DISCRIMINARE EDILITARA

Bacauanii au fost impartiti, printr-o simpla hotarâre de consiliu local, in doua tabere. Unii au ajuns copiii vitregi ai administratiei, buni doar sa plateasca taxe si impozite. Este vorba, bineinteles, despre locatarii de la case si despre cei care si-au debransat apartamentele de la CET. Din cealalta tabara fac parte proprietarii de apartamente care depind inca de serviciile din sistemul centralizat de incalzire. Pentru acestia, primaria va plati caldura furnizata de CET. Unii cred ca este o pomana electorala, altii sunt de parere ca bacauanilor li se intinde o capcana.

Consilierii locali au decis ca, in aceasta iarna, caldura bacauanilor racordati la CET sa fie subventionata suta la suta de la bugetul local. Singura conditie anuntata pâna acum este ca venitul lunar pe membru de familie beneficiara a ajutorului sa nu depaseascalei. Cu o asemenea limita stabilita, aproape toti consumatorii deserviti de CET vor fi eligibili pentru neobisnuita subventie. In timp ce vecinii lor se vor bucura de caldura pe gratis, locatarii care si-au dotat apartamentele cu centrala proprie asteapta cu groaza anuntata scumpire a gazelor si considera pomana facuta de municipalitate incorecta. “Eu chiar ma laudam ca am centrala mea, ne-a declarat Maria Burceanu. Acum vad ca vecinilor li se plateste caldura. Nu mi se pare corect sa se dea bani celor care au venit de 12-13 milioane pe luna. Sa dea la cei care au multi copii si sunt fara serviciu. Atât.”Maria Bondalici a cumparat o centrala termica de apartament la care mai plateste si acum rate. “Nu e corect sa li se plateasca altora caldura de la bugetul orasului. De ce sa suport eu ce consuma altii?”

“De unde are bani primaria sa dea pentru caldura celor de la CET? Daca are bani de ce nu face strada asta (Aleea Eternitatii, n.r.), ca e numai gropi si pietris?”
Gheorge Victor

Nu ii atrage momeala

Primaria promite bani de caldura si celor care au apartamente cu centrala proprie. Le pune insa o conditie: sa se intoarca la CET. “Am dat 60 de milioane pe centrala, ne-a declarat Gheorghe Victor. Acum sa renunt la ea?” Georgeta Apostol ne-a marturisit ca si-a debransat apartamentul de la sistemul centralizat “de nevoie, fiindca serviciile erau proaste. Nu venea apa calda deloc. Am pus centrala, am facut investitie in instalatie degeaba? Acum se spune ca eu am pierdut, fiindca celor ramasi la CET li se plateste caldura. Nu conteaza! Nu ma intorc la ei.” O alta decizie a consilierilor locali este stergerea penalitatilor de intârziere calculate de CET. Nici macar cei care sunt clienti ai sistemului centralizat nu sunt de acord cu aceasta masura de incurajare a rau-platnicilor. “Am auzit ca ii aduce pe zero, ne-a spus Gheorghe Lupu. Eu stiu asa: intâi platesc, apoi manânc. Nu mi se pare corect sa stearga penalitatile. Toti trebuie sa stie, si tineri, si batrâni ca trebuie sa-ti platesti datoriile. Eu am 76 de ani si ma tin la zi cu toate.”

A inceput campania electorala

Capac peste toate vine decizia ca posesorii de centrala termica de apartament sa plateasca o cota intre 30 si 50 % din factura de la CET pentru tevile care le tranziteaza locuinta. Toate aceste hotarâri ale autoritatilor locale si centrale au provocat o stare de tensiune in asociatiile de proprietari. “Ar fi trebuit sa fie intrebati si cei cu centrala proprie ce parere au despre toate acestea, ne-a declarat Elena Lichi, administrator la Asociatia de proprietari 57 Narcisa. Ei au dat drumul la caldura de doua-trei saptamâni si incalzesc apartamentele celor de la CET. Pe de alta parte, sunt obligati sa plateasca pentru tevile instalatiei din bloc. In ceea ce priveste plata caldurii de catre primarie, bine, renuntam toti la centrala, consumam cât putem si atunci va fi Bacaul un caz fericit fiindca poate acoperi cheltuielile de caldura. Fara gluma, eu cred ca gratuit nu va fi. Si locatarii sunt sceptici. Deja spun ca a inceput campania electorala.” Pentru a primi caldura gratuita, locatarii trebuie sa incheie conventii direct cu CET-ul. Prin asociatiile de proprietari circula deja zvonul ca bacauanii vor fi obligati sa semneze astfel un angajament prin care vor ramâne pentru multa vreme legati de CET.

“Daca locatarii care au centrala proprie vor fi obligati sa plateasca pentru tevile cu caldura de la CET, eu propun infiintarea unor asociatii pentru cei cu centrala, iar CET-ul sa faca asociatie cu cei care i-au ramas consumatori.”
Elena Lichi, administrator

