Alina Caprioara este doctor in filozofie la Universitatea aAlexandru Ioan Cuza” Iasi, a carei teza intitulata aDiscursul Jurnalistic si manipularea”, publicata de Editura academica Institutul European, a primit distinctia MAGNA CUM LAUDE. Este profesor de logica si filozofie la Colegiul aAnghel Saligny” din Bacau, presedinte al Asociatiei Mutatis Mutandis. A mai publicat lucrarea Introducere in filozofie, Editura Axis, Iasi, 2004, precum si alte articole stiintifice.
– Stam de vorba acum dupa ce dumneavoastra ati predat sapte ore la curs. Ce v-a impresionat si ce v-a socat astazi la ore?
– an general, an sistemul de anvatamant ma impresioneaza naivitatea care a mai ramas pe alocuri la elevi si ma socheaza an permanenta lipsa de expertiza a celor care decid an sistem, prin felul an care se repercuteaza asupra copiilor nostri. Lipseste o reforma logica.
– De ce nu se face? De 20 de ani tot vorbim de reforma, de schimbare.
– Graba si interesul. Eu nu pot sa anteleg, de exemplu, cum poti sa iei o masura fara sa ai an spate o strategie, masura fiind efectul acesteia, asa cum scrie an orice manual de management, predau eu la clasa a IX-a despre acest lucru. Sa fii ministru sau stiu eu pe ce functie si sa spui an prima zi de activitate ca disponibilizezi 15.000 de profesori, fara sa ai fundamentarea, strategia, viziunea, fara sa ai obiectivele la anceput, mi se pare tare penibil, dar si grav.
Traim intr-o lume trista
– Nu cu mult timp an urma publicati un studiu an care afirmati ca, de fapt, la noi, sunt doua scoli, una pe hartie si una an realitate.
– …si prapastia dintre cele doua se adanceste de la zi la zi. Doua lumi paralele, care nu reusesc nicicum sa se intersecteze, nici an teorie si nici an practica. Distanta dintre o sala de clasa si asa cum se oglindeste ea an hartiile trimise la inspectorat si apoi la minister e o distanta foarte mare. an hartiile alea se vorbeste de metode participative, de centrare pe elev, obiective foarte generoase pentru elevi, iar an realitate avem absenteism, analfabetism, analfabeti cu diploma, alte foarte multe aspecte care nu se vor gasi niciodata an vreo hartie. Nu am ancredere an niciun raport, an nicio teorie a anvatamantului. Elevii sunt foarte, foarte derutati, nu au competente an niciun domeniu, nu stiu sa-si faca prieteni, nu stiu sa relationeze minimal, nu stiu sa-si caute un loc de munca, sa-si caute satisfactii, nu stiu sa poarte un dialog, nu stiu cum sa ofere o floare, nu stiu sa invete. Principala problema pe care eu am identificat-o nu tine neaparat de curicula de fapt, ci cat mai ales de curicula ascunsa. Un exemplu: copiii sunt ancurajati sa fure, lasandu-i sa copieze, sunt examene luate cu bani, cu relatii, ai anvatam ca lucrurile se pot obtine an viata fara sa fie meritate, fara efort. Si sigur, nu se poate generaliza. Parerea mea ca elevii de astazi sunt la fel de speciali, la fel de dornici de a se dezvolta ca persoana, numai ca le lipseste directia, motivatia, sensul tuturor lucrurilor.
Singuri suntem nimic
– Doamna profesoara, fiecare parinte astazi vrea sa-si vada copilul medic, avocat, diplomat. De ce filozofia?
