recunoscut, in timpul anchetei, ca au aruncat cutiile de valori in Siret, in canalul de fuga din zona Rusi Ciutea. Valentin B. si Ciprian Marius C. au fost retinuti, pentru comiterea infractiunii de furt calificat. Impotriva celorlati trei tineri nu s-a putut lua nicio masura intrucat nu s-a putut stabili nicio infractiune comisa de acestia.
                  Roxana Neagu

                  Rubrica saptamanala despre piata de capital

                  Doctor Catastrofa

                  „FED a subestimat extinderea crizei de pe piata creditelor ipotecare cu grad ridicat de risc (subprime) care a provocat pierderi de 133 miliarde dolari” a afirmat reputatul profesor la Stern School of Business din cadrul Universitatii din New York, Nouriel Roubini, intr-un interviu pentru Bloomberg Television. Trebuie sa va atrag atentia ca acest comentariu de mare actualitate nu a fost facut ieri … ci in urma cu un an de zile, in ianuarie 2008!
                  Nouriel Roubini s-a nascut in urma cu 49 de ani in Istanbul, provenind dintr-o familie de evrei iranieni. Detine un doctorat in economie internationala la Harvard. A avansat rapid in cariera, ocupand mai multe pozitii de management in Trezoreria SUA si devenind consilier economic al lui Bill Clinton, la finele anilor „90. Dupa acel moment, cariera sa parea ca se plafonase, iar indoielile sale asupra viitorului economiei mondiale erau total in afara tonului optimist general, mai ales cand, in urma cu cativa ani, a inceput sa vorbeasca despre o destramare totala a pietelor financiare.
                  La o reuniune a Fondului Monetar International din septembrie 2006, Roubini a vorbit despre o iminenta criza generalizata. El a sustinut atunci ca prabusirea pietei ipotecare va antrena o recesiune globala, iar undele de soc vor distruge institutii financiare precum Fannie Mae si Freddie Mac. In acea perioada actiunile celor doua companii se tranzactionau la circa 50, respectiv 65 / actiune. Astazi fiecare din ele valoreaza aproximativ 0.66 !
                  Nouriel Roubini, poreclit si „Doctor Doom” (Doctorul Catastrofa).din cauza previziunilor sale extrem de sumbre, facute intr-o perioada de plin avant economic, a revenit zilele trecute in atentia mass-media din SUA cu o noua prognoza: aCred ca este o mare probabilitate ca pierderile generate de criza creditelor sa ajunga la 3.600 miliarde dolari pentru institutiile americane, jumatate din ele fiind banci si brokeri. Daca aceasta premisa se va dovedi reala, inseamna ca sistemul bancar se afla in insolventa, pentru ca a inceput cu un capital de 1.400 miliarde dolari. Aceasta este o criza bancara sistemica”, spune Roubini. aProblemele de la Citi, Bank of America si alte institutii bancare sugereaza ca sistemul este falimentar. La fel stau lucrurile si in Europa”, a mai adaugat Roubini conform Bloomberg, in cadrul unei conferinte desfasurata saptamana trecuta in Dubai.
                  „Pierderile si reducerea valorii contabile a activelor inregistrate de companiile financiare la nivel mondial dupa declansarea crizei subprime in SUA depasesc acum un trilion de dolari. Presedintele Obama va trebui sa utilizeze un trilion de dolari din fonduri publice pentru a recapitaliza sectorul bancar, asta dupa injectia de 350 milioane facuta de administratia Bush”, a mai spus Roubini.
                  Pentru a completa tabloul american, trebuie sa precizam ca bursele din Statele Unite au inregistrat in ziua investirii noului Presedinte cea mai mare scadere istorica consemnata cu o astfel de ocazie, acest fenomen fiind cu atat mai ingrijorator cu cat este contrar imensului val de optimism si gradului mare de incredere de care se bucura Barack Obama. Cea mai plauzibila explicatie este aceea ca pietele financiare, desi sunt extrem de sensibile, reactioneaza doar pe baza unor elemente concrete. Nici un investitor serios nu are cum sa se astepte la vreo minune care sa se petreaca in prima zi de la inceperea „erei Obama”, acest lucru fiind valabil si pentru cea de a doua sau a treia zi…
                  Pe de alta parte, chiar in absenta vreunui miracol, este rezonabil sa asteptam ca in conditiile in care noua administratie va lua un set de masuri hotarate anticriza, piata va reactiona pozitiv chiar inainte ca aceste masuri sa-si faca efectiv simtit efectul. Insa chiar si pentru un astfel de scenariu optimist, piata are nevoie, in opinia mea, de cel putin cateva saptamani pentru o eventuala stopare a actualului declin.
                  In Romania, pe langa problemele „importate” de la criza financiara mondiala, a aparut in ultima vreme o noua provocare: este vorba despre deprecierea accelerata a monedei nationale in raport cu principalele valute (Euro, Dolar, Franc elvetian, etc). In saptamana precedenta leul romanesca a inregistrat mai multe minime consecutive in raport cu moneda europeana, pe fondul unei deprecieri cvasi-generalizate a tuturor monedelor din regiune. Iata cum comenta domnul Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isarescu, situatia Romaniei: „E bine totusi ca nu vom avea un PIB cu semnul minus. Ceea ce inseamna ca nu intram in recesiune … cursul de schimb e o supapa care se deschide ori de cate ori se inregistreaza astfel de presiuni. … In astfel de conditii, este in firea lucrurilor ca rata de schimb leu-euro sa se inscrie pe curbe care nu convin nici economiei, nici populatiei. Important este insa ca piata valutara spune adevarul”.
                  Domnul Vasilescu incheie consideratiile sale intr-un ton relativ optimist:a „Confruntarea leu-euro pe piata valutara e … un serial cu mai multe episoade. O critica realista a filmului nu se poate opri la un singur episod, cel din ianuarie, pentru a trage concluzii pentru un an intreg. Or, toata agitatia din aceste zile … scoate in fata concluzii care vor fi cu siguranta infirmate de secventele urmatoare. Sa nu ne pierdem rabdarea.”

