La 10 ani de la aparitia ideii de construire a parcurilor industriale in marile orase din tara, initiativa pare incremenita in proiect. Sau in esec. Parcul industrial HIT – situat in comuna bacauana Hemeiusi – face nota comuna cu tendinta nationala in domeniu. Nascut dintr-o filozofie practica – aceea de a genera un pol de dezvoltare IT&ampC in judet, Parcul HIT a sfarsit prin a aclimatiza firme care produc diverse componente din mase plastice. In plus, veniturile parcului abia daca acopera cheltuielile lunare cu utilitatile. La aceste dificultati financiare se adauga restante si datorii istorice de aproximativ 3 miliarde de lei vechi pe care parcul le are catre diferiti terti.

aCu un HIT nu se face primavara”

Parcul industrial HIT, situat in localitatea Hemeiusi, nu se abate de la norma nationala. Aici opereaza acum doua firme italiene care produc componente din mase plastice destinate industriei auto sau celei energetice. In prezent, veniturile parcului abia daca acopera cheltuielile lunare, la aceste dificultati adaugandu-se o datorie istorica de aproape 3 miliarde de lei. „Din pacate, ideea IT de la care s-a plecat s-a pierdut pe drum. In afara de Bucuresti, Cluj sau Timisoara firmele IT nu s-au ingramadit in teritoriu”, recunoaste Adrian Iordache, directorul HIT Park. Eu am tot spus: cu un HIT nu se face primavara. Producem cat sa ne acoperim cheltuielile. Parcul e calculat sa fie profitabil la un grad de umplere de peste 70 la suta. In prezent, el e ocupat doar in proportie de 65 la suta. Suntem cu nasul deasupra apei, cat sa respiram”.
Blocaj general din toamna lui 2008

Potrivit directorului HIT, in octombrie 2008 lucrurile au luat o intorsatura puternic nefavorabila parcului. Un producator a parasit parcul din motive de criza financiara, iar de atunci situatia s-a blocat. „Firmele isi conserva resursele financiare. Practic, din octombrie 2008 nu s-a mai miscat nimic. Nu se poate ca HIT-ul sa duduie cand intreaga economie e la pamant. In plus, legea parcurilor industriale nu ofera nicio facilitate fiscala investitorilor. Doar o chirie modica, situata intre 2 sau 4 euro pe metru patrat”, a explicat Iordache. Acesta a mai spus ca se asteapta la un viitor economic neconfortabil pentru parc, in conditiile in care peste trei sferturi din firmele IT bacauane au falimentat odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. „Daca ne-am fi axat strict pe inchirieri am fi dat tot parcul demult. Am avut cereri de brutarie sau de spalatorie de masini”, dezvaluie directorul HIT. Doua companii italienesti ocupa in prezent mai multe hale de productie din parc, insa investitia initiala, ridicata la 7,4 milioane de euro si destinata industriei IT pare trecuta pe linie moarta. Definitiv.

Parcul Industriala Buhusi, la ora rezilierii contractului

In sedinta sa din luna mai, Consiliul local Buhusi a reziliat contractul care viza realizarea Parcului Industrial Buhusi de catre firma ARRES Onesti, invocand faptul ca aceasta nu a respectat clauzele contractuale. Firma castigase in 2005 licitatia de concesionare pentru trei parcele cu o suprafata de 116.514 mp de teren, 19.342 mp de constructii si o suprafata de 4.207 mp platforme industriale betonate. Prin contract, ARRES se obliga sa realizeze 5.000 de locuri de munca. Potrivit proiectului, din 2005 trebuia sa anceapa deja angajarea unor salariati. N-a fost sa fie. Relatiile dintre partile contractante au devenit din ce in ce mai tensionate si s-a ajuns la rezilierea amintita. Atat Consiliul Local, cat si ARRES au formulat pretentii de despagubire. Instiintata de reziliere, firma ARRES a comunicat faptul ca nu a renuntat la drepturile contractuale si nu a exclus arbitrajul instantei. Aceeasi firma a acceptat sa participe la o intalnire, in ziua de 9 iulie, cu reprezentantii Consiliului Local, in vederea gasirii unei asolutii amiabile” de incetare a raporturilor contractuale.

