Revenim cu rezultatele la concursul national SPERANTE, de matematica, organizat la Comanesti, de Scoala Nr. 7, Colegiul „D. Ghika”, S.S.M.R. Comanesti, la care au participat aproape cinci sute de concurenti din toate zarile tarii. Din motive de spatiu, nu vom preciza decat numele castigatorilor… La clasa a III-a a fost consemnata cea mai mare surpriza. Desi subiectele au fost nonconformiste de tot, 16 tanci minunati au obtinut punctajul maxim, castigand locul I: Emilian-Silviu Bucataru (C.T. „D. Ghika” Comanesti); Florin Chira (Grup Scolar Darmanesti); Ioana Ciobanu („Mihai Eminescu” Zemes); Lavinia Maria Cojocaru, Adnada Dumitra Cuptor si Neculai Silviu Heisu (Nr. 7 Comanesti); Cosmin Adelin Iftimie („George Enescu” Moinesti); Dragos Noja (Grup Scolar Darmanesti); Alexandra Panaite („I. Creanga” Bacau); Iuliana Diana Pavel si Marina Varvarici (Scoala Scorteni); Nineta Rastoaca („G. Enescu” Moinesti); Simon Larisa Elena (Nr. 2 Darmanesti); Smarande Anastasia („G. Calinescu" Onesti); Varareanu Bogdan-Teodor („D. Ghica” Comanesti). Iata una dintre problemele pe care acestia au rezolvat-o perfect: „Un soricel s-a urcat pe o gasca, gasca s-a urcat pe un catel, catelul s-a urcat pe o vulpe, vulpea s-a urcat pe o capra, capra s-a urcat pe un urs, ursul s-a urcat pe un elefant. Cate picioare nu ating pamantul?” Clasa a IV-a: Ioan Sova („St. Luchian” Moinesti), Ana Maria Vlad („B.P. Hasdeu” Iasi) si Maria Florenta Popa („D. Ghika” Comanesti). Clasa a V-a: Raluca Gherasim (Nr. 7 Comanesti) si Eduard Haivas („Al.I. Cuza” Bacau). Clasa a VI-a: Raluca Darauta („Al.I. Cuza” Bacau). Clasa a VII-a: Vlad Popa („Ferdinand I” Bacau) si Ciprian Stirbu (Nr. 1 Roman). Clasa a VIII-a: Daniel Chirana (C.N. „Unirea” Focsani). Clasa a IX-a : Vasile Parvu (C.N. „Unirea” Focsani). Clasa a XI-a: Alice Laic („D. Ghika” Comanesti). Clasa a XI-a: Ionut Daniel Dobos („Ferdinand I” Bacau) si Petre Munteanu („Gh. Vranceanu” Bacau). Un premiu special, din partea Desteptarii, pentru cei care au gestionat fericit concursul: prof. Florin Popa, prof. Robert Laic, prof. Toma Gloambes, prof. Lucian Gloambes, prof. Petru Rotaru, inst. Maria Laura Sisca, inv. Miorica Bintu si inv. Monica Balas.
Podiumul matematicienilor
Dallas de Trotus, o poveste despre Infern
Daca, iubitor de natura fiind, incerci sa evadezi din centrul orasului Comanesti, catre raul Trotus, atunci cand ajungi pe pod te izbeste privelistea aiuritoare a unui imobil cu etaj care pare desprins din decorul unui film despre Infern. Aflat la poalele dealului cu mofturi de munte, Goanta, imobilul, locuit candva de mineri, este cunoscut, “la misto”, dupa cum spun locatarii, sub diferite denumiri: Dallas, Hotel Carpati 12. Desprinsa, parca, dintr-un tablou suprarealist, injghebarea imobiliara, ridicata pe niste piloni de lemn, pare a fi gata de prabusire, din clipa in clipa. Daca niste antene parabolice care fac nota stridenta in decor n-ar fi prezente, ai avea impresia ca te afli pe platoul de filmare pentru un film despre o mahala a unui secol indepartat, dintr-o tara foarte indepartata. Aici, in 22 de camarute, locuiesc “vreo suta de suflete, dar cine sa le mai tina numarul”, zice Avadanei Traian Vasile, un fel de purtator de cuvant al durerilor. “Vin, zice el, mereu suflete noi pe lume sau in zona si am fost nevoiti sa impartim camarutele, cu pereti ca vai de mama lor, in doua, ca sa-i lasam si pe altii sa traiasca sub un acoperis”. “Traiasca” e un fel de a zice. Aici nu-i apa curenta, nu sunt grupuri sanitare, instalatiile curentului electric si sobele sunt carpaceli de poveste… Am numarat vreo douazeci si cinci de ferestre si usi, dar niciuna nu seamana cu alta, ca forma, culoare sau ce altceva doriti. Oameni, pisici, caini, lucruri, claie peste gramada. In “zona de jos a imobilului” – nimeni nu vorbeste, din decenta, despre parter – daca intalnesti un porc sau un cal e totul ok. Cand aude expresia “grup sanitar”, Avadanei Traian Vasile tresare de parca s-ar vorbi despre niste periculoase amintiri despre viitor: “Avem un fel de WC, imediat in padure, unde mergem cu totii. E cam…” Un pusti care ne asista zice sincer: “Nene, eu nu ma duc acolo. E rusinos si… Eu merg in padure”. Niste copile, dar si niste mame mai trecute prin vremuri, amestecate printre pescari, chinuiesc niste rufe in apa rece de tot a Trotusului, sub ploaia primaverii. Viceprimarul, ing. Nicolae Ciocan, ne-a vorbit despre proiectul unui “grup social comun, cu baie publica si…” Cand aud despre slujbe sau venituri, locatarii de Dallas tresar de parca ai vrea sa-ti bati joc de ei. “Nimeni nu ne ajuta, domnule! Numai promisiuni si minciuni de peste tot. Noi ca noi, dar cand ne uitam la copii…” La pubela de langa Trotus, aruncata de cealalta parte a orasului, e concurenta mare. Copiii, mai ales, sunt de serviciu aici. O doamna de la blocurile din apropiere zice: “Nici n-apuci sa arunci gunoiul in tomberon, ca te iau pe sus. Sunt la concurenta cu cainii. Te apuca mila si groaza!”
S-a incercat reabilitarea cladirii, dar nu s-a reusit. Banii vin greu si din proiecte, dar, chiar de-ar veni, nu mai ai ce reabilita, pentru ca, numai cat atingi o particica din acest imobil, se si farama. Prin 2005, la marile inundatii, unii din zona carora le-au fost luate casutele de puhoaie au locuit un timp, ca-n vremuri de restriste, in cladirea Scolii Nr. 7, “pana cand au incercat – citam un profesor – sa aduca in scoala caii, porcii si cainii”. Unii dintre acestia au fost mutati intr-un cartier construit ad-hoc , undeva spre gara Asau. Ceilalti, “nenorocosii”, cum zic ei, au ramas in Dallas. “Mai degraba ne lua puhoiul cel mare al lui Dumnezeu”, zice o femeie. O poveste despre foame, mizerie, inuman, despre o mare aventura a Raului prin lume. O poveste despre Infern. Un Infern in care, din pacate, locuiesc foarte multi copii. Un Infern despre care nu poti vorbi decat cochetand cu lacrima.
Sala polivalenta de 1 milion de euro la Nicolae Balcescu
Proiect model pentru edilii Bacaului
Primaria comunei Nicolae Balcescu se pregateste sa inaugureze o sala de sport unica in judet. Constructia acesteia a inceput in 2007 si a costat peste 1 milion de euro. Sala este multifunctionala, fiind pregatita sa gazduiasca intreceri sportive diverse, de la minifotbal si handbal, pana la baschet sau volei.
Desi in plina criza de lichiditati, autoritatile locale din judet se zbat sa duca la bun sfarsit proiectele incepute. Este si cazul primariei din comuna Nicolae Balcescu unde va fi inaugurata o sala de sport unica in randul localitatilor din judet. Constructia obiectivului a inceput in 2007 si a costat peste 1 milion de euro. Sala este polivalenta, in ea urmand a se desfasura multiple activitati sportive.
"Din cate stiu mai e o sala identica cu aceasta la Slanic Moldova, dar e in proportie de 10 la suta edificata. Proiectul a inceput in 2007, insa aproximativ 60 la suta din lucrari s-au efectuat incepand cu 2008. Sala este deja folosita de catre elevi, dar si doritorii care vor sa o inchirieze pentru a face sport", a declarat Anton Siler, primarul comunei Nicolae Balcescu. Sala dispune de 250 de locuri pe scaune si are sala de forta proprie, dotata cu aparatura de ultima generatie.
Proiect al CNI
Sala a fost construita in cadrul unui proiect derulat de Compania Nationala de Investitii. Potrivit primarului Siler proiectul a costat peste 1 milion de euro. Autoritatile au mai cheltuit, de asemenea, aproximativ 6 miliarde lei vechi pentru amenajarea terenului pe care urma sa fie edificata sala. "Valoarea salii este de 4,13 milioane lei. Am mai cheltuit alte 6 miliarde pentru consolidarea malurilor. Odata cu inaugurarea salii vom mai cheltui 60 de milioane lei vechi pentru a toaleta zona. Vom planta gard viu si gazon in jurul salii", a explicat Siler.