                  Autorul poate fi contactat pe email: alexandru.finaru@intercapital.ro,a la tel 51.51.75, sau la sediul Intercapital Invest Bacau, Cladirea Albastra et. 6

                  De la capat

                  Stiinta Bacau – CSM Lugoj

                  Dupa o pauza de 36 de zile, voleibalistele de la Stiinta se reintalnesc cu propriul public. Nu este singurul rendez-vous al zilei. Cu o singura victorie in ultimele sase meciuri oficiale, studentele spera sa cunoasca din nou gustul succesului. Premize exista din plin. De cealalta parte a fileului se afla una dintre „cenusaresele” Diviziei A1: CSM Lugoj. Clasata pe locul 10 dupa 14 etape, formatia banateana numara doar doua victorii si e greu de crezut ca o va obtine pe a treia chiar la Bacau. Desi a coborat pana pe pozitia a sasea, Stiinta nu-si poate face probleme pentru un asemenea joc. De altfel, chiar daca au pierdut saptamana trecuta, cu 3-0 la Constanta, primul meci al lui 2009, elevele lui Florin Grapa au oferit o prestatie de un bun nivel. aDe acum asteptam sa apara si rezultatele”, a declarat Grapa, care spera ca echipa sa sa atinga varful formei sportive in play-off. Pana atunci, Stiinta va incerca sa obtina o clasare cat mai aproape de lidera de necontestat, Metal Galati. De altfel, bacauancele vor tine in acest week-end pumnii Metalului deoarece o victorie a campioanei la Piatra Neamt ar permite efectuarea rocadei Unic-Stiinta in clasament. Momentan, Truta si compania nu pot urca mai mult de locul 5, programul etapei favorizand contracandidatele Stiintei. Pentru meciul de azi, cu CSM Lugoj, singurul semn de intrebare il reprezinta utilizarea Angelicai Chivorchian, tragatoarea acuzand o entorsa care a impiedicat-o sa evolueze in ultima etapa. In rest, Florin Grapa va miza pe formula standard de echipa: Nitulescu, Truta, Hosu, Herlea, Anghel, Liulenova, Manu (libero).
                  Programul complet al etapei : Unic Piatra Neamt-Metal Galati, SCMU Craiova-Dinamo Bucuresti, Penicilina Iasi-Rapid Bucuresti, CSM Sibiu-Volei 2004 Tomis Constanta, Stiinta Bacau-CSM Lugoj, CSU Neumarkt Targu-Mures-Dacia Mioveni.
                  Dan Sion

