Acasă Blog Pagina 5243

Criza i-a orientat spre alte meserii

    de
    Deșteptarea
    -

    Recalificarea, sansa somerilor?

    Oferta de locuri de munca extrem de saraca i-a facut pe multi someri sa-si schimbe meseria, in speranta ca astfel le vor creste sansele de angajare. Printre cei care se recalifica se afla si someri cu studii superioare. Anul trecut, dintre cei 1.397 someri recalificati, 687 si-au gasit un loc de munca. In 2010, doar 70 de someri dintre cei aproape 600 recalificati au fost angajati.

    Dupa ce si-au tocit coatele pe bancile scolii ani de zile si au invatat o meserie, multi tineri s-au trezit ca nu au nicio posibilitate sa o profeseze. Sute de absolventi au ingrosat in aceasta vara rândurile somerilor. Printre ei si tineri cu studii superioare. Singurul lor venit este indemnizatia de somaj, care reprezinta 255 lei. Ei au ajuns la concluzia ca sansele pentru a-si gasi un loc de munca vor fi mai mari, daca au calificare in mai multe meserii. Dar putini au curajul sa o ia de la capat. In prezent, la Centrul de formare profesionala Bacau, al Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca, se desfasoara doua cursuri, unul pentru lucratori in comert iar altul, pentru dulgheri-tâmplari-parchetari. Printre cursantii care se pregatesc in meseria de lucrator comercial se afla si trei absolventi de facultate. Unul a terminat anul acesta, iar ceilalti doi cu mai multa vreme in urma. Invata tainele unei noi meserii pentru care nu se cer studii superioare, alaturi de alti someri cu o pregatire profesionala mult mai modesta. "Trebuie sa-mi gasesc si eu ceva de munca, nu neaparat pe ceea ce am terminat, ne-a declarat Alexandra Serban, absolventa a Facultatii de comunicare si relatii publice. M-am adaptat conditiilor. Termin acum cursul de lucrator in comert si deja am reusit sa-mi gasesc un loc de munca de casier la un hipermarket. Pentru inceput orice este binevenit. Eu, cu ajutorul de somaj, nu-mi rezolv mai nimic." Constantin Jacheanu are deja o meserie atractiva, dar s-a decis sa invete si dulgheritul: "Am mai lucrat afara (in alta tara – n.n.) si imi place in constructii. Afara, sigur voi gasi sa muncesc in constructii si voi câstiga mult mai bine decât aici. Am un ajutor de somaj de 415 lei si nu-mi ajunge decât pentru strictul necesar." Toti somerii intervievati considera ca o meserie in plus inseamna si bani mai multi. "Am muncit o perioada ca tinichigiu tubulatura ventilatie, dar firma a dat faliment si nu mi-am mai gasit nimic, ne-a spus Narcis Bondalici. Am lucrat apoi in constructii, dar mereu, pe unde am fost, m-am lovit de faptul ca nu am calificare. Din aceasta ies si mai multi bani. Eu am lucrat ca necalificat si degeaba ma pricepeam, daca mi-au scazut salariul. Aveam colegi calificati si luau bani mai multi." "Vreau sa incerc sa fac si altceva, decât meseria de confectionera, declara si Catalina Gherman. Fac acum curs de lucrator in comert. Nu se stie niciodata ce sanse ai in alta meserie, pâna nu incerci."

    Mai multi angajati anul trecut

    In anul 2010, AJOFM si-a propus sa califice ori sa recalifice 1.500 persoane, dintre care 1.250 someri. A programat cursuri de bucatari, ospatari, lucratori comerciali, dulgheri, operatori calculator, instalatori instalatii tehnico-sanitare si de gaze, inspectori resurse umane, contabili si altele. Mare parte dintre ele s-au finalizat, dar, fata de anul trecut, in 2010 numarul somerilor inscrisi si cel al absolventilor sunt cu mult mai mici. Pâna in aceasta luna au fost cuprinsi la cursuri 715 someri dintre care 592 le-au absolvit deja. In noiembrie vor mai fi organizate alte doua cursuri pentru 40 de someri, iar in decembrie, mai mult ca sigur, nu va mai fi niciunul. In 2009, Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau si-a planificat cuprinderea la cursuri de formare profesionala a unui numar de 1.500 persoane, dintre care 1.250 de someri. Pâna la urma a inscris 1.540, dintre care 1.397 erau someri. Toti cursantii au beneficiat la centrele de formare profesionala de posibilitatea pregatirii teoretice, dar si practice. "Primele capitole din programa de pregatire pentru lucratori in comert se desfasoara la noi, afirma Aurica Iftimiu, sef serviciu, Centrul de formare profesionala Bacau. Avem dotarea necesara si pentru cursurile de ospatar si bucatar. Am amenajat si un atelier pentru cursul de frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist. Toate competentele de inceput ale meseriei se pot insusi la noi, in sali pregatite special." Din pacate, insa, nu toti absolventii cursurilor de recalificare au norocul sa-si gaseasca un loc de munca in noua meserie. Anul trecut dintre cei 1.530 absolventi ai cursurilor de formare profesionala au fost incadrati 687. Cele mai multe angajari s-au inregistrat in constructii, comert, confectiile din textile, blanuri si pielarie, hoteluri, restaurante si in domeniul prelucrarilor mecanice. Anul acesta dintre cei 592 absolventi, numai 70 au fost angajati. Faptul ca termina un curs de recalificare organizat de Agentia de Ocupare a Fortei de Munca le da, totusi, o sansa in plus somerilor la angajare. Cursurile ii vor ajuta pe absolventi sa dobândeasca noi competente si abilitati profesionale.

    Elena Tintaru

    „SuperStar Fest” 2010 – editia a III-a

      de
      Deșteptarea
      -

      Muzica, dans, culoare si multa bucurie pe scena Ateneului

      Sala Ateneu a gazduit in aceste zile, in perioada 28-31 octombrie, cea de a III-a editie a Festivalului International “SuperStar Fest”, concurs de muzica usoara ce isi doreste sa descopere si sa promoveze copiii talentati atât din tara, cât si de peste hotare.

      Concursul este adresat tinerilor solisti cu vârste cuprinse intre 6 si 18 ani si s-a desfasurat pe trei sectiuni: interpretare, videoclip si grupuri. De altfel, si premiile acordate au fost pe cinci categorii de vârsta, unde cei mai buni dintre participanti au primit premii I, II si III, mentiuni, dar si trofeul categoriei. Gala de decernare a premiilor a avut loc duminica, 31 octombrie. Au participat copii din mai multe judete ale tarii, dar si din Republica Moldova, Ungaria si Macedonia. Scopul pe care organizatorii si l-au propus este cel de dezvoltare a spiritului de competitie intre tinerii de diferite vârste, dar si crearea unor prietenii intre ei, indiferent de premiile pe care le-au obtinut. “Este un festival care, speram noi, s-a bucurat de un real succes. Iata ca suntem deja la a treia editie, unde au participat peste 80 de copiii, care au fost urmariti indeaproape de un juriu prestigios. Ne dorim ca prin astfel de manifestari sa descoperim talentele din Bacau si din tara, pentru a le promova si a le lansa in cariera lor”, ne-a declarat Adrian Tuduriu, organizator “SuperStar Fest” si presedinte al Asociatiei ArtMed. Juriul l-a desemnat ca finalist si câstigator al festivalului “SuperStar Fest 2010” pe Mario Galateanu, un pusti de 11 ani, din Iasi, care s-a calificat si direct in finala marelul concurs “Cerbul de Aur Junior”, organizat de presedintele juriului, renumitul compozitor Dan Dimitriu. Alti 10 copii au fost si ei calificati in semifinalele aceluiasi concurs. Festivalul s-a terminat in aplauzele tuturor, sub un minunat foc de artificii si o ploaie de confetti.

      Roxana Neagu

      Componenta juriului:
      Maestrul Dan Dimitriu (compozitor) – presedinte
      Mariana Kataroski (compozitor) – director al festivalului “Asterisks” Macedonia
      Adrienne Junek (profesoara canto) – director al festivalului “Star to Born” Ungaria
      Larisa Avram – realizator emisiuni TVR
      Silviu Iurascu – regizor muzical TVR Iasi, compozitor
      Marinela Paraschiv (prof. muzica) – Colegiul Pedagogic Bacau
      Antonela Leahu (prof. muzica) – Liceul de Arta Bacau

      “A fost un record absolut. 83 de finalisti din Ungaria, Republcia Moldova si tara noastra, cu un juriu format numai din oameni mari. Cei mai buni au fost copiii. Trofeul suprem l-a obtinut un copil foarte talentat, care an de an câstiga premiu dupa premiu. De altfel, presedintele juriului, maestrul Dan Dimitriu, a oferit sansa mai multor participanti talentati din acest festival de a se califica in semifinala, iar finalistul, chiar in marea finala a concursuuil organizat chiar de el, «Cerbul de Aur Junior». Ma mucur ca bacauanii au fost printre câstigatori. Il astept si pe domnul primar al Bacaului sa fie alaturi de ei, macar la editiile viitoare ale acestui festival renumit deja, unul foarte important ce da o adevarata sansa copiilor talentati de a accede in aceasta minunata lume a muzicii usoare.”
      Octavian Ursulescu, prezentator

      „Pe urmele istoriei si civilizatiei armenilor”

        de
        Deșteptarea
        -

        Armenia – dragostea mea

        Simpozionul “Pe urmele istoriei si civilizatiei armenilor” a fost o manifestare de suflet, un dialog in taina, o poarta deschisa spre inima si sufletul armenilor, dar si românilor care i-au primit cu multi ani in urma pe teritoriul tarii in vremuri de restriste pentru bravul popor armean, a carui istorie este marcata de tragism, speranta si regasirea identitatii. Organizat de Uniunea Armenilor din România, Filiala Bacau, Inspectoratul Scolar, Casa Corpului Didactic, Colegiul “Gheorghe Vranceanu” si Colegiul Pedagogic “Stefan cel Mare”, la care si-au mai adus contributia Consiliul Judetean si Colegiile “Vasile Alecsandri, “Ion Ghica”, Liceul de Arta “George Apostu”, manifestarea a avut trei componente, una stiintifica, materializata in prezentarea unor comunicari extrem de riguros documentate, una de comunicare directa intre comunitatea armeana prezenta si cea româna, iar a treia a avut drept continut prezentarea de carti, reviste, filme, diplome, medalii, documente, finalizata cu un spectacol daruit de elevi ai Liceului de Arta si ai Colegiului Economic “Ion Ghica”. Motivatia teoretica a temei a fost sustinuta de prof. Marcel Badiu cu o comunicare despre caracteristicile definitorii ale spatiului geografic al Armeniei, istorie, religie, de Bogdan Seto cu “Originile armenilor in România”, “Biserica armeana din trecut si pâna in prezent” a prof. Mihaela Chirica, dar si cele prezentate de elevii Diana Agop – “Genocidul poporului armean” si “Familii armene in Bacau si Tg. Ocna, Arina Fartade – “Personalitati de origine armeana in România”, Irina Frunza sau Flavia Sandu. De un real interes s-a bucurat si comunicarea “Personalitati de origine armeana in România”, de la domnitori, academicieni, medici, muzicieni, isorici, cum ar fi Spiru Haret, Vasile Mortun, Virgil Magearu, Dumitru Bagdasar, Garabet Ibraileanu, Gheorghe Asachi, Dan Barbilian (Ion Barbu), Varujan Vosganian, Theodor Aman, Anda Calugareanu, Corina Chiriac si multi altii.
        ”Am dorit sa organizam aceasta manifestare pentru a arata, pentru a prezenta publicului istoria armenilor, a familiilor de armeni care si-au adus contributia la cultura si comertul bacauan. De asemenea, vor fi atinse si alte aspecte mai putin cunoscute, cum ar fi genocidul poporului armean din anul 1915, probleme care sunt legate de viitorul acestei uniuni, colaborarea cu alte asociatii din tara. Speram ca astazi sa aducem in fata auditoriului aspecte interesante din istoria noastra, din traditiile si viata armenilor de pretutindeni, dar mai ales a celor din Bacau”, ne-a spus Cornel Agop, vicepresedinte al Uniunii Armenilor din România, Filiala Bacau.
        Dupa genocidul din 1915, când turcii au expulzat si executat milioane de armeni, actuala populatie a Armeniei a ajuns la 3,2 milioane de locuitori, insa alte 5-7 milioane traiesc in toata lumea. In România mai traiesc in prezent cu putin peste 10.000 de armeni, iar in Bacau mai sunt doar 10 familii, numarând aproape 50 de persoane. Ocupatia traditionala a armenilor a fost comertul si agricultura, astazi ei fiind angrenati in toate domeniile vietii sociale, bucurându-se din partea poporului român de apreciere si respect. Comunitatea armeana este reprezentata in Parlamentul si Guvernul României, beneficiind si de o presa bogata, ceea ce ii determina sa spuna cu respect ca poporul român i-a primit cu dragoste, iar ei s-au straduit sa recompenseze prin contributiile imense aduse prin cultura, religie si tehnica, la zestrea comuna. Descedenti, dupa cum spune legenda, direct de la Noe, Tara lui Ararat este acum in plin proces de modernizare, convulsiile istoriei lasând si acum urme tragice asupra destinului acestui popor.
        De remarcat prezenta elevilor, a tinerilor la aceasta manifestare, elevi si tineri armeni, dar, nota bene, si a celor români, colegi de scoala, prieteni, care au venit, dupa stradanii laudabile cu referate si comunicari despre istorie, genocid, familii armene, personalitati ale neamului lor care au trait si s-au remarcat in cultura româna si universala. Expozitiile din holul Consiliului Judetean, spectacolele prezentate de elevi cu muzica româneasca si din folclorul armean au incheiat o zi care va ramâne pentru mult timp in inima si sufletul armenilor bacauani, dar si ale românilor prezenti.
        Gheorghe Baltatescu

        Miss & Mister Boboc, apucatii si publicul-sardea

          de
          Deșteptarea
          -

          E nevoie de un stadion pentru spectacolul-concurs Miss & Mister Boboc, al liceenilor buhuseni. Mobilizati si de curiozitatea artistica, politistii, jandarmii si pompierii buhuseni au stat pe baricade vreo sase ore, pentru a stavili elanul celor care încercau sa intre în sala mare a Casei de Cultura, biletele la negru ajungând la 10 lei bucata. Înghesuiti dupa modelul conserva-sardea, peste sapte sute de spectatori au ovationat non-stop. Prezentatorii, Corina si Iulian, au fost în forma maxima, cele zece perechi concurente au risipit energii uriase. Vestimentatia a sfidat Criza. Nicio aluzie politica în show. Generosi, sponsorii au recompensat cu parale si bunuri. Bobocii au defilat/dansat/cântat, au trecut prin furcile caudine ale probei de inteligenta, sub ochii unui exigent juriu aplaudat/fluierat. În principiu, totul a stat sub semnul spiritului Hollywood, concurentii interpretând roluri din filme precum Familia Addams, The Mask, Fred & Barney, Scary Movie, Step Up, White Chicks, Alice în tara minunilor, Marilyn Monroe însasi gasindu-si întruchiparea într-una dintre interpretari. „Gâscanii” de clasa a XII-a, organizatorii concursului, au fost la mare înaltime, decorurile dementiale, în vreme ce parada costumelor ecologice, moda gafitti, (trupa a X-a A, bestiala) a taiat rasuflarea publicului. Cu un mini-show, studentul-artist Stefan Zaharia a aruncat în aer publicul-sardea. Profesorul Nicolae Botezatu, regizorul, a jubilat. Când juriul a anuntat rezultatul, pompierii au crezut ca e cazul sa intervina. Încoronata Miss Boboc, Amalia Sapatoru, alias Marilyn Monroe, ne-a spus, cochetând cu lacrima bucuriei: „Ma asteptam sa câstige Larisa Smarandescu. E frumoasa-foc, desteapta. Baiatu’ a câstigat pe bune; are stofa, a muncit mult. A fost emotionant, greu, superb, un public nebun de zece cu plusuri, mama a plâns…” Mister Boboc, Gabriel Agaleanu, se astepta sa câstige: „Sunt talentat la actorie, asta a facut diferenta. Ma asteptam sa câstige partenera mea de dans, Silvia Totu, care are de toate pentru o Miss. M-a impresionat publicul. Totul a fost de vis; un spectacol de calitate, decent”. Concurenta fiind acerba, au fost acordate multe premii: Silvia Totu si Rares Turcu, locul al II-lea, pe treapta a treia a podiumului urcând Larisa Smarandescu si Bogdan Grigoras. Camelia Lucaci si Alexandru Corocea au primit mentiuni, Miss & Mister Originalitate au cucerit Andreea Gangut si Marius Casieriu, cu Miss & Mister Eleganta au fost încununati Catalina Dediu si Cosmin Gradinaru. Cei mai buni dansatori au fost Mirela Rotariu si Catalin Amariutei. Miss & Mister Chic: Veronica Baciu si Marius Fântânariu. Premiul pentru perspicacitate a revenit Ralucai Blanariu si lui Dragos Beicu, în vreme ce premiul de popularitate a fost adjudecat de Madalina Buga si Cosmin Sârbu. La discoteca, gura sloboda a adolescentului a prins viteza. „Ba, ar trebui sa mai dam trei spectacole, ca sa potolim foamea artistica a târgului!” „Asta-i buna! Se apropie tezele si olimpiadele. Crezi ca ne lasa apucatii astia sa ne tot ducem viata în show-uri?!” „Ba, e jale cu apucatii: carte, carte si iar carte! Dar, sa fim sinceri: când e vorba despre show-uri din astea, de alte proiecte, trudesc la greu, alaturi de noi, amarâtii astia de bugetari!”
          Ion Fercu

          „Sa invatam matematica”

            de
            Deșteptarea
            -

            Concurs de matematica la Scoala “Ion Creanga”

            Scoala cu Clasele I-VIII “Ion Creanga” Bacau a fost gazda adunarii generale a Societatii de Stiinte Matematice, in perioada careia s-a organizat si un concurs intitulat “SIM – Sa invatam matematica”. In cadrul reuniunii, care a inceput la ora 09.00, au avut loc si alte activitati multiple de sesiuni de referate si comunicari. Invitati de onoare au fost profesori de la Universitatea “Al.I. Cuza” Iasi si Universitatea Bucuresti.

            Profesorii de matematica din intreg judetul, dar si din tara, s-au intâlnit in week-end-ul trecut, pe 30 octombrie, in Bacau, la Scoala “Ion Creanga”, pentru a dezbate problemele cu care se confrunta in aceasta perioada sistemul de invatamânt si, in special, aceasta disciplina. In cadrul reuniunii a avut loc si un concurs interjudetean de matematica, la care au participat 420 de elevi de clasele a III-a si a IV-a, dar si de gimnaziu, din toate colturile tarii. Toate actiunile se incadreaza intr-un sir lung de activitati dedicate Anului National al Matematicii 2010. “Este un proiect care se deruleaza de 18 ani, dedicat academicianului bacauan Gh.Vranceanu. An de an organizam asemenea intâlniri, cu profesori si elevi din intreaga tara, pentru a se intelege utilitatea pragmatica a acestei discipline”, a explicat prof. Ion Radu, presedintele Societatii de Matematica – filiala Bacau. “Ne bucuram de o participare numeroasa a copiilor veniti din Resita, Bucuresti, Vaslui, Neamt, Botosani, Iasi si Bacau. Interesul a fost foarte mare. Am fost sunati de parinti din Bucuresti care s-au interesat de scoala noastra si de acest concurs. Au venit parinti si cu elevi de clasa a II-a care s-au inscris la concursul de clasa a III-a”, a adaugat si prof. Florentina Vieru, directorul Scolii “Ion Creanga” Bacau. La reuniune au participat aproape toti profesorii de matematica din scolile bacauane, iar printre invitati s-au numarat si personalitati de marca ai matematicii din Bucuresti si Iasi. In paralel cu testarea de cunostintelor la matematica a elevilor a avut loc si o sesiune de comunicari stiintifice condusa de academician Radu Miron, de la Universitatea “Al.I. Cuza” Iasi – Facultatea de Matematica. “Este un concurs important pentru toata tara având in vedere faptul ca invatamântul de azi nu-si mai gaseste caile cele mai potrivite de dezvoltare in viitor. Pentru elevi, asemenea concursuri dau viabilitate in scoli, mai ales ca Matematica a inceput sa se deterioreze, sa se erodeze, ceea ce nu-i bine deloc”, ne-a declarat prof.univ.dr. docent Radu Miron. Lucrarile elevilor participanti au fost corectate in aceeasi zi si tot atunci a avut loc si festivitatea de premiere. O treime dintre candidati au primit premiul I, II, III si mentiuni, dar si sume importante de bani. Taxa de participare a fost de 20 lei/elev, sume care s-au cheltuit pentru emiterea mapelor de prezentare, a diplomelor de participare si acoperirea fondurilor necesare premierii. Aceasta a fost a V-a editie a concursului de matematica “SIM”.
            Roxana Neagu

            Fotbal / Liga a lll-a: Egalloween

            de
            Deșteptarea
            -

            Otelul ll Galati – FCM Bacau 1-1 (0-0)

            Stadion: "Siderurgistul". Spectatori: aproximativ 50. Au marcat: AVRAM (min. 69, din penalty), respectiv LUNCANU (min. 64). Suturi la poarta: 7-4 (pe poarta: 4-2). Cornere: 1-4.
            Otelul ll: Abraham – Petean, Sipovic, Stoica, Cucu (min. 69 Murgoci) – Schwarz, Filip – Gârleanu (min. 79 Marus), Avram (min. 84 Butoi), Miron – Elek.
            FCM Bacau: Stamatin – Codreanu, Lozneanu, Ursu, Eudean (min. 90+3 Bursuc)- Intuneric, Apostol (min. 58 Apostu) – Menghia (min. 63 Lipovanu), Mihalachioaie, Vraciu (min. 60 Luncanu) – Boghian.
            Cartonase galbene: Petean (min. 48)/ Luncanu (’87), Lipovanu (’89) si Eudean (90+2).
            Arbitri: Dragos Teodor – Bela Szoke, Gabriel Georgescu (toti din Constanta).

            Teren minat

            De Halloween, FCM Bacau si-a pastrat coronita de lidera a Seriei l, dar si-a tras masca-grimasa "nu-ma-mai-puneti-sa-joc-pe-sintetic". La Galati, "galben-albastrii" nu s-au confruntat doar cu un Otelul ll super-motivat, ci si cu un adversar in plus: terenul cu iarba artificiala. Daca adaugam absenta capitanului Dobos, accidentarea lui Fane Apostol si starea de oboseala (ca sa nu spunem forma slaba) manifestata de unii jucatori, vom intelege ca acest 1-1 nu este cel mai rau rezultat posibil.

            Dificultati

            Recuperându-i pe Apostol si Lozneanu, incerti la inceputul saptamânii, Bacaul s-a prezentat cu aceeasi formula de echipa ca la Roman, la victoria cu Petrotub. Dar cu o viteza in minus si cu câteva dificultati in plus. Vraciu a parut ca inoata pe uscat, Eudean a intâmpinat mari probleme in a-l opri pe Gârleanu, in timp ce Intuneric a fost deseori in contratimp. De partea cealalta, galatenii, dispusi intr-un 4-2-3-1 identic cu al FCM-ului, s-au simtit pe sintetic… ca acasa. Dovada? Posesia balonului.

            Repriza-somnifer

            Prima repriza s-a transformat in sala de asteptare. Ocazii? Putine. Câte una de caciula. Oaspetii au lovit primii, dar "capul" lui Boghian la cornerul executat de Eudean in minutul 8 a fost lipsit de precizie. In replica, galatenii au profitat in minutul 43 de o eroare a adversarilor in cercul de la centrul terenului si au declansat un contraatac care se putea solda cu gol. Gârleanu a centrat de pe dreapta, Stamatin a respins din fata lui Elek, oferindu-i un assist involuntar lui Avram, insa "decarul" Otelului ll a reluat alaturi.

            Lucky-Lunc

            Pauza a avut rol de energizant, astfel incât mitanul secund s-a dovedit mai animat. Bacauanii l-au pierdut pe Apostol, dar l-au câstigat pe LUNCANU, inlocuitorul lui Vraciu, sosia lui "Casper, fantoma prietenoasa". Noul intrat a venit cu norocul dupa el, inscriind in min. 64 la centrarea lui Boghian. Cea de-a sasea victorie consecutiva a Bacaului s-a "deghizat" insa intr-un egal dupa doar cinci minute, atunci când AVRAM a transformat penalty-ul dictat la faultul comis de Ursu asupra lui Gârleanu. Lideri neinvinsi, oamenii lui Poenaru se multumesc si cu un punct. Mai ales ca, spre deosebire de altii, nu umbla cu "ne dati ori nu?". Nici macar de Halloween.

            Aerostar – CSM Pascani 2-2 (1-2). Meci foarte incrâncenat pe stadionul “Aerostar”, acolo unde gazdele nu au putut trece de revelatia CSM Pascani. “Centralul” Ionut Nacu a incins si el spiritele, luând mai multe decizii anapoda, printre care si ignorarea unui fault de penalty in favoarea Aerostarului in partea a doua a intâlnirii. Pascanenii au condus in doua rânduri prin golurile lui Râscu (min.13, din 11 metri), respectiv Dortoftei (‘37), insa elevii lui Gogu Munteanu au reusit sa revina de fiecare data. In min. 22, Gândulescu a marcat pentru 1-1, iar cu opt minute inainte de incheierea jocului, Dragota a inscris golul care a stabilit scorul final la o faza la care portarul Pascaniului, Luca, s-a accidentat, iar oaspetii au solicitat fault.

            Cetatea Târgu-Neamt – SC Bacau 1-5 (0-2). Asa cum se anticipa, partida de la Târgu-Neamt, dintre Cetate si Sport Club nu a pus decât problema scorului. Chiar daca venea dupa o pauza de trei saptamâni, formatia manageriata de Ciprian Panait nu a intâmpinat dificultati in a se impune lejer pe terenul uneia dintre codasele clasamentului, Cetatea. Ungureanu a marcat de doua ori intr-un interval de trei minute (‘260’29), stabilind scorul pauzei. Chiar daca gazdele au redus din diferenta in debutul mitanului secund, partida nu a luat un alt curs. In minutul 64, Ungureanu a reusit “tripla”, pe pista marcatorilor trecându-si ulterior numele si Dragan (‘71) si Roncea (‘88).

            Dan Sion

            Natatie / Cupa Bacaului, editia a III-a: Invazie acvatica

            de
            Deșteptarea
            -

            La final de octombrie, editia a III-a a Cupei Bacaului a reprezentat punctul de atractie al iubitorilor de natatie. Culoare de concurs pline, tribune pline. “Sunt super-multumit de cum a iesit competitia, totul a mers ca pe roate”, a subliniat Ovidiu Galeru, coordonatorul clubului Nautica si vicepresedintele Asociatiei “Sportul pentru Toti”, care au organizat competitia sub indrumarea Directiei Judetene pentru Sport si Tineret.

            Participare record

            La start s-au aliniat 233 de copii, cu vârste intre 8 si 13 ani sau mai mici, din Suceava, Târgu Mures, Piatra Neamt, Bucuresti, Cluj si de la cele trei cluburi locale. Absente motivate: Braila si Galatiul, care au avut bazinul inchis si nu s-au putut pregati in conditii optime. “Este cea mai numeroasa participare si le multumim tuturor celor care ne-au sprijinit la buna organizare a acestei competitii”, a punctat Ovidiu Galeru, cu o mentiune speciala pentru conducerea hotelului Moldova, care a facilitat cazarea participantilor la un pret accesibil.

            8 din 12

            “Ma bucur ca sportivii bacauani s-au prezentat foarte bine, drept dovada faptul ca au câstigat cele mai multe premii”, a completat initiatorul acestui concurs. Din 12 cupe ale Bacaului puse in joc, câte una la fiecare categorie de vârsta, masculin si feminin, opt au fost cucerite de reprezentantii cluburilor locale. Dominatia bacauana se vede si intr-un clasament general neoficial pe cluburi, in care SCM Bacau conduce autoritar, cu 137 puncte, fata de Vipsangym P. Neamt (71 p.) si CSS 3 Suceava (48 p.).

            Raza de soare

            “Sunt rezultate foarte bune pentru o etapa intermediara care precede campionatul national. Au fost câtiva copii care au realizat surprize frumoase. Este bine ca am avut, totodata, spectatori din belsug. A fost ca o raza de soare intr-o perioada cetoasa”, a declarat antrenoarea SCM Bacau, Sanda Stefanescu. In tribunele Bazinului de Inot s-au aflat aproximativ 600 de persoane in cele doua zile de concurs, iar rezultatele complete pot fi gasite inclusiv pe un site administrat de tatal unei sportive, bazinbacau.ro.

            Organizare impecabila

            Aprecierile venite dinspre concurenti si spectatori incununeaza eforturile depuse de organizatori pentru realizarea unei competitii de top. Au fost 40 de probe si s-au acordat 408 premii. “Mi-as fi dorit un concurs mai puternic, dar trebuie sa avem in vedere si faptul ca avem un calendar incarcat in aceasta perioada, saptamâna viitoare fiind programat un concurs mare la Pitesti, oras recunoscut drept un centru important. Poate vom reusi anul viitor, daca vom avea parte de sprijin si nu ni se vor pune piedici. Oricum, per total sunt multumit”, a concluzionat Ovidiu Galeru.

            Câstigatorii Cupei Bacaului
            1997: Bianca Ivacson (P. Neamt), 14 puncte
            1998: Ioana Paval (Suceava) 11 p.
            1999: Stefania Dospin (SCM Bacau) 13 p.
            2000: Alexandra Rânzescu (SCM Bacau) 12 p.
            2001: Georgiana Cojocaru (SCM Bacau) 8 p.
            2002: Delia Zaharia (SCM Bacau) 8 p.

            1997: Claudiu Nohai (P. Neamt) 13 p.
            1998: Daniel Glod (LPS Bacau) 14 p.
            1999: Matei Talpau (SCM Bacau) 10 p.
            2000: Daniel Grosu (SCM Bacau) 12 p.
            2001: Rares Druga (SCM Bacau) 8 p.
            2002: Andrei Popa (TC Bucuresti) 6 p.

            50 m liber
            Masculin
            1997: 1. Claudiu Nohai (P. Neamt, 30.29), 2. Cristian Bârgu (SCM Bacau, 31.42), 3. Paul Mâta (P. Neamt, 32.43);
            1998: 1. Daniel Glod (LPS Bacau, 31.15), 2. Florin Dobos (P. Neamt, 31.85), 3. Dragos Velescu (Nautica Bacau, 32.41);
            1999: 1. Cosmin Munteanu (P. Neamt, 32.81), 2. Matei Talpau (SCM Bacau, 32.84), 3. Silviu Bârleanu (SCM Bacau, 33.35);
            2000: 1. Daniel Grosu (SCM Bacau, 32.14), 2. Alexandru Hariga (SCM Bacau, 34.06), 3. Alexandru Lucaci (SCM Bacau, 34.49);
            2001: 1. Andrei Mocanu (SCM Bacau, 34.30), 2. Rares Druga (SCM Bacau, 35.28), 3. Alexandru Pojoreanu (SCM Bacau, 35.83);
            2002: 1. Andrei Popa (TC Bucuresti, 35.63), 2. Sebastian Croitor (Suceava, 37.90), 3. Alexandru Hriscu (LPS Bacau, 38.65);

            Feminin
            1997: 1. Bianca Ivacson (P. Neamt, 30.07), 2. Alexandra Pacurar (CSW, 30.53), 3. Miruna Niste (CSW, 31.66);
            1998: 1. Ioana Paval (Suceava, 32.16), 2. Diana Dungeanu (Suceava, 32.34), 3. Georgiana Puscas (CSW, 32.36);
            1999: 1. Stefania Dospin (SCM Bacau, 32.23), 2. Cosmina Ungureanu (Suceava, 33.88), 3. Adina Nastasa (P. Neamt, 34.56);
            2000: 1. Alexandra Rânzescu (SCM Bacau, 33.24), 2. Margareta Chilianu (SCM Bacau, 33.36), 3. Maria Maier (CSW, 34.81);
            2001: 1. Georgiana Cojocaru (SCM Bacau, 36.24), 2. Beatrice Acristinei (Suceava, 37.70), 3. Patricia Iftimie (SCM Bacau, 38.56);
            2002: 1. Delia Zaharia (SCM Bacau, 42.12), 2. Ilinca Turta (SCM Bacau, 42.79), 3. Carina Padurariu (SCM Bacau, 42.91);

            100 m liber
            Masculin
            1997: 1. Cristian Bârgu (SCM Bacau, 1.08.64), 2. Claudiu Nohai (P. Neamt, 1.08.71), 3. Paul Mâta (P. Neamt, 1.11.02);
            1998: 1. Florin Dobos (P. Neamt, 1.08.98), 2. Daniel Glod (LPS Bacau, 1.09.03), 3. Tudor Maxim (Suceava, 1.14.36);
            1999: 1. Cosmin Munteanu (P. Neamt, 1.14.52), 2. Claudiu Timofte (Suceava, 1.15.82), 3. Teodor Marchitan (Suceava, 1.16.04);
            2000: 1. Daniel Grosu (SCM Bacau, 1.11.83), 2. Alexandru Lucaci (SCM Bacau, 1.16.52), 3. Alexandru Hariga (SCM Bacau, 1.17.52);

            Feminin
            1997: 1. Bianca Ivacson (P. Neamt, 1.06.16), 2. Alexandra Pacurar (CSW, 1.07.50), 3. Miruna Niste (CSW, 1.08.27);
            1998: 1. Ioana Paval (Suceava, 1.10.83), 2. Georgiana Puscas (CSW, 1.11.40), 3. Diana Tofan (P. Neamt, 1.11.76);
            1999: 1. Stefania Dospin (SCM Bacau, 1.13.65), 2. Adina Nastasa (P. Neamt, 1.15.77), 3. Cosmina Ungureanu (Suceava, 1.17.66);
            2000: 1. Alexandra Rânzescu (SCM Bacau, 1.13.84), 2. Margareta Chilianu (SCM Bacau, 1.15.82), 3. Maria Maier (CSW, 1.17.11);

            200 m liber
            Masculin
            1997: 1. Paul Mâta (P. Neamt, 2.31.93), 2. Claudiu Nohai (P. Neamt, 2.34.69)
            1998: 1. Daniel Glod (LPS Bacau, 2.27.47), 2. Florin Dobos (P. Neamt, 2.27.52), 3. Cosmin Munteanu (P. Neamt, 2.44.98)

            Feminin
            1997: 1. Ioana Paval (Suceava, 2.36.07), 2. Diana Tofan (P. Neamt, 2.37.53), 3. Georgiana Puscas (CSW, 2.37.97);
            1998: 1. Bianca Ivacson (P. Neamt, 2.24.25), 2. Miruna Niste (CSW, 2.28.70), 3. Alexandra Pacurar (CSW, 2.32.24);

            50 m bras
            Masculin
            1999: 1. Matei Talpau (SCM Bacau, 40.10), 2. Teodor Marchitan (Suceava, 41.36), 3. Emanuel Magurianu (SCM Bacau, 40.86) – locurile 2-3 au fost stabilite de judecatorii de la sosire;
            2000: 1. Serban Barna (Tg Mures, 45.26), 2. Calin Craciun (Nautica Bacau, 45.96), 3. Mircea Mican (SCM Bacau, 46.77);
            2001: 1. Andrei Mocanu (SCM Bacau, 46.76), 2. Andrei Doaga (SCM Bacau, 47.84), 3. Alexandru Pojoreanu (SCM Bacau, 48.09);
            2002: 1. Andrei Popa (TC Bucuresti, 50.82), 2. Rafael Busuioc (SCM Bacau, 50.97), 3. Alessandro Maxim (SCM Bacau), 51.56);

            Feminin
            1999: 1. Stefania Dospin (SCM Bacau, 42.53), 2. Cosmina Ungureanu (Suceava, 43.18), 3. Adeline Bontas (P. Neamt, 44.48);
            2000: 1. Georgiana Teodorescu (TC Bucuresti, 41.40), 2. Oana Miron (SCM Bacau, 41.66), 3. Edeea Ionascu (SCM Bacau, 43.66);
            2001: 1. Patricia Iftimie (SCM Bacau, 48.47), 2. Antonia Nitu (Suceava, 48.88), 3. Andreea Belu (TC Bucuresti, 49.00);
            2002: 1. Carina Padurariu (SCM Bacau, 52.43), 2. Delia Zaharia (SCM Bacau, 52.88), 3. Ana Maria Lupu (TC Bucuresti, 52.89);

            100 m bras
            Masculin
            1997: 1. Cristian Bârgu (SCM Bacau, 1.28.82), 2. Gabriel Sapcaliu (TC Bucuresti, 1.42.13);
            1998: 1. Florin Dobos (P. Neamt, 1.31.14), 2. Tudor Maxim (Suceava, 1.32.06), 3. Cristian Ilco (TC Bucuresti, 1.38.01);

            Feminin
            1997: 1. Alexandra Pacurar (CSW, 1.34.59), 2. Mihaela Dobârceanu (LPS Bacau, 1.35.63), 3. Bianca Ivacson (P. Neamt, 1.40.17);
            1998: 1. Diana Tofan (P. Neamt, 1.29.12), 2. Ioana Paval (Suceava, 1.32.84), 3. Lisa Munteanu (Suceava, 1.35.44);

            50 m spate
            Masculin
            1999: 1. Matei Talpau (SCM Bacau, 38.87), 2. Teodor Marchitan (Suceava, 38.97), 3. Silviu Bârleanu (SCM Bacau, 38.94);
            2000: 1. Daniel Grosu (SCM Bacau, 37.48), 2. Andrei Butnariu (SCM Bacau, 38.69), 3. Serban Barna (Tg Mures, 41.35);
            2001: 1. Rares Druga (SCM Bacau, 38.16), 2. Andrei Doaga (SCM Bacau, 40.21), 3. Daniel Nicusan (Tg Mures, 40.96);
            2002: 1. Andrei Popa (TC Bucuresti, 40.01), 2. Alexandru Hriscu (LPS Bacau, 44.88), 3. Eduard Lucaci (SCM Bacau, 45.52);

            Feminin
            1999: 1. Stefania Dospin (SCM Bacau, 37.14), 2. Cristina Grigoriu (TC Bucuresti, 39.06), 3. Adina Nastasa (P. Neamt, 39.99);
            2000: 1. Alexandra Rânzescu (SCM Bacau, 38.30), 2. Giulia Rusu (SCM Bacau, 39.92), 3. Margareta Chilianu (SCM Bacau, 40.13);
            2001: 1. Georgiana Cojocaru (SCM Bacau, 41.35), 2. Patricia Iftimie (SCM Bacau, 45.38), 3. Antonia Nitu (Suceava, 46.61);
            2002: 1. Delia Zaharia (SCM Bacau, 47.40), 2. Ana Maria Lupu (TC Bucuresti, 47.51), 3. Andrada Valea (