Contradictiile legislative blocheaza improprietarirea a 383 de localnici din Brusturoasa. Instantele au decis pe baza Legii 400/2002 dar institutiile se ghideaza dupa Legea 247/2005. Daca ND Ghika va castiga procesul cu institutiile statului si va lua padurile, cei din Brusturoasa se vor alege cu despagubiri. Locuitorii din Brusturoasa asteapta sa intre in posesia a 1387 de hectare de padure. Desi au decizie defintiva si irevocabila a Tribunalului Bacau, din data de 18 decembrie 2008, investita cu titlu executoriu din august 2009, au sanse mici sa devina proprietari, deoarece suprafetele forestiere adisponibile” din Brusturoasa sunt in litigiu. Totul depinde de procesul cu ND Ghika, care a fost stramutat de mostenitori la Sfantu-Gheorghe. Daca urmasii boierilor Ghika vor castiga, atunci localnicii din Brusturoasa vor primi despagubiri de la statul roman. Potrivit sefilor Directiei Silvice Bacau dar si a juristilor Institutiei Prefectului, este exclusa improprietarirea acestora din padurile statului din alte comune. Primarul comunei Brusturoasa este decis sa faca plangeri penale reprezentantilor Directiei Silvice dar si altor membri ai comisiei judetene pentru deblocarea situatiei. Totul depinde de interpretarea legii si a contradictiilor legislative care reglementeaza restituirea proprietatilor.

Comisia Judeteana lasa totul pe umerii Directiei Silvice

Primarul comunei Brusturoasa, Sorin Atonoaie, a participat marti, 12 ianuarie, la sedinta Comisiei Judetene de Fond Funciar Bacau. Edilul a tras speranta ca membrii comisiei judetene vor lua o decizie privind amplasamentul, punerea in posesie si emiterea titlului de proprietate. Sorin Atonoaie a prezentat o propunere privind emiterea titlului, in prima instanta, pentru sapte veterani de razboi. aAm venit azi cu o documentatie pentru sapte veterani de razboi, care au dreptul la padure in Brusturoasa. Exista o hotarare judecatoreasca (13 mai 2008 – Judecatoria Moinesti) si definitiva si irevocabila la Tribunalul Bacau prin care Directia Silvica este obligata sa aloce o suprafata pentru proprietarii de pe listele de improprietariti. Executorul va solicita Directiei Silvice sa respecte decizia judecatoreasca”, a precizat primarul Antonoaie. In urma discutiilor, presedintele Comisiei Judetene de Fond Funciar, subprefectul Tudorita Lungu, a decis sa lase la latitudinea Directiei Silvice decizia privind punerea in posesie. aNoi nu mai avem ce decizie sa luam. Aici cei de la silvic decid ce amplasament sa dea”, a concluzionat Tudorita Lungu. Potrivit directorului Gheorghe Manaila, o astfel de decizie este aproape imposibila in conditiile in care instanta nu s-a pronuntat asupra mostenitorilor lui Ghika. aS-au facut greseli si in trecut cu aplicarea legii 400. Sunt dosare false care au ajuns la politie si DNA. Vom da padurea, dar cu respectarea legii”, a spus Manaila.

Legea 247 stabileste ordinea improprietaririlor: boierii si, din ce ramane, veteranii

Potrivit legii 247/2005, in situatia in care anumite suprafete sunt revendicate de doua persoane, dintre care una este fostul proprietar, caruia i s-a preluat terenul prin masurile abuzive aplicate in perioada anilor 1945-1990 (perioada comunista) si cea de-a doua persoana, careia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar, in limita resurselor de teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui teren in natura ambilor solicitanti. In cazul in care resursele sunt insuficiente, se va restitui terenul in natura primei persoane, care avea actele iar cei care au fost improprietariti cu asemenea terenuri, vor fi despagubiti in conditiile legii. aTerenul aflat pe amplasamentul propus spre validare a fost preluat abuziv de regimul comunist in perioada 1945-1948 de la ND Ghika, succesorii acestuia fiind detinatorii actelor de proprietate. In conditiile in care exista un proces in instanta, stramutat la Inalta Curte de Justitie si Casatie la Sf Gheorghe, consideram ca in aceste conditii nu poate fi validat amplasamentul persoanelor nominalizate de CL Brusturoasa”, se arata in argumentarea Directiei Silvice. Cu alte cuvinte, chiar daca Tribunalul Bacau a dat castig de cauza proprietarilor din Brusturoasa, hotararea judecatoreasca este de neaplicat din cauza prevederilor legii 247/2005.