                  Decenii in slujba folclorului

                    Cristian Nastase si Vasilica Tataru la primul album

                    Arata diferit imbracati „civil”. Aproape nu-i mai recunosti pe dirijorul Cristian Nastase si pe tanara si talentata sa sotie, Vasilica Tataru Nastase. Tinuta sport ii da un aer tineresc orchestratorului, in timp ce Vasilica este de nerecunoscut fara coditele impletite. Pe 13 februarie, Cristian Nastase va implini 40 de ani. „20 din ei i-am petrecut pe scena, spune zambind barbatul. Sincer sa fiu, nu stiu cand au trecut. Parca mai ieri am intrat la aPlaiurile Bistriteia. Dar la 40 de ani nu sunt batran, totusi! Nu, cand am o inima tanara si o sotie pe masura”. Incet, dirijorul aluneca pe panta melancoliei si incepe sa desire firul din ghemul amintirilor. „M-am nascut intr-o familie de artisti. Tata a cantat la aPlaiurile Bistriteia, iar eu nu puteam sa fac altfel. M-am angajat in 1987 ca violonist. Doi ani mai tarziu eram dirijorul orchestrei. Aveam doar 20 de ani. Acum, daca stau si analizez, raspunderea mea era mare. Dar atunci nu am vazut lucrurile asa. Am acceptat provocarea si cred ca nimeni nu a avut de pierdut”, marturiseste Nastase. In 1992, ansamblul „Plaiurile Bistritei” pierea. „De fapt, am trecut in custodia Casei de Cultura. Am ramas aici pana in 2000, cand s-a infiintat aBusuiocula. Am migrat impreuna cu aproape toti colegii. In 2005 insa m-am retras din ansamblu. Din cauza banilor, recunosc. Eram platit mai putin ca o femeie de serviciu”, isi aminteste artistul. Familia Nastase era afectata de faptul ca ansamblul „Plaiurile Bistritei” nu mai exista. De dorul acestuia, in anul 2006, Cristian si Vasilica Nastase au pus bazele societatii „Plaiurile Bistritei”.

                    aA crescut sub ochii mei!”

                    Nici Vasilica si nici sotul ei nu se sfiesc sa vorbeasca despre povestea lor de dragoste. „Lumea spune ca diferenta dintre noi este prea mare. Insa mie nu-mi pasa. E viata mea si nu accept sa intre nimeni in ea!”, spune serioasa artista, in timp ce ochii ei cafenii arunca vapai. Vasilica zambeste si acum amintirilor legate de prima intalnire cu sotul ei. „Cred ca aveam vreo opt ani. M-a luat mama la aPlaiurile Bistriteia. Acolo am dat nas in nas cu Cristian. Pentru mine era un idol. El era DIRIJORUL! Mi-a pus mana pe crestet si m-a intrebat daca stiu sa cant. I-am spus ca da. Mi-a cerut sa-i fac o demonstratie. Mi-am dat imediat ghiozdanul jos din spate, mi-am pus mainile in sold si am inceput sa cant”. O umbra de roseata acopera fata oachesa a Vasilicai. Zambetul care i se lipeste in coltul gurii este doar pentru barbatul ei. In afara de Cristian, pare ca nu mai exista nimeni in incapere. Captiv in vraja frumoasei sotii, dirijorul are o clipa de fastaceala. Dar iute isi scutura capul si continua povestea. „A crescut sub ochii mei. Pana la 17 ani era un copil. Apoi, dintr-o data, parca s-a transformat”, sopteste Nastase. Cu o privire albastra mangaie cositele negre ale codanei care zambeste alintat. „Mi-a spus sa nu ma mai alint, ca nu mai sunt copil. Ca nimeni nu se mai uita la mine ca la un copil”, completeaza vesela Vasilica. „aNici macar eu nu ma mai uit la tine ca la un copil!a, i-am spus si eu. Si daca ma mai privesti asa, te sarut! Si am sarutat-o! Asta s-a intamplat pe 17 aprilie 2004. Tot in ziua de 17, dar luna octombrie a aceluiasi an, am facut nunta”, se destainuie Cristian Nastase. Rodul iubirii dintre cei doi artisiti a aparut pe lume la scurt timp de la casatorie. Acum Alin are patru anisori si promite sa calce pe urmele parintilor.