52 de miliarde pe salariile profesorilor
Edilul a mai spus ca bugetul localitatii este afectat de criza economica si ca incasarile din primul trimestru sunt la acelasi nivel cu cele din primele trei luni ale lui 2009. "Din punctul de vedere al incasarilor la bugetul local stam aproximativ la fel ca in 2009. Din cele 90 de miliarde lei vechi cat este bugetul comunei, doar 16 miliarde reprezinta venituri proprii. Peste 52 de miliarde se duc pe salariile din invatamant. Banii cu care ramanem nu acopera necesitatile comunei, desi se spune despre Balcescu ca ar fi cea mai avuta comuna", a opinat Siler.
Primarul a mai spus ca bugetul comunei a scazut in mod constant in ultimii doi ani, cu 6-7 miliarde lei vechi pe an, comparativ cu anul 2008 cand Nicolae Balcescu a devenit localitatea cu cel mai mare buget dintre cele arondate mediului rural.
Siguranta pentru elevi
De la inceputul anului 2010 lucratorii Compartimentului de Analiza si Prevenire a Criminalitatii alaturi de cei de la Politia de Proximitate si de la Posturile de Politie de la nivelul întregului judet au efectuat o serie de actiuni pentru asigurarea unui climat de siguranta si securitate publica în incinta si zona adiacenta unitatilor de învatamant preuniversitar, prevenirea si combaterea delincventei juvenile si a victimizarii minorilor. Aceste actiuni se desfasoara conform unui plan de masuri elaborat de Inspectoratul General al Politiei Romane.
“In urma analizelor efectuate pentru fiecare unitate de învatamant aflata în zona de competenta, acestea au fost incluse în itinerariile de patrulare auto si pedestre ale politiei, asigurandu-se, totodata, supravegherea în permanenta a traseelor de deplasare a elevilor. Zilnic, echipaje de politie au fost prezente în zona intrarilor în scoli, în intervalele orare în care se efectueaza intrarea si iesirea de la cursuri a elevilor. De asemenea, au fost efectuate patrulari în zona scolilor si în perioadele cand elevii nu au cursuri, întrucat multe unitati scolare detin terenuri de sport care sunt frecventate de un numar mare de copii.”
A scazut numarul infractiunilor in scoli
La nivelul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau, în primul trimestru al anului 2010 au fost sesizate 18 infractiuni comise în unitatile de învatamant si în imediata apropiere a acestora. Cu toate acestea s-a constatat o scadere de aproximativ 38% fata de aceeasi perioada a anului 2009. Dintre acestea 17 au fost sesizate în incinta unitatilor de învatamant si o infractiune în imediata apropiere. Si numarul celor care comit astfel de infractiuni a scazut. Daca anul acesta au fost implicati 18 autori, in primul trimestru al anului trecut au fost identificati 35. Din cei 18 autori, 15 au fost elevi. Parintilor le este din ce in ce mai greu sa-si lase copiii sa mearga singuri la scoala. Anul trecut, 16 elevi au cazut victime infractorilor. Conform statisticilor, numarul victimelor a scazut cu apsroximativ 41%, fata de 2009. In cele peste 130 de actiunile desfasurate, politistii au facut razii si in barurile din apropierea unitatilor de invatamant. Astfel au fost depistati 276 de elevi care chiuleau de la orele de curs, iar 25 de persoane care vindeau bauturi alcoolice elevilor au fost sanctionate. Politistii au organizat 224 de dezbateri si seminarii, fiind abordate o serie de teme, printre care si violenta în scoli.
Ce parere au parintii despre actiunea politiei de a asigura zonele unitatilor de invatamant?
„Este foarte bine ca s-au luat aceste masuri. Sunt multi copii din alte cartiere, care vin in scoli sa faca scandal. Eu stau aproape de scoala, dar imi este teama sa-l las sa mearga singur. S-au intamplat atatea. Prefer sa-l aduc si sa-l iau de la scoala”, ne-a spus Ana Borta. De aceeasi parere este si Mihaela Magdalin: „Aici in zona scolii sunt multi copii care nu au de-aface cu scoala si vin si se iau de altii. Este un lucru bun din punctul meu de vedere, ca politistii sa asigure si aceste zone”, a spus aceasta.
Campaniile au avut efectele scontate
Directorii de scoli bacauane recunosc meritul campaniilor de informare, destul de multe la numar, pe care le desfasoara in parteneriat cu diverse institutii de mentinere a ordinii. Cu toate acestea experiente “reale” precum intalnirile directe cu infractorii condamnati sunt mai de impact in mentalul elevilor. “Anul trecut am avut un proiect cu Penitenciarul Bacau. Un detinut condamnat la 18 ani de inchisoare a discutat cu elevii. Am ramas impresionata de intrebarile elevilor. Dupa aceasta experienta, conjugata cu alte demersuri de prevenire, gradul de violenta in scoala a scazut foarte mult”, a declarat prof. Maria Creanga, director la Scoala “Dr. Alexandru Safran”. Directorul arata si ca o mare parte din problemele comportamentale ale elevilor sunt o urmare a dezinteresului parintilor. “In afara de sedintele cu parintii, invitam politisti in masura posibilitatilor la ore de dirigintie sau consiliere. Au fost receptivi de fiecare data cand i-am solicitat”, afirma si prof. Otilia Stan, director la Scoala “Miron Costin”.
“Big Brother” in unele scoli
In plus, la unele scoli au fost instalate sisteme de supraveghere, care au dat, se pare rezultate incurajatoare. Violenta a scazut semnificativ in randul elevilor, iar parintii sunt multumiti. La Scoala “Miron Costin”, camerele de supraveghere au fost instalate acum un an. “Sistemul functioneaza foarte bine. Daca se intampla ceva putem derula inregistrarile si facem verificari. A scazut violenta in scoala si pentru ca elevii stiu ca sunt monitorizati si chiar si parintii pot sa vada ce fac ei la scoala”, sustine prof. Otilia Stan. “Pe langa sistemul de supraveghere care din pacate nu acopera toata suprafata scolii, parintii au considerat necesar ca prin sprijinul lor sa platim un agent de paza care supravegheaza scoala de la ora 10 la 18. In plus, avem o colaborare foarte buna cu politistii de la Sectia 2. Parintii sunt foarte multumiti”, arata prof. Doinita Sarbu, directorul Scolii “Al.I. Cuza”.
Andreea Lupascu
Amenintati cu evacuarea: Chiriasi la mana Primariei
Familia Feraru s-a chinuit ani de zile sa obtina o locuinta sociala. Si-au crescut primii copii intr-o camera mica, in conditii greu de imaginat. In 2005, vestea ca primaria le-a repartizat un apartament i-a bucurat nespus. Pana l-au vazut. Locuinta era doar un adapost cu usi, pereti, si ferestre, care nu oferea niciun confort. Era debransat de la caldura, energie electrica si gaze. Au investit in locuinta, insa majorarea chiriei i-a transformat in datornici si i-a adus in pragul evacuarii.
Fostul chirias din apartamentul primit de familia Feraru nu platise energia electrica si gazele, iar blocul fusese debransat de la CET, fiindca toate apartamentele, cu exceptia celui social, aveau centrala termica proprie. Sotii Feraru aveau un venit care abia le permitea sa traiasca de azi pe maine. Cresteau 4 copii. Ultimul abia venise pe lume si avea probleme de sanatate. Nu au facut nazuri si au incheiat contractul cu Primaria Bacau. In acesta se mentiona ca apartamentul are toate utilitatile. Au semnat, desi nu era adevarat, de teama ca li se va anula repartitia. Le-a fost greu sa branseze din nou apartamentul la reteaua de energie electrica si de gaze. In privinta caldurii nu au gasit solutii. Doi ani au stat in frig. Mezinul a trecut printr-o interventie chirurgicala dificila, care insa nu i-a fost de folos. A ramas orb. “Trebuia tinut la cald, isi aminteste Mihaela Feraru. Eram disperati. Am solicitat primariei, ca proprietar, sa asigure sursa de caldura. Ni s-a raspuns ca nu exista posibilitatea rebransarii la CET, iar pentru a instala o centrala termica in apartament nu au forma legala.” Sotii Feraru au fost nevoiti sa se indatoreze si sa doteze apartamentul primariei cu centrala termica. I-a costat 50 de milioane de lei vechi. Mai au inca de platit 10 milioane.
S-au trezit datornici
Oricat de greu le-a fost sa o scoata la capat, sotii Feraru nu au fost niciodata rau-platnici. Nu au datorii la intretinere, iar la plata chiriei nu intarziau mai mult de 3 luni. “Duceam cate un milion o data, spune Mihaela Feraru. A mers bine pana in 2007. Cand m-am dus sa platesc, aveam o restanta de peste 4 milioane de lei vechi. Sa cad jos! Mi s-a spus ca s-a majorat chiria, de la 25 la 125 de lei.” Chiriasii ar fi trebuit instiintati, dar nu s-a procedat astfel. “Aveam la mine 2 milioane. Au refuzat sa-mi primeasca banii. Au spus ca nu pot plati chiria decat daca dau totul din urma.” Sotii Feraru erau la acea vreme intr-o situatie financiara disperata. Fara serviciu, cu rate pentru centrala, cu un copil orb, nu au reusit sa gaseasca bani. Datoria crestea cu fiecare luna. In iulie 2008, Primaria Bacau i-a dat in judecata, pentru evacuare si recuperarea debitului. Acesta ajunsese la peste 3400 lei, din care 1582 de lei reprezentau penalitati.