Veteranilor li s-a promis ca vor avea muntii

Succesiunea de legi ale proprietatii, 18/1991, 400/2002 (improprietarirea celor de pe listele de improprietariti din 1946) dar si legea 247 din 2005 au adus cu sine mii de litigii, aproape imposibil de solutionat unitar de instante. Autoritatile locale din Brusturoasa au reusit sa invinga in instanta Comisia Judeteana de Fond Funciar Bacau, care, pe baza notei Ministerului Agriculturii (2005) a blocat punerile in posesie si improprietaririle pe Valea Muntelui. Modelul de la Brusturoasa a fost luat si de alte comune. Agas, Asau dar si unele comune din Neamt au actionat in instanta comisiile judetene pentru blocarea improprietaririlor. aLegea 400 nu a fost anulata. Instanta ne-a dat dreptate pe aceasta lege. Veteranii, cei care luptat in razboi au primit teren forestier. Este un veteran la noi in comuna, de 92 de ani, care isi aminteste ca regele le-a promis ca vor primi muntii in aceasta zona „, mai declara primarul Sorin Atonoaie.

Sorin Atonoaie, primarul comunei Brusturoasa:
aSuntem intr-un stat de drept. Trebuie respectata proprietatea. Vom face plangeri penale pentru aceste tergiversari.”

Gheorghe Manaila, directorul Directiei Silvice Bacau:
[ad#stire] aStatul nu a avut in proprietate, inainte de razboi, niciun hectar de padure in comuna Brusturoasa. Padurile au apartinut familiei Ghika si Varlaam. Din totalul suprafetei forestiere, aproximativ 1800 de hectare au intrat in posesia localnicilor, pe Legea 18/1991 si Legea 400/2002 si 963 de hectare au ajuns la Elisabeta Varlaam (Legea 247/2005). Restul suprafetei este in litigiu. Suntem in proces cu mostenitorii ND Ghika, dosarul fiind stramutat la Sf. Gheorghe.”

Mircea Merticariu

Faptele de violenta, omorurile, furturile, talhariile, lovirile si alte violente sunt cele mai mari probleme cu care se confrunta, in prezent, Inspectoratul Judetean de Politie (IPJ) Bacau si judetul nostru. Conflictele familiale, consumul de alcool, saracia sunt pricipalele cauze care au dus la aceste fapte. La acestea, se adauga lipsa de personal in structurile Politiei, care a prezentat un bilant al activitatilor desfasurate anul trecut. Un bilant plin de evenimente, de reusite, dar si de aspecte negative. La nivelul institutiei au fost sesizate in 2009 un numar de 21.622 de infractiuni, mare parte a lor de natura judiciara, dar si economica. Imbucurator este faptul ca a scazut numarul infractiunilor privind vatamarea corporala, vatamarea corporala grava, furturile din buzunare, de animale, dar si faptele de inselaciune, delictele silvice si abuzul in serviciu. „S-a procedat si la intocmirea si implementarea a 6 programe de masuri care au vizat in principal prevenirea si combaterea delicventei juvenile, a criminalitatii in mediul rural, cresterea gradului de siguranta rutiera, combaterea infractiunilor cu violenta in mediul rural, a infractionalitatii stradale si asugurarea unui climat de legalitate in mediul de afaceri”, a explicat comisar sef Vasile Oprisan, comandantul IPJ Bacau.
[ad#stire] Ce este mai grav e ca faptele de omor au crescut, dar si cele de viol, furturi din locuinte si talharii. S-au inregistrat insa scaderi ale infractiunilor comise de minori. „Au crescut tentaivele de omor de la 11 la 13 cazuri si vatamarea corporala grava, de la 7 la 15 cazuri”, a mai spus comisarul sef Oprisan. Toate in conditiile in care se lucreaza cu 158 de politisti la 100.000 de locuitori, fata de media nationala care este de 231 de politisti/100.000 de locuitori.