Lucian Bogdanel
Ion Fercu

Bacauanii care si-au propus sa isi debranseze in aceasta vara apartamentele de la CET au fost tinuti pe loc pana la elaborarea unui regulament in acest sens. In ultima sedinta a Consiliului Local Bacau, alesii au ridicat mana si i-au transformat pe locatari in prizonierii sistemului centralizat de incalzire. Regulamentul nou de debransare impune reguli draconice, gandite special pentru a impiedica evadarea din sistem.

– Proprietarul care intentioneaza sa-si debranseze apartamentul trebuie mai intai sa obtina acordul vecinilor si sa-i convinga sa dea declaratie in fata notarului. Daca reuseste, trebuie sa scoata din buzunar 18 lei pentru fiecare declaratie.
– Urmatorul pas este instiintarea asociatiei despre intentia de debransare.
– Noul regulament il obliga pe proprietar sa intocmeasca pe cheltuiala sa un referat tehnic de specialitate. Expertul va calcula pierderile pe coloane. Vor fi evaluate: efectele asupra confortului termic din cladire, necesarul de caldura in bloc dupa debransare, sarcina termica aferenta partilor comune si posibilitatea mentinerii sau inlocuirii aparatului de masura montat pe bransament. Nu in ultimul rand, va fi evaluat efectul asupra mediului, prin eliminarea gazelor arse, si se vor propune solutii.
– Referatul tehnic trebuie aprobat de CET. Dupa aceea, va fi depus la asociatia de proprietari, unde va fi analizat in adunarea generala.
– Proprietarul trebuie sa obtina de la Primaria Bacau si o autorizatie de constructie pentru a realiza instalatiile din apartament.
– Lucrarile de debransare vor fi executate numai de echipele de la CET.

aNi se incalca dreptul de proprietate!”

Locatarii afectati de acest nou regulament sunt indignati. „Ni se incalca dreptul de proprietate, ne-a declarat Lucia Popovici, proprietara unui apartament de pe strada Mircea Eliade. CET-ul si primaria ne obliga sa umblam pe drumuri si sa scoatem aiurea bani din buzunar. Ce inseamna acest referat tehnic? Cine il face? Poate sunt angajati de la CET care se vor ocupa de asta, prin diferite firme. Vecinii nostri s-au debransat usor, iar noua ni se pun bete in roate.” Ca multi alti locatari, Lucia Popovici a pregatit debransarea din timp. Are deja centrala cumparata si instalata, a modificat instalatia din apartament si mai astepta avizul de la CET. Acum va fi obligata sa faca toate formalitatile impuse prin regulament.

Ia expertul de unde nu-i

Cea mai mare problema o va constitui referatul tehnic. Am incercat sa gasim un specialist pentru expertiza termica. Ca orice locatar, am cerut informatii de la CET. Ni s-a explicat amabil ce prevede regulamentul, dar nu si unde putem comanda acest referat tehnic. Am incercat la firme de instalatii din oras. Ni s-au propus tot felul de variante pentru intocmirea proiectului de gaz, dar nu si pentru cel termic. Am incercat sa stabilim pasii pentru obtinerea autorizatiei de constructie. De la Inspectoratul de Stat in Constructii am fost indrumati spre Primaria Bacau („Doar daca va cer aviz de la noi, ni-l solicitati”). De la primarie ni
s-a spus ca trebuie sa obtinem un certificat de urbanism (pentru instalatia din apartament?!!!) si apoi autorizatia. „Pentru mai multe amanunte sa discutati cu persoana care se ocupa. Nu este in birou si nu stiu cand vine.”

aO aberatie!”

Asociatiile de proprietari nu vor putea respecta acest regulament. Fiecare cerere de debransare trebuie aprobata de adunarea generala. „Facem adunare pentru fiecare debransare? Vom sta numai in sedinte. Adunarile se convoaca dupa niste reguli si au avut loc deja pe anul 2009. Este o aberatie! Sunt loviti cei mai necajiti, care nu au avut bani sa se debranseze, dar o fac acum de nevoie fiindca nu mai pot plati facturile „, ne-a declarat Constantin Ciobanu, administratorul As. Oituz 1.