Au investit in apartamentul primariei
Familia Feraru s-a judecat cu Primaria Bacau pana in februarie 2010. Zilele trecute au primit hotararea judecatoreasca. Cererea primariei de a-i evacua din locuinta a fost respinsa, dar ei sunt obligati sa achite debitul din perioada ianuarie 2007-februarie 2010, care este de 4207 lei, precum si penalitatile de 3712 lei. Nu au acesti bani. Ar putea plati esalonat, dar le este teama ca daca nu depun toti banii la casieria primariei vor fi evacuati mai devreme sau mai tarziu. “Unde sa mergem cu atatia copii?”, se intreaba chiriasii. Din 2005 si pana acum, familia a crescut cu inca doi membri. Cel mai mic, o fetita, are doar 3 saptamani. Ei nu cer sa fie scutiti de plata, dar le-ar prinde bine daca ar putea plati restanta in rate. Spre deosebire de alti chiriasi ai primariei, au investit in locuinta care nici macar nu le apartine. Au montat chiar si geamuri termopan, fiindca sufla vantul pe langa tamplaria veche. Si aici au avut ghinion. La o luna, blocul a intrat in reabilitare termica. Primaria a montat ferestre cu termopan la toate apartamentele care nu aveau asa ceva.
Sustac si Chiriac au demisionat din CL Bacau
Mihai Sustac (PNL) si Ioan Chiriac (PD-L) au demisionat din Consiliul Local. Cei doi au decis sa renunte la calitatea de ales local pentru a nu intra in incompatibilitate. Sustac urmeaza sa preia fraiele societatii ARTBacau, detinuta de municipalitate, in timp ce Chiriac va ramane la sefia Directiei Agricole. Sustac, un apropiat al primarului Stavarache, este proprietarul societatii Clariant care, de-a lungul timpului, s-a ocupat de distributia publicatiei Mesagerul, editata din banii bacauanilor de catre Consiliul Local. Daca inlocuitorul sau nu a fost inca stabilit, Ioan Chiriac urmeaza sa fie schimbat de Florin Toma, un afacerist democrat-liberal, membru al Biroului Permanent Local al PD-L.
In urma cu doua saptamani, deputatul Mihai Banu (PD-L) afirma ca Ioan Chiriac a demisionat din Consiliul Local in urma unei scrisori primite de la faimoasa Agentie Nationala de Integritate (ANI). Potrivit alesului local democrat-liberal, demisia din Consiliul Local a fost efectul unei sesizari facuta pe adresa ANI de Vasile Botomei. Chiriac a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca a renuntat la calitatea de consilier pentru a nu deveni obiect de disputa politica in CL. "Nu am primit nicio scrisoare de la ANI. A fost o sesizare depusa de Botomei sprijinit de Stavarache. Romeo a vrut sa scape de o voce critica in CL. Eu nu doresc ca imaginea mea sa fie terfelita de adversarii politici. De asemenea, nu vreau sa intru in nicio polemica cu Botomei. E degradant pentru mine sa fac asa ceva. Nu fac troc cu principiile", a declarat Chiriac. Acesta a mai precizat ca la nivel national exista sute de oameni in situatia sa si ca el nu reprezinta o exceptie din acest punct de vedere. "Eu sunt cu contract de munca. Au fost mai multe hotarari de guvern care au venit cu diverse precizari. Acuma s-a mai desfiintat si aceasta ANI", a afirmat Chiriac.
Inlocuit cu Toma
Chiriac va fi inlocuit de pedelistul Florin Toma. Acesta este membru al Biroului Permanent Local al PD-L si om de afaceri. Potrivit informatiilor care circula in mediul politic, Toma urmeaza sa fie inscaunat sef la Autoritatea Rutiera Romana (ARR), acesta fiind si absolvent de studii tehnice.
Sustac ia in primire ARTBacau
De cealalta parte, Mihai Sustac a demisionat din CL pentru a putea prelua functia de administrator al societatii ARTBacau SRL. Aceasta apartine municipalitatii. Prin intermediul ei, Primaria va administra Teatrul de Vara, obiectiv de investitii care desi a fost inaugurat in urma cu jumatate de an, zace nefolosit.
Numele lui Mihai Sustac e indisociabil de cel al "patronului" sau politic, Romeo Stavarache. Fostul ales local este actionar in cadrul Clariant SRL, firma care s-a ocupat – printre altele – de distributia publicatiei Mesagerul, foaie de informare editata de Consiliul Local si Primarie. Numai in 2007 Clariant a primit de la municipalitate 500 de milioane lei vechi pentru distribuirea Mesagerului. Conform bilantului, firma lui Sustac a iesit pe zero in 2008. In 2007, Clariant a realizat un profit frumusel: peste 900 de milioane lei vechi. An in care a primit si "ciubucul" de la municipalitate.
Sustac a condus timp de mai multi ani Directia Taberelor, perioada care a coincis cu restrangerea activitatii taberelor din judetul Bacau. Din 6, doar una mai era functionala – cea de la Valea Budului. In vara lui 2008, mai multi copii care participau la tabara s-au ales cu toxiinfectii alimentare. Sustac a declarat la acea data ca virusul buclucas a fost luat din aer.
Cine il va inlocui?
Numele inlocuitorului lui Sustac nu este inca stiut. Potrivit viceprimarului Dragos Luchian, Sustac ar putea fi inlocuit de un supleant aflat pe lista de candidati pentru Consiliul Local ai PNL, la alegerile din 2008. "Nu stiu cine este urmatorul pe lista. Teoretic, urmatorul ar trebui sa-i ia locul. Totusi, nu este obligatoriu sa se intample asa", a declarat viceprimarul. Sustac nu a putut fi contactat pentru a exprima o pozitie vizavi de plecarea sa din CL.
Cojocaru: din persona non grata, ajuns vicepresedinte
Cristian Cojocaru, ales local din partea PNL, a ajuns vicepresedinte al organizatiei judetene a partidului. Dupa demisiile lui Gabriel Berca si Mihai Banu, in structura de conducere a filialei au ramas vacante doua pozitii de vicepresedinte. Acestea au fost ocupate de Cojocaru si Mihaela Badic, primarul localitatii Helegiu. Dupa ce ajunsese persona non grata in PNL, in urma unor declaratii transante vizand lipsa de comunicare si democratie in partid, Cojocaru a preluat functia de vicepresedinte prin votul unanim al Biroului Politic Judetean. El a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca va milita pentru aceleasi deziderate.
"Vreau sa incerc sa realizez o coeziune si o comunicare in interiorul organizatiei. Daca vom comunica intre noi, filiala PNL va avea un cuvant de spus in municipiul Bacau. Avem o sansa pe zona urbana pe care trebuie sa o exploatam", a apreciat Cojocaru. In urma conferintei judetene de alegeri din toamna anului trecut, Cojocaru a obtinut functia de secretar al filialei. Acesta fusese tras pe dreapta in urma cu mai mult timp de catre Romeo Stavarache si inlocuit din functie cu Claudiu Nastase, sef al tineretului liberal. Revenirea sa in prim-planul organizatiei survine plecarii masive catre PD-L a gruparii Berca – Banu.
Avem masini, dar nu avem unde parca
Parcari? Ce sunt parcarile? As fi vrut sa cumpar un loc de parcare. Am cautat la librariile din Bacau, la tutungerie, dar nu am gasit niciun fel de parcare. Singurele locuri unde poti gasi asa ceva sunt pliantele si scrisorile pline de povesti ale primarului Romeo Stavarache.