Cei mai mari datornici sunt chiriasi ai primariei

De ajutorul de caldura promis de Consiliul Local Bacau celor care locuiesc in apartamente bransate la CET vor beneficia si cei care au datorii la intretinere. Chiar daca multi dintre acestia nu au mai trecut pe la casieria asociatiei de proprietari de luni sau ani, sfidându-si vecinii, administratorii si presedintii, vor primi aceasta pomana care va secatui bugetul local. Buget local care nu este sustinut de ei, ci de vecinii lor buni platitori de taxe si impozite. Unele cazuri sunt celebre in Bacau. Este vorba de familia Scorta, care locuieste intr-un apartament de pe strada Milcov si care a acumulat in ultimii 20 de ani o datorie de peste 1 miliard de lei vechi la intretinere. Asociatia de proprietari Rândunica lupta de ani de zile pentru a scapa de aceasta familie. Apartamentul pe care il locuiesc nenumaratii membri au familiei Scorta are un statut incert, iar locatarii nu sunt nici proprietari, nici chiriasi. “Am cerut primariei sprijin pentru a rezolva acest caz, ne-a declarat presedintele Benone Ciobanuca. Ni s-a promis, asa ca asteptam un raspuns.” In realitate, Primaria Bacau nu poate rezolva nici problema datornicilor din “curtea” sa. Este vorba despre cei care ocupa cu chirie apartamentele sociale. Intr-un top al datornicilor la CET (societatea al carei actionar este Consiliul Local Bacau), chiriasii primariei sunt fruntasi. Un astfel de chirias, locatar intr-un apartament din Asociatia Aeroportului 4G, are un debit de peste 50.000 de lei. “Nu este singurul, ne-a spus administratorul Mihaela Ilies. Mai avem un chirias cu o restanta de peste 30.000 de lei.” Asociatia de proprietari 86 este sabotata puternic de primarie prin chiriasii sai. Unul dintre acestia avea un debit de 30.000 de lei. Cu greu, asociatia a reusit sa scape de locatarii rau-platnici. “Au fost evacuati, dar datoria a ramas, ne-a declarat administratorul Veronica Ionescu. A venit un alt chirias. Am inteles ca primaria i-a cerut sa plateasca restanta la chirie a celuilalt, insa i-a sugerat ca asociatiei sa-i achite datoria la intretinere esalonat. Primaria isi vede banii, iar noi…” In aceasta asociatei mai sunt trei astfel de cazuri. “Pâna de curând primaria ne spunea ca nu-i poate evacua pe chiriasi, acum zice sa-i evacuam noi.”Nici proprietarii nu lipsesc de pe lista datornicilor cu debite de zeci de mii de lei. In Asociatia de proprietari 35, de exemplu, este in curs de solutionare prin executare silita un dosar pentru o datorie la intretinere de peste 33.000 lei. “Intr-o luna sper sa recuperam suma, ne-a declarat administratorul Vasilica Cioata. Mai avem un proprietar cu debit mare, de 28.000 de lei, dar acesta este un caz disperat, o pensionara cu un copil bolnav.” In total, asociatiile de proprietari din Bacau au, numai catre CET, furnizorul de agent termic, datorii de 22,5 milioane lei.

Sala de fitness pentru angajatii de la CET

Daca la capitolul servicii oferite, sefimea din CET a reusit performanta de a-i face pe tot mai multi bacauani sa renunte la sistemul public de termoficare, la capitolul divertisment la locul de munca aceasta sta impecabil. O incapere din imobilul in care functioneaza birourile societatii a fost transformata in club de fitness. Conducerea CET spune ca investitia e mai veche si ca ea a fost realizata de sindicat. Sorin Capat, managerul societatii de termoficare a refuzat sa discute cu jurnalistii Trustului Media Desteptarea, pretextând ca are un program incarcat.

Conducerea societatii de termoficare e la curent cu ultimele prevederi europene in materie de munca. De câtiva ani, in incinta imobilului care adaposteste birourile CET-ului functioneaza o sala de fitness. Proiectul a fost realizat, se pare, din banii sindicatului si – in faza initiala – era destinat tuturor angajatilor din CET. Marius Stanila, director in cadrul societatii de termoficare, a refuzat in prima instanta sa ofere detalii cu privire la sala de fitness care functioneaza la CET. Ulterior, el a precizat ca e vorba doar de o "sala de forta", facuta din fondurile sindicatului lucratorilor de la societatea de termoficare.
Surse apropiate CET Bacau au dezvaluit pentru cotidianul Desteptarea ca sala este dotata cu mese de ping-pong, directorii având posibilitatea ca atunci când sunt stresati sa se detensioneze la o partida de tenis de masa.

"Sunt ocupat"

De cealalta parte, Sorin Capat – manager al CET Bacau – a refuzat sa dialogheze cu jurnalistii cotidianului Desteptarea pretextând ca are un program incarcat, asta in conditiile in care la biroul directorului nu venise nimeni in audienta. Capat a declarat ca are de intocmit mai multe documentatii ce urmeaza a fi remise Camerei Deputatilor. "Am un program incarcat si nu am timp de discutii. Nu trebuie sa am o coada la usa ca sa se vada ca am programul incarcat. Am de facut mai multe proiecte care trebuie trimise la Camera Deputatilor", a spus Capat.

Au si sauna?

Zvonurile care planeaza deasupra cuibusorului de nebunii numit CET Bacau atesta ca angajatii societatii de termoficare ar dispune si de sauna, nu doar de sala de forta. Existenta saunei e foarte probabila atât timp cât din procesul de productie a energiei termice rezulta si abur care poate fi folosit, fara prea mari eforturi, la o instalatie de sauna.

Datorii de milioane de euro

Desi are toate conditiile sa ofere bacauanilor servicii de calitate, conducerea CET inregistreaza, de ani buni, esec dupa esec.
In ultimii 6 ani, societatea de termoficare s-a remarcat prin pierderile de sute de miliarde pe care le-a inregistrat, dar si drept un rau-platnic de prima mâna in relatia cu furnizorii. Datoria fata de E.ON Gaz se ridica, in iunie 2010, la 100 de miliarde lei vechi. Fata de Compania de Apa Bacau, CET-ul inregistreaza o datorie de peste 16 miliarde lei vechi, in timp ce fata de furnizorul de carbune SNLO, societatea de termoficare bacauana are o restanta de peste 58 de miliarde lei vechi plus penalitati pentru intârzierea la plata de 2,3 miliarde. Daca finantele CET Bacau sunt in plop, clientela politica a municipalitatii prospera in relatia cu societatea de termoficare.