Roxana Neagu

Spitalul de Pneumoftiziologie (fost spital TBC) este unicul de aceasta specialitate din judet. De adresabilitate nu duce lipsa, mai ales in aceste vremuri in care saracia afecteaza tot mai mult populatia si o face vulnerabila in fata bolilor. Spitalul sufera insa de lipsa investitiilor serioase. Consiliul Local ii da bani cu taraita. In schimb, a indatorat Bacaul pe ani buni pentru proiectul electoral al unui spital municipal.

Cladirile Spitalului de Pneumoftiziologie sunt vechi si degradate. Reabilitarea promisa de administratia locala se lasa asteptata. Asa cum arata acum, spitalul nu ar putea obtine acreditare dupa normele europene. Conducerea a incercat, din venituri proprii, din fonduri de la Ministerul Sanatatii si din ce a mai picurat de la Consiliul Local Bacau sa dea o fata noua spitalului. In anul 2009, unitatea a primit de la CL 538.500 de lei pentru plata utilitatilor si ceva investitii. Acel „ceva” a acoperit o parte din costurile cu amenajarea unui beci si achizitionarea unei masini de spalat, respectiv a unei sobe de gatit. Din venituri proprii a fost refacuta reteaua de iluminat exterioara, a fost conectat spitalul la un generator electric, insa lista necesitatilor este mult mai mare.
Amanunte in editia de luni, 18 ianuarie.
Doina Mincu

Vineri, medicii din Spitalul de Pediatrie s-au confruntat cu un caz mai putin obisnuit. Un copil in varsta de 7 ani a fost adus la spital dupa ce a inghitit ventuza unui pistol-jucarie. In urma investigatiilor la care l-au supus pe baietel, medicii au constatat ca obiectul era blocat in tubul digestiv. „Mama ne-a povestit ca in incercarea de a-i scoate ventuza, aceasta a trecut de laringe si a intrat in tubul digestiv, ne-a spus dr. Aurelia Taga, directorul medical al spitalului. A avut noroc ca nu a luat-o pe calea aerului.” Pentru ca ventuza sa fie extrasa din tubul digestiv, pacientul trebuie sa fie supus unei interventii chirurgicale complicate. Pentru aceasta medicii din Spitalul de Pediatrie, care au examinat copilul, l-au trimis imediat cu ambulanta la Iasi.

Elena Tintaru

Membrii Comisiei de Agricultura din Parlamentul European au votat in unanimitate pentru comisarul desemnat la Agricultura, Dacian Ciolos. Caracterizat de presedintele Comisiei Europene drept cel mai potrivit candidat pentru postul de comisar al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Dacian Ciolos este privit ca un tehnocrat si un specialist in acest domeniu.

Politistii din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau – Serviciul Arme, Explozivi, Substante Periculoase l-au identificat pe R. Ioan, care detinea fara drept o arma cu aer comprimat. In urma cercetarilor efectuate s-a stabilit ca Ioan R., in anul 2001, a cumparat de la un magazin de pe raza mun. Bacau arma cu aer comprimat, arma ce a fost detinuta la domiciliu, fara a fi autorizat. Arma a fost ridicata in vederea cercetarilor.

Roxana Neagu

Showroom-ul Dedeman Automobile situat in vecinatatea complexului Promenada Mall a fost spart de hoti in noaptea de joi spre vineri. Raufacatorii au plecat cu mana goala. Conducerea companiei afirma ca acestia au fortat casieria in incercarea de a sustrage bani. Politia a demarat o ancheta.

Pe DN 11, in interiorul localitatii Oituz, jud. Bacau, un echipaj de politie rutiera l-a identificat la volanul unui autoturism pe Grigori C., de 25 de ani, din Onesti. La controlul efectuat in interiorul autovehicului a fost depistata cantitatea de 10.000 pachete de tigari de diferite marci, pentru care nu poseda documente legale de provenienta. Fata de Grigori C. s-a luat masura sanctionarii contraventionale conform art. 1, lit. e, din Legea nr. 12/1990 republicata, cu amenda in valoare de 1500 lei, iar tigarile au fost confiscate. Valoarea aproximativa a marfii este 25.000 lei.
Roxana Neagu