In judetul Bacau sunt aproximativ 115.000 de vehicule. Mai mult de 50.000 de masini sunt doar in municipiul Bacau. Atunci cand vine vorba de stationarea masinilor, bacauanii se intrec in parcari ilegale. Soferii isi lasa masinile pe unde gasesc un loc liber, indiferent daca este permisa sau nu stationare. De cele mai multe ori ei parcheaza fie pe trotuare, pe treceri de pietoni, fie blocheaza alte autoturisme. De la inceputul anului 2010, Politia Primariei a dat 421 de amenzi contraventionale pentru parcari ilegale, in valoare de aproximativ 56.000 lei. “Daca in faza initiala s-a mers pe popularizarea legislatiei, pe avertizarea celor care incalca legea, incepand cu perioada de mijloc a anului trecut s-a trecut la faza de sanctionare contraventionala. Principalele neregularitati au fost constatate in parcarile cu plata, dotate cu aparate de taxat, care, in ciuda faptului ca sunt o metoda de taxare moderna si eficienta, continua sa fie ignorate de unii dintre conducatorii auto”, a declarat Florin Podoleanu, purtator de cuvant Politia Primariei Bacau. In acest moment, in municipiul Bacau sunt 18 parcari cu plata, care impreuna au o capacitate de aproximativ 900 de locuri. In anul 2007, 10 dintre aceste parcari au fost prevazute cu aparate de taxat. Marea majoritate a soferilor le ignora, parcand fara sa plateasca. “Nu vreau sa platesc nimic. Dupa ce ca nu avem unde lasa masinile in orasul asta, mai trebuie sa si platim locul de parcare? Chiar nu vreau! Sa ne faca domn’ primar mai intai parcari si o sa platim”, s-a plans Grigore Alexei. In celelalte parcari cu plata unde nu exista aparate de taxat sunt cu siguranta angajatii primariei care au grija ca toti soferii sa achite 1 leu pe ora. De cele mai multe ori ei “uita” sa-ti dea chitanta. “Eu platesc parcarea omului care se ocupa de asta si aproape de fiecare data nu-mi da tichetul de parcare. Isi baga ei banii in buzunar. Nu ai cu cine sa te certi. Ii lasi in pace”, a spus nemultumita Valeria Marcoci. In nenumarate randuri primarul Romeo Stavarache a promis cetatenilor ca va construi parcari sub si supraterane.
Ideea nu i-a fost acceptata
Fostul viceprimar al Bacaului, Constantin Scripat, a sesizat problema parcarilor si a venit cu idei pentru amenajarea unor astfel de locuri. El nu crede in promisiunile lui Stavarache. “Cred ca toata lumea cunoaste promisiunile lui Romeo Stavarache asa cum le cunosc si eu. El nici nu a dorit sa se implice in problema parcarilor”, a spus Scripat. Cat timp a fost viceprimar, Scripat a venit cu ideea ca in parcul catedralei sa fie construita o parcare subterana, deasupra careia sa fie amenajat spatiul verde. “Romeo Stavarache a respins proiectul meu. La acel moment s-a dorit sa se faca acel parc din motive electorale. Acum este mult prea tarziu sa mai fie facuta o parcare acolo. Ar trebui stricat parcul din nou. Mai exista insa si alte locatii unde ar putea fi construite parcari. Sunt si investitori dispusi sa faca astfel de constructii”, a mai spus fostul viceprimar.
“În ceea ce priveste zona centrala a orasului, unde gradul de adresabilitate este foarte mare mai ales în timpul zilei, Executivul a promovat o Hotarire de Consiliu Local prin care o suprafata de teren din spatele Teatrului Bacovia, pe strada Iernii, se preteaza pentru constructia unei parcari cu sapte nivele (doua subterane si cinci supraterane), parcare care ar putea deservi circa 800 de autoturisme. Investitia este aproximata la 2 milioane de euro”.
“Parchezi unde ai nevoie sa mergi. Nu sunt destule locuri de parcare. Cand primarul a promis ca va face parcari eu nu eram acasa. Parcarile sunt in buzunarele noastre.”
Constantin Scripat a mai precizat faptul ca zone centrale, importante ale Bacaului, cum ar fi parcarea din fata stadionului si strazile Mihai Viteazu si Nicolae Balcescu, sunt folosite ca bazar auto. Zeci de masini de vanzare zac in parcare luni de zile. El acuza Politia Primariei ca nu ia nicio masura in acest caz. La acestea se adauga si autoturismele uitate de proprietari, cu anii in fata blocului. Cei care s-au trezit peste noapte fara locul de parcare nu au de ales si lasa autoturismul in curtea unui centru comercial sau chiar in incinta benzinariilor. Fara locuri de parcare, bacauanii sunt obligati sa-si lase masinile la intamplare. Cei care parcheaza ilegal, in locuri nepermise, risca sa primeasca amenzi intre 50 si 500 de lei.
Greva spontana la Transport Public
Peste 50 de soferi din cadrul societatii Transport Public au intrat in greva spontana. Acestia au acuzat municipalitatea ca, prin conflictul pe care-l intretine cu societatea de transport, pune in pericol locurile de munca a sute de angajati. La sediul firmei, soferii s-au imbarcat intr-un autobuz cu directia Primaria Bacau unde au purtat discutii cu viceprimarii. Ulterior, grevistii s-au deplasat la Prefectura, unde liderii acestora au avut o discutie cu prefectul Claudiu Balan. Ei sunt decisi sa continue greva pana cand Primaria va clarifica situatia transportului in comun din municipiul Bacau.
Soferii societatii Transport Public sunt in greva. Aproximativ 50 dintre acestia s-au intalnit, ieri, cu conducerea firmei de transport exprimandu-si incertitudinile fata de perspectiva scoaterii la licitatie a traseelor de catre Primaria Bacau. Grevistii au formulat un memoriu cu mai multe revendicari. Documentul a ajuns pe masa edililor, precum si la prefectul judetului.
Principalele temeri ale soferilor se refera la posibilitatea pierderii locurilor de munca, in conditiile in care municipalitatea bacauana a decis sa scoata la licitatie, in mod abuziv, serviciul de transport in comun. Acestia au acuzat scandalul politic regizat in jurul transportului de persoane din municipiu.
“In urma ultimelor lucruri care s-au intamplat intre Transport Public si Primarie am decis sa intram in greva. Am aflat din presa ca transportul in comun va fi scos la licitatie, fapt ce ne ingrijoreaza. Din discutiile pe care le-am avut cu cei din conducerea Transport Public, noi stiam ca este un contract de concesiune pe 25 de ani. Am inteles ca pe 26 iunie se va organiza licitatie. Nu mai avem garantia locurilor de munca. S-a vrut distrugerea acestui brand al Bacaului care este Transport Public”, a declarat Florin Bibire, vicepresedintele sindicatului “Transport Local”.
Pustiu in Primarie
De la sediul Transport Public, grupul de grevisti s-a imbarcat intr-un autobuz cu directia Primaria Bacau. Nemultumitii au fost asteptati de Roxana Mironescu, viceprimar, care i-a anuntat ca edilul sef Romeo Stavarache nu se afla in sediu. Ulterior, o delegatie a grevistilor a purtat o discutie indelungata cu viceprimarii Bacaului, fara ca cele doua parti sa ajunga la un numitor comun in privinta situatiei transportului in comun. “Vizavi de doleantele noastre nu am primit decat promisiuni. Nu avem certitudinea ca ne vom pastra locurile de munca”, a apreciat Adrian Botez, liderul sindicatului “Transport Local”.
De la Primarie, grupul de grevisti s-a deplasat la Prefectura, unde reprezentantii nemultumitilor au avut o intrevedere cu prefectul Claudiu Balan. Acesta a declarat ca legalitatea hotararii de CL care a stat la baza deciziei de scoatere la licitatie a traseelor este analizata de juristii Prefecturii. “Va pot spune ca acea hotarare este analizata de catre juristii institutiei. Motivul pentru care nu ne grabim sa dam un raspuns este dat de numarul mare de documente si acte normative care trebuie analizate”, a declarat prefectul. Balan nu a explicat modul in care Prefectura se va implica in solutionarea situatiei create, insa a lasat de inteles ca problema transportului in comun din municipiu cade pe umerii alesilor locali.
Au dat bir cu fugitii
Conducerea Primariei a dat bir cu fugitii la vederea zecilor de soferi care asteptau un raspuns de la edili. Desi viceprimarul Roxana Mironescu a anuntat ca Stavarache nu era in sediu, edilul sef a iesit pe usa din dos din Primarie, evitand sa dea ochii cu grevistii. La randul sau, viceprimarul Dragos Luchian a refuzat sa exprime un punct de vedere motivand ca nu a participat la discutiile cu liderii de sindicat. “Eu am stat doar cateva minute la discutii. Nu stiu mare lucru pentru ca am iesit. Doamna Mironescu s-a ocupat de ei”, a spus Luchian. Nici secretarul Ovidiu Popovici nu s-a lasat mai prejos. La vederea jurnalistilor Desteptarii, acesta a ales sa se baricadeze in Primarie.
Investitii de 6,5 milioane de euro
De la privatizare si pana astazi, actionariatul societatii Transport Public a investit peste 6,5 milioane de euro in achizitionarea de mijloace de transport de ultima generatie. La inceputul acestui an, societatea a cumparat 10 autobuze in valoare de aproximativ 2 milioane de euro. In prezent, flota Transport Public numara 70 de autobuze. Costurile lunare de exploatare si intretinere a sistemului de transport public se ridica la 14-15 miliarde de lei vechi. “Daca se dorea scoaterea la licitatie a traseelor trebuia sa fim anuntati cu un an inainte, asa cum cer uzantele europene din domeniu. Am fi sistat achizitionarea de noi autobuze si am fi incercat sa construim un buget pentru a reusi sa platim salariile angajatilor. Municipalitatea a venit, in pripa, cu initiativa de scoatere la licitatie a traseelor, fara ca sefii ei sa se gandeasca la efectele colaterale ale unei asemenea decizii”, a explicat Bogdan Ghervan, presedintele CA al Transport Public.