Masura sinucigasa

Fostii manageri ai CET-ului sustin ca masura populista instituita de municipalitate va ingropa definitiv societatea de termoficare. Dragusanu a apreciat ca o factura obisnuita pentru iarna se ridica la peste 230 de miliarde lei vechi si nu la 130 de miliarde asa cum au aproximat edilii. El a mai spus ca Primaria nu poate sustine o asemenea masura decât sacrificând investitiile. "O asemenea masura poate fi sustinuta doar daca iau banii de la investitii. Administratiile locale au bani si isi fac toate damblalele. Se distreaza cheltuind bani. Eu am inteles ca miscarea asta ar costa 130 de miliarde. Eu zic ca va costa pe putin 230 de miliarde. La CET penalitatile sunt trecute pe venituri pentru ca sunt creante. Ei sterg acum toate penalitatile, dar nu le pot sterge si din contabilitate. Practic afunda CET-ul si mai mult in pierderi", a spus Dragusanu. Fostul manager a apreciat ca daca oamenii vor sti ca li se va plati intretinerea vor consuma mai mult si CET-ul ar putea ramâne fara carbune, obligat fiind sa mearga cu "motoarele" ambalate la maxim.
De cealalta parte, Ioan Olaru, directorul pe care l-a inlocuit Capat la conducerea societatii, a apreciat ca producerea energiei termice la CET se face cu pierderi. "Nu stiu de unde sunt acesti bani. Pot finanta o astfel de subventie doar daca au primit bani de undeva. Altfel e imposibil. La CET toata lumea stie ca producerea energiei se face cu pierderi foarte mari. Nu vad de unde pot sa faca ceea ce au promis", a declarat Olaru.

Capat pe faras?

In ultimii doi ani, CET a schimbat doi directori, insa este foarte aproape sa-l schimbe si pe al treilea. Surse administrative au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca zilele lui Sorin Capat la conducerea societatii sunt numarate. Aceleasi surse au dezvaluit ca a avut loc deja o sedinta pregatitoare a Adunarii Generale a Actionarilor (AGA) in care s-a venit cu propunerea de analizare a activitatii actualului manager. Acesta e prins intre ciocan si nicovala, fiind supus in ultima perioada unor presiuni constante venite dinspre Primarie.

AGA la discretia PNL

Potrivit documentelor de la Registrul Comertului, CET Bacau are drept unic actionar Consiliul Local. Forul deliberativ este controlat in mod autoritar de majoritatea consilierilor PNL, 12 la numar, aflati si ei la cheremul edilului sef. Conducerea municipalitatii isi impune vointa asupra CET Bacau prin intermediul Adunarii Generale a Actionarilor (AGA). Structura de conducere amintita este formata din 7 persoane si copiaza arhitectura politica a Consiliului Local. 5 dintre membrii AGA sunt alesi locali ai PNL (Ilie Birzu, Ion Rotaru, Mircea Fechet, Ileana Paduraru, Isabela Adam), in timp ce PD-L si PSD au câte un reprezentant (Liviu Curca, respectiv Nicolae Zaharia).
Cei 5 reprezentanti ai PNL sunt si oameni de incredere ai primarului in exercitiu.
Pentru un plus de siguranta, acesta si-a plantat apropiati inclusiv in structurile de conducere ale societatii de termoficare. Dintre acestia se remarca Marius Stanila, cumnat al primarului Stavarache si artizanul unor operatiuni economice de amploare, vizând vânzarea de certificate de carbon, respectiv Gabriela Mazilu, director economic al CET si reprezentanta a PNL in Birourile Electorale Judetene cu prilejul diferitelor scrutine care au avut loc in ultimii ani.

Un tablou al pierderilor suferite de CET este edificator. Realizarea unor investitii in retele a condus la reducerea pierderilor. In 2002, pierderi de 157 de miliarde, in 2003, pierderi de 33 de miliarde, in 2004, pierderi de 45 de miliarde. Odata cu instalarea noului primar, Romeo Stavarache, pierderile cunosc o crestere importanta: in 2005 – 127 de miliarde, in 2006 – 187 de miliarde, in 2007 – 228 de miliarde, iar in 2008 – 380 de miliarde pierderi.
Lucian Bogdanel
Doina Mincu

Bursier peste hotare

Profesorul Irina Dancuta (foto, in stânga), de la Colegiul Tehnic ”Anghel Saligny” Bacau, a participat la un curs de formare tocmai in Berlin – Germania. La acest curs au participat cadre didactice, formatori, inspectori de specialitate din diferite tari precum Cipru, Italia, Grecia si România. ”«Language Learning and Video Production», cursul la care am participat, este de formare pentru profesori de limba engleza si limba materna, care lucreaza cu copii între 9 si 18 ani. Participarea se face prin intermediul «Programului de învatare pe tot parcursul vietii». Cursul a avut o durata de 5 zile, dintre care doua au fost rezervate Forumului European pentru Educatie Media, ce a avut loc la Representation of the EU Commission, Berlin”, a explicat profesorul bursier. Zilele de curs au fost organizate sub forma unor ateliere video în care s-a lucrat pe grupe, s-au efectuat prezentari video si mese rotunde pe subiecte din sfera Educatiei Media. ”Am început cu prezentarea noastra si a tarilor din care venim, apoi a urmat o evaluare initiala a grupului pentru a afla abilitatile tehnice, background-ul profesional si asteptarile fata de curs ale participantilor. Am invatat si exercitiul de editare «An unexpected meeting», ce a constat in realizarea unui filmulet de 2 minute folosind secvente video realizate pe grupe de câte 3 cursanti, utilizând MovieMaker. Etapele exercitiului au fost reprezentate de filmari secvente video, editare, introducere coloana sonora, titrare, adaugare titlu, adaugare efecte, vizionare film si finalizare film”, a mai adaugat prof. Dancuta. Evaluarea finala a fost comuna pe toate filmele. Tema este pe cât de simpla pe atât de complexa pentru elevi. ”Aplic deja toate cele invatate cu elevii mei. Ei pot învata în acelasi timp sa lucreze în echipa, sa editeze un material video foarte simplu, sa învete modul în care functioneaza programul de editare, sa faca analiza materialului, dar si autoanaliza materialului realizat, analiza critica”, a explicat cadrul didactic.