Sala de activitati a Centrului de zi „Dr. Stefan Ciobanu” a devenit neincapatoare vineri, 15 ianuarie. Motivul e unul „de suflet”: varstnicii il iubesc pe Mihai Eminescu si au tinut sa-l sarbatoreasca pe marele poet, la 160 de la nasterea sa.a Programul a inceput in zori, cele mai matinale fiind bunicutele, care au venit sa aranjeze „bufetul suedez” cu preparate de post si sa puna la punct detaliile privind ordinea intrarii in scena. Debutul „sacrei sarbatori”, cum a numit-o un batranel, a apartinut corului pe doua voci al centrului, care a interpretat „Sara pe deal”. Varstnicii s-au straduit sa le prezinte colegilor informatii inedite. Ileana Cristian a explicat legatura dintre poezii si romante, iar Stela Agache a vorbit despre viata poetului. Maria Maciuca a citit juramatul rostit de Mihai Eminescu la numirea in functia de bibliotecar al Universitatii din Iasi, juramant prin care se angaja sa-i fie credincios regelui Carol I, sa respecte Constitutia si sa aplice legile. Emotionati ca niste copii, batraneii de la Centrul de Zi au recitat, au cantat si l-au omagiat pe Poet, simtindu-se datori sa lucreze „pentru neuitarea lui”.

Silvia Patrascanu

Vineri dimineata, pe DN 2G, in localitatea Luncani, Mihaela R., de 38 ani, din municipiul Bacau, in timp ce conducea un autoturism, pe fondul neadaptarii vitezei la conditiile de drum pe vreme de ninsoare, a derapat, a patruns pe contrasens si s-a izbit frontal de un autovehicul care se deplasa regulamentar, fiind condus de V. Sergiu, de 46 ani, din Moinesti. In urma impactului a rezultat ranirea conducatorilor auto, cat si a unui pasager din autovehiculul care circula regulamentar. In cauza s-a intocmit dosar penal sub aspectul savarsirii infractiunii de vatamare corporala din culpa.

Roxana Neagu

Mihai Eminescu a fost omagiat la Gradinita Agricola. Astfel, vineri, 15 ianuarie, colectivul de educatoare coordonat de directoarea Maricica Diamant, impreuna cu prichindeii unitatii de invatamant prescolar au desfasurat o activitate tematica care a inclus recitari de versuri, cantece, dar si o prezentare a „Luceafarului poeziei romanesti”.

Cei 7 consilieri locali membri in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) de la CET Bacau incaseaza indemnizatii ilegale. Cuantumul acestora, aproximativ 1500 de lei (15 milioane lei vechi) pentru fiecare sedinta, contravine mai multor hotarari de Guvern intrate in vigoare in 2008 si 2009. Acestea stipuleaza ca valoarea indemnizatiilor pe care trebuie sa le incaseze membri din structurile de conducere ale societatilor cu capital de stat trebuie sa fie de 1 la suta din salariul directorului general. Ultima leafa incasata de directorul demisionar Ioan Olaru a fost de 5.000 de lei brut. Indemnizatiile alesilor au fost insa de 30 de ori mai mari decat limita impusa prin lege.

Prin HG nr. 1715 din 30 decembrie 2008, Executivul a decis ca indemnizatiile membrilor din organele de conducere ale societatilor cu capital de stat sa nu depaseasca 1 la suta din salariul directorului general. Nota de fundamentare a HG 1715 identifica mai multe masuri in vederea reducerii cheltuielilor publice efectuate de regiile autonome, companiile nationale si societatile comerciale.

a(…) Urmeaza sa se reglementeze cuantumul acestor remuneratii (n.r. – a indemnizatiilor), care nu poate depasi 1 la suta din remuneratia directorului general sau al presedintelui consiliului de administratie”, stipula nota de fundamentare sus-amintita. Efectele HG 1715 au fost aprelungite” prin Ordonanta de Urgenta nr. 114 din 23 decembrie 2009. Aceasta prevede, la Articolul 14, alineat 2, ca membri organelor de conducere din societatile cu capital de stat abeneficiaza de o indemnizatie de 1 la suta din remuneratia directorului general sau a presedintelui consiliului de administratie”. OUG 114 prevede data de 30 iunie 2010 ca termen limita privitor la efectele ordonantei, urmand ca Executivul sa decida ulterior daca va modifica procentul de 1 la suta specificat in prezent.