                    Bani, talent si noroc pentru artistii in devenire

                    Vasilica si Cristian Nastase devin foarte seriosi cand diseca lumea artistica din Bacau. „Moldovenii fac muzica adevarata, spune convins dirijorul. Eu am avut ocazia sa cant cu toti marii artisti ai tarii. Doar cu Ioana Radu nu am avut ocazia sa urc pe scena. Asta, daca ma refer la generatia de aur a folclorului. Dintre tinerele talente, de departe cea mai buna este Vasilica”. Femeia isi mijeste ochii migdalati si ii zambeste tandru lui Cristian. „Ce sanse au tinerele talente in ziua de azi?! Toate sansele! Cu doua conditii: sa aiba talent si bani! Nu se poate una fara cealalta”, spune ferm barbatul. „Si noroc!, completeaza iute Vasilica. Fara noroc nu faci nimic”. Cristian Nastase da din cap in semn de aprobare. Ei stiu cel mai bine cat de grea poate fi mana destinului. Dupa 20 de ani de munca artistica, Cristian Nastase considera ca mai are multe de facut in folclor. Si nu singur, ci cu sotia si copilul sau. „Deocamdata, in februarie vom scoate primul album al familiei. Lansarea va fi la Bucuresti, unde va fi un spectacol la care sunt invitat de onoare. Promit ca vor mai fi multe alte albume de familie. Cel mai mult insa ne dorim sanatate, ca restul vine de la sine”, spune Cristian. Din instinct isi arunca privirea spre sotia sa. Gandesc la fel!
                    Lili Adochitei

                    Datornici vanduti la fondul de pensii

                      Numarul contribuabililor salariati este in scadere

                      A crescut, in schimb, numarul celor asigurati direct la Casa Judeteana de Pensii. Dar multi dintre acestia sunt datornici. Anul trecut, Casa de Pensii a reusit recuperarea creantelor de la o treime dintre debitori.

                      Pe langa faptul ca sursele de finantare ale bugetului asigurarilor sociale de stat (sistemul public de pensii) se diminueaza din ce in ce mai mult, numarul celor care contribuie la el nu este mai mare. O dovedeste situatia privind evidenta contribuabililor la sistemul public de pensii inregistrata in 2008 fata de 2007. aNumarul contribuabililor fluctueaza, declara Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. Totusi, nu sunt modificari semnificative fata de anii anteriori”. Din declaratiile privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul amintit depuse de catre angajatori (10.094, lunar) rezulta ca in fiecare luna acestia au achitat contributia pentru un numar mediu de salariati de 119.596. Pentru alte peste 5.400 persoane asigurarea a fost suportata din fondul de somaj, ele fiind concediate. La acestea se adauga 6.427 persoane fizice asigurate direct la CJP, prin contract (3.925) sau declaratie (2.502). Asadar, anul trecut numarul total al contribuabililor a fost de 131.382 persoane. In 2007 numarul salariatilor pentru care s-a virat contributia de asigurari sociale a fost de aproximativ 124.000 iar cel al somerilor indemnizati, de peste 5.000. In schimb, cel al asiguratilor direct la CJP a ajuns la sfarsitul anului la 6.147 (3.654 contracte si 2.493 declaratii). Prin urmare, in 2007 au fost mai multi contribuabili salariati.