Alaturi de 50 de profesori europeni

In cadrul aceluiasi curs, prof. Irina Dancuta a mai participat la Forumul European pentru Educatie Video, o activitate la care au venit inca 50 de profesori europeni, ce au impartasit câteva idei despre modul in care elevii lor au realizat materiale media. La acest forum a avut loc si premierea unui concurs video pe tema ”Cum sa devenim cetateni activi ai Europei”, destinat profesorilor si elevilor din Europa, unde câstigatoarea din acest an a fost un profesor de educatie fizica din Italia. ”Prin aceasta activitate de formare am avut posibilitatea de a afla noutati pe tema media, intr-un cadru european, de la specialistii cu traditie in domeniu. M-am familiarizat cu noutatile privind metode de predare si evaluare, directii de cercetare etc. Am avut prilejul sa-mi perfectionez si limba engleza si sa identific parteneri pentru derularea de proiecte cu finantare europeana. O experienta inedita, care mi-a oferit ocazia sa vizitez si o parte din Germania, cunoscând asftel, cultura germana”, a conchis profesorul bursier.
Roxana Neagu

Parinti jecmaniti

In mai toate scolile si liceele din Bacau, dar si din celelalte zone ale judetului, modernizarea claselor de curs se face pe banii parintilor. Multi dintre ei sunt fortati „sa cotizeze” sume importante de bani, pentru ca „elevului sa-i fie bine, sa invete in conditii bune”. In alte unitati scolare, taxa se „ascunde” in sponsorizari. Invatamântul de azi este gratuit doar pe hârtie. O situatie greu recunoscuta de directori, dar reala in orice unitate scolara.

Prima taxa neoficiala platita de orice familie este data din start la inscrierea copilului la scoala sau gradinita. Iar sumele sunt de la câteva sute de lei, pâna la câteva sute de euro. Banii dati nu sunt de cele mai multe ori contabilizati, iar aceasta nu e singura cotizatie pe care trebuie sa o depuna parintii care au copii la scoala, liceu sau gradinita. In orice unitate de invatamânt din banii adusi de acasa se fac modernizari, se cumpara covoare, perdele, banci, scaune, se varuieste sau se achizitioneaza materiale de dezinfectie. La Gradinita „Raza de Soare”, de exemplu, s-au facut igienizari, dar nu cu bani de la bugetul local, ci… din sponsorizari, o alta “fata” a sumelor suportate tot de parinti. “Am reusit sa terminam igienizarea, dar cu ajutorul sponsorilor. Functionam din 1979, probleme sunt destule, dar am reusit sa le rezolvam. Primaria a alocat fonduri doar pentru reparatii curente”, ne-a precizat Florentina Manaila, director. “Din fondurile parintilor rezolvam problema achizitionarii de material didactic, jucarii si detergenti, pentru ca nu ne ajung banii”, ne-a spus si Gabriela Draghici, director Gradinita 18 Bacau.

Taxa ca la o scoala privata

Ca orice mama care isi iubeste copilul si doreste sa il vada realizat, Zorina Bradea s-a straduit ca baiatul ei sa ajunga intr-o clasa deosebita de celelalte. Demersurile ei au avut drept rezultat inscrierea baiatului intr-o clasa "Step by step" a Scolii "Alexandru cel Bun" (fosta nr. 5), de pe strada I.S. Sturdza. Dar, ulterior, s-a dovedit ca mama copilului nu poate tine pasul cu pretentiile invatatoarei. "Invatatoarea a format o clasa pe banii parintilor, ne-a semnalat femeia. Pentru inceput ne-a cerut la fiecare câte 5.000.000 lei vechi pentru dotarea clasei. Am facut rost cu greu de acesti bani si i-am dat, fara sa primesc in schimb nicio chitanta. Dar dupa aceasta, trebuia sa mai aduc patru milioane." Tânara mama, unic intretinator al familiei, nu a mai avut de unde sa scoata cele patru milioane de lei si s-a vazut nevoita sa-si mute copilul la alta scoala. Cum era normal, i-a cerut invatatoarei de la Scoala "Alexandru cel Bun" sa-i restituie banii. Dar, surpriza! "Nu a vrut sa mi-i dea, mai afirma Zorina Bradea. Ba chiar m-a luat in derâdere. M-am plâns atunci Inspectoratului Scolar. M-am intors la Scoala «Alexandru cel Bun» cu inspectorul scolar Isabela Adam si abia mi-a restituit doar doua milioane si jumatate. Mi-a zis ca pentru restul pot sa-mi iau masa si scaunul cumparate din banii mei si sa le vând ca sa-mi recuperez suma." Intr-o clasa "Step by step" sunt minimum 20 de copii. Un calcul simplu arata ca la clasa unde a fost inscris initial copilul Zorinei Bradea urmau sa se incaseze nu mai putin de 18.000 lei (180 milioane lei vechi). O taxa aproape similara celei de la o scoala particulara.