– De ce filozofie? Dintr-o nevoie interna de a cuprinde totul. Filozofia este un domeniu al totului, an mintea mea am simtit nevoia unei elucidari totale a tuturor componentelor, a stiintelor, artelor, religiilor. Am avut de copil nevoia de a antelege. Este o stiinta, sau mai degraba nu este o stiinta, este un mod de gandire care te pune an contact cu absolut totul, cu ABSOLUTUL an sine, fata de care am avut o mare atractie, sa ma leg putin de transcendent, sa ma leg de ceea ce este altceva, sau ar putea sa fie ALTCEVA decat CEVAUL, si din dorinta asta a mea de altceva a iesit aceasta optiune de cariera, care, initial m-a dezamagit, m-a dezamagit teribil, nestiind ce sa fac cu instrumentarul deprins de mine an societatea romaneasca actuala. De aceea am fost foarte multumita cand mi-a venit ideea anfiintarii unei asociatii, o stiti, este Asociatia Mutatis Mutandis, care are pe generic aSchimba lumea an care traiesti”. Cred ca singuri suntem nimic. Chiar si adevarul ancepe an doi. Totul ancepe cu celalalt.
– Filozofia este un teren al dezbaterilor, al circulatiei ideilor. De aici si pana la imperiul comunicarii, la manipularea prin presa nu a fost decat un pas.
– Dumneavoastra simplificati, ansa drumul a fost mult mai lung. Dupa ce am citit cam tot ce s-a scris an filozofie, mi-am dat seama ca este inutil, daca nu total inutil, daca nu gasesc ceva de facut cu acele deprinderi ale mele, si atunci am anceput sa ma uit an jur si sa vad care ar fi totusi locul pe care as putea sa-l salvez. Si atunci m-am oprit la jurnalism, care este o imagine an oglinda a filozofiei. Filozofia se caracterizeaza prin detasare, prin obiectivitate, prin rationalitate, si ele sunt presupuse sau sunt asumate aproape implicit ca apartinand jurnalismului. M-am gandit ca jurnalismul ar putea fi filozofia deformata a timpului si spatiului nostru. M-am uitat cu atentie an acest camp si m-a deranjat ce am vazut. Si am vrut sa salvez discursul jurnalistic asa cum credeam eu ca trebuie sa fie, de ceea ce exista an practica de zi cu zi. Am fost si eu jurnalist o vreme, iar acum, rezultatul a sase ani de munca al aveti an fata, teza mea de doctorat aDiscursul jurnalistic si manipularea”, o carte apreciata de critica, de specialisti si asumata de editura Institutul European, care a si publicat-o. Eu am dorit sa fac ordine aici.
Romania nu are toti anticorpii
– Manipulare exista si an alte domenii, mai ales an discursul politic…
– Manipulare se face oriunde, exista o intentie asimetrica de a-l pune pe cel de langa tine an slujba intereselor tale, facandu-l sa creada ca asi satisface propriile interese. Ori de cate ori avem de a face cu o intentie vinovata, cu acest egoism, fundamental si funciar al fiintei umane, avem de a face cu manipularea. Romania, din cauza istoriei recente, nu are anticorpi pentru aceste rele intentii si de aceea vrem sa facem ceva, poate chiar ampreuna, cu cei care sunt acum ziaristi sau an rolurile specifice discursului jurnalistic, astfel ancat sa-i ajutam pe cei care citesc sa-si creeze anticorpi.
– Spuneati ca ati lucrat an presa, ati manipulat?
– Da. an special prin autocenzura, este cea mai frecventa forma, cel putin la mine. Manipulam constient cat si inconstient, atunci cand scriem.
– Eu vreau sa revenim la problema anvatamantului. Si ministerul manipuleaza, spune ca face reforma, spune ca va da bani mai multi. Cum vede profesorul Caprioara reforma?
– Realitatea este ca nu stiu exact ce ar trebui facut. Eu mai bine stiu ce nu ar trebui sa se faca. Nu ar trebui sa mai fie an functie oameni incapabili, care sa nu le pese de anvatamant. Orice om pus an functie trebuie sa aiba acest organ care sa-i permita sa-i pese. Cei pusi pe criterii politice sunt indiferenti la anvatamant si sunt sensibili doar la propria logica de partid. Mi se pare bizara complicitatea dintre calau si victima. Eu strig, tip cand mi se face o nedreptate. Solutia este an comunitate, an societatea civila, an conspiratia intelectualilor, a oamenilor cu bune intentii ampotriva superficialitatii, a oportunismului, a smecheriilor si sa nu conspiram prin complicitate.