7 frati patati

Pentru ca e unic actionar in cadrul SC CET SA, Consiliul Local si-a impus vointa in organele de conducere ale companiei de termoficare. AGA este compusa din 7 consilieri, in acord cu actuala arhitectura a Consiliului Local: 5 de la PNL (Mircea Fechet, Ioan Rotaru, Ileana Padureanu, Roxana Mironescu (foto mic), Ilie Birzu), respectiv cate unul de la PSD (Nicu Zaharia) si PD-L (Liviu Curca). Toti cei 7 consilieri incaseaza indemnizatii ce contravin hotararilor de guvern amintite anterior. Cuantumul unei indemnizatii se ridica la aproximativ 1500 de lei/sedinta, de 30 de ori mai mult decat limita legala. Ultimul salariu incasat de directorul demisionar, Ioan Olaru, s-a ridicat la 5000 de lei brut. Alesii ar fi trebuit sa aiba o indemnizatie de 50 de lei brut fiecare.

aAGA este un for de conducere superior. Adunarea numeste si revoca Consiliul de Administratie. Prin actul constitutiv al CET, seful CA indeplineste si functia de director general. E normal ca actionarii sa aiba aceasta putere. In orice societate se intampla acest lucru”, a declarat Mircea Fechet.

Prin Legea 31 privind societatile comerciale, AGA este asimilata juridic unui for de conducere. Chiar daca intrau in mod explicit sub incidenta prevederilor stipulate de HG 1715 si OUG 114, membri AGA de la CET nu au aplicat litera legii cand a venit vorba de propriile indemnizatii.

aDirectorul e de vina”

Contactati telefonic, alesii locali s-au pitit dupa cires. Roxana Mironescu, o apropiata a primarului Romeo Stavarache, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca prevederea era valabila doar pentru consiliul de administratie. Nu si pentru AGA. aAvand in vedere ca a aparut aceasta prevedere noua, probabil ca intr-o sedinta viitoare a Consiliului Local vom reglementa problema indemnizatiilor”, a afirmat ea, vizibil iritata. Prevederile pe care Mironescu le-a invocat dateaza din decembrie 2008. Ele nu sunt noi.

La randul ei, Ileana Paduraru a precizat ca vina o poarta fostul director al companiei. aIntrebati-l pe fostul director. Nu pe cel nou, ci pe fostul. Dati un telefon”, a declarat Paduraru. Aceasta s-a aratat surprinsa ca presa ii stie numarul de telefon. aDe unde aveti numarul meu de telefon? M-ati gasit pe mine acuma?”, a mai spus ea. Am incercat sa-i contactam pe Nicu Zaharia (PSD) si Liviu Curca (PD-L) pentru a le solicita o pozitie, insa cei doi alesi nu au fost de gasit.

Au luat de 30 de ori mai mult decat trebuia

Potrivit consilierului local Mircea Fechet, AGA s-a intrunit in 2009 de 3 ori. Un calcul simplu arata ca numai in 2009 fiecare membru in AGA a incasat aproximativ 4500 lei (peste 1000 de euro) in urma celor 3 sedinte. Suma totala incasata s-a ridicat la aproximativ 8000 de euro. Daca ar fi incasat cate 50 de lei brut pe fiecare sedinta, asa cum prevad hotararile de guvern mentionate mai sus, fiecare consilier ar fi primit cate 150 de lei, iar cuantumul indemnizatiilor s-ar fi ridicat la aproape 1000 de lei (10 milioane lei vechi sub 300 de euro). Economiile rezultate ar fi fost de ordinul miilor de euro. Alesii au preferat insa sa incaseze sume de 30 de ori mai mari decat limita legala. [ad#stire] Cristian Cojocaru, consilier local al PNL si membru in AGA de la Compania de Apa, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca indemnizatia pe care o incaseaza se cifreaza in jurul sumei de 30 de lei. aConform legislatiei in vigoare, remuneratia membrilor din AGA de la Compania de Apa e de 1 la suta din salariul directorului general. Eu incasez putin peste 30 de lei. Mai multe nu comentez”, a afirmat Cojocaru.