Doina Mincu

Doua familii din Itesti se razboiesc de un an, aruncandu-si acuzatii dintre cele mai grave. Motivul disputei lor e Alexandra, nepotica lor, de 5 ani. Bunicii paterni o acuza pe mama si pe parintii acesteia ca neglijeaza copilul, iar pe angajatii primariei ca nu au intocmit obiectiv ancheta sociala.

Camelia si Titi au trait impreuna pana anul trecut, cand tanara s-a intors din Italia si a anuntat ca vrea sa se desparta. Cei doi au o fetita de cinci ani, care a crescut in casa bunicilor dinspre tata. Dupa izbucnirea conflictului, femeia s-a mutat la parintii ei si s-a adresat instantei solicitand incredintarea copilului. Inainte de finalizarea procesului, mama a obtinut o ordonanta presedintiala si a luat fetita cu executorul judecatoresc. Aurica Amarandei, bunica paterna, cea care a crescut-o, ii acuza pe Stelian si Emeritiana Turculet, bunicii materni, ca „nu au grija de fetita”, „o tin nemancata” si anu o duc la gradinita”.”Vorbesc vulgar”, „sunt alcoolici si violenti”, „trec in fiecare zi cu plasele de bautura”, intervine Costica Amarandei, bunicul patern. Ploaia de acuzatii nu se opreste.a Despre nora lor, batranii spun ca „in Italia, a dat de gustul banilor” si nu mai vrea sa traiasca cu Titi. Si acum „vrea bani, pensie alimentara”, de asta se lupta, nu de dragul copilului.

aDin fata casei mi-a luat-o!”

Ajungem si la bunicii materni. Stau cu chirie, dar casa e una obisnuita, conditiile, „ca la tara”, dar au tot ce le trebuie. Fetita nu pare deloc „nemancata”, dimpotriva. Si e frumusica foc, carliontata, imbracata ingrijit. Bunicii materni se apara si spun ca reclamantii asunt niste mincinosi” si ca fetita o duce mai bine la ei, veniturile lor fiind mai mari. Stelian Turculet are o pensie de 8 milioane de lei vechi, iar fiica lui, mama Alexandrei, are un salariu de 10 milioane/luna. Bunica afirma ca adversarii lor tin mortis ca cei doi tineri sa se impace nu atat de dragul fetitei cat pentru ca fiul lor, Titi, sa scape de obligatia de a plati pensie alimentara fetitei. „Din fata casei mi-a luat-o, acuza Emeritiana Turculet. De asta nu o ducem la gradinita, de frica, ne-a anuntat ca o fura”. Mergem si la primarie, E. Amarandei acuzandu-i pe functionari ca nu au fost corecti. In apararea lui, viceprimarul Petrica Bucean aduce actul: „Ancheta sociala a fost facuta la fata locului, nu din birou, cum spune Amarandei. Noi am prezentat ambele locuinte, situatia proprietatilor si veniturilor, iar instanta va decide”. Bunicii paterni au casa, teren si animale, ceilalti au o pensie, plus salariul mamei. Primii spun ca o iubesc mai mult pe Alexandra pentru ca a crescut la ei,a ceilalti sustin ca e dreptul mamei sa-si ia fetita. Isi arunca jigniri si se invinuiesc de neglijenta, alcoolism, violenta. Acoperind toata aceasta larma, imi staruie in urechi o voce: „Eu vreau sa stau si cu taticu, si cu mamica!”. Era marturisirea Alexandrei, fetita care, din dragoste, a fost luata cu executorul judecatoresc.