Benevol in teorie, obligatoriu in realitate

Iar exemplul Zorinei Bradea il gasim peste tot, in orice scoala. “Noi pentru curatenie folosim putini bani de la parinti. Dar am facut multe cu ajutorul lor, aici in scoala. De 10 ani de când sunt director s-au facut cam toate, prin fondul Asociatiei parintilor. Cota este de 15 lei pe semestru”, ne-a declarat Elena Rotariu, directorul Scolii nr. 10 Bacau. O astfel de asociatie este si in Colegiul National “Ferdinand I” Bacau, unde presedinte este Mihai Septelici, care are doi copii in liceu. “Taxa e de 50 de lei pe an, dar e benevola. Am facut multe cu acesti bani. Acum contribuim la instalarea unui sistem video, dar vrem sa introducem si un sistem de sonorizare tip radio-station. La nivel de clasa se investesc alte fonduri de la parinti, in functie de cerintele lor. Acolo se schimba si perdelele, covoarele, in functie de ce se strânge si de ce este nevoie. Mai dam bani pentru premii, activitati si concursuri scolare, vrem sa facem anuarul liceului, un site. Sunt multe de facut”, ne-a explicat. Costurile neoficiale ale educatiei se maresc odata cu cresterea copilului. Cel mai grav este ca, de multe ori, parintii habar nu au cum sunt cheltuiti banii. Dar platesc, de teama sa nu le fie discriminati copiii la scoala.
Roxana Neagu
Elena Tintaru

Pe ce se duc banii parintilor?
– reparatia cladirilor si salilor de clasa, salilor de sport, cantinelor;
– plata orelor suplimentare pentru corectarea unor note mici, uneori acordate cu intentie;
– cadouri pentru zilele de nastere, 8 Martie, ziua profesorului, revelion, Paste si alte sarbatori;
– fotografii facute centralizat si apoi distribuite elevilor la preturi exagerate;
– organizarea de excursii din care profesorii au un comision;
– CD-uri de la diferite concerte cu toata clasa, vândute la preturi foarte mari etc.

„Stim de cazul de la Scoala 5. Am fost si eu acolo si s-a confirmat. De altfel, parintele in cauza va primi banii, dar pâna la sfârsitul anului. Am mai fost sunati si de alti parinti. Insa lumea trebuie sa inteleaga ca acest fond al clasei sau al scolii nu este obligatoriu si nimeni nu trebuie sa vina cu astfel de propuneri. Noi nu incurajam astfel de practici.”
inv. Isabela Adam, inspector scolar pentru invatamântul primar

Pe strada I.S. Sturdza se lucreaza de zor. S-au sapat santuri pentru inlocuirea conductelor de gaze, asa incât bacauanii care au treaba la UPC, la banca sau la ITM parcheaza la un metru de la bordura. Cei care locuiesc aici sunt obligati sa isi tina masinile in curte.

In plina toamna, pe strada I.S. Sturdza au inceput lucrarile. Se inlocuiesc conductele de gaze, cel putin asa scrie pe panoul care anunta ca aici e santier. Apar proiectantul, beneficiarul si executantul, care e o firma din Ploiesti. Institutia care a eliberat autorizatia de constructie e Primaria Bacau, dar in dreptul numarului autorizatiei nu mai scrie nimic. Strada e foarte ingusta, iar santurile mai fura o bucata din banda de circulatie de pe partea dreapta. Din cauza lor, masinile parcheaza la un metru de bordura. Unde deja s-a tras teava s-a turnat niste pietris. Locuitorii sunt nemultumiti ca lucrarea se executa acum, si nu asta-vara, când vremea buna ar fi permis un ritm mai alert. “De ce nu au lucrat asta-vara? In loc sa faca frumos, civilizat, au facut asa, ca sa scape de strada asta, sa nu munceasca cumva prea mult. Asta-i treaba! Asta-i România noastra!”, declara Elena Nita. Oamenii se tem ca din cauza ploilor constructorul se va opri si acuza ca a devenit “o moda” ca lucrarile sa fie facute in pripa si la momentul cel mai nepotrivit. Nu exista un plan, nu exista o prioritizare in care sa se tina seama si de interesele locuitorilor. Peste tot, aceeasi neglijenta, aceeasi bataie de joc. “Am stat jumatate de ora la rând ca sa ajung aici, apoi am stat la rând ca sa parchez”, afirma Iulian Camara.

“Telescoapele s-au rupt toate”

Locuitorii de pe I.S. Sturdza sunt dispusi sa isi tina masinile in curte doua-trei zile, dar nu mai mult. Santierul le creeaza disconfort, spun ei, dar spera ca lucrarile se vor termina repede. Daca unii sunt mai ingaduitori, altii, in schimb, sunt extrem de suparati. Ei sustin ca sunt obligati sa-si cumpere rovigneta, sa-si plateasca taxele, asigurarea auto, chiar daca isi distrug planetarele si telescoapele pe strazile Bacaului. Mereu li se cere sa rabde si sa plateasca: “N-ai unde parca, nu ai pe unde trece, nu ai nimic bun, declara Ion Olteanu. Telescoapele, la mine, la masina, s-au rupt toate! Totu-i rau!” Multi se tem ca vremea rea va intârzia lucrarile si ca se vor chinui asa inca vreo doua luni. Riveranii sunt nemultumiti ca sunt nevoiti sa renunte la masini, iar cei care au treaba la institutiile muncii, ca asteapta zeci de minute ca sa parcheze. Am primit, totusi, o promisiune de la reprezentantul firmei de montaj: “Vom lucra si pe ploaie daca va fi nevoie, suntem primii interesati sa finalizam lucrarile la termen.” Vom urmari daca se va tine de cuvânt.
Silvia Patrascanu