Nici subventii, nici majorare, nici salarii
Conducerea companiei a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca soferii sunt indreptatiti sa recurga la greva, atat timp cat Primaria Bacau a subminat, prin abuzurile sale, sanatatea financiara a societatii. Bogdan Ghervan, presedintele Consiliului de Administratie, a afirmat ca pe fondul totalei neimplicari a municipalitatii in subventionarea transportului in comun, societatea a propus o majorare a pretului biletelor, lucru respins de catre edili. Prin Adresa nr. 26627 remisa Transport Public, Primaria s-a substituit Consiliului Local si a decis ca majorarea de pret solicitata de conducerea societatii este nejustificata.
“Primaria ne tot spune ca suntem societate privata si ca trebuie sa ne descurcam cum putem. Dupa logica Primariei noi putem sa ne vindem autobuzele a doua zi pentru ca, nu-i asa, suntem privati. Nu gandim in acest fel. Este clar ca se vrea distrugerea cu orice pret a societatii Transport Public. In plus, nu am sentimentul ca cei din Primarie s-au gandit la costul social al abuzurilor indreptate impotriva societatii. Daca despre subventionarea transportului nu mai poate fi vorba, nu suntem lasati nici sa majoram tarifele de calatorie in acord cu realitatile economice pe care le traversam. E clar ca se doreste sa nu mai existam”, a declarat Ghervan. Acesta a mai spus ca i-a anuntat pe soferi de situatia creata si ca societatea nu are nicio garantie ca le va putea achita acestora obligatiile salariale pe luna in curs.
Transport in comun la 50% din capacitate
“Vrem sa ni se asigure salariile. Am inteles ca este o problema politica intre Primarie si Transport Public. Facem greva pentru ca nu stim daca ne vom mai lua banii pe luna aceasta. Sa fim lasati sa lucram.”
Sindicalistii au afirmat ca vor continua greva. Acestia au primit promisiunea ca la proxima sedinta a Consiliului Local, alesii vor avea la mapa un proiect de hotarare vizand majorarea pretului la biletele de transport. Sedinta va avea loc joi. Pana atunci, transportul in comun din municipiu va functiona la jumatate din turatia actuala, sindicalistii declarand ca nu mai pot accepta sa fie victime colaterale in razboiul surd purtat de Primarie cu Transport Public.
Judo / Memorialul „Gal Joszef”: Medalii si tehnicitate
Langa o salba de medalii, Palatul Copiilor Bacau si-a mai trecut in cont un premiu valoros la Memorialul "Gal Joszef", concurs interjudetean pentru categoriile U13 si U15. Ciprian Olteanu a fost desemnat "cel mai tehnic sportiv" la grupa U13, dupa un campionat in care a castigat toate meciurile prin "ippon" in cel mult 20 de secunde, timpul total de lupta fiind de doua minute! "Este un sportiv de perspectiva, cu conditia sa munceasca in continuare cu seriozitate", spune prof. Aurel Chelariu, care a condus o delegatie de 19 sportivi la acest turneu la care au mai participat echipe din Satu Mare, Maramures, Sibiu, Ploiesti, Bistrita-Nasaud, Brasov, Covasna si Harghita.
Cei 300 de sportivi prezenti la turneul de la Miercurea Ciuc au concurat pe trei spatii de lupta, sub supravegherea unor arbitri delegati de Federatia Romana de Judo. In competitia individuala, copiii de la Palatul Copiilor Bacau au strans 10 medalii, plus alte doua clasari in imediata apropiere a podiumului:
– locul I: Ciprian Olteanu (30 kg, U13);
– locul al II-lea: Daniel Olteanu (55 kg, U15);
– locul al III-lea: Octavian Cechea (30 kg, U13), Ionut Puscasu (34 kg, U13), Alexandru Busuioc (38 kg, U13), Cosmin Tamba (38 kg, U13), Rares Rotaru (42 kg, U13), Codrin Nedita (46 kg, U13), Daniel Olteanu (50 kg, U15), Mircea Croitoru (+66 kg, U15);
– locul al V-lea: Mario Ionita (34 kg, U13), Alexandru Cozma (55 kg, U15).
In urma acumularii punctelor obtinute in concursul individual, echipa de la Palatul Copiilor Bacau a obtinut locul al III-lea la categoria U13. Urmatorul concurs al sportivilor coordonati de prof. Aurel Chelariu este programat la finaul acestei saptamani: Cupa Europei pentru cadeti, care va avea loc la Ploiesti.
Volei feminin / Divizia A1: Metal pretios
Trupa galateana a cucerit pentru a patra oara consecutiv titlul de campioana, insa risca sa-si piarda jucatoarele.
Divizia A1 de volei feminin a ajuns la final. Verdictul? Acelasi ca in precedentele trei sezoane: titlul de campioana a revenit Metalului Galati. De data aceasta, insa, formatia antrenata de Zoran Terzic a fost nevoita sa se lupte pentru locul intai pana la ultimul joc al play-off-ului. Metal a inceput bine turneul de la Bucuresti, cu o victorie contra Stiintei Bacau, dar l-a continuat cu un dus rece: 1-3 in fata Tomisului Constanta. Cum Tomis a obtinut victorii pe linie, trecand si peste handicapul de doua seturi din ultimul meci, cel cu Stiinta, galatencele aveau nevoie de o victorie, indiferent la ce scor, in jocul de duminica, impotriva lui Dinamo. Metal s-a impus categoric, cu scorul de 3-0 si a intrat in istoria campionatului. Din pacate, formatia de pe Dunare risca sa se integreze din pricina problemelor financiare. De altfel, conform topvolei.ro, doua dintre jucatoarele de baza ale campioanei, Olga Tocko si Mira Golubovici au parasit deja echipa, plecand in Azerbaidjan, la Rabita Baku. In ceea ce priveste… polul sud al clasamentului, IOR Bucuresti si CSM Focsani au retrogradat in liga secunda.
Cros / ONSS, Cupa Liceelor: Bianca Budaes, la faza pe tara
La faza pe zona din Cupa Liceelor, elevii de la Colegiul National Pedagogic "Stefan cel Mare" s-au deplasat la Vaslui, cu echipele alcatuite din Bianca Budaes, Marcel Harstioaga, Ovidiu Pusca, Andrei Ungureanu (cros-individual), Bianca Budaes, Olana-Lenuta Rosu, Cristina Ungheanu, Giorgiana Taban, Sabina Taralunga, Ana-Maria Rebegea (echipa de cros feminin). Sub coordonarea profesoarelor Gabriela Papi si Izabela Valentina Tutu, liceenii bacauani au obtinut mentiunea a III-a, din 144 de participanti, cu echipa de cros feminin, respectiv locul al III-lea prin Bianca Budaes in concursul individual. Cu acest rezultat, Bianca (legitimata la SCM Bacau sub coordonarea antrenoarei Carmina Gorgan) va reprezenta Bacaul la faza finala, programata la Targu Jiu (14-15 mai).
Cu o saptamana inainte, Bianca Budaes si Marcel Harstioaga au mers la faza nationala a Olimpiadei Nationale a Sportului Scolar (cros individual gimnaziu si liceu). Concursul s-a desfasurat la Botosani, in prezenta a aproximativ 130 de elevi, iar Bianca s-a clasat in imediata apropiere a podiumului, aducand "mentiune".
Captura record de tigari
Lucratorii Vamii Bacau impreuna cu cei din Iasi au capturat la sfarsitul saptamanii trecute o cantitate record de pachete de tigari de contrabanda. Echipajele mobile ale Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale impreuna cu Directia Regionala Vamala Iasi au fost implicate intr-o actiune de control in trafic, sub coordonarea Autoritatii Nationale a Vamilor. In timpul activitatii a fost depistat pe DN 2 un autotir inmatriculat in Polonia, care transporta tigari ascunse intr-un compartiment special amenajat, in spatele unui perete fals. La volanul tirului se afla un cetatean din Republica Moldova. In urma inventarierii, s-a gasit un numar de 115.000 pachete de tigari. Valoarea fiscala a cestora este de 115.000 de euro, iar valoarea de piata se ridica la peste 10 miliarde de lei vechi. Aceasta este cea mai mare captura din acest an, din Moldova. „Marfa a fost confiscata. Mai mult, tirul a fost retinut deoarece a fost folosit in vederea savarsirii infractiunii de contrabanda. Asupra soferuilui s-a dispus continuarea varificarilor, in faza de cercetare penala”, a declarat Valentin Grosu, directorul Vamii Bacau. Captura de 115.000 de pachete de tigari vine dupa ce, pe data de 22 aprilie, IPJ Bacau inpreuna cu lucratorii Vamii Bacau au organizat o actiune asemanatoare. Atunci au fost depistati in trafic cinci soferi, care tranportau peste 35.000 de pachete de tigari din Rusia, Republica Moldova si Ucraina, fara a detine documentele de provenienta. Valoarea totala a marfii depaseste 70.000 de euro.