Silvia Patrascanu

Evenimentele anilor 1997-2001 din Romania, Franta, din lumea intreaga: Sanda Stolojan le comenteaza cu discretie, dar diagnosticele ei sunt precise, iar judecata morala e mereu prezenta. Cateva teme la care autoarea revine aproape obsesiv: ecourile jurnalelor ei precedente publicate la Humanitas (Nori peste balcoane, 1996, Ceruri nomade, 1999), prietenia intelectuala cu Cioran, spiritul francez si duhul romanesc, Franta si Romania puse mereu fata in fata – polii intre care oscileaza necontenit sufletul autoarei. Din ce in ce mai prezenta, moartea: prieteni atinsi de boli grave, prieteni sau simpli cunoscuti care dispar, inevitabila presimtire a propriului sfarsit. Si totusi, Sanda Stolojan pare impacata in aceste pagini. Anii ei de amurg au fost cu adevarat senini. aUnghiul din care scrie Sanda Stolojan este cel al privitorului privilegiat. Extrem de vizuale, notatiile sale dau, pe mari portiuni, senzatia unor pelicule din perioada filmului mut… Martor lucid al celor mai spectaculoase intamplari ale exilului romanesc de la Paris din ultimele trei decenii, Sanda Stolojan e infinit mai mult decat un memorialist. Ea este un intelectual de cea mai buna conditie care nu preia din realitate decat ceea ce a trecut prin propria ei ratiune”, spune Mircea Mihaies, in revista „Cuvantul”.

Bacauanii din apartamentele bransate la CET nu mai au, de miercuri, apa calda, ca urmare a masurii luate de E.ON Gaz, de sistare a furnizarii gazelor naturale catre societatea de termoficare. „Incepand cu data de 24 iunie, ora 12.00, E.ON Gaz a trecut la sistarea gazului catre societatea noastra, ca urmare a neachitarii debitului de 15.866.703 lei, din care 4.443.908 lei sunt penalitati”, ne-a declarat Elena Carnu, purtator de cuvant al CET Bacau. La sfarsitul lunii mai, CET avea de recuperat de la asociatiile de proprietari si agentii economici deserviti suma de 25.096.650 lei, din care peste 10 milioane de lei reprezinta penalitati. CET negociaza cu furnizorii de gaze posibilitatea platii esalonate a debitului, pe masura recuperarii sumelor datorate de consumatori. (D.Mincu)

Comisarul sef Vasile Puscasu este de ieri noul comandant al Politiei Municipiului Bacau. El a luat concursul de ocupare a functiei de sef al institutiei, devansandu-l pe cms. sef Cristian Cretu, actualul sef al Sectiei 2 Politie. „A fost un examen solicitant, foarte greu, mai ales ca doi dintre membrii comisiei au venit de la Bucuresti. Am fost nevoit sa ma pregatesc intr-un timp destul de scurt, de numai 2 saptamani, motiv pentru care am slabit si 4 kilograme, ne-a declarat usor amuzat, dar si bucuros de reusita comisarul sef Puscasu. Imi propun ca de pe acest loc sa cresc siguranta cetateanului in orasul Bacau si sa strang in acest scop colaborarile pe toate fronturile. Este obiectivul meu principal, alaturi de echipa mea.” Puscasu a asigurat si interimatul pe aceasta functie in ultimele trei luni, timp in care deja si-a pus amprenta in organizarea institutiei prin instituirea unui registru de evidenta si inregistrare a muncii tuturor subordonatilor din sectoarele de activitate. (R.N.)

Situatia de la ALBRAU Onesti s-a rezolvat, dupa cateva zile de incertitudine si incurcaturi. Actionarul principal Vasile Ciobanu a declarat, marti, ca societatea a primit din nou permisiunea sa faca export si ca toate operatiunile comerciale si de productie au reintrat in normalitate. „Acum este totul in regula, cei de la Bucuresti ne-au informat ca nu mai sunt probleme si ca ne-au deblocat activitatea de export. Nu mai avem de facut alte demersuri, asa ca lucrurile sunt in regula”, a declarat Vasile Ciobanu. Activitatea firmei onestene fusese in pericol sa fie oprita complet din cauza unei datorii de un leu la bugetul de stat. Culmea, si acea suma fusese achitata, cu cateva zile inainte, insa autopritatile vamale nationale au blocat, temporar, dreptul producatorului de bere de a-si exporta marfa, creind astfel o serie de neplaceri firmei onestene. In cele din urma, totul s-a incheiat fara alte probleme pentru ALBRAU. (C.P.)