                      Mii de persoane fizice debitoare

                      Dar multi dintre cei care au contract direct cu CJP nu-si mai onoreaza de o buna bucata de vreme obligatia de a-si achita contributia. La 31.12.2008, aproape jumatate dintre cei asigurati cu declaratie erau debitori. Astfel, un numar de 1.108 dintre cei 2.502 aveau de achitat la CJP 1.913.606 lei. Dar si 951 de persoane dintre cele 3.925 asigurate pe baza de contract au datorii, restantele lor ajungand la 393.470 lei. La inceputul anului 2008, numarul debitorilor a fost si mai mare. Pe parcursul anului, insa, CJP a trecut la executarea silita a lor, reusind, in final, sa recupereze creante bugetare in suma de 1.559.894 lei de la un numar de 589 persoane asigurate cu declaratie sau contract. Dar mai are de obtinut 1.913.606 lei, de la cei 1.108 debitori.

                      Restantieri multi si la pensiile private

                      Dar debite mari se constata si la fondurile de pensii obligatorii administrate privat. Din documentele depuse in octombrie 2008 la CJP de catre angajatori si persoanele fizice asigurate direct a reiesit ca 86.054 persoane sunt inscrise la fondurile de pensii private obligatorii. Din pacate, ca urmare a nepasarii angajatorului la care lucreaza ori chiar din vina lor, 12.597 persoane care au aderat la un fond de pensii private nu au deloc bani in cont la acesta ori figureaza cu depuneri partiale. Dintre ele, evident, majoritatea o reprezinta salariatii, aproape 12.000 angajati fiind in una din cele doua situatii. In total, un numar de 463 persoane au contul complet gol iar 12.134 il au alimentat sporadic. aAm verificat listele cu conturile goale si am constatat ca salariatii respectivi nu mai lucreaza, sunt in concediu fara plata sau in concediu de crestere a copilului”, a mai spus Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Dar daca in acest caz, vina apartine asiguratilor, in celalalt, cei mai multi nu au in cont toata suma datorata, ca urmare a faptului ca nu le-au virat-o ritmic angajatorul.
                      Elena Tintaru

                      Arsenal la gradinita

                        Bombele au fost pazite toata noaptea de politisti

                        Descoperire socanta in curtea unei gradinite din localitatea bacauana Stefan cel Mare. Miercuri dupa amiaza, in timp ce sapau un sant pentru alimentarea unitatii de invatamant cu apa potabila, cativa muncitori au dat peste un adevarat arsenal de bombe. aErau foarte aproape de suprafata, ne spune Ioan Vlasie, primarul din Stefan cel Mare. Nici la doua palme sub pamant. Prima masura pe care am luat-o a fost sa anuntam politia si sa evacuam copiii.” Imediat o echipa pirotehnica de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bacau s-a deplasat la gradinita pentru a evalua situatia. aan urma cercetarii efectuate cu detectorul de metale din dotare au fost descoperite 2 proiectile perforante de calibru 76 mm, 3 proiectile explozive calibru 100 mm, 1 bomba aruncator calibru 60 mm, 31 focoase proiectil calibru 100 mm, 4 cartuse mitraliera antiaeriana calibru 30 mm, 2 proiectile explozive calibru 25 mm si 1 cartus calibru 14,5 mm”, ne-a declarat sublocotenent Andrei Grecu, ofiterul de presa al ISU Bacau. Cand au vazut ca nu mai contenesc sa descopere munitie, pompierii au insistat sa fie evacuata si
                        populatia din imediata vecinatate a gradinitei. Pirotehnistii au muncit pana la lasarea intunericului, dar nu au terminat de scos bombele din pamant. Asa ca au oprit activitatea, iar ieri dimineata s-au apucat din nou de lucru. aPe timpul noptii zona a fost pazita de politisti si de salariati ai Politiei Comunitare. Totodata, astazi (ieri – n.a.) gradinita a fost inchisa”, mai spune primarul Vlase. Ieri, specialistii de la ISU au avut nevoie doar de doua ore pentru a curata curtea gradinitei de bombe. (Roxana N.)