Truda roditoare si bucurie la Sascut-Sat
Caciulile mari stau sa le cada peste nasucuri, dar nu conteaza, sunt mandri de nu mai pot in costumasele lor populare, adevarate harti ale frumusetii nepieritoare. In spatele lor, al copiilor de la gradinita, trei bunicute trebaluiesc zambitoare cu furca, acul si andelele pentru zestrea Sascutului. Profesorul Ion Pascu, directorul Scolii din Sascut-Sat, isi intantampina oaspetii cu linistea celui care stie ca a pregatit totul cum se cuvine. Impreuna cu ai sai colegi, a organizat si a doua editie a "Conexiunilor culturale", o indrazneata si folositoare reunire a pastratorilor traditiilor din zona. De la Bacau, sambata dimineata, a venit un adevarat comando de luptatori pe frontul continuarii si transmiterii portului, obiceiurilor, muzicii si dansului in judet. Florin Zancescu, directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Bacau, este cap de coloana, urmat de colegii sai Nicolae Radu, Dumitru Patrichi si Amedeo Spataru. Si-au adus si intariri culturale: Feodosia Rotaru, de la Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", profesorul de muzica Rares Draghici si mereu entuziastul jurnalist Florin Filioreanu. Preotii Ionut Miron si Augustin Puscasu vorbesc interesant si ecumenic despre sensurile vietii si martiriului Sfantului Gheorghe, care a fost praznuit cu o zi inainte. Despre obiceiurile populare care au insotit aceasta zi a povestit captivant profesoara Feodosia Rotaru, o adevarata enciclopedie in domeniu. Mari si mici asculta eresurile si parca un zvon de demult adie prin sala de clasa frumos impodobita cu stergare, paretare, camesi si braie. Ca si cum vraja ar fi intreaga, dansul si cantecele copiilor din Ansamblul "Doruletul" invie parca o lume ce sta sa dispara. Au grija sa nu se intample asta invatatorii Maria Scutaru si Ioan Ferent impreuna cu profesoara Ionel Sandu, cei care trudesc la transmiterea folclorului sascutean. Tot ce e spirit romanesc se leaga firesc de Eminescu, iar profesoara Carmen Stanciu a reusit sa creioneze o pagina de sensibilitate despre povestea de dragoste dintre Eminescu si Veronica Micle. Anca, Alexandra si Oana au intregit momentul recitand din poeziile celei ce i-a fost muza si iubita poetului. Dupa un interludiu muzical al lui Rares Draghici, a intrat in scena si Dumitru Braneanu, care a incercat si a reusit sa-l lase deoparte pe vicepresedintele Consiliului Judetean in favoarea poetului. Asa ca muza a batut functia, si versurile sale au sunat in urechile celor prezenti. Alti doi poeti de seama ai Bacaului, Petru Scutelnicu si Nicolae Mihai, au oferit spre bucurie zidirile lor de cuvinte. Florin Zancescu nu avea cum sa uite ca este un actor de prima mana si, secondat de Rares Draghici, a descretit si fruntile cele mai incruntate. Cantecele si dansurile au fost cea mai potrivita incheiere, o involburare de bucurie care nu trebuie uitata pentru ca altfel vom uita cine suntem.
Magistrul si tinerii discipoli
Aniversarea celor 150 de ani de la infiintarea Scolii „Al.I.Cuza” a oferit ocazia elevilor sa il intalneasca personal pe academicianul Solomon Marcus. Acesta a revenit „acasa”, dupa cum a recunoscut intr-un interviu acordat redactorilor DESTEPTAREA.
Solomon Marcus se inscrie in galeria marilor pesonalitati romanesti care au copilarit si au studiat in Bacau. Vineri el a revenit acasa, intr-o intalnire inedita cu elevii Scolii „Al.I.Cuza”. El insusi fost elev al institutiei de invatamant bacauane, Solomon Marcus a venit emotionat la intrevedere: „Revin cu sentimentul clar ca ma intorc acasa, pentru ca Bacaul, in mare, a fost pentru mine acasa. Aici am copilarit, aici m-am nascut si scoala aceasta, mai mult decat orice alta scoala pe care am urmat-o dupa aceea, m-a marcat foarte puternic”.
Un amfiteatru plin
Amfiteatrul care poarta numele unui alt fost elev al scolii, Radu Beligan, s-a dovedit a fi neincapator pentru elevii curiosi veniti sa il asculte pe marele academician. Chiar daca pentru unii Solomon Marcus nu este foarte cunoscut, elevii stiau totusi ca a invatat in aceleasi banci in care stau ei acum. „Mi se pare ca este o persoana care incearca sa se apropie cat mai mult de elevi. Am citit ca regretul lui cel mai mare este ca nu a avut destul timp, ca au trecut prea repede anii”, ne-a spus Ioana Plesca, acum eleva la Colegiul „Gheorghe Vranceanu”. La intalnire au revenit si fosti elevi ai scolii, acum realizati profesional, pentru care o astfel de ocazie a trezit numeroase amintiri frumoase. „Daca o personalitate precum Solomon Marcus a gasit timp in agenda sa vina in Bacau, asta inseamna in sufletul dumnealui scoala inseamna foarte mult si a contribuit la realizarea sa profesionala. Si eu revin aici cu nostalgie, cu tristete dupa anii trecuti, cu amintiri. Ma revad in postura elevului care il astepta pe vremea aceea pe Radu Beligan si pe Emanuel Elenescu”, a marturisit lect.univ.dr. Ramona Florea, de la Universitatea „George Bacovia”.
„Nu ma ocup de regrete”
Solomon Marcus a implinit pe 1 martie frumoasa varsta de 85 de ani. Academicianul roman se arata increzator in ceea ce ìi rezerva soarta. „Am multe proiecte, nici nu stiu cu ce sa incep. Acum cel mai apropiat e sa depun a doua editia a cartii mele „Timpul”. Mai sunt multe altele”, a replicat Solomon Marcus. Cat despre regrete cu privire la trecut: „Nu ma ocup de regrete. Eu nu sunt obsedat de regrete, ma intereseaza mai mult ce am de facut decat ce am de regretat”. Aflat in mijlocul tinerelor generatii, profesorul doctor a marturisit ca nutreste un soi de invidie fata de cadrele didactice mai tinere. „O invidiez pe profesoara Doinita Sarbu ca traieste zilnic intr-un mediu ca o apa cristalina de munte cu acesti copii de care se ocupa. Cat timp am stat aici am avut impresia ca am scapat si eu de o lume smintita, cum bine spune prezentatorul unei emisiuni”.
Din galeria fostilor elevi ai Scolii Cuza, astazi mari nume, fac parte Radu Beligan, actor si director al Teatrului National Bucuresti, Ovidiu Genaru, poet, prozator si dramaturg, George Balaita, prozator, vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor, Eugen Uricaru, scriitor, redactor la revista „Steaua” din Cluj-Napoca, Florin Blanarescu actor la Teatrul Bacovia si Constantin Andone, presedintele Filialei Neamt a Societatii de Stiinte Medicale.
Centrul „George Apostu”, in administrarea CJ?
Centrul International de Cultura si Arte “George Apostu” ar putea trece in cursul acestui an in administrarea Consiliului Judetean Bacau (CJ). Anuntul, lansat de ministrul Culturii si Patrimoniului National, a provocat nemultumire la nivelul conducerii centrului care se opune acestei idei.
„Aviz favorabil” de la CJ
Vicepresedintele CJ, Dumitru Braneanu, sustine ca inca din 2002 a existat o solicitare in acest sens, prin care Centrul “George Apostu”, dar si Centrul de Cultura “Rosetti – Tescanu”, sa treaca in administrarea institutiei, o solicitare refuzata insa de minister. Asadar, pentru CJ ideea este oportuna. “Descentralizarea va avea loc si este normal pentru ca Centrul Apostu este reprezentativ pentru judet si este un simbol al Bacaului, mai mult decat al Ministerului Culturii. Va trebui sa fie asigurata si o finantare si treptat va trebui sa creasca procentul din taxe pentru a se asigura banii necesari”, a declarat Dumitru Braneanu. Mai mult decat atat, trecerea centrului in administrarea CJ si nu a Consiliului Local ar putea fi o masura de protectie impotriva relelor intentii exprimate de Primaria Bacau. “Ar fi mai bine protejat patrimoniul, mai bine zis terenurile care se afla in incinta. Stim foarte bine intentia unor domni din primarie care au pus ochii pe teren pentru a transforma centrul intr-un cazino si pentru a ridica vile rezidentiale. Ar fi un mare pacat pentru Bacau”, a conchis Braneanu.
“Un patrimoniu poate deveni un mijloc de troc politic sau de troc administrativ–politic pentru ca orice entitate administrativ-locala ar putea spune ca nu are bani pentru centru. Care este urmatorul pas? Acela de a-l ceda unui intreprinzator care ar putea, in lipsa unei legi bine puse la punct, sa il instraineze. Pastrarea unei institutii, unui patrimoniu trebuie impusa de un act normativ foarte bine elaborat si pus la punct.”