Miercuri, la Galeria „Frunzetti” a Uniunii Artistilor Plastici, a avut loc decernarea premiilor, pe anul 2008, ale Uniunii Scriitorilor din Romania, Filiala Bacau. Festivitatea s-a ridicat la nivelul asteptarilor. Atmosfera a fost vesela, relaxanta, toti cei prezenti simtindu-se ca intr-o mare familie. „Sarcina juriului nu a fost usoara, dar a trebuit sa ne achitam bine de treaba cu atat mai mult cu cat suntem la ultimul mandat”, a punctat presedintele juriului, criticul literar iesean Alexandru Dobrescu. Din juriu au mai facut parte criticii literari Gheorghe Dragan, Constantin Calin, Marius Manta, Constantin Dram. Premiile, care au intrunit „prin consens” votul juriului, au fost decernate scriitorilor: Constantin Romanescu (Premiul pentru eseu -„Foisorul de ascultat ploaia”), Valeria Manta Taicutu (Premiul pentru critica-istorie literara – „Romanul inorogului”), Sorina Munteanu (Premiul pentru traducere – „33 de poeti greci contemporani”), Ionel Necula (Premiul pentru publicistica literara – „Disconfortul de a fi roman”), Vasile Proca (Premiul pentru literatura – „Variatiuni Goldberg”) si Ovidiu Genaru („Trandafir cu venele taiate”). Acesta din urma nu a fost prezent la decernare, fiind in Sicilia. De ani buni, singurul sponsor al premiilor USR, filiala Bacau, este Sergiu Sechelariu. Si la aceasta editie, omul de afaceri bacauan a oferit fiecaruia dintre merituosi cate un premiu. (G. Pop)

Cu o intarziere de doua saptamani fata de data prevazuta initial (10 iunie), blocul ANL din strada Fagaras a fost dat ieri in folosinta, dupa ce reprezentantii Agentiei Nationale pentru Locuinte au efectuat receptia imobilului. Blocul dispune de 21 de apartamente, iar 80 la suta din proprietari sunt beneficiarii unei subventii de 30 la suta (pana in 15 mii de euro) prevazuta de lege. Potrivit sefului oficiului ANL Bacau, Constantin Strugariu, tot mai multi tineri doritori de locuinte realizate de Agentie nu primesc certificat de solvabilitate de la bancile creditoare. „Clientii se intorc de la banci fara certificate care sa le ateste solvabilitatea. Blocul receptionat e finalizat in proportie de 99 la suta. 1 la suta inseamna conectarea ansamblului de patru blocuri la reteaua de alimentare cu energie electrica”, a explicat Strugariu. Imobilul a fost construit prin credit ipotecar, iar beneficiarii sunt in general familii tinere. (L.B.)

Afluenta mare de spectatori la Festivalul „Ion Dragoi” desfasurat, din cauza vremii nefavorabile, la Casa de Cultura a Sindicatelor din Bacau. Chiar daca ploaia a incercat sa tulbure editia aniversara a festivalului, asta nu a impiedicat ca spectacolul sa se desfasoare cu acelasi succes pe care l-a avut si in editiile anterioare. Asa cum ne-au obisnuit organizatorii, Ansamblul Folcloric „Busuiocul” din Bacau si Societatea Romana de Televiziune, festivalul cultiva tinerii talentati in cantecul popular in special, dornici sa se lanseze pe scena concursurilor „Tezaur folcloric – Mostenitorii” sau „Mugur de tezaur”. „Faptul ca festivalul a ajuns la cea de a X-a editie demostreaza originalitatea si puterea de atractie a acestui spectacol. Cred ca este bine sa ne readucem aminte de Ion Dragoi violonistul, recunoscut ca un excelent interpret al folclorului din zona Bacaului. Vioara lui Ion Dragoi este nemuritoare, maestrul fiind un adevarat vrajitor al arcusului, asa cum mai spun multi dintre cei care l-au cunoscut sau i-au fost elevi”, ne-a spus Alexandru Oprea, profesor la Conservatorul din Bucuresti. Spectacolul, prezentat cu inteligenta de Marioara Murarescu, a avut succes la publicul bacauan care a apreciat cum se cuvine calitatile vocale si interpretative, repertoriul, cunostintele privind zona etnofolclorica din care provin, autenticitatea si valoarea costumului popular. Ansamblul Folcloric „Busuiocul” impreuna cu solistii vocali si grupurile instrumentale au oferit celor prezenti momente de incantare. Spectacolul a avut un punct de maxim atunci cand pe scena a evoluat Maria Salaru. (Gabriel Pop)