– Sunteti o fire pesimista, transpare din tot ce spuneti.
– Nu, sunt o fire optimista, dar o optimista realista.
– Dupa cum vorbiti si ganditi, va vad maine ca migrati spre politica.
– Nu, mi-am pierdut iluzia asta, este una dintre iluziile pierdute deja. an politica, promovarea se face dupa chipul si asemanarea liderului il maximo. Daca nu esti o clona a lui, nu ai nicio sansa altfel. Pe mine nu m-ar primi an niciun partid, dupa ce as pune conditiile mele.
Eu invat elevii sa le pese
– Mai reuseste profesorul sa tina legatura cu parintii elevului?
– Nu, an liceu, nu. Nici eu nu reusesc, iar de cele mai multe ori ce construiesc la scoala este daramat acasa… Acasa, sau nu acasa, nu stiu, parintii, nu toti parintii au competente de parinti, pentru ca nici ei, la randul lor, antr-un sistem de educatie nu au beneficiat de competente la fel. Este complicat, mai este mult de lucru. Am privilegiul sa lucrez la Liceul 5, aici sunt copii care au mai multa nevoie de mine, ei rezoneaza cu persoana, cu ceea ce eu propun, de a face ceva, orice pana la urma. ai anvat sa le pese, vreau sa le dezvolt acel organ care sa-i stimuleze sa le pese. Adultii sunt foarte precauti. Copiii reactioneaza, au anca curaj, posibilitatea de a risca.
– Eu sunt suparat cand aud ca un elev a ramas repetent, ca nu a reusit la liceu…
– Eu sunt angrijorata de cei care promoveaza…
– Sa presupunem ca va aflati la o antalnire publica cu persoane din administratia locala. Care ar fi antrebarea pe care le-ati adresa-o?
– As vrea sa le spun sa aiba grija de viitorul copiilor nostri prin selectarea elitelor locale, a celor care ocupa functii an administratie, an scoli etc. Domnilor, va rog, nu mai promovati an functii cu responsabilitati pentru viitorul copiilor, al nostru, oameni fara expertiza, fara caracter si fara competenta de a fi om. Este speranta mea secreta ca voi antalni persoane cu functii care sa fie dispuse la dialog, cu o competenta care sa le recomande, capabile de a lua decizii care sa nu distruga, ci sa cladeasca.
Verbul a fi imi apartine
– Si anca o provocare: va dau o antalnire cu ministrul Invatamantului. Va uitati an ochii lui si ziceti…
– Sa-si schimbe echipa, pentru ca echipa actuala s-a dovedit incapabila, nu este competenta sa prelucreze o decizie. Nu poti sa iei o decizie fara sa ai o strategie. 2. Sa stabileasca criterii clare pentru cei care ocupa functii manageriale, nu numai pe hartie, ci sa demonstreze ca le aplica. 3. Este nevoie de o politica de resurse umane transparenta. Sunt convinsa ca nici un ministru nu poate face minuni, dar poate gasi oameni antr-un judet carora sa le pese. Atat.
– Pe mine m-ati convins, dar an afara de filozofie, de logica, ce alte preocupari, pasiuni mai are profesorul Alina Caprioara?
– Acum, dupa sase ani, am terminat aceasta lucrare, aceasta carte, de care sunt foarte mandra, pot sa spun ca mai am si timp liber. Mi-am redescoperit pasiunea pentru literatura, pentru poezie. Daca pana acum am fost ocupata cu sa fac, de acum, o perioada, vreau sa ma mantuiesc zilnic prin poezie. Nu mai vreau sa-mi consume cineva verbul a fi. Am calatorit, am cautat o alta lume si nu am gasit-o, am gasit autostrazi, lux, cladiri, muzee, dar nu am gasit oameni. O alta dezamagire.
Gheorghe Baltatescu