Prezent la aniversarea “Zilei Centrului de Cultura Apostu”, fostul ministru al culturii, Theodor Paleologu, a subliniat faptul ca descentralizarea poate avea si efecte negative, care nu sunt de dorit pentru institutia bacauana. “In trecut descentralizarea a dat rezultate dezastruoase cum sunt Teatrul din Targu-Mures sau complexul Mogosoaia. Sunt anumite centre culturale care trebuie sa ramana sub directa indrumare a ministerului. As pune si Centrul Apostu in aceasta categorie. Cred ca in domeniul culturii s-a mers deja prea departe cu descentralizarea”, a declarat Theodor Paleologu. Fostul ministru nu a facut insa nici o promisiune concreta ca procesul de descentralizare nu va avea loc. S-a multumit doar sa afirme ca “sunt o serie de principii in virtutea carora am actionat ca ministru si voi actiona acum ca deputat”. Centrul de Cultura “George Apostu” a fost infiintat in 1990 prin ordin de ministru. In 1993, centrul a trecut in subordinea Directiei pentru Administrarea Centrelor de Cultura. In acest moment, trei centre de cultura din tara sunt in administrarea ministerului: cel de la Arcus, cel de la Toplita si centrul de la Bacau.
Cernobil: o amintire dureroasa
Ieri s-au implinit 24 de ani de la accidentul de la Cernobîl. Dezastrul nuclear a fost comemorat si in Bacau de voluntarii Green Peace, care au strans semnaturi in centrul orasului pentru a opri constructia a doua noi reactoare nucleare la Cernavoda, amintind cetatenilor ca la explozia din 1986 aproximativ 90.000 de oameni au decedat.
“Am strans semnaturi deoarece exista aceste planuri de a construi reactoarele nucleare Cernavoda 3 si 4. Deja avem doua reactoare si nu vedem sensul unui astfel de proiect, mai ales ca banii ar putea fi investiti in energia regenerabila”, ne-a spus Andreea Rujan, voluntar. Un studiu al Institutului pentru Studierea Resurselor si Securitatii din Statele Unite arata faptul ca reactoarele care urmeaza sa fie construite in tara noastra sunt de acelasi tip cu cel care a provocat explozia de la Cernobil. Actiuni de comemorare similare au avut loc simultan in alte sase orase ale tarii: Bucuresti, Alba-Iulia, Iasi, Bistrita, Arad si Cluj-Napoca. Se pare ca bacauanii au rezonat la initiativa tinerilor. “Au fost foarte receptivi. Unii ne-au abordat chiar ei ca sa semneze petitia. Am ramas surprins dar tinerii sunt mai bine informati”, ne-a spus si Vlad Vrinceanu, voluntar. Pentru a opri lucrarile, voluntari din toata tara au strans 20.000 de semnaturi. De la bacauani s-au strans ieri aproximativ 300 de semnaturi.
Efecte nebanuite
Pe 26 aprilie 1986, reactorul numarul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, din nordul Ucrainei, a explodat, contaminand o mare parte a Europei. Incendiul la reactor a fost stins abia dupa zece zile, timp în care a fost eliberata în atmosfera o cantitate foarte mare de material radioactiv, cu o concentratie de peste 100 de ori mai mare decat bombele atomice de la Hiroshima si Nagasaki. Sapte milioane de oameni sufera înca în fiecare zi de pe urma tragediei nucleare.
Umbrele impotriva radiatiilor
Dintre angajatii Directiei de Sanatate Publica Bacau, pe baricade dupa explozia de la Cernobil, doar doi mai sunt in activitate. Unul dintre acestia, Petru Irimia, isi aminteste ca lucra pe atunci la serviciul Igiena Mediului din DSP. “Cea mai mare incarcatura de radiatii s-a inregistrat in depresiunea Slanic Moldova. Am recoltat atunci probe din aer, apa si alimente. La vremea aceea nu aveam o baza de referinta. Nu mai fusesera astfel de evenimente. Imi amintesc ce incarcatura radioactiva mare aveau alimentele, in special laptele, leusteanul si nucile. Am luat o bucata de cas, cu o mare incarcatura radioactiva. Am pus-o la congelator.” Radioactivitatea a scazut la jumatate dupa 19-20 de zile. Petru Irimia o masura periodic. “Pe atunci au venit sa lucreze la noi fizicieni de la URA. Nu erau speriati de radiatii. Au zis ca daca am o bucata de paine mananca tot casul.” Dintre masurile profilactice, specialistii de la DSP isi amintesc despre administrarea pastilelor cu iod la copii, de spalarea strazilor de praf. “Pentru a nu se depune substanta radioactiva pe praf si sa fie apoi inhalata, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP. Eu nu lucram pe atunci aici, dar un fost director al DSP spunea ca au fost trimisi sa se apere de radiatii cu umbrelele.” In lunile de dupa accident, laboratorul de radiatii din DSP a fost luat cu asalt de bacauani. Nu se mai gasea loc pentru depozitarea alimentelor. Oamenii aduceau la analize tot felul de alimente. Carnea de miel si de oaie erau cele mai contaminate. Dupa 2-3 luni, nivelul radiatiilor scazuse mult, iar lumea s-a linistit. O angajata care a iesit la pensie povestea ca se lucra in 3 schimburi. Nici de Paste nu a plecat acasa. I-au gatit vecinii. In cele din urma a clacat. A fost transportata la Iasi cu hemoragie pe nas si gura.
Doina Mincu
In pat cu stafilococul auriu
Infectiile de spital, un subiect tabu
Infectiile intraspitalicesti sau nosocomiale au fost dintotdeauna un subiect incomod pentru personalul medical si autoritatile sanitare. Ele sunt considerate inevitabile in alte tari, insa la noi se prefera atitudinea strutului. Din cand in cand, un microb de spital face victime. Daca acestea sunt bolnavi obisnuiti, cazul este clasat si etichetat drept “complicatie”.
Nu exista spitale in care sa nu apara infectii de interior (nosocomiale), spun specialistii. La nivel national sunt inregistrate anual in jur de 12.000 de cazuri. Cu mult sub numarul de infectii din tarile dezvoltate. Nu inseamna ca “dicolo” nu se respecta normele pentru evitarea acestor infectii. Explicatia este ca la noi se ascunde adevarul. O recunosc autoritatile sanitare. Pana in 2006, spitalele nu raportau aproape deloc astfel de cazuri. Directia de Sanatate Publica a facut analize periodic in sectii pana in 2007. Ritmicitatea lor supara. “Noi nu le mai controlam, ne-a declarat dr. Anca Dancau, sef al compartimentului Epidemiologie din DSP. Autocontrolul este responsabilitatea lor.” Infectia nosocomiala este o boala ce poate fi recunoscuta clinic si/sau microbiologic si pentru care exista dovada epidemiologica a contractarii ei in timpul spitalizarii, al actului medical sau al manevrelor medicale. Infectie nosocomiala este considerata si boala provocata in aceleasi conditii si care se manifesta ulterior externarii.
“Nu se poate sa nu fie infectii de interior in spitale. Cine trimite buletin de analize si spune ca sunt zero infectii minte. In spitale sunt germeni. Nu se poate fara. Acum, dupa ce s-a intamplat in Bucuresti, facem o verificare la toate spitalele. Luam probe de pe suprafete, instrumentarul sterilizat, echipamente. De la personal luam exudat faringian si tampon nazal. Am inceput cu Spitalul Onesti. Asteptam rezultatul de laborator.”
Cazul cel mai dramatic de infectie nosocomiala din judetul Bacau s-a inregistrat la inceputul anilor ’90, la Spitalul Comanesti. Dupa cum isi amintesc inspectorii de la DSP, stafilococul auriu, ascuns sub linoleum, a facut mai multe victime printre nou-nascuti. Stafilococul auriu este cel mai frecvent intalnit. Printre masurile de preventie a infectiilor se numara: dezinfectia zilnica, cea terminala, triajul personalului si existenta unui salon tampon. Anul trecut, Maternitatea Onesti a fost inchisa din cauza stafilococului auriu.
“Sectiile cu cel mai mare risc sunt cele pentru extremele de varsta, cum ar fi nou-nascutii, si cele cu profil chirurgical. Printre factorii favorizanti se afla manevrele invazive, imunitatea scazuta a pacientilor si apartinatorii. Cu cat sunt vizitele mai accesibile, cu atat creste riscul.”