Ansamblul „Ciobanasul”, coordonat de profesorul Mitica Pricopie, a luat premiul l la Festivalul International de Folclor aDobroge, mandra gradina”, care s-a desfasurat in perioada 17-21 iunie, concomitent la Eforie Sud, Mangalia si comuna Albesti din Constanta. La importantul concurs-festival de folclor au luat parte 32 de ansambluri populare din Romania, Republica Moldova, Turcia, Ungaria, Bulgaria, Serbia si Belarus. Cei 26 de copii bacauani de la Ciobanasul au impresionat juriul, care le-a acordat primul loc la sectiunea aCopii si tineri interpreti”, o diploma de onoare pentru participare si o alta, de excelenta, pentru profesorul bacauan Mitica Pricopie. aNe bucuram ca eforturile acestor copii talentati au fost apreciate de juriul de la Festivalul aDobroge, mandra gradinaa”, ne-a declarat Mitica Pricopie, director Ansamblul „Ciobanasul”. Participantii la Festivalul aDobroge, mandra gradina” si-au platit 50% din cheltuieli. Fiecare elev bacauan de la „Ciobanasul” a platit aproximativ 250 lei pentru cinci zile de concurs, dar si de distractie la malul marii. Jumatate din pretul pentru cazare si masa a fost acoperit de autoritatile locale constantene. (Mircea M.)

Decesul celui care a fost Gheorghe Branche a intristat intregul mediu bancar din judetul Bacau, deoarece domnul Branche a fost unul dintre cei mai importanti conducatori de banci din ultimii 50 de ani. A condus Banca de Investitii, transformata dupa Revolutie in BRD, peste 41 de ani, timp in care a coordonat proiecte de investitii de importanta capitala pentru economia judetului. Cei care au lucrat cu dansul si-l amintesc ca pe un om corect, riguros, ambitios, un profesionist desavarsit si un coleg de nadejde. Doamna Elena Logoteti, fost inspector de investitii in cadrul Bancii de Investitii, a fost colega timp de 28 de ani cu Gheorghe Branche. aCu dansul director la banca, Bacaul a avut, intre 1965 si 1987, unele din cele mai mari investitii la nivel national. Este vorba de gestionarea unor credite importante, pentru platforma petrochimica Borzesti, inclusiv cu licente straine, dar si pentru infiintarea CET Bacau. A fost un profesionist foarte bun, ambitios, a format o echipa exceptionala. A crescut doi copii educati, iar dincolo de munca, era si un om deosebit. Tinea la oamenii cu care lucra, a instituit traditia unor intalniri la sfarsit de an financiar sau la alte ocazii, cu toti colaboratorii”, l-a caracterizat doamna Elena Logoteti pe fostul sau coleg. aAstazi mi-am amintit cu sotul meu cum domnul Branche l-a ajutat cu un bilet la Covasna, pentru ca numai dupa cateva ore sa aflu ca nu mai este printre noi. Sunt foarte emotionata”. Si actualii bancheri deplang disparitia domnului Branche. aA infiintat, in 1997, sucursala Bacau a Bancii Transilvania, a fost primul director al sucursalei. Regret disparitia domniei sale, este o pierdere, pentru ca a fost un profesionist, un om care si-a pus amprenta, prin realizari de exceptie si o cariera exemplara, asupra mediului economic bacauan”, a declarat Marius Savin, directorul Sucursalei Bacau a Bancii Transilvania. Chiar si cei care au lucrat doar cativa ani cu domnul Branche au ramas cu amintiri frumoase. aA fost decanul de varsta in BRD, un om foarte cunoscut. A lucrat cu toate societatile mari, cu clienti importanti. Cunostea foarte bine piata, mediul economic, a coordonat credite importante, proiecte mari de investitii, finalizate cu succes. Era un bun strateg, un profesionist in adevaratul sens al cuvantului”, a spus si Emil Pantica, director la Sucursala Onesti a Bancii Transilvania. Ne alaturam si noi celor care regreta decesul domnului Gheorghe Branche. (Codrin Pop)

Profesorii care participa la Bacalaureat inca nu stiu cu cat vor fi platiti. Se aude doar ca plata va fi cu 50 la suta mai mica fata de anul trecut, dar nu a aparut inca ordinul de ministru care sa ofere date concrete in acest sens. Tocmai de aceea, printre cadrele didactice au aparut deja discutii. Nici Inspectoratul Scolar nu are un raspuns. Din cei 200 de profesori ce trebuiau sa participe la examenul de Bacalaureat, 14 s-au retras.