Lucian Bogdanel

Plangem pe ruinele fostelor mari societati comerciale, care inghiteau mii de oameni, produceau pe stoc sau isi pierdusera clientii traditionali. Varsam lacrimi furiosi ca au disparut simbolurile orasului, chiar daca pretul de a le tine pe picioare erau exorbitante. Barfim pe la colturi cauzele dezastrului si satanizam fostii patroni, licitatiile trucate, aruncam cu invective si jelim dupa o perioada care oricum nu se mai intoarce. Si ele (fabricile, simbolurile) au cazut pe rand, unul (una) a fost un accident(!), al doilea caz s-a dovedit a fi o greseala manageriala, insa, dupa ce a venit tavalugul nimeni nu s-a oparit devenise o obisnuinta, ceva normal. Astazi mai numaram pe degetele de la o mana societatile bacauane cu traditie care mai au macar o firma la poarta, care sa ne aminteasca de verbele a vrea si a putea. S-a ajuns pana acolo incat indicatorul productie industriala sa fie scos din statistica pentru judetul Bacau. Practic, nu mai ai ce aduna pentru a fi semnificativ si comparabil. Am fost a cincea putere economica a tarii. De aici se dadea ora exacta pentru sute de produse „marca Romania”. Situatie valabila si pentru agricultura, care rezista in raportul statistic doar sub forma de inventar: teren, animale, pluguri si grape. Ce s-a construit in aproape 100 de ani, am distrus in 20. La cati ani am pierdut, ce mai conteaza istoric 20 de ani! In haul cascat nu am reusit sa punem mare lucru. Cei aflati la carma diferitelor unitati administrative nu si-au ales un ceas de taina pentru reflectie si apoi de nastere a unor idei. Macar atat. Ce-i de facut?, ar fi fost lait-motivul „insingurarii” capetelor luminate posesoare de voturi. Cum poti sa ocupi un post de presedinte, de primar, prefect sau de alt sef apasat de greutatea nevoilor sociale ale celor care alearga nauci pe sub geamurile institutiilor pe care fiecare le conduce si sa nu faci nimic? Ne innevoim in fiecare zi cu rapoartele puse pe masa de diferiti colaboratori, unele triste, altele jalnice, altele seci si fara viata. Ne facem rost in fiecare saptamana de cate o sedinta unde se toaca ineptii, vorbe si limbi, limbi si minciuni spuse cu mandrie in fata sefului plictisit si uneori tresarind la gadilatul lin si fals convingator imbracat intr-o mare realizare, care valoreaza exact cat un cui de arin, batut intr-o scandura putregaita. Poate orice bacauan ca participe la o astfel de intrunire, sunt publice, asa cum sunt inutile. Locul lor de desfasurare ramane acelasi: Primarie, Consiliul Judetean, Prefectura, consiliile locale. Chiar nu-i nimeni curios? Ce-i de facut? Ajuns la capatul rabdarii, eu as organiza un conclav, ca la alegerea Papei. As institui „domiciliu fortat profesional”, nimeni nu iese pana nu s-au clocit cinci idei, cinci proiecte, cinci planuri de a scoate Bacaul din criza, de a-l aduce iar in statistici pe primele locuri. Poate e mult cinci, pot sa fie si trei da bune de tot. Avem doua universitati prestigioase, avem numeroase institutii de planificare, prognoza, analiza, comitete si comisii, organizatii de partid, de cartier, de bloc, profesionale si de macinat timp, oameni capabili. Conclavul l-as decreta bianual. Sa vina dupa aceea domnii in fata comunitatii si sa spuna ce, cum si cand. Atat, si noi ne angajam sa le fim in simbrie. Nu intereseaza pe nimeni ca nu sunt bani, ca e economie de piata, ca sunt la putere unii sau altii, ca unui privat, altui bugetar. Ideile si banii nu au culoare. Maiestria, profesionalismul, dorinta de arata ca partidul tau este cel mai bun, respectul fata de votanti se vad cel mai bine in timp de criza. Atunci cand economia „bubuie” si banii vin la buget, taxele si impozitele se platesc la timp, poate sa conduca orcine. Trai nineaca. Ne-am obisnuit sa ardem gazul, ba facem un drum, ba mai invelim un bloc, inlocuim o conducta si mai adaugam la marea lista inca un cetatean de onoare. Sa fie primit. Si a trecut mandatul.
[ad#stire] Dupa sase luni dam raportul ce am facut, de ce nu, cine-i vinovatul, evident urmat de demisiile corespunzatoare. Adaugam alte cinci sau trei idei, proiecte noi si ne inhamam iar la treaba. Doar dupa aceea as avea curajul sa ies pe corso si sa ma plimb alaturi de bacauani. In fond, ce trebuie sa faca un primar, un prefect sau un presedinte? Sa gandeasca, sa aplice si sa controleze. Sa scoata bani din piatra seaca, sa stie sa ma puna pe mine, pe tine la treaba, sa-mi dea instrumentele si campul de lupta. In rest este pierdere de timp si vorbe. Timp nu mai avem, iar alfabetul este inchegat de mult si il stiu chiar si tancii. Eu ma angajez sa aprind focul in soba care va scoate fum alb.