Cinci copii asteapta o minune

Catunul izolat care, culmea, se numeste Satu Nou, e legat de civilizatie doar prin cablul de televiziune. Firul negru si subtire agatat de copaci aduce in “chiler” stirile despre criza, greve, motiuni, precum si certurile dintre nora si soacra, devenite de interes public in aceasta lume bolnava, in care mahalaua s-a latit si a inghitit razoarele bunului simt. Stau in fata casei familiei Feraru si as zice ca e nelocuita vazând prispa surpata, beciul si bucataria care au devenit un hau, acoperisul lasat intr-o parte. Pare ca nu-i nimeni, dar in usa apare o femeie tânara despre mi s-a spus ca e “fugita”. “M-am intors de o luna”, marturiseste Maria, zâmbind, si isi ia in brate pustiul venit in urma ei. De ce nu e la gradinita? “Pai, e frig, de asta nu l-am lasat.” Ea si Gheorghe au sapte copii: “Doi in centru de plasament, doi la Scoala Spria, doi pe câmp, la munca, si asta mic. Sotul e la padure, dupa lemne.” Slab, bolnav de tuberculoza, imbatrânit inainte de vreme, omul isi ingrijeste singur copiii in perioadele lungi in care nevasta e plecata. Taie lemne, gateste, munceste cu ziua. Ca sa-si trimita baietii curat imbracati la scoala, Gheorghe le spala hainele noaptea si le usuca deasupra sobei, pe o sfoara. Bogdan si Lucian merg pe jos 14 kilometri, dar isi doresc foarte mult sa invete. “Daca ati sti ce isteti si ce cuminti sunt. Au fost elevii mei”, spune inv. Carmen Condurat, careia i se rupe inima de durere ca nu poate sa-i ajute, ca poate gasi “pe cineva, un sponsor, o fundatie care sa le faca o casuta!”

Copac proptit in tavan

Maria a lipsit din martie pâna in septembrie. A locuit in Hemeiusi, la parinti, unde ii vine si pensia de boala. Nu stie ce s-a intâmplat cu banii. “Am fost internata la Psihiatrie.” Chipul senin, frumos, nu tradeaza boala grava de care sufera. “Acum sunt bine”, ma asigura ea. Casa are o bucatarie care nu e folosita din cauza ca dusumeaua s-a prabusit in beci, un hol si doua camere. Una e goala: barbatul a cioplit un copac si l-a proptit in tavan ca sa nu cada casa pe copii. In bucataria mare, singura incapere locuita, e curat si miroase frumos. Femeia a framântat, a rumenit in tigaie turtele groase, pufoase, apoi le-a tavalit prin zahar. Atât poate face, Maria, pentru copiii ei. Podeaua e maturata, oalele si canile, spalate, hainele, impaturite. Casa, insa, nu va trece de iarna asta. Cinci copii vor ajunge, intr-o noapte, in zapada, daca vor scapa cu viata de sub darâmaturi. Femeia ma priveste pierduta si zâmbitoare: “Nu avem bani”. E prea târziu ca locuinta sa mai poata fi reparata. Ca si invatatoarea, gândesc ca nu e drept ca acesti copii sa ajunga pe drumuri, sa abandoneze scoala si sa ingroase rândurile cersetorilor, ale celor deznadajduiti. Spre deosebire de invatatoare, eu cred, insa, ca mai exista un fir de speranta. Poate primarul din Colonesti, DGASP sau o fundatie, poate un politician, poate o firma de constructii se va indura de ei si ii va scoate la lumina.
Silvia Patrascanu

Pamânt pentru Celula 2

Saptamâna trecuta municipalitatea bacauana a "transferat" catre Consiliul Judetean 20 de hectare din Bacau. Terenul este amplasat in vecinatatea noului depozit de deseuri. Pe cele 20 de hectare, CJ va derula – incepând de anul viitor – un proiect vizând amenajarea unei alte gropi ecologice de gunoi. Investitia se ridica la aproximativ 45 de milioane euro.

Transferul de pamânt derulat intre cele doua institutii administrative vizeaza construirea de catre Consiliul Judetean a Celulei 2 din depozitul de deseuri situat la iesirea din Bacau inspre comuna Nicolae Balcescu. Prima celula e in curs de finalizare si a fost realizata de municipalitatea bacauana. Depozitul facut de edili a fost integrat intr-un proiect mai larg, urmând ca in urmatorii 20 – 25 de ani CJ Bacau sa realizeze alte 3 celule, in continuarea celei de acum. "Cel mai probabil la inceputul anului viitor vor demara lucrarile la Celula 2. Aplicatia pe mediu va fi depusa undeva in luna noiembrie atât la Bucuresti, cât si la Bruxelles. In acest moment, aplicatia este finalizata si trebuie completata cu documentele aprobate de cele peste 90 de consilii locale din ADIS", a declarat Dragos Benea, seful CJ Bacau. Acesta a mai spus ca pentru Celula 1 municipalitatea bacauana va organiza licitatia privind operatorul care se va ocupa de administrarea gropii, respectiv cel care va transporta deseul catre locul de depozitare. Benea a precizat ca Celula 2 va fi realizata cu bani europeni. "Celulele 2, 3 si 4 vor fi realizate de Consiliul Judetean. Celula 2 va fi facuta cu fonduri europene. La 3 si 4 ramâne de vazut. Vorbim de o perioada de 25 de ani de aici incolo", a explicat el. Odata cu demararea lucrarilor la Celula 2, mai multe gropi de gunoi din judet urmeaza a fi definitiv inchise. Printre acestea se numara cele de la Buhusi si Onesti.

Concesionare de 100 de milioane

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pentru Salubrizare (ADIS), sub tutela careia comunele, orasele si municipiile din judet vor derula proiecte cu finantare europeana in domeniul salubrizarii a lansat deja anuntul de intentie privind concesionarea depozitului ecologic din Bacau. Anuntul precizeaza o perioada de concesionare de 20 de ani, timp in care se preconizeaza ca toate cele 4 celule vor fi realizate. Celula 2, realizata de CJ va fi cea mai mare. Bogdan Seto, directorul ADIS, a confirmat pentru cotidianul Desteptarea, in luna septembrie, ca 5 societati din tara dar si din strainatate si-au manifestat dorinta de a participa la licitatia prin care se va realiza concesionarea.