Chiar daca in numar extrem de mic in comparatie cu cel al cazurilor rezolvate, unii pacienti ai Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) s-au pricopsit cu o infectie nosocomiala (intraspitaliceasca). In cursul primului trimestru din acest an, in Spitalul Judetean de Urgenta s-au inregistrat 21 cazuri de infectii intraspitalicesti la un numar de 13.542 pacienti externati, respectiv 0,15 la suta. In 2009 au fost 77 cazuri la 58.084 pacienti, iar in 2008 – 89 la 56.623. Astfel, anul trecut a rezultat o rata de 0,13 la suta, pe cand in 2008 a fost de 0,15 la suta. Si in 2007 au fost 81 la un numar de 54.831 pacienti spitalizati, deci o rata tot de 0,15 la suta fata de 0,4 la suta, cat a fost prevazut in contractul de management, privind indicatorii de performanta. Cele mai multe cazuri in fiecare an sunt in sectiile Neonatologie si Prematuri. Urmeaza sectiile Chirurgie Plastica, Urologie, Obstetrica-Ginecologie, Ortopedie, Chirurgie Generala, in general cele cu profil chirurgical. Reducerea la zero a numarului de infectii nosocomiale este imposibila sustin conducerea spitalului si medicii epidemiologi. "Medicii curanti isi protejeaza pacientii unul fata de celalalt, ii consiliaza pentru prevenirea infectiilor nosocomiale, dar oricat s-ar stradui ei, tot nu se poate elimina total riscul, afirma Natalia Jicmon, directorul de ingrijiri al SJU. La Neonatologie si la Prematuri sunt mai multe cazuri, pentru ca aici sunt pacientii cu riscul cel mai crescut, care sunt mai receptivi. Receptive la asemenea infectii sunt si persoanele in varsta, cu multiple afectiuni cronice, a caror rezistenta la boli este mai scazuta." Conducerea SJU mai afirma ca in unitate se respecta un program riguros de combatere a infectiilor nosocomiale si de identificare a cazurilor de imbolnavire, dar ca este imposibil ca intr-un spital sa fie eliminat total un asemenea risc.
Elena Tintaru
Izlazul Bacaului, desfiintat de Primarie
Interese imobiliare sau necesitate administrativa?
Dupa ce a tergiversat timp de mai multi ani restituirea posesiunilor catre fostii proprietari, conducerea municipalitatii s-a gandit sa accelereze ritmul retrocedarilor prin desfiintarea a 15 hectare de pasune si trecerea lor in domeniul privat al municipiului Bacau. Acestea sunt situate in imediata vecinatate a statiei de epurare, intr-o zona insalubra si greu practicabila. Surse apropiate Primariei spun ca edilii au ofertat deja patru fosti proprietari insa acestia au refuzat sa ia in posesie terenuri pe pasune, preferand alte forme de despagubire. La nivelul comisiei locale de fond funciar exista in lucru peste 2600 de dosare privind reconstituirea fostelor proprietati, totalizand mai bine de 1000 de hectare revendicate.
Izlazul Bacaului va deveni istorie daca alesii locali vor aproba un proiect de hotarare vizand trecerea in domeniul privat al municipiului a 15 hectare de pasune. Scopul declarat al initiativei il reprezinta crearea unei rezerve de terenuri prin care Primaria sa solutioneze cazurile de revendicari de foste proprietati care nu mai pot fi reconstituite pe amplasamentul initial. Potrivit expunerii de motive a proiectului amintit, la Primarie sunt inregistrate aproximativ 800 de cereri pentru acordarea de teren in conformitate cu legislatia ce reglementeaza fondul funciar.
„Nu e un tun imobiliar”
Dragos Luchian, viceprimar al municipiului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca cererile fostilor proprietari sunt numeroase si ca municipalitatea nu dispune de suficiente terenuri pentru a le satisface in conformitate cu prevederile legale. "Nu este un tun imobiliar. Cererile sunt foarte multe. Ne mai trebuie pamant pentru a solutiona retrocedarile. Izlazul nu-si mai avea rostul. Ceva trebuie sa oferi oamenilor. Daca nu accepta, merg la Fondul Proprietatea", a afirmat Luchian.
Loghin Achilov, lucrator in cadrul serviciului de restituire a proprietatilor din cadrul Primariei, a precizat ca pasunea era in degradare si ca terenul trebuia preluat, mai devreme sau mai tarziu, de catre municipalitate. "Respectivul teren era in degradare si eu zic ca este normal ca el sa fie preluat de catre municipalitate. Mai ales ca starea lui poate fi imbunatatita in timp, odata cu reabilitarea statiei de epurare", a subliniat Achilov.
Surse apropiate Primariei au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca in urma cu mai mult timp un investitor privat a dorit sa ridice pe terenul respectiv o fabrica de textile, insa afacerea a cazut in cele din urma.
„Nu pot rezolva dosarele cu 15 hectare de teren”
Reprezentantii Prefecturii nu vad cu ochi buni trecerea celor 15 hectare in domeniul privat al municipiului. Subprefectul Tudorita Lungu, sefa comisiei judetene de fond funciar, a declarat ca edilii nu pot rezolva problema retrocedarilor cu doar 15 hectare de teren.
"La cate dosare au, e clar ca cei de la municipiu nu au cum sa solutioneze problema retrocedarilor cu acest teren. Este o varianta de lucru pentru a li se face oferte vechilor proprietari, dar din punctul meu de vedere cu 15 hectare nu poti solutiona cazurile de retrocedari. Sunt mult prea multe", a afirmat Lungu.
Edilii au ofertat deja patru fosti proprietari, insa acestia au refuzat sa ia in primire terenuri amplasate pe pasune. Perspectivele nu sunt nici ele mai imbucuratoare, in conditiile in care cele 15 hectare de teren sunt situate intr-o zona insalubra si greu practicabila.
„Aur pentru functionari” in loc de retrocedari
Litigiile privitoare la retrocedarea de proprietati au fost la originea faimosului scandal de coruptie "Aur pentru functionari", care a tinut capul de afis al presei in toamna anului trecut. In dosarul lucrat de procurorii DNA apareau mai multe nume de functionari din Primaria Bacau: Ovidiu Popovici, secretarul municipiului, Silvian Cortez, fost arhitect sef, respectiv Cristinel Anghel, functionar in cadrul serviciului cadastru, respectiv Corneliu Gavrilescu, seful serviciului juridic contencios din cadrul Primariei. Cortez si Anghel au fost acuzati ca ar fi primit foloase necuvenite din partea unor afaceristi bacauani pentru a li se solutiona favorabil un litigiu imobiliar. La finalul lui 2009, DNA i-a trimis in judecata pe Cortez si afaceristi, ceilalti functionari scapand basma curata.
Peste 1000 de hectare revendicate
Conform datelor oficiale, la comisia locala de fond funciar exista peste 2600 de dosare de retrocedare. Dintre acestea, aproximativ 1100 sunt la Legea 247 si peste 1500 la Legea 10, legi care au reglementat in timp problemele de fond funciar. Suprafata totala de teren revendicat se cifreaza la peste 1000 de hectare, in conditiile in care municipalitatea dispune de mai putin de 700 hectare de teren liber de sarcina. Desfiintarea izlazului bacauan nu ar rezolva, nici pe departe, aceasta spinoasa problema.
Patru tenismeni bacauani sub tricolor
Amanata cu o zi fiindca nu s-a indeplinit cvorumul pentru prima convocare, Adunarea Generala Ordinara a Federatiei Romane de Tenis s-a intrunit statutar sambata, indiferent de numarul delegatilor prezenti. Pe langa bilantul pe 2009 si proiectele pe 2010, unul din punctele de pe ordinea de sedinta s-a referit la definitivarea loturilor nationale, in care Bacaul va avea patru reprezentanti. Sebastian Ionescu (jucator cu dubla legitimare SCM-Venus Braila), Teodor Marin si Dragos Ignat vor face parte din echipa de 18 ani a Romaniei, in timp ce Vlad Murad (foto) este in lotul de 16 ani. Murad si-a facut in acest an debutul sub tricolor, participand la Winter Cup.
Criteriile de selectie, supuse de asemenea aprobarii in Adunarea Generala, se axeaza in principal pe clasamentul national si international, rezultatele de la campionatele nationale individuale, rezultatele obtinute la turnee internationale WTA, ATP, ITF, ETA. Componenta loturilor poate suferi modificari in baza unor rapoarte pozitive/negative intocmite la competitiile de obiectiv ale FRT. In vizorul echipelor reprezentative se mai afla si alte tenismeni bacauani: Georgiana Patrasc, Raluca Mata, Bianca Iorga, Alexandru Manole. Prima actiune din programul "tricolorilor" se va derula cu ocazia turneelor internationale de la Medias (3-5 mai) si Bals (10-16 mai).
Coltul tinerelor talente: Zbor spre medalii
Este junior la CS Aerostar si proaspat castigator la Cupei Romaniei la aeromodele telecomandate indoor. "Am o ruda care practica aceasta activitate si asa am inceput si eu, in urma cu aproape doi ani", povesteste Andrei Stanciu, care sustine ca "mi-a placut din prima si imi place in continuare acest sport". Doar nu degeaba "activitatea noastra are priza la copii", dupa cum remarca antrenorul Stefan Popa: "invata sa integreze sisteme, sa coreleze comenzi, sa lucreze pe calculator. Meseria viitorului este actionarea prin telecomanda. Avem deja robotul Da Vinci, care face operatii chirurgicale, iar majoritatea aparaturii in care omul este expus riscului functioneaza comandata de la distanta". Antrenamentul de junior are cam trei sedinte pe saptamana, ori in sala (la liceul nr. 5), ori in aer liber, iar "colegilor mei de clasa le place ceea ce fac si de obicei vin cu mine cand ma antrenez si cand zbor", mai spune Andrei Stanciu, convins ca "acest sport este mai misto decat simpla utilizare a calculatorului". Doar pentru el ii trebuie mai mult decat un calculator puternic. Mai este nevoie, printre altele, si de un simulator de zbor, o statie de emisie-receptie, modele de avioane si multa pasiune.