Gheorghe Baltatescu

Unii salariati cu contract pe durata nedeterminata raman de astazi fara serviciu, altii, de saptamana viitoare. Fiecare traieste o adevarata drama. Economiile cu salariile nu sunt spectaculoase.

Pentru unii dintre salariatii Agentiei Judetene de Prestatii Sociale (AJPS) si cei ai Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) astazi este ultima zi de lucru la institutia la care au contract pe durata nedeterminata. Saptamana viitoare urmeaza alti colegi de-ai lor sa-si piarda locul de munca. Desi numarul lor nu este mare, toti sunt de compatimit. Fiecare dintre ei traieste o adevarata drama. Una dintre salariatele vizate de concediere de la AJPS Bacau are promisiuni de la conducerea unei alte institutii ca va fi angajata acolo, dar teama ca va ramane pe drumuri tot o macina. aDe pe 22 decembrie, cand am fost anuntata ca voi fi disponibilizata, nu mai am liniste, ne-a spus, ieri, salariata (inca) a AJPS Bacau, care lucreaza aici din 1991. Numai eu stiu cat m-am consumat. Puteam sa fac un soc. Am 56 de ani si mai am trei ani si cateva luni pana la pensie. De munca nu-mi este frica, dar cine te mai primeste la aceasta varsta!?” Nu mai are puterea sa continue discutia si izbucneste in lacrimi. Aflat in floarea varstei, si unul dintre colegii de birou ai femeii va fi lasat fara serviciu. Dupa 13 ani de munca la AJPS Bacau, barbatul nu-si imagina ca va ajunge in aceasta situatie. Incearca sa nu se lase coplesit de necaz, dar ochii ii joaca in lacrimi. aImi pare rau ca m-am nascut in Romania, ne spune, plin de naduf. Am incercat sa-mi deschid o ferma la tara, unde locuiesc, pentru a nu depinde numai de serviciu, dar mi s-au pus tot timpul bete in roate. In orice clipa as pleca in alta tara. Daca mi-ar oferi cineva un loc de munca in strainatate, tot ce am agonisit as da de pomana si nu m-as mai uita in urma.” Prin desfiintarea Inspectoratului Social Regional N-E, doi dintre salariatii acestuia vor fi concediati.

Economii simbolice

La AJPS din cele 44 posturi au fost reduse 11. Dintre acestea patru erau vacante astfel ca vor trebui sa plece sapte salariati, respectiv femeia de serviciu, doi muncitori, un consilier asistent si trei referenti. Conducerea institutiei sustine ca unul a iesit la pensie, altul aoricum vroia sa plece”, iar pe altii trei i-a ajutat sa-si gaseasca de lucru in alta parte. aAu ramas in aer doi referenti”, ne-a spus Gheorghe Apostu, directorul coordonator al AJPS Bacau. La ITM au fost desfiintate 27 de posturi din cele 111. Asadar, institutia a ramas cu 84 posturi. Cel mai mult este afectat colectivul fostului Inspectorat Social Regional Nord-Est, din cadrul caruia au fost preluati de catre ITM doar cei care erau la compartimentul judetean. Odata cu desfiintarea inspectoratului au disparut si cele 12 posturi din schema.
[ad#stire] Dintre cele 94 posturi de la ITM au fost reduse 15, dar opt erau deja vacante si nebugetate, astfel ca sapte salariati au fost concediati. Prin plecarea celor disponibilizati de la cele doua institutii, nu se fac economii spectaculoase. La AJPS cheltuielile salariale se reduc cu aproximativ 10.000 lei/luna iar la ITM nu s-a facut un calcul, dar se poate lesne deduce, daca avem in vedere faptul ca oamenii concediati aveau intre 600 lei si 1.054 lei, salariul de baza, la care se adauga sporul de vechime, de 5-25 la suta.

Elena Tintaru