Lucrari pe ADIB, in februarie

Potrivit presedintelui CJ Bacau, in februarie 2010 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Bacau (ADIB) va scoate la licitatie mai multe pachete de lucrari vizând infrastructura de utilitati a oraselor Bacau, Buhusi sau Moinesti. Prin intermediul ADIB, unitatile administrativ-teritoriale din judet vor putea accesa fonduri europene pentru proiecte pe domeniul apa/canalizare. Fondul initial accesabil de catre acestea se ridica la aproximativ 120 de milioane de euro. Grosul banilor va ajunge insa in municipiul Bacau a carui felie din tortul fondurilor europene pe utilitati se va ridica la 35 – 40 de milioane de euro.
Lucian Bogdanel

Un presedinte de asociatie acuza CET-ul

Locatarii si presedintele Asociatiei de proprietari Milcov 7C duc o lupta disperata cu CET Bacau si cu fosta lor asociatie de proprietari. Presedintele acuza CET-ul ca a facut pierdute documentele pe care le-a depus pentru debransarea definitiva a unei scari de bloc. CET-ul respinge acuzatiile si sustine ca nu are relatii contractuale cu asociatia.

Asociatia Milcov 7C s-a infiintat in 2009, dupa ce locatarii de pe scara C a blocului 7 au hotarât sa nu mai faca parte din Asociatia de proprietari 30. Pe 3 martie 2010 li s-au alaturat proprietarii de pe scara A a aceluiasi bloc. “Ne-a fost foarte greu sa ne rupem de Asociatia 30, ne-a declarat Constantin Petcu. Pentru scara C am luat anul trecut fisele locatarilor, dar pentru celelalte scari ne-au fost refuzate. Tin cu dintii sa nu piarda locatarii. La fel face si CET-ul.” Necazurile nu se opresc aici. Locatarii de pe scara A au decis sa solicite CET-ului blindarea conductei de agent termic. Pe 19 august, presedintele Petcu a depus o cerere la sediul furnizorului, in care explica situatia acestei scari. “Am cerut debransarea scarii A din subsol. Cei de la CET au spus ca au contract cu Asociatia 30, iar scara A are datorii. Pe 10 septembrie am dus dosarele ultimilor 4 proprietari debransati, inclusiv adeverinte de la As. 30, in care se arata ca acestia nu au debite. Mi s-a spus sa atasez dosarele la cererea din 19 august. Nu am primit alt numar de inregistrare.”

Acte depuse cu martori

Daca a vazut ca nu primeste nicio veste despre blindarea scarii, iar sezonul de furnizare a caldurii se apropie, presedintele Petcu s-a dus din nou la CET. “Cele 4 cereri ale locatarilor si adresele de la Asociatia 30 disparusera. Mi s-a spus ca nu am depus nimic. Am cerut sa vad registrul de la secretariat. Pagina din 19 august era rupta si capsata. Eu cred ca au profitat de faptul ca nu am inregistrat cererile si le-au facut pierdute. Când le-am depus, erau de fata seful scarii A si presedintele unei asociatii vecine.” Gheorghe Solomon, presedintele Asociatiei Milcov 120 D, confirma spusele lui Constantin Petcu. “Eu am depus 4 cereri de debransare, dar le-am inregistrat, asa ca exista la CET.” Constantin Petcu ii acuza pe angajatii de la CET care se ocupa de debransari ca fac tot ce le sta in putinta pentru a-i impiedica pe locatari sa se desprinda de la sistemul de termoficare. “E strigator la cer! Am ajuns sa fim la cheremul CET-ului? Nu-i destul ca s-a impus un regulament de debransare abuziv, care ne obliga sa platim un referat tehnic fara rost, se mai pierd si acte.” Presedintele Asociatiei Milcov 7 C a incercat sa rezolve problema la CET, “dar nu asculta nimeni. Joi nici nu am mai fost lasat sa intru pe poarta.”

Asociatia nu da decât o sansa

Cei 4 proprietari de pe scara A au incercat sa refaca documentatia si sa depuna din nou la CET. De aceasta data s-au izbit de refuzul fostei lor asociatii. “Am mers la Asociatia 30 si am cerut adeverinta pentru sora mea, Daniela Istoc, precum ca nu are datorii, ne-a declarat Tereza Lucaci. Administratora mi-a spus ca mi-a eliberat una si ca nu-i vina ei ca s-a pierdut. Mi-a reprosat ca a plecat sora mea din asociatie.” Celelalte 3 familii au patit la fel. “Sotia mea a mers la asociatie si a cerut o noua adeverinta, ne-a declarat Ion Roman. Initial, doamna administrator a semnat-o, dar a venit presedintele si, atunci, a acoperit stampila si semnatura cu pasta corectoare.” Presedintele Ion Pacuraru sustine ca a refuzat eliberarea unui nou rând de adeverinte fiindca nu are voie sa procedeze altfel. “Le-am dat o data, de ce le-au pierdut? Pe mine m-a sunat un inginer de la CET si i-am spus ca nu au datorii.”

Blindati, in cele din urma

CET Bacau a inregistrat cererea de blindare, din partea Asociatiei Milcov 7C, insa reprezentantii societatii sustin ca la aceasta nu s-au atasat toate documentele necesare. Pentru scara A, “SC CET SA are incheiat contract de furnizare agent termic cu Asociatia de proprietari 30 (nu s-a anexat nicio aprobare din partea acesteia)”, se arata intr-un comunicat al CET. Timp de mai bine de o luna si jumatate, locatarii au asteptat raspunsul CET. Abia dupa multele insistente ale presedintelui Petcu, cei de la CET s-au miscat. Pe 14 octombrie, CET a emis avizul de debransare, dar in Baza unei solicitari primite pe 11 octombrie din partea Asociatiei 30. Scara A nu mai face insa parte din aceasta asociatie de pe 1 martie 2010.
Doina Mincu

