Acasă Blog Pagina 5244

„Astept o revolutie alimentara”

• interviu cu dr.ing. Iuliana Barbu, administrator “Farmacia Naturii” Bacau

– Doamna Barbu, de ce s-a trasat o granita intre medicina alopata si medicina naturista?
– Este o granita creata de oameni. Din pacate. Nu ar trebui sa fie, totul pleaca de la bani, de la câstig. In momentul in care medicina alopata a inceput sa imparta corpul uman, sa-si imparta terapiile pe organe, sa se specializeze: doctor de inima, de ficat, de plamâni etc., deja nu a mai existat o medicina, exista o medicina a organelor, de aceea nu mai are rezultate. In aceste conditii, interventia pe corpul uman pe bucatele nu a mai dat rezultate, sau rezultate foarte mici, oamenii au devenit tematori, atunci s-a creat granita, oamenii au cautat o salvare, o alternativa si au luat-o spre medicina traditionala, medicina poporului, a vindecatorilor naturali. Au fugit catre acolo unde, in majoritatea cazurilor, exista un mod de abordare holistic. Un vindecator natural de la noi sau din alta parte, uitati-va la samani, te ia ca intreg si in primul rând pleaca de la gândurile tale, de la ce se intâmpla in mintea ta, de la relatia ta cu tot ce este in Univers. Si atunci s-a creat aceasta granita, care, deocamdata, nu poate fi trecuta. Exista doar câte o portita, câte o spartura in zid create de anumiti medici, care si-au dat seama de impasul in care este medicina si au creat punti de colaborare. Si asa, usor, usor nu vor mai exista granite de netrecut, cu soldati la poarta.

Ne intoarcem la natura asa cum am plecat

– Pledoaria dumneavoastra este justificata. Cum ne intoarcem la natura?
– Omul cauta, cauta cea mai inofensiva cale pentru propriul lui corp. El vede, simte ca este din ce in ce mai bulversat, mai singur si nu-si mai gaseste locul pe acest pamânt, este hartuit de gânduri, de probleme, de agresivitatea comertului, a comertului cu medicamente, dar si cu produse alimentare, cu produse false, modificate, el a ajuns la gura paharului, paharul s-a umplut, nu mai poate. Se va intoarce la natura asa cum a plecat.
– Si cu toate acestea, suntem printre primele tari la consumul de medicamente.
– Da, probabil trebuie sa cadem cu totul, ca sa avem de unde ne ridica. O sa ne treaca, deja este o tendinta accentuata dupa natural, oamenii incep sa caute, sa se informeze, informatia exista, trebuie sa faci minimul efort pentru a o cauta. Si am sa va dau un exemplu: cei mai multi clienti ai Farmaciei Naturii sunt tineri. Stiti care sunt explicatiile si argumentele lor? Parintii, chiar medicul de familie, ii forteaza sa foloseasca antibiotice pentru orice agresiune externa, iar ei refuza. El are informatia si cauta omul care il poate ajuta, tinerii nu au inca mintea stearsa, pervertita de zeci de ani de industrializare a interventiei pe corpul uman. Sunt convinsa ca vom reveni la ce ne-a dat Dumnezeu, la binefacerile puse in fiecare planta, ele exista, sunt la indemâna noastra, este absurd ca un om cu carte sa nu stie ce bogatie exista in fiecare planta, in fiecare radacina. Un exemplu banal este urzica, care poate trata sute de boli, ea poate fi hrana si medicament, dupa cum spunea si Hypocrate: hrana sa va fie medicament, iar medicamentul sa va fie hrana. Repede uitam.

In toate trebuie sa fie un echilibru

– De ce ar intra un pacient, un om, intr-o farmacie cu produse naturale, in conditiile in care medicul nu-i recomanda asemenea tratament?
– Cred ca ingerul lui pazitor, spiritul lui. Este o chemare când vezi ca te tratezi cu antibiotice, cu tot felul de medicamente si esti din ce in ce mai bolnav, dupa ce ai fost la medicul de inima care ti-a recomandat un pumn de medicamente, mergi apoi la medicul care se pricepe la ficat, iti mai da si el o sacosa de pilule, ajungi, poate, la cel cu stomacul si mai adauga si acela alt tratament, fara sa faca corelatii intre ele, fara sa se consulte intre ei, iar bietul om abia mai merge sau sufla. Vin la noi, la farmacie, oameni slabiti, aproape terminati. Medicamentele intra in interactiune in organismul omului, se produc procese chimice pe care nimeni nu le mai poate stapâni si urmari. Vine cu mormanul de retete, de medicamente si imi trebuie câte doua-trei zile sa le citesc, sa le deslusesc. Le pun cap la cap, ma uit pe toate contraindicatiile si pornesc o grea lupta de convingere cu pacientul, de lamurire, apoi incep sa-i mai scot din medicamente si sa-i recomand câte un ceai simplu sau alte produse naturiste. Devine dupa un timp alt om, dupa ce i-am scos din organism tonele de chimicale care produc intoleranta masiva si o bulversare a intregului organism. In toate trebuie sa fie un echilibru, o limita a bunului simt. Nu exclud antibioticele, medicina alopata, insa cu masura.
– Si atunci, care este solutia?
– Eu o vad asa, cum se procedeaza in numeroase tari: dupa ce ai fost la medicii specialisti, dupa ce ai fost diagnosticat, mergi la medicul de familie, care te cunoaste, are fisa ta de când te-ai nascut, le pune cap la cap, le analizeaza si iti recomanda tratamentul. Insa si noi suntem speriati, alergam de la medic la medic, de la farmacie la farmacie si apoi intram intr-un tunel din care cu greu mai iesim, am cheltuit timp, bani, am distrus organismul si dam vina pe viata, pe Dumnezeu, pe soarta. Medicul de familie ar trebui sa fie mama si tatal nostru, el ne recomanda un medicament cheie, el ne poate recomanda un ceai, un polen, o cura de ape. Sunt medici care au pus deoparte mândria, orgoliile fara rost si merg la cursuri de fitoterapie, participa la seminarii pe tema, deschid internetul. Sunt medici care cauta solutii din respect pentru bolnav, pentru organismul uman, in interesul pacientului.

Meditatie pentru sanatate

– Doamna Barbu, sunt pregatite farmaciile de profil, farmaciile cu produse naturiste pentru consilierea bolnavului? Au specialisti sau sunt pe post de bunica?
– Din pacate inca nu s-a dat o lege foarte clara in România ca in aceste farmacii sa fie numai specialisti. La noi este un caz fericit, eu am tinut foarte mult sa am numai specialisti la raft. In Farmacia Naturii sunt biochisti, biologi, ingineri agronomi, cei care sunt doxa in plante, ei sunt capabili sa consilieze orice medic, orice pacient, avem nevoie doar de diagnostic. Este nevoie de specialisti. In natura gasim remedii pentru orice boala. Mai sunt oameni cu darul de la Dumnezeu de a vindeca alti oameni, mai sunt la tara, mai sunt chiar si in orase. Eu am alergat dupa acesti oameni, in sate, la manastiri, i-am intrebat, am pregatit impreuna diferite «leacuri». Avem si noi samanii nostri. La batrânii satului, la acei daruiti de Dumnezeu cu acest har ar trebui sa ne ducem cu onoruri, cu plecaciuni.
– Apelul tot mai des la produsele naturiste din farmacii, cresterea cererii, nu atrage pericolul industrializarii «naturismului»?
– Da si nu. Nu cred. Pericolul mai mare este la substantele chimice. Produsele naturale nu prezinta pericol. Daca in China 80 la suta din populatie se trateaza pe baze naturale, acest lucru ar trebui sa ne spuna multe. In India 90 la suta se trateaza cu ierburi. Sunt magazine peste tot. Sa fie si la noi peste tot. Este un semn ca oamenii vor sa fie inlocuite produsele de sinteza. Astept o revolutie alimentara, asa cum se produce acum o revolutie in medicina naturista. Alimentatia, la noi, deschide calea spre consumul de medicamente chimice, pentru ca mâncând mult si prost, oamenii ajung bolnavi si consumatori de droguri, de substante chimice. Eu sunt vegetariana de mai multi ani si ma simt foarte bine, de aceea recomand si altora sa reduca substantial carnea si produsele din carne. Domnule, sa va zic ceva: am ajuns sa nu mai stim sa ne facem un ceai, sa ne tratam un guturai, o bubita. Alergam la medic, stam la cozi infernale, ne imbolnavim acolo, suntem speriati de virusi, de microbi, de gripa aviara. Asa am ajuns sa traim in frica, in nesiguranta. Oamenii ar trebui sa studieze, sa citeasca, sa mediteze, sa observe.
– Dumneavoastra aveti pregatire stiintifica, sunteti inginer agronom, viticultor, ati turnat tone de substante chimice peste pomi.
– Da, am turant. Am fost chiar seful unui sector de chimizare. Intre timp am studiat flora, plantele si am devenit purtatorul lor de cuvânt. Inca din facultate am studiat tot ce este in natura. Sunt crescuta la tara, am fost tratata cu produse naturale. |sta este marele avantaj al unui specialist. Apoi am facut un doctorat in fitoterapie, insa, de data aceasta in domeniul ecologiei. Surprinzator, acum mor de sute de ori mai multi oameni din cauza chimizarii. De ce, o sa ma intrebati. Din cauza folosirii fara discernamânt a substantelor chimice. Dupa revolutie, omul a avut libertatea de a-si cumpara singur substantele chimice, se cumpara in prostie si se administreaza fara stiinta, au invatat unii de la altii, rosiile cresc mai mari daca se pun stimulatori, ca sa va dau doar un exemplu. Daca va inchipuiti ca te duci la piata si cumperi de la tarani produse curate, vreau sa va spun ca el foloseste mult mai multe substante, decât o ferma specializata. Aceste produse ar trebui supravegheate, doar specialistii sa aiba acces la ele.
– Care specialisti, ca au fost toti dati afara, scosi de la tara.
– Este o crima. O crima, sa lasi asemenea otravuri pe mâna nespecialistilor, iar rezultatele se vad.

Cine suntem si unde mergem

– Societatea dumneavoastra face si cercetare, este cuprinsa intr-un program national. Despre ce este vorba?

– Bacauanii ar putea avea un motiv de mândrie. In judetul Bacau s-a infiintat primul poligon de agricultura biologica din România, si nu se stie asta, ar trebui sa se scrie peste tot cu litere mari. El se afla la Statiunea de Cercetari Legumicole Bacau, condusa multi ani de mentorul meu, caruia ii datorez foarte mult din ceea ce stiu, marele doctor inginer Lucian Stoian, un geniu al agriculturii biologice din România, care, din pacate, nu prea este cunoscut, isi aroga altii meritele. Datorita dumnealui, am fost si eu implicata, cu Farmacia Naturii, in cercetare, ocazie de a aprofunda cercetarea, am fost initiatorii a cinci proiecte de cercetare. Putine firme private se ocupa de cercetare in domeniul ecologiei plantelor medicinale. Acum suntem atestati in BIO, producem plante medicinale in sistem bio, pe o suprafata de patru hectare, mii de varietati, producem ceaiuri, detinem un brevet de inventie din anul 2004, pe un produs care se numeste Perna terapeutica din plante medicinale, foarte cautata in tara, insa mai putin in Bacau. Noi lucram totul manual, in ecologie trebuie sa facem totul manual, sa nu agresam plantele, le tratam cu solutii tot din plante, nu folosim nicio substanta chimica.
– Doamna, v-a mai continua razboiul intre medicina alopata si cea naturista?
– As prefera sa nu-i spun razboi, razboiul presupune un invingator si un invins. Ar trebui sa mergem pe un drum al colaborarii, cooperarii. Cei care lucreaza cu plantele sunt altfel de oameni, care pot oferi multa iubire, de la care se pot adapa si medicii din medicina alopata, ei pot influenta gândirea multora dintre ei, dar si a producatorilor de medicamente, care se gândesc doar la profituri. Profituri uriase scoase din nestiinta si suferinta semenilor lor. Cred ca, in primul rând, omul ar trebui sa se uite adânc in interiorul lui si sa afle cine este. Este singura modalitate de a iesi curat din lumea asta si a pasi intr-o lume si mai curata care ne asteapta.

Gheorghe Baltatescu

Echipament modern de RMN la Clinica Dr. Chelariu

    O noua investitie importanta in sectorul medical privat se va inaugura vineri, 6 august 2010, in incinta Clinicii Dr. Chelariu din Bacau, situata pe str. Erou Ciprian Pintea nr. 19. Este vorba de cel mai nou si modern Centru de Imagistica Medicala din zona Moldovei, dotat cu un aparat de rezonanta magnetica SIEMENS, tip MAGNETOM ESSENZA, de 1,5 Tesla, an de fabricatie 2010. "Echipamentul, ne-a spus dr. Ciprian Cojocaru, administratorul firmei SC RMN TEST SRL Bacau, ofera posibilitati de investigatii existente in patologia tumorala, traumatica, inflamatorie, infectioasa cu localizari cerebro-vasculare, osteo-articulare, medulare, musculare, abdominale, pelviene, toracice, oferind posibilitatea unei explorari totale. Dar, foarte important pentru noi este faptul ca interpretarea datelor se realizeaza prin intermediul unui sistem de citire ON LINE, de catre o echipa formata din cei mai mari specialisti in imagistica din România". Echipamentul se adreseaza tuturor categoriilor de populatie, cu recomandarea medicului sau la cerere, investigatiile fiind cu rezonanta magnetica, nu cu radiatii, avantajele fiind net in favoarea acestui timp de echipament, in raport cu alte aparate, si este recomandat in patologia cranio-cerebrala, vertebro-medulara, osteoarticulara si patologia abdominalo-pelviana, cu posibilitatea efectuarii de harti cartilaginare, dar si a masurilor de difuzie si perfuzie, marind astfel sensibilitatea si specificitatea diagnosticului. Echipa de interpretare este formata din dr. Ligia Opris-medic primar neurolog, cu competenta imagistica obtinuta la Hidelberg (Germania), medic la Clinica NEUROMED din Timisoara, dr. Ileana Olguta Rizea-medic primar radiolog, cu competenta CT si IRM la Spitalul ELIAS Bucuresti, dr. Eugenia Paizis-medic primar radiolog, cu competenta CT si IRM, la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca din Capitala. (G.B.)

    747 de posturi pentru suplinitori

      O noua sansa pentru cadrele didactice

      Cadrele didactice care nu au reusit sa intre pe o catedra ca titulari, mai au o noua sansa. In aceste zile se desfasoara un nou concurs de ocupare de posturi in invatamânt, dar ca suplinitori.

      In aceste zile, la Inspectoratul Scolar al Judetului (ISJ) Bacau se desfasoara revalidarea fiselor de înscriere a candidatilor care s-au înscris la concurs în perioada 14-25 iunie 2010 la examenul de titularizare. “In paralel, se continua si procesul de depunere si înregistrarea a dosarelor de detasare în interesul învatamântului pentru restrângere nesolutionata, de detasare la cerere prin concurs specific si pentru suplinire de catre candidatii care nu s-au înscris în perioada 14-25 iunie 2010, precum si de catre candidatii care solicita suplinire în baza rezultatelor obtinute anii trecuti, la concursul din iulie 2009 si/sau iunie-iulie 2008”, a explicat Claudia Merticaru, reprezentant ISJ Bacau.

      Astazi, proba orala

      Pentru aceasta etapa sunt puse la bataie 747 de posturi (263 de catedre complete si restul, catedre incomplete), pentru mai multe discipline. “Cele mai multe catedre sunt pe limba franceza, 34, fizica – chimie, 14, pentru educatori, 26, invatatori, 9, muzica instrumentala, 19, matematica, 12”, a mai spus Merticaru. Astazi sunt organizate probele practice/orale în profilul postului (pentru candidatii care nu au sustinut aceste probe sau care au fost respinsi la aceste probe în zilele de 9 si 12 iulie 2010), la informatica, discipline tehnice, arte plastice, muzica, educatie fizica si sport.

      Vineri, probele scrise

      Mâine, 6 august, la Colegiul National “Ferdinand I”, se va desfasura concursul pentru suplinire, începând cu ora 9.00. Participla suplinitorii care nu au studii corespunzatoare postului pentru care vor da o proba scrisa de 3 ore si un interviu. Nota minima de promovare este 5.00. Pe 7 august, se vor afisa rezultatele preliminare, iar dupa rezolvarea contestatiilor, pe 9 august, vor fi afisate rezultatele finale.

      In perioada 23-25 august 2010 va avea loc etapa a IV-a de repartizare pe posturi didactice/catedre vacante/rezervate, în sedinta publica, la nivel judetean, a cadrelor didactice titulare aflate în restrângere de activitate nesolutionata, a cadrelor didactice titulare care solicita detasare la cerere si a suplinitorilor calificati, iar pe pe 30 august 2010, a V-a etapa de repartizare – sedinta publica organizata la nivel judetean pentru repartizarea suplinitorilor fara studii corespunzatoare pe posturile didactice/ catedrele ramase vacante/rezervate.
      Roxana Neagu

      Butoaiele de la Sohodor, pe placul tuturor

      Mai multe familii au incropit o afacere cu butoaie din fibra de sticla

      In satul Sohodor, comuna Horgesti localnicii nu stau degeaba. Pentru ei munca nu este o rusine. Stiu ca daca nu produc nimic, nu vor avea ce pune copiilor de mâncare pe masa. Câteva familii si-au deschis o afacere proprie, pe care ei o considera profitabila. Acestea fabrica butoaie din fibra de sticla pentru depozitarea vinului sau a apei. Curtea lor nu este una normala, cu flori, alei din piatra si foisoare. Pe fiecare bucatica libera de pamânt este depozitata productia. Multi sunt cei care nu stiu cum se fabrica aceste butoaie si de câta migala este nevoie pentru ca produsul final sa fie de calitate. Marian Corcio se ocupa cu aceasta afacere de doi ani, dupa ce a vazut ca vecinii lui câstiga bani frumosi din butoaiele de fibra de sticla. Atunci a decis sa incerce si el. La inceput a fost mai greu. Acum insa treaba merge struna. Munca este cu atât mai dificila din cauza ca aceste rezervoare se fabrica manual. In prima faza se construieste matrita, pe care apoi este asezat primul strat de fibra de sticla si abia apoi incepe munca de Sisif. De trei straturi este nevoie pentru ca butoiul sa fie rezistent. Fiecare strat de fibra de sticla este asezat cu mare atentie, peste care se pune apoi adezivul alimentar special. “Recipientele variaza ca dimensiune, in functie de preferintele clientilor. Dupa ce au fost puse toate cele trei straturi de fibra de sticla, butoaiele sunt lasate la uscat si abia apoi acestea sunt prevazute cu robinet”, ne-a explicat Marian Corciu. Valoarea lor variaza intre 100-150 de lei pentru un butoi de 300 de litri. Acestea pot fi insa si mai scumpe. Pe zi, Marian produce in jur de 15 butoaie, si asta pentru ca procesul este unul greoi. Pentru un singur butoi este nevoie de o ora sau chiar doua. Dupa ce procesul de fabricare a luat sfârsit, mesterul se pregateste de vânzare. Din pacate, piata nu este una variata. Marian este nevoit sa mearga in intreaga tara pentru a vinde productia. “Mergem peste tot. Noi vindem butoaiele in târguri. Mergem la Iasi, la Suceava, la Cluj, acolo unde se organizeaza târguri”, a mai spus acesta. Din cauza ca autoturismul cu care transporta marfa nu este foarte incapator, acesta pleaca 2-3 zile, vinde ce are si apoi se intoarce pentru a mai lua un transport. Recipientele manufacturate nu se vând tot anul. Sezonul lor incepe toamna, când românii fabrica vinul. Din acest motiv, locuitorii din Sohodor muncesc din greu doua, trei luni pe an pentru a pune un ban deoparte. Acesti oameni sunt dovada faptului ca “munca aduce bogatie, iar lenea – saracie”.
      Sinziana Filimon

      Aleea Eternitatii, uitata in paragina de municipalitate

        „Marea Asfaltare” continua

        Aleea Eternitatii. Asa cum ii spune si numele, strada a intrat in amortire. Aflata in centrul municipiului, lânga Cimitirul Central, aleea arata jalnic. Din cauza nenumaratelor decopertari, strada mai pastreaza usoare urme de asfalt. Nici acelea nu arata insa asa cum ar trebui. O groapa imensa se deschide pe la jumatatea ei. Oamenii o ocolesc cu grija. Mai mult decât atât, s-au invatat sa faca si echilibristica printre gropile acoperite cu pietris si surpaturi. Când este foarte cald praful asfixiaza trecatorii. Daca ploua, Aleea Eternitatii se transforma intr-o uriasa groapa de noroi. Situatia se mentine asa de ceva vreme. “Tot repara, tot se surpa. Ar trebui sa se faca ceva ca sa fie treaba buna. Nu mi se pare normal. Mergem prin pietroaie cu copiii, cu carutul. Pe unde s-a pus prundis a inceput iar sa se surpe”, a afirmat Maria Pacuraru. Si totul se intâmpla din cauza unor lucrari de canalizare. “Strada arata asa de vreo 4-5 luni. Au inceput lucrarile si au pus tuburile de canalizare. Acum, trece o perioada… se scufunda pamântul. Iar vin… iar lucreaza. Cred ca este o lucrare facuta de-aiurea”, ne-a spus si Vasile Prentu. Dupa câteva minute, ai senzatia ca, intr-adevar, Aleea Eternitatii isi merita numele. La numai câtiva zeci de metri de agitatia orasului, gropile, pietrisul, praful, buruienile de lânga gardul cimitirului te trimit inapoi in negura vremurilor. Fara sa vrei iti imaginezi ca esti undeva la tara, izolat de lume si de realitarea dura a Bacaului. In cel mai scurt timp te trezesti din reverie si privesti scârbit in jur. “Asa arata aceasta strada de câteva luni. Nici nu puteam trece cu copiii la scoala. Si la piata imi venea greu sa merg pe aici. Când ploua sunt inundatii si niste mirosuri de nedescris”, ne-a marturisit si Valentina Baltaret. Locuitorii din aceasta zona se plâng si de faptul ca nu prea pot aerisi. “Va dati seama ce s-ar intâmpla daca am sta cu geamurile deschise?! N-ar mai fi nicio diferenta intre stratul de praf din strada si cel de la noi din casa”. Iluziile ca locuiesc in centrul orasului li s-au spulberat de multa vreme. “Asa arata de trei luni aceasta strada. De când s-a schimbat o teava. Este bataie de joc. Se surpa peste tot”, ne-a spus si Ioan Gherasim. Acum, ca locuitori ai municipiului Bacau, stam si meditam la urmatoarea problema. Daca Aleea Eternitatii nu s-a incadrat la capitolul “Strada de asfaltat”, oare de ce nu a fost prinsa in programul “Alei printre blocuri?!”
        Alexandra Zaharia

        Fara apa, pe timp de canicula

          Angajati insetati si fara conditii de lucru la serviciu

          Desi prin lege angajatorii sunt obligati sa-si protejeze salariatii la locul de munca, nu toate firmele respecta aceste norme. Chiar daca nu s-au inregistrat inca temperaturi record, sunt inca angajati care nu beneficiaza de apa la serviciu sau de conditii normale de lucru. Inspectoratul Teritorial de Munca atrage atentia ca masurile in astfel de cazuri sunt drastice, iar amenzile, de ordinul zecilor de milioane.

          Temperaturile ridicate de afara creaza un anumit disconfort si la locul de munca. In perioada de canicula, legea prevede anumite masuri de protejare a salariatilor, pentru ca acestia sa poata sa-si desfasoare activitatea la locul de munca in conditii decente. Sunt insa multe firme care nu respecta aceste obligativitatii si angajati care nu beneficiaza macar de apa la serviciu. Ca sa nu mai vorbim de ventilatoare sau sisteme de aer conditionat. “Acum sunt in concediu, dar niciodata nu ni s-a asigurat macar apa de catre angajator. Sper sa nu vina caldura mai mare, e singura mea speranta”, ne-a declarat Cristian Dumitru. Mihai Baisan lucreaza ca paznic, la o firma privata. Nici el nu este protejat de angajator la locul de munca, iar salvarea e pompa de apa din curte. “E destul de greu, nu zic. Fac mai rar serviciu, e un program mai lejer. Dar am pompa de apa in curte, daca nu, mai iau la mine de acasa”, ne-a spus. Iosif Pasca facea ieri munca de teren, in plina zi, sub soarele arzator. Strângea semnaturi pentru adoptarea unor masuri noi privind adoptiile internationale. Era venit in Bacau din Brasov. “Nu avem apa la noi. O sa cumparam noi si poate o sa ne deconteze la serviciu banii. E trebui ca pe caldura aceasta sa fie asigurate anumite conditii, ca e destul de greu suportabila caldura sa mai si muncesti”, ne-a declarat. Pentru ca inca nu s-au atins temperaturi de peste 37 grade Celsius trei zile consecutiv, Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bacau nu a inceput controalele pe aceasta tema, insa asta nu inseamna ca agentii economici angajatori nu trebuie sa asigure conditii decente salariatilor. “In perioada de canicula, legea protejeaza salariatii, a explicat Cristian Cucuian, inspector sef ITM Bacau. Daca se inregistreaza trei zile consecutiv temperaturi de peste 37 de grade, intr-adevar angajatorii trebuie sa ia masuri speciale la locul de munca, respectiv minim 2 l de apa pe fiecare salariat, intreruperea programului de lucru si decalarea lui spre orele serii, posibilitatea de alternare a orelor de lucru cu cele de repaus pentru ca angajatii sa-si poata continua lucrul.” Angajatorii care nu respecta legea sunt pasibili de amenzi care pot sa ajunga si pâna la 9.000 lei noi.
          Roxana Neagu

          Panourile publicitare, afacere la cheremul primariei

            In 2008, municipalitatea bacauana a eliberat 20 de autorizatii de construire pentru panouri publicitare. In luna mai a aceluiasi an s-a desfasurat campania electorala pentru alegerile locale programate pe 1 iunie. La data respectiva, presa locala dezvaluia ca intre firmele de publicitate outdoor si conducerea Primariei ar exista o intelegere tacita privind afisarea materialelor electorale ale candidatului Romeo Stavarache (PNL). In 2009, dupa zarva de la alegerile locale, municipalitatea a eliberat doar 5 autorizatii de construire vizând ridicarea de panouri publicitare de catre societatile din bransa. Sub protectia anonimatului, alesi locali au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca intre Primarie si societatile de publicitate ar exista un parteneriat, dar ca nu se stie nimic despre modul in care edilii cheltuiesc banii incasati de la firme.

            Panotajul publicitar din municipiul Bacau este controlat la sânge de actuala conducere a Primariei. Inca din 2008, cu prilejul alegerilor locale, presa dezvaluia ca intre edili si firmele de publicitate outdoor functioneaza o intelegere tacita. Aceasta i-a asigurat candidatului PNL Romeo Stavarache o expunere publica exclusiva. Candidatii celorlalte partide nu au avut loc pe panourile din municipiul Bacau.
            Numai in 2008, municipalitatea a eliberat 20 de autorizatii pentru construirea de panouri. De ele au beneficiat doar firme care activeaza in domeniul publicitatii stradale. Cifra este semnificativa. Spre comparatie, in 2009 aceeasi municipalitatea a eliberat numai 5 autorizatii de construire panouri publicitare. De 4 ori mai putin.

            Unde-s banii?

            In mai 2008, Nicolae Onica – fost viceprimar – recunostea ca intre municipalitate si operatorii de publicitate functioneaza o relatie financiara dictata de o hotarâre a Consiliului Local. Aceasta obliga firmele detinatoare de panouri la plata unui procent din incasari catre bugetul local. Ce se intâmpla insa cu sumele de bani virate de “publicitari” catre bugetul local reprezinta o enigma. Sub protectia anonimatului, alesi locali au declarat cotidianului Desteptarea ca panotajul din zona centrala a municipiului e controlat de actualul edil-sef si ca banii platiti de firme nu au fost dirijati prin Consiliul Local. “Exista un parteneriat inca din 2007. El functioneaza si acum. Nu stiu prin ce mod. Eu nu am vazut contoare de energie electrica la panouri. Ele nu sunt particulare. Banii rezultati din parteneriat nu au fost prinsi undeva. Eu nu am vazut niciodata astfel de bani. Nu stiu unde se duc. La campania din 2008 el (n.r. – Stavarache) a controlat toate panourile din zona centrala. Celelalte partide nu au avut loc pe panouri. Se stie lucrul asta”, a declarat un consilier local.

            “Sunt prea mic pentru asemenea combinatii”

            Operatorul de publicitate Pro-Est SRL a obtinut in 2008 sase autorizatii pentru construirea de panouri publicitare. Liviu Bordei, patronul societatii, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca intre Primarie si Pro-Est SRL functioneaza un contract de inchiriere privitor la panourile publicitare. Bordei a recunoscut ca este “prea mic” pentru a face intelegeri cu municipalitatea. Patronul ne-a invitat sa contactam alte societati de publicitate. “La alegeri nu am avut pe nimeni pe panouri. Sunt prea mic pentru lucruri dintr-astea. Incercati mai sus, cu firme mai mari. Doar 4 dintre panourile mele sunt pe domeniul public, restul sunt pe domeniu privat. Cu Primaria am contract de inchiriere care se reinnoieste anual”, a declarat Bordei. El a recunoscut ca se cunoaste cu Liviu Goian – vicepresedintele municipalei PNL – de la meciurile de fotbal. “Am avut conexiuni tangentiale. De la fotbal ne stim”, a mai spus acesta.

            Abonati la autorizatii

            Printre operatorii de publicitate abonati la construirea de panouri publicitare in municipiul Bacau se numara mai multe societati. Pe parcursul lui 2008, acestea au obtinut autorizatii de construire a panourilor dupa cum urmeaza: Euromedia (3 panouri), Way Media (4 panouri), United Media (3 panouri), Pro-Est (6 panouri), respectiv Affichage România SRL (4 panouri). In 2009,imediat dupa alegerile locale, News Outdoor România, operatorul de publicitate care a pus umarul la campania din 2008 a lui Stavarache, s-a procopsit cu autorizatie de construire pentru 5 panouri publicitare.

            Regulament, abia din aprilie 2009

            Dupa ce si-a facut numarul in campania electorala de la alegerile locale din vara lui 2008, actualul edil a propus, in primavara lui 2009, instituirea unui regulament privind publicitatea stradala. Greul alegerilor trecuse. Regulamentul a fost adoptat in aprilie 2009. El prevede numeroase constrângeri de natura tehnica (dimensiuni, amplasare etc). Tarifele practicate de municipalitate sunt prevazute intr-un singur articol. Potrivit acestuia, “taxa de colaborare publicitara (…) este de 30 la suta din valoarea contractului incheiat intre operatorul de publicitate si beneficiar, dar nu mai mica de 40 de euro”.

            Ce spune Primaria

            Reprezentantii municipalitatii sustin ca publicitatea stradala in Bacau este reglementata si ca operatorii platesc o chirie la Primarie pentru terenul de sub panouri. “Ei au autorizatii de construire. Li s-a inchiriat terenul de sub panouri. Au concesionat. Un procent din incasari ajunge in bugetul local. E o chirie perceputa intr-un anumit procent, dar nu mai mica de o anumita suma. N-as putea sa va spun cu exactitate ce sume am incasat pâna acum”, a afirmat viceprimarul Dragos Luchian.

            Lucian Bogdanel

            Livada din Racatau, ciopartita de hoti

              Visinii, merii si prunii din Racatau ajung lemn de foc. Livada din fosta “Ferma 2” a fost decimata in ultimii 2-3 ani de hoti, dar nimeni nu a fost pedepsit. Proprietarii acuza ca primaria si politia stiu ce se intâmpla, dar inchid ochii. Autoritatile riposteaza: proprietarii n-au decât sa-si pazeasca livada.
              Zeci de hectare din vestita livada de la Racatau, fosta “Ferma 2” din perioada comunista, au fost defrisate in ultimii doi – trei ani. Visini, ciresi, meri si pruni au ajuns lemne de foc. Proprietarii sustin ca hotii opereaza sub ochii autoritatilor, nestingheriti, toate plângerile ramânând fara rezultat. Mai mult, oamenii au ajuns sa se teama de hoti, care vin la taiat pe intuneric, cu drujbe si topoare. “Va rugam sa nu ne dati numele in ziar, putem sa o patim rau. Si asa am fost amenintati!”, a declarat unul dintre petenti. Livada arata, acum, ca dupa un pârjol: sunt zone in care vezi arbori schiloditi, cu o jumatate de coroana sau care au o singura creanga, ca un brat negru intins spre cer, dar si insule in care a fost defrisat totul, de la pamânt. “Mie mi-au furat si tevile, ramasesem fara apa, iar acum doua saptamâni m-am trezit cu hotii in curte”, afirma Valentin Ghiurca, care detine 70 de hectare din cele 140, cât are livada. Pe cealalta jumatate sunt vreo 60 de proprietari. Toti banii pe care i-a investit in primii ani s-au dus pe apa sâmbetei, sustine Valentin Ghiurca: “Am venit aici in urma cu opt ani. In 2002 si 2003, am stropit, am facut toate lucrarile necesare si am pierdut un miliard de lei.” Livada e foarte mare, chiar “prea mare pentru a aduce profit” deaorece bolile si daunatorii nu pot fi tinuti sub control. La aceste riscuri, se adauga de-un timp daunatorii cu drujbe, care din noiembrie pâna in februarie isi incalzesc locuintele cu lemn de cires si de visin.

              „Autoritatile stiu, dar nu se implica!”

              Hotii au pus ochii pe livada de când “e pazita padurea si nu mai pot fura pentru ca sunt amendati.” Unii proprietari sustin ca “romii din Racataul de Jos” sunt vinovatii, altii ca, dimpotriva, nu e vorba de romi: “|stia sunt niste amarâti pe care ii platesc altii. Vin la furat de peste tot, si din Horgesti, si din Pâncesti… Autoritatile stiu ce se intâmpla, dar nu se implica”, afirma Valentin Ghiurca. Alti proprietari sunt si mai duri cu autoritatile, acuzându-le de complicitate: “Sunt mâna in mâna, mai primesc un peste, mai primesc un pachet si inchid ochii.” Proprietarii sustin ca nu reusesc sa se descurce fara sprijinul politiei si al primariei: “Paznicul nostru a fugit din livada de doua ori. A fost fugarit cu drujba si a refuzat sa se mai duca. Mi-a spus «Puteti sa ma dati afara, eu in livada nu mai pazesc».” Când i-au urmarit si i-au prins pe hoti la furat au fost amenintati cu “taierea gâtului”, iar când altii i-au informat pe cine au vazut retezând pomii fructiferi si au incercat sa faca propria ancheta nu au ajuns la niciun rezultat: “Nu avem mijloace, declara Valentin Ghiurca. Stiti ce spun? «Are si mama livada acolo», «Are si tata», asa e in România, numai cu gardul si cu pusca ii opresti pe hoti!”

              Primaria nu raspunde de livezi

              „Nu este adevarat, nu exista asa ceva, a declarat Ionel Turcan, edilul comunei Horgesti. Noi nu avem legatura cu hotii si am descurajat pe orice cale distrugerile.” Primarul afirma ca proprietarii au partea lor de vina, nefiind consecventi: “Am avut un caz chiar in iarna trecuta: o persoana din Racataul de Jos a fost prinsa de proprietar la furat si a fost reclamata. Politistii au muncit, i-au facut dosar penal, dupa care a venit proprietarul si a zis sa nu-i mai faca dosar penal ca au ajuns la o intelegere.” Ionel Turcan arata ca livada din Racatau are vreo 60 de proprietari si ca acestia “ar trebui sa se organizeze” si sa plateasca paznici. “Ei sunt cei care trebuie sa gaseasca o solutie de comun acord, sustine primarul. Macar pentru perioada de iarna, când se defriseaza mai puternic. Toamna, de exemplu, se fura porumbul, insa cei care au pus paza nu au mai avut probleme in 2009.” Edilul recunoaste ca necazurile cu livada au inceput când au disparut cele cu padurea: “In 2007, ocolul silvic a preluat padurea si de atunci asigura paza. Ei asta asteapta, sa se intâmple cum s-a intâmplat cu padurea, adica sa le pazeasca autoritatile livada. Nu se poate, noi nu avem bani nici de lumina si telefon.” CL Horgesti are paza comunitara, dar nu pentru livada. “Platim trei oameni care fac de serviciu câte doi pe noapte pe un traseu din zona Racatau, deoarece in centru, unde sunt dispensarul, scoala, bisericile, e sediul Politiei.” El crede ca proprietarii ar trebui sa de indicii, informatii, sa ajute autoritatile! De altfel, nici au sesizat Primaria, „s-au plâns doar verbal, iar eu le-am spus ce va spun si dumneavoastra: ca trebuie sa se organizeze si sa fie consecventi. Daca vor lua masuri cu unul-doi, ceilalti se vor linisti.”
              Silvia Patrascanu

              Politia va cerceta cazul Racatau

              Reprezentantii Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Bacau stiu despre problema livezii din Horgesti. Ei neaga insa faptul ca au fost facute numeroase sesizari de catre properietari. ”Din verificari s-a stabilit ca la Postul de Politie din comuna Horgesti au fost facute doar doua sesizari de catre un singur proprietar. In cauza s-au intocmit doua dosare penale, insa s-a luat decizia de neincepere a urmaririi penale, asta pentru ca ambele parti implicate au ajuns ulterior la o intelegere”, a declarat comisar sef Vasile Oprisan, comandant IPJ Bacau. Mai mult, conform Legii 333 proprietarul este obligat sa asigure paza bunurilor, in cazul acesta a livezii, lucru care nu s-a intâmplat. In ceea ce priveste acuzatiiile de neimplicare si complicitate “pâna acum nu am primit nici o sesizare in acest sens. Vom declansa totusi o ancheta, iar in cazul in care spusele cetatenilor se vor adeveri, vom lua masuri in consecinta”, a mai precizat comandantul IPJ Bacau. (S.F.)

              Fara Codreanu si Apostol

              Cornel Codreanu si Stefan Apostol nu si-au intâlnit ieri fosta echipa. Tocmai faptul ca cei doi au evoluat la Botosani, atât ca jucatori cât si ca antrenori, l-a determinat pe antrenorul Gheorghe Poenaru sa nu conteze pe ei in acest joc pentru a evita orice fel de interpretare. "Am preferat sa nu joace pentru a nu lasa loc de discutii si ca sa nu declansam orgolii. A fost o decizie luata de comun acord", a explicat tehnicianul "galben-albastrilor", care in schimb a avut la dispozitie un nume nou: Valentin Menghia. Mijlocasul provine de la Petrotub Roman si va fi legitimat de FCM Bacau din postura de jucator liber de contract. (D.P.)

              Invinsi din penalty-uri

              FC Botosani – FCM Bacau 3-1 (2-1)

              Al doilea adversar consecutiv de divizie secunda, altfel de rezultat. La cinci zile dupa au trecut cu 3-0 de Gloria Buzau, "galben-albastrii" au primit trei goluri, din care doua din penalty. Astfel, aseara, FC Botosani a realizat amical ceea ce n-a reusit oficial in patru sezoane de "B": sa invinga FCM-ul!
              Dupa 11 minute, gazdele conduceau deja cu 2-0. Vrabie (‘6) si Tincu (’11 – penalty) au semnat startul lansat al botosanenilor. Elanul elevilor lui Cristi Popovici a fost insa repede anihilat, iar replica bacauanilor s-a concretizat printr-o reusita a lui Huiban (’37), venita in urma unei combinatii in trei cu Vraciu si Dobos. FCM-ul a mai contabilizat trei sanse rarisime, ratate de Huiban, Menghia si Lipovanu, in timp ce pe tabela au punctat insa, tot din penalty, gazdele (Matei ’61). "Am avut un inceput ezitant, dar apoi am echilibrat jocul si ne-am creat câteva ocazii mari. A fost un test bun, in care am rulat tot lotul, si ma declar multumit de jocul de la Botosani", a declarat antrenorul FCM Bacau, Gheorghe Poenaru. Echipa bacauana va incheia saptamâna tot cu o deplasare, dar de aceasta data pe terenul unei viitoare colege de serie in Liga a III-a: Petrotub Roman (vineri, ora 18.00).
              FCM Bacau: Stamatin – Mihalachioaie, Lozneanu, Ursu, Eudean – Curiliuc (min. 22 Huiban), Bursuc, Taban, Dobos – Vraciu, Boghian. In repriza secunda au evoluat Roca – Bejan, Lupu, Agheorghiesei, Eudean – Lipovanu, Menghia, Puscasu, Intuneric – Huiban, Furtuna. (D.P.)

              Handbal masculin: La foc automat

              "Studentii" disputa cinci meciuri in 48 de ore la primul turneu de verificare din aceasta vara.

              Teste in ritm accelerat. Dupa ce, de la revenirea din cantonamentul efectuat la Piatra Neamt, au sustinut trei meciuri de verificare, "studentii" incep astazi seria turneelor de pregatire din intersezon. De joi pâna sâmbata, Stiinta Municipal Dedeman joaca la Memorialul "Mihai Mironiuc" de la Suceava, competitie amicala pe care a câstigat-o la prima participare, in 2007, având atunci statutul de echipa nou-promovata.

              Zi "europeana"

              In prima zi, elevii lui Gabriel Armanu si Adrian Brezan au un program de foc, urmând sa intâlneasca celelalte doua formatii care anul trecut au reprezentat România in Cupa Challenge. Startul se da dimineata in compania HC Odorhei, iar dupa-amiaza vine intâlnirea cu gazdele. Invinsi in precedentele doua meciuri de pregatire de catre CSU Suceava (52-46, 54-45 – ultimul rezultat inregistrat exact in urma cu o saptamâna), handbalistii bacauani au acum ocazia sa-si ia revansa chiar pe terenul ultimului lor adversar amical.

              Adversari de Liga

              Vineri, handbalistii bacauani disputa alte doua teste cu viitoare adversare in Liga Nationala 2010-2011: Minaur Baia Mare si Universitatea Cluj. La final de turneu, "studentii" intâlnesc sâmbata echipa a II-a a Sucevei, inainte de a porni pe drumul spre casa. Anul trecut, Stiinta Municipal Dedeman s-a intors de la Memorialul "Mihai Mironiuc" cu locul al IV-lea, in timp ce in 2008 nu a mai fost sa-si apere trofeul cucerit la editia anterioara.

              Lot incomplet

              Plecata ieri dupa-amiaza spre Suceava, echipa bacauana abordeaza turneul la care are in program cinci meciuri in decurs de 48 de ore cu un lot de numai 13 jucatori. Absenteaza Ionut Ramba (accidentat) si internationalii de tineret Ghita, Tarâta, Grigoras si G. Bujor, aflati cu "nationala" in Slovacia, la Campionatele Europene. Cei patru vor reveni de sub "tricolor" la finalul acestei saptamâni si vor reintra in programul Stiintei MD pentru cel de-al doilea turneu al "studentilor", care va avea loc la Cluj (12-14 august). Elevii lui Gabriel Armanu si Adrian Brezan isi vor definitiva pregatirile de vara in fata propriilor suporteri, la editia a IV-a a Cupei Municipiului Bacau (20-22 august).

              Dana Popa

              Programul Memorialului "Mihai Mironiuc", organizat de CSU Suceava

              Joi, 5 august
              e ora 09.00: CSU Suceava – Minaur Baia Mare
              e ora 10.30: Stiinta MD Bacau – HC Odorhei
              e ora 12.00: CSU II Suceava – Univ. Transilvania Cluj
              e ora 16.00: CSU II Suceava – Minaur
              e ora 17.30: "U" Cluj – HC Odorhei
              e ora 19.00: CSU Suceava – Stiinta MD Bacau
              Vineri, 6 august
              e ora 09.00: CSU II Suceava – HC Odorhei
              e ora 10.30: Stiinta MD Bacau – Minaur
              e ora 12.00: CSU Suceava – "U" Cluj
              e ora 16.00: HC Odorhei – Minaur
              e ora 17.30: "U" Cluj – Stiinta MD Bacau
              e ora 19.00: CSU Suceava – CSU II Suceava
              Sâmbata, 7 august
              e ora 09.00: "U" Cluj – Minaur
              e ora 10.30: CSU II Suceava – Stiinta MD Bacau
              e ora 12.00: CSU Suceava – HC Odorhei.

              Handbal masculin: Memoriu pentru restante

              Jucatorii plecati de la Stiinta MD in aceasta vara nu si-au primit contractele integral.

              Despartiri cu efecte pe termen lung. Handbalistii transferati de la Stiinta Municipal Dedeman in aceasta vara nu si-au incheiat conturile cu fosta lor echipa. Dintre cei patru plecati, doi au depus deja memorii la Federatia Româna de Handbal in conditiile in care clubul bacauan nu le-a achitat inca integral sumele prevazute in contractele scadente pe 30 iunie. Sandu Iacob si Chike Onyejekwe, plecati cu destinatiile Târgu Jiu, respectiv Constanta, au sesizat comisiile federale pentru a interveni in conflictul cu formatia la care au evoluat in ultimele trei sezoane, memoriile fiind facute imediat dupa ce componentii actuali ai Stiintei au ajuns la zi cu drepturile financiare. "Este vorba de doua luni de intârziere. Imi pare rau ca pentru oamenii cu care am colaborat nu conteaza ceea ce am demonstrat pâna acum in plan sportiv. La Târgu Jiu simt ca sunt apreciat", a explicat Sandu Iacob, recomandat de nou sau antrenor, selectionerul Vasile Stanga, drept noul lider al echipei din Targu Jiu. "Isi vor primi banii, dar jucatorii trebuie sa inteleaga ca au si obligatii, nu numai drepturi. Ii asteptam, spre exemplu, sa vina sa predea echipamentele de joc. Sandu Iacob sa nu uite tot ceea ce a realizat in Bacau!", a reactionat managerul Stiintei MD, Dorel Sanie.
              Conform regulamentului Federatiei Române de Handbal, daca unui jucator al carui contract isi incheie valabilitatea (la expirarea datei pentru care a fost semnat, daca nu a fost prelungit in scris prin acordul partilor) nu ii sunt onorate drepturile financiare pâna la terminarea contractului, "clubului i se retrage dreptul de transfer pâna la achitarea restantelor fata de sportiv". Mihail Marinescu, presedintele Comisiei de Solutionare a Memoriilor din cadrul FRH, a precizat ca "putem lua masuri, conform regulamentului, care se refera numai la dreptul de joc. Restantele financiare se recupereaza pe cale civila". Dincolo de situatia creata prin depunerea celor doua memorii, oficialul FRH a tinut sa sublinieze si sa transmita aprecieri clubului bacauan in conditiile in care "Stiinta a fost prima echipa inscrisa in campionat, cu toate actele la zi". (Dana P.)

              Tenis, Muller Junior Cup / La un meci de tabloul principal

              Oprire in calificari. Dupa ce a câstigat primul sau meci la un turneu international ETA desfasurat in afara tarii, Bianca Iorga a inregistrat a doua zi o victorie si o infrângere. In turul al treilea la "Müller Junior Cup", turneu desfasurat in Germania, tenismena de la SCM Bacau a trecut cu 6-1, 6-0 de Isabel Bloy (Germania), asigurându-si prezenta intr-o finala de pe tabloul de calificari cu 128 de participante. In meciul decisiv pentru accederea pe lista principala a categoriei U14, Iorga a pierdut insa cu 4-6, 2-6 la Morgan Brand (Australia). (D.P.)

              Test extern: FC Botosani – FCM Bacau (astazi, ora 18.00)

              Fotbal / Dupa ce au invins Gloria Buzau cu 3-0, "galben-albastrii" infrunta un nou adversar de divizie secunda

              FCM Bacau isi masoara cu grija pasii ramasi de facut pâna la inceperea editiei de campionat 2010-2011. In conditiile in care vor debuta in noul sezon cu o deplasare la FCM Onesti, "galben-albastrii" si-au perfectat in aceasta saptamâna doua meciuri de verificare pe teren strain. Orele de disputare sunt si ele ca la startul viitoarei stagiuni de Liga a III-a: 18.00.
              Primul test: cu FC Botosani, al doilea adversar consecutiv de esalon superior. Dupa ce au invins Gloria Buzau cu 3-0, elevii lui Gheorghe Poenaru se prezinta astazi la un nou duel cu o divizionara secunda. Vineri, bacauanii fac alta deplasare, dar schimba categoria adversarului: FCM-ul va infrunta viitoarea colega de serie Petrotub Roman.
              Cu aceste teste externe, "galben-albastrii" repeta pentru doua fronturi, urmând ca saptamâna viitoare sa se alinieze in faza a III-a a Cupei României din postura de singura reprezentanta a Bacaului in aceasta competitie. Dupa ce au trecut de turul II la "masa verde", fiindca Mondosport a renuntat la organizarea meciului din competitia eliminatorie, fotbalistii pregatiti de Gheorghe Poenaru vor sustine primul meci oficial al sezonului pe 11 august, in Cupa. Posibil, tot in deplasare. (D.P.)

              Studentii bacauani infiinteaza 100 de firme pe an

              664 de firme infiintate de catre studenti in 6 ani si jumatate. Toate au fost inregistrate in baza Hotarârii de Guvern 166/2003. In 2010 au aparut 19 astfel de societati. Din cauza situatiei economice numai 249 dintre ele sunt active.

              19 studenti bacauani vor sa se transforme in afaceristi. De la inceputul anului si pâna in prezent la Oficiul Registrului Comertului au fost inregistrate 12 societati comerciale si 7 persoane fizice autorizate. Numarul acestora este influentat si de facilitatile acordate prin lege. Astfel, Hotarârea de Guvern nr.166/2003 mentioneaza ca “studentii care doresc sa infiinteze o afacere proprie beneficiaza de scutiri de la plata taxelor si tarifelor (…)”. Este vorba despre scutiri de la plata taxelor privind inregistrarea(de aproximativ 300 de lei). De asemenea, redactarea actelor de catre biroul de asistenta se face in mod gratuit (serviciu care costa aproximativ 200 lei). In total este vorba despre o reducere de 500 de lei. Nu fac obiectul facilitatilor fiscale prevazute de actul normativ taxa de verificare sau rezervare firma si emblema; taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.
              De la aparitia Hotarârii de Guvern si pâna la inceputul lunii august 2010, la ORC Bacau s-au inregistrat 664 de firme. 626 dintre ele sunt societati comerciale, restul de 38 sunt persoane fizice autorizate. “De remarcat este faptul ca studentii nu au infiintat numai societati comerciale sau pentru comert. Unii dintre ei s-au orientat catre domenii cum ar fi IT-ul sau turismul. Acest lucru denota deschiderea lor catre nou, in concordanta cu pregatirea pe care o au”, ne-a declarat Gheorghita Patrichi, director ORC Bacau. Insa nu toate firmele infiintate in baza HG 166/2003 functioneaza. Active in momentul de fata sunt numai 249. Din cauza dificultatilor financiare 259 dintre ele si-au suspendat activitatea, 120 au fost radiate si 18 au fost dizolvate pentru nedepunerea bilantului. Pentru a beneficia de aceste facilitati, studentul care infiinteaza o afacere proprie trebuie sa indeplineasca si niste conditii.

              Se acorda o singura data

              Indeplinirea acestor conditii legale trebuie sa fie atestata printr-un act doveditor emis de institutia de invatamânt superior acreditata al carei student este solicitantul. Toate aceste facilitati fiscale se acorda o singura data si pentru constituirea unei singure firme, individual sau impreuna cu alti studenti care trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii. Daca, in termen de 3 ani de la inmatricularea societatii, intervine cesionarea partiala sau totala a partilor sociale, societatea este obligata sa restituie integral sumele pentru care s-a acordat scutirea de plata.

              Conditii pentru obtinerea facilitatilor:

              – sa urmeze cursurile unei forme de invatamânt superior la o institutie acreditata;
              – sa fie cel putin in anul II de studiu si sa fi promovat toate obligatiile prevazute de senatul universitatii;
              – sa nu fi depasit vârsta de 30 ani.

              Alexandra Zaharia

              Cu ochii pe salariile halatelor albe

                Limita la cheltuielile de personal ale spitalelor

                Spitalele publice sunt obligate sa-si tina sub control cheltuielile de personal, astfel incât acestea sa nu depaseasca 70% din bugetul lor. Unele spitale isi consuma toti banii pe salarii si nu le mai ramâne aproape nimic pentru utilitati si medicamente.

                Prin modificarea Legii 95/2006, a asigurarilor sociale de sanatate,spitalele publice vor fi obligate ca, incepând cu 1 ianuarie 2011, sa aiba cheltuieli de personal de cel mult 70% din buget. Cu alte cuvinte, drepturile salariale ale angajatilor trebuie sa reprezinte maximum 70% din sumele decontate de casele de asigurari de sanatate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate pentru serviciile medicale furnizate, precum si din sumele asigurate din bugetul Ministerului Sanatatii cu aceasta destinatie. “OUG 48/2010, care modifica Legea 95, introduce aceasta restrictie de la inceputul anului viitor, dar am primit o adresa de la MS prin care li se cere spitalelor sa ia masuri de pe acum si sa nu depaseasca limita nici in a doua parte a acestui an”, ne-a declarat dr. Aura Cretu, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica Bacau. Conducerea DSP crede ca managerii vor reusi sa respecte noile prevederi in aproape toate spitalele gratie reducerii salariilor cu 25% incepând cu 1 iulie.

                Cel mai greu va fi la Pediatrie

                Cele mai mari eforturi pentru a se incadra in limita prevazuta de ordonanta de urgenta va trebui sa le faca Spitalul de Pediatrie. Dintre toate spitalele, la acesta, in totalul cheltuielilor, cele de personal detin o pondere foarte mare. Pâna nu demult, din suma alocata de la Casa de Sanatate, cu fondul de salarii se consuma 90 la suta. Prin iesirea la pensie a unor salariati, cheltuielile de personal au scazut la aproape 80 la suta. Dar solutii de a fi reduse si mai mult nu se intrevad. "Mai sunt câtiva salariati care indeplinesc anul acesta conditiile de iesire la pensie, dar nu influenteaza semnificativ cheltuielile, ne-a spus Norina Pagu, directorul financiar-contabil al spitalului. Toate sperantele sunt in finantarea cheltuielilor materiale de catre Consiliul Judetean. Daca vom avea bani mai multi pentru acestea, procentual, cheltuielile de personal din totalul bugetului vor reprezenta mai putin."

                Performanta nu este incurajata

                La polul opus se situeaza Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti. Acesta are cheltuieli de personal care se situeaza intre 47 si 53%. Aceasta nu inseamna ca spitalul isi plateste mai putin angajatii decât altele sau ca are un buget foarte mare. “Dimpotriva, in conditiile in care am depasit contractul cu Casa de Asigurari de Sanatate si nu beneficiem de cumpararea serviciilor, asa cum s-a intâmplat cu spitalele care au avut datorii, ne-a declarat dr. Adrian Cotirlet, managerul spitalului. Anul trecut am efectuat servicii de 65 de miliarde de lei vechi, care nu ne-au fost platite. E mult, la un buget anual de 200 de miliarde. Explicatia pentru acest procent al cheltuielilor salariale este ca avem 430 de angajati, in conditiile in care normativul prevede 697. Avem o structura de personal echilibrata. Daca am angaja dupa normativ ar exploda procentul.” Pentru acest spital care nu are datorii catre furnizori si nici nu isi consuma toti banii platind salarii, masurile restrictive ale MS sunt deranjante. Spitalul isi permite sa acorde toate drepturile salariale ale angajatilor. Cu toate acestea, in ultimele luni ale anului trecut a fost obligat sa taie 15% din veniturile angajatilor, iar de la 1 iulie, 25%.
                In anii 2008 si 2009, veniturile salariale ale angajatilor din spitale s-au majorat. In acelasi timp, unele spitale s-au inglodat in datorii. La 31 martie, SJU avea facturi neplatite de 10,5 milioane lei, Spitalul de Pediatrie, de 4 milioane lei, Spitalul Onesti, de 1,2 milioane lei, iar cel din Buhusi, de 270.000 lei.
                Doina Mincu
                Elena Tintaru

                Bilant catastrofic in urma inundatiilor: pagube de 38 milioane de euro

                  Pagubele generate de valul de inundatii ce s-a abatut asupra judetului Bacau in lunile iunie si iulie se ridica la peste 155 de milioane RON (aproximativ 38 de milioane euro). Potrivit raportului final intocmit de Prefectura Bacau, inundatiile au afectat 792 de case din care 29 au fost complet distruse, iar alte 71 se afla in pericol de prabusire. Raportul mai evidentiaza faptul ca puhoaiele au deteriorat sau distrus 166 de kilometri de drumuri judetene, respectiv 576 de drumuri comunale.

                  Inundatiile care au afectat judetul Bacau in lunile iunie si iulie au provocat pagube de ordinul zecilor de milioane de euro. Potrivit unui raport intocmit de Prefectura Bacau, valoarea acestora se ridica la peste 155 milioane RON (aprox. 38 milioane de euro). Inundatiile au afectat cu precadere infrastructura judetului, precum si zonele agricole. Peste 166 kilometri de drumuri judetene si 576 de drumuri comunale au fost deteriorate sau distruse de puhoaiele de ape. La aceasta se adauga alti 72 kilometri de strazi. De asemenea, un numar de 139 de poduri si 245 de podete au fost afectate, precum si 4 kilometri de retele de canalizare.

                  Peste 3900 de hectare de culturi compromise

                  Diluviul a afectat si productia agricola a judetului. Peste 3900 hectare de culturi au fost compromise, la care se adauga alte 1600 hectare de fânete si pasuni. Cea mai afectata cultura este cea de porumb, peste 2500 hectare cultivate cu aceasta planta fiind compromise. Pagubele nu au ocolit nici fondul silvic. 21.500 de puieti forestieri au fost distrusi, iar 103 kilometri de drumuri forestiere au devenit impracticabili. Peste 5 hectare de plantatii pepiniere au fost afectati de revarsarea apelor.
                  Lucian Bogdanel

                  Aproape 800 de case avariate

                  Pe lânga dezastrul consemnat la capitolul infrastructura, un numar insemnat de case a fost deteriorat sau distrus. Conform datelor consemnate in raportul Prefecturii, 792 de case au fost avariate, iar alte 29 complet distruse. De asemenea, 71 de locuinte se afla in pericol de prabusire si urmeaza a fi reconstruite. Apele au distrus, de asemenea, 80 de anexe gospodaresti si au avariat alte 567.

                  "Primele ajutoare vor veni de la Guvern, nu de la UE"

                  Neculai Olaru, prefectul judetului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca autoritatile se bizuie pe sprijinul Guvernului, desi România poate accesa bani din Fondul Solidaritatea al Comisiei Europene. "Raportul Prefecturii va ajunge pe masa Ministerului Administratiei si Internelor care va incepe sa lucreze pe doua directii: cea a Fondului Solidaritatea al Comisiei Europene, respectiv identificarea unor resurse guvernamentale care sa fie repartizate in urma inundatiilor. Primele ajutoare pe care ne putem bizui sunt cele pe care le vom primi de la Guvern", a apreciat prefectul bacauan. România poate accesa pâna la 75 milioane de euro din Fondul Solidaritatea. Pagubele inregistrate in judetul Bacau in urma inundatiilor ar inghiti mai bine de jumatate din suma.

                  Vinde in piata la 91 de ani

                  Matusa Liuba si borsul ei faimos

                  Firava, cu mâinile subtiri stânse in poala, cu privirea pierduta peste multime, pare o statuie a resemnarii. Prima impresie este cum nu se poate mai inselatoare. Liuba Curteanu a acceptat tot ce i-a oferit viata, bun sau rau, cu bucurie si curaj. Nici urma de tristete in amintiri sau in povestile zilelor pe care le traieste.

                  “Ce cauta o femeie de vârsta mea in piata, ma intrebati? Asa vreau eu. Doctorii spun la televizor ca batrânii ar trebui sa se plimbe 45 de minute pe zi. Plimbare imi trebuie mie? Sa merg gura-casca prin oras? Vin in fiecare zi aici, ma misc si ies de doua ori câstigata: e bine si pentru sanatate, si pentru buzunar.” La cei 91 de ani pe care spera din tot sufletul sa-i implineasca in septembrie, Liuba Curteanu are mintea sanatoasa si spiritul ascutit. Chiar si trupul i-a ramas credincios. “Mai fac tensiune mare, dar de asta au si tinerii, si dureri de picioare. In rest sunt bine. M-a «vazut» nepoata mea, care-i doctorita. Si-a luat un aparat care ii arata cum functioneaza toate in om. O minune!”

                  A lasat totul in urma

                  Liuba Curteanu poate fi vazuta zi de zi in Piata Miorita. La cei 91 de ani ai sai este nelipsita de la munca. Povesteste cum a trait dincolo de Prut si cum a ajuns in România, de parca toate s-ar fi intâmplat ieri. “Tata a avut cârciuma. Eu eram nevasta de preot, dar dupa razboi a trebuit sa lasam tot si sa fugim (povesteste ca le-a ramas un butoi cu bani de aur ingropat in satul natal, n.r.). La cârciuma venea multa lume. Din avion au fost fotografiati si, cica, dadeam mâncare unor urmariti. Un vecin mai batrân mi-a zis ca daca au pus ochii pe noi, trebuie sa plecam. M-am mutat cu sotul si fata in Sascut.” S-a angajat la fabrica de zahar. Nu poate uita cum veneau taranii cu carutele pline de sfecla. Nu mai pridideau la inregistrat si la impartit zaharul. “Sotul meu era preot si aici, dar in timpul liber lucra la fabrica. Tinea actele. Am ajuns sa ne cunoasca toata lumea din zona. Si acum mai vin prin piata oameni care erau tineri sau copii la vremea aceea. Ma strâng in brate si isi aduc aminte ca le dadeam zahar. Totul s-a stricat, totul s-a dus…” Liuba Curteanu a iesit la pensie, a ramas vaduva si s-a mutat la unul dintre cei trei copii, aproape de piata. Ce le prisoseste din gradina vinde in piata. Nici acasa nu sta degeaba. Camara si congelatorul sunt deja pregatite pentru iarna. “Nu cumpar sucuri, fac siropuri. Prepar dulceata si zacusca, pun vinete la congelator.”

                  Borsul de la matusa Liuba e celebru in cartier

                  Dupa 5 minute de sfat, parca o cunosti de o viata. Râde sincer când deapana amintiri, dar nu se sfieste sa certe clientii mofturosi. Si sunt tare multi! Se apropie cu un aer plictisit, pipaie capatânile de usturoi, scutura bidoanele de bors, cântaresc in mâna pungile cu fasole, comenteaza des si cumpara rar. “Luati usturoi, ca-i de anul asta, proaspat, aromat si tare. Va duceti si cumparati cu kilu din cel chinezesc, dat cu prafuri si cu radacina albastra. Va trece albastreala in sânge.” Unii se intorc din drum, altii ba. Borsul se da mai bine. “Iau de ani de zile de la matusa”, marturiseste un barbat, dupa ce bea cu pofta din borsul oferit spre degustare. “Altii se duc mai incolo, la magazin. Am vazut cu ochii mei cum amestecau prafuri cu apa intr-un cazan, apoi l-au pus in bidoane si in vitrina.” Sprintena, matusa Liuba serveste clientii, aseaza pungile cu fasole, indreapta rândurile cu capatâni de usturoi. Nu accepta ajutor. “Doar nu-s teapana, râde. Când oi fi, oti vedea taraba goala.”
                  Doina Mincu

                  Barbatul care vroia sa-si vanda copiii si-a ucis sotia

                    Crima sadica la Ciuturesti
                    Un barbat, aflat deja in cercetare pentru trafic de persoane, dupa ce a incercat sa-si vânda copiii, este acum anchetat pentru savârsirea infractiunii de omor calificat. Asta dupa ce si-a ucis sotia cu sânge rece, in bataie, chiar sub ochii celor mici. Cauza: gelozia si consumul de alcool.

                    Benone Pavaloaie (33 de ani), din satul Ciuturesti, comuna Odobesti, si-a omorât ieri dimineata sotia, chiar sub ochii copiilor. “Crima s-a produs pe fondul consumului de alcool si al geloziei, ne-a declarat Felix Banila, procurorul de caz de la Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau. Inculpatul si-a recunoscut fapta, dar nu a furnizat suficiente detalii, motivând ca totul s-a petrecut in momentul in care era inca sub influenta bauturilor alcoolice. Este si recidivist, pe fapte de furt, dar si in cercetare prealabila pentru trafic de persoane.” Cazul a fost incadrat la omor calificat, pentru care barbatul risca o pedeapsa cuprinsa intre 15 si 25 de ani. Benone Pavaloaie este aceeasi persoana care anul trecut, in martie 2009, a intrat in atentia procurorilor de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata, Biroul de Combatere a Crimei Organizate pentru trafic de persoane. Pentru numai 12.000 de euro, barbatul a fost de acord, alaturi de un consatean, sa-si dea minorii unor straini, pentru prelevare de organe. Nici unul nu a stiut ca cei care au organizat flagrantul sunt de fapt politistii si procurorii de la Crima Organizata. Pentru a intra in posesia banilor, cei doi si-au dus copiii la un laborator de analize medicale din Bacau si apoi s-au deplasat la un birou notarial unde au dat declaratie pe propria raspundere ca sunt de acord sa incredinteze minorii pentru efectuarea transplantului. Pentru ca nu stiau cu cine au de a face, ei au dat curs solicitarii fara echivoc si au cerut banii inaintea interventiei chirurgicale. Pasenta nu le-a iesit, pentru ca “negociatorii” lor erau chiar politistii. La audieri, cei doi barbati au recunoscut ca au fost de acord cu “tranzactia” si chiar ca intentionau sa ademeneasca alti copii de pe strada, “cu bomboane si ciocolate”, daca se stabilea ca odraslele lor nu erau compatibile. Timpul a trecut, iar Benone Pavaloaie a cedat: ieri dimineata si-a ucis sotia, Oana Pavaloaie, de numai 22 de ani. A snopit-o in bataie pâna a omorât-o, chiar sub ochii copiilor lor, care au 1, 2 si 4 ani. Pe fir a intrat si Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau. “Am fost solicitati sa preluam in regim de urgenta copiii. Sunt in stare de soc toti trei. Cel mic, de 1 an, va ajunge la un asistent maternal, iar ceilalti doi vor beneficia de consiliere psihologica”, a precizat Alina Iftode, de la DGASPC Bacau. Pavaloaie a fost retinut imediat, iar pe numele lui s-a emis mandat de arestare preventiva pentru 29 de zile.
                    Roxana Neagu

                    Cu 15 la suta mai putine inmatriculari auto in 2010

                    In vremuri de criza, bacauanii nu-si mai permit sa dea banii pe masini. Anul acesta numarul masinilor carora li s-au eliberat certificate de inmatriculare a scazut in Bacau cu 15% fata de primul semestru al anului 2009. In schimb, numarul autoturismelor radiate a crescut in primele sase luni ale anului 2010 cu 40%, fata de aceeasi perioada a anului trecut.

                    Din ce in ce mai putini bacauani au investit anul acesta banii in autoturisme. Daca la Serviciul de Inmatriculari Bacau, in primul semestru al anului 2009, au fost eliberate 10.611 certificate de inmatriculare, anul acesta numarul lor a scazut la 9181. “Probabil aceasta scadere s-a produs datorita programului de reinnoire a parcului auto national, când bacauanii au radiat mai multe masini. In ultima perioada acestia au inceput sa cumpere masini noi, ceea ce adus la o crestere in luna iulie a certificatelor de inmatriculare eliberate”, a declarat comisar sef Constantin Mihaiescu, Serviciul de Inmatriculari si Permise Auto Bacau.
                    Desi numarul autovehiculelor inmatriculate a scazut, numarul celor scoase din circulatie a crescut cu aproximativ 40%. Daca in primul semestru al anului 2009 in judetul Bacau au fost radiate 5936 de autoturisme, anul acesta au fost scoase din uz 8458 de masini. In luna iulie, odata cu intoarcerea stranierilor in tara au inceput sa creasca rândurile la Serviciul de Inmatriculari. Se pare ca din ce in ce mai multi bacauani decid sa se intoarca acasa, asa ca autoturismele pe care si le-au cumparat de exemplu in Italia, le aduc acum in România si le inmatriculeaza. Luna trecuta au fost eliberate aproximativ 1600 de certificate luna trecuta, fata 1381 de certificate eliberate in aceeasi perioada a anului trecut. Nici la Registrul Auto Român Bacau situatia nu este mai buna. Numarul autoturismelor care vin pentru omologare a scazut cu aproximativ 15% in luna iulie a acestui an. “In luna iulie activitatea de omologare a scazut, fata de alte activitati pe care le desfasoara Registrul Auto Român. In luna august s-ar parea ca o sa creasca, iar deficitul din luna iulie va compensa oarecum aglomeratia din luna august”, a declarat Dumitru Voicu, sef reprezentanta RAR Bacau. Pentru ca valoarea taxei de inmatriculare este exorbitanta pentru multi bacauani, acestia prefera sa mearga sa-si inmatriculeze autoturismul in Bulgaria, Ungaria sau in alte tari europene. Asta pentru ca taxele de prima inmatriculare sunt mult mai mici.

                    Sinziana Filimon

                    ULTIMELE ȘTIRI