Incertitudinea planeaza printre profesorii examinatori de la Bacalaureat. Desi examenul a inceput de doua zile, nici acum cadrele didactice nu stiu cu cat vor fi platite pentru munca lor, atat pe partea de supraveghere, cat si pe partea de corectare a lucrarilor. De aceea, sindicatele spun ca este posibil ca profesorii supraveghetori sau corectori sa nu mai vina la examen. Problemele au inceput inca din prima zi, cand din cei 200 de profesori inscrisi pe lista principala de cadre ce vor supraveghea si corecta examenul, deja s-au retras 14. „S-a intocmit o lista principala, au fost sunati toti profesorii si 14 dintre ei nu au confirmat, a declarat prof. Daniela Bilbor, inspector scolar. Am apelat la lista de rezerva, astfel ca luni, 22 iunie, la ora 07.30, comisiile erau complete la inceperea examenului. Eu zic ca procentul nu e mare. De la tragerea la sorti de repartizare a profesorilor pe comisii, s-au mai retras apoi alti 6 profesori. Deocamdata nu sunt probleme.”

Nemultumiti, dar tacuti

De cealalta parte, chiar daca discutii sunt, profesorii membri in comisiile de examinare recunosc sincer ca sunt nemultumiti, dar nu vor sa comenteze. Unii dintre ei se multumesc cu putin, altii spera ca vor fi totusi platiti dupa munca depusa, insa majoritatea nu uita ca sunt dascali, care trebuie sa dea un exemplu elevilor. „Totusi dascalul ramane apostolul societatii”, a spus sec prof. Ioan Balcan, vicepresedinte de comisie. „Sunt nemultumiri, dar vad ca in fiecare zi colegii vin”, adauga si prof. Adriana Costandache, membru comisie la „Ferdinand I”. Sindicalistii spun ca au ancercat diverse solutii pentru a primi mai multi bani, dar an zadar. Presedintii de comisii, majoritatea lor veniti de la Iasi, dar care doar supravegheaza buna desfasurare a examenului, se arata ingrijorati de faptul ca este posibil ca problemele cele mai mari sa apara mai ales atunci cand incep probele scrise. Totul se va decide numai in momentul in care apare ordinul de ministru privind plata acestor ore. Pana atunci, peste examenul de Bacalaureat, desi este in plina desfasurare, planeaza incertitudinea. Este posibil ca dascalii sa plece in masa de la examen in momentul in care vor afla cu cat sunt platiti. Asta numai daca apare ordinul.

Roxana Neagu

Spitalele bacauane au deficit de medici. Se scot la concurs zeci de posturi, dar acestea nu se ocupa. Lipsa locuintelor este una dintre cele mai importante piedici in atragerea medicilor.

La sesiunea din martie, doar 7 doctori au „concurat” pentru 43 de locuri. Prin redistribuire la nivel national, o doctorita din Constanta a ajuns in Bacau. S-a oprit la Directia de Sanatate Publica. Cum a venit, asa a plecat. Desi specialitatea sa, oncologie medicala, este deficitara in Spitalul Judetean de Urgenta, doctorita a plecat acasa, cand a aflat ca nu va avea locuinta de serviciu. Din salariul sau de aproximativ 2.000 de lei nu si-ar fi permis plata chiriei in euro pentru un apartament. Medicul s-ar fi multumit si cu o camera in spital, insa la SJU nu exista asa ceva. Conducerea SJU sustine ca medicul in cauza nu i s-a adresat pentru a-l sprijini. Pe de alta parte, afirma ca nu intra in atributiile ei sa asigure cazarea medicilor care nu au locuinta. aLegislatia spune clar ca de problemele care sunt de natura locativa trebuie sa se ocupe Directia de Sanatate Publica, declara Dan Stoica, managerul SJU. DSP trebuie sa ia legatura cu primariile, in acest sens”. In prezent, spitalul nu dispune de spatii care pot fi amenajate pentru locuit. Totusi, aceasta posibilitate va fi in maternitate, dupa finalizarea reabilitarii ei. Aici vor fi saloane numai cu doua paturi si cu grup sanitar propriu, carora li se va putea da destinatia de locuinta. aIn maternitate este posibil sa se construiasca si rezerve pentru medici, unde sa se cazeze temporar, chiar si cei care lucreaza in alte spitale”, conchide managerul SJU.

Elena Tintaru
Doina Mincu

Cabinetele parlamentare „inghit”, lunar, sume uriase din buzunarul contribuabililor. Cei mai multi dintre oamenii care incearca sa gaseasca sprijin la parlamentarii de Bacau sunt indrumati catre diverse institutii sau primesc explicatii si… cam atat. Exista, ce-i drept, si parlamentari care vin la cabinet, isi tin audientele si au o comunicare constanta cu angajatii care preiau cazurile.

Parlamentarii primesc de la buget intre 90 si 110 milioane de lei vechi/luna pentru functionarea birourilor din teritoriu, bani din care platesc doi consilieri, eventual un sofer, achizitioneaza hartia, achita chiria, telefonul, internetul, curentul etc. Consilierii sunt in fiecare zi la cabinet, iar parlamentarii vina vineri si sambata. In biroul din Bacau al deputatului Gabriel Vlase, PSD, l-am gasit, ieri, pe Bogdan Chiscoci, consilier. El afirma ca aici vin zilnic cetateni, majoritatea acu probleme personale, unele care tin de CL Bacau, altele de CJ, arata Chiscoci. Noi ii consiliem, ii indreptam spre institutiile care trebuie sa rezolve cazul respectiv sau ii programam in audienta”. Gabriel Vlase tine audiente in fiecare vineri, intre orele 10 si 16. Radu Catalin Mardare, senator PSD, are biroul in Casin. „Oamenii vin cu tot felul de probleme, de la dosare de pensionare la care nu au primit raspuns pana la retrocedari”, declara Mardare.
Senatorul Gabriel Berca si deputatul Ionel Palar, ambii liberali, au biroul parlamentar la sediul judetenei PNL, unde sunt gasiti de cetateni vineri, de la 13 la 19, si sambata, de la 9 la 13. In timpul saptamanii, petentii sunt intampinati de consilieri. „Vin cam 3-4 pe zi, iar la audiente in jur de 20, afirma Petru Enasoae. Si azi au fost cativa. Cele mai multe sesizari vizeaza retrocedari amanate, ajunse in instanta, si probleme sociale, cum ar fi lipsa unei locuinte. Noi ii sfatuim si incercam sa-i ajutam, dar multi nu indeplinesc criteriile, desi au necazuri mari”. Gabriel Berca si Ionel Palar tin audiente si in Garleni, Itesti, Hemeiusi, Blagesti etc. „Sorin Nastase si Petru Enasoae, consilieri, fac teren si se intalnesc cu cetatenii, iar unde sunt solicitari, ne ducem si tinem audiente”, arata Ionel Palar. Cele mai frecvente sesizari privesc restituirea proprietatii, apoi asfaltarea drumurilor, repararea scolilor etc.

Retrocedari si cazuri sociale in meniul deputatilor democrat-liberali

Cele mai frecvente teme de audienta se refera la cereri de retrocedare a unor suprafete de teren, dar si sprijinirea cazurilor sociale. Biroul parlamentar al deputatului Adrian Popescu genereaza cheltuieli de aproape 100 de milioane lei lunar. Circa jumatate din suma e cheltuita pe materiale de intretinere (48 de milioane), iar peste 31 de milioane de lei reprezinta salariile personalului ce deserveste biroul. Potrivit consilierilor deputatului, in fiecare luna biroul receptioneaza aproximativ 20 de plangeri si cereri de audienta.
Un alt deputat democrat-liberal, Vasile Gherasim, detine un cabinet parlamentar la Moinesti, in colegiul uninominal in care a candidat. Cheltuielile cabinetului ating suma de aproape 100 de milioane. Jumatate din bani reprezinta salariile angajatilor, in timp ce cealalta jumatate e cheltuita pe materiale de intretinere.

Lucian Bogdanel,
Silvia Patrascanu,
Codrin Pop