Noroi cu duiumul, gropi si stradute mult prea inguste pentru a se putea circula pe ele in conditii de siguranta. Acestea sunt numai câteva dintre problemele cu care se confrunta locuitorii din Cartierul Izvoare. Strada Veronica Micle este un exemplu in acest sens. Locuitorii din zona se plâng de faptul ca au fost uitati de autoritati. Li s-a promis si canalizare, dar a ramas la stadiul de promisiune. Dar poate ca cea mai mare problema o reprezinta latimea extrem de mica a strazii. O placuta pe care scria “Veronica Micle” demonstreaza faptul ca pe acolo abia daca se poate circula cu o masina mai mare. Numele este sters de vehiculele care au zgâriat gardurile. Cât despre vreun incendiu… Doamne fereste de asa ceva. Locatarii isi amintesc cu groaza de un astfel de eveniment petrecut cu vreo doi ani in urma. Pompierii au fost nevoiti sa ocoleasca intreaga zona, iar timpul de interventie a fost cu mult mai mare decât in conditii normale. Daca trebuie sa vina ambulanta, bolnavul este scos pâna la strada. Asa ca, sa circuli pe aceasta strada este o adevarata aventura. Oricând risti sa te intâlnesti cu o masina care vine din sens invers si sa ramâi blocat. Cei din zona spun ca vinovati de aceasta situatie se fac atât cei de la Primaria Municipiului Bacau (care le-au ignorat sesizarile si au musamalizat problema), cât si cei care au casele acolo si si-au mutat gardul cu cel putin jumatate de metru pe calea de acces. “Pe aici aproape ca nu se poate circula. Mai ales dupa ce ploua… nu mai poti sa intri. Si pentru noi, batrânii, este foarte greu. Iar masinile mari chiar nu au cum sa treaca pe aici”, ne-a declarat Maria Munteanu.
Alexandra Zaharia

Renumele Colegiului National “Vasile Alecsandri” a ajuns peste hotare

Colegiul National "Vasile Alecsandri" Bacau a accesat din luna iulie si pâna in prezent nu mai putin de trei proiecte importante, finantate prin Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale. Ultimul proiect s-a derulat in aceasta luna, in Italia, la Roma, pe o mobilitate individuala Comenius. Celelalte doua proiecte au fost derulate in Cehia si Franta.

Colegiul National “Vasile Alecsandri” Bacau este liceul cu cele mai multe proiecte europene accesate, din intreg judetul. Numai in ultimele luni, din iulie si pâna acum, unitatea scolara a aplicat in trei astfel de programe europene de formare continua, promovate de Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale. Profesorul liceului, Lidia Blidariu, consilier scolar, s-a intors de curând dintr-un proiect Comenius pe o mobilitate individuala, care s-a desfasurat la Roma, in Italia, intre 4 si 8 octombrie. “Este vorba despre proiectul «Le Grant Tour en Europe: Art, Paysage, Jardins, Creative, Inovation», desfasurat in limba franceza. Cursul a fost coordonat de Mariella Morbidelli, presedinta Asociatiei «Laboratorio del Citadino» din Castiglione del Lago, Italia. A fost prentru mine o experienta complexa si motivanta, un schimb datator de energie, un exercitiu de comunicare culturala, o oportunitate pe care vreau sa o valorific si la catedra”, a explicat prof. Lidia Blidariu.

Din Praga pâna in Vic en Bigore

Un alt proiect câstigat de colegiu a fost in Republica Ceha, in Praga, in luna august, pe un curs cu o tematica variata si complexa, care a avut ca obiectiv general dezvoltarea conceptului web 2.0 si materializarea lui intr-o pagina de internet. Cursul s-a derulat pe o perioada de 2 saptamâni, in care s-a alternat activitatea de invatare zilnica cu momentele de recreere in citadela ceha. “Participarea la curs s-a desfasurat impreuna cu alti colegi din Bulgaria, Grecia si Spania, a declarat profesorul cursant, Ingrid Armasu, inginer de sistem la CN “V.Alecsandri” Bacau. Organizatorii cursului au fost gazde de exceptie, care ne-au tratat cu respect si seriozitate. In calitate de invitati, au participat si profesori de la Universitatea Zemedelska Praga, care au prezentat istoria orasului si anii de comunism din Republica Ceha.” Un alt proiect derulat de profesorii Colegiului “Vasile Alecsandri” a fost in Franta, in localitatea Vic en Bigorre, unde au ajuns si patru elevi ai liceului. Actiunea s-a materializat, in final, cu vizita elevilor colaboratori francezi in România. “Elevii nostri, imbracati in costume medievale românesti, au defilat la parada franceza care a deschis programul «Festivalului Medieval». Au dansat in stil medieval, au urmarit focul de artificii, au fost la spectacole de teatru cu papusi, la atelierele mestesugarilor, au pregatit chiar un numar de acrobatie si jonglerie”, a precizat profesorul coordonator de la CN “V. Alecsandri” Bacau, Afrodita Timofti.

Un nou succes

Dupa toate aceste succese profesionale, Colegiul National “Vasile Alecsandri” se bucura acum de o noua recunoastere. Liceul a fost selectat din toate unitatile preuniversitare din tara, in primele 10 colegii la “Gala premiilor in educatie” a Fundatiei “Dinu Patriciu”. “Nu stiu câte dosare au fost depuse, dar cert este ca noi am fost selectati printre primii 10. In clasamentul lor suntem pe locul IV. Este un concurs privind «Scoala anului», care are si alte sectiuni cum ar fi «Elevul anului», «Profesorul anului» sau «Bibliotecarul anului». A fost aici si o comisie de evaluare, care a stat 3 ore in colegiu si a purtat discutii cu elevii, a vazut baza materiala, proiectele de educatie derulate de noi”, a declarat si prof. Vasile Cautis, director CN “V.Alecsandri” Bacau. In prezent, colegiul are inscrisi 1.103 elevi, care sunt pregatiti de 76 de profesori, toti titulari. Sase dintre ei sunt doctori, iar circa 70 la suta au gradul didactic maxim I.
Roxana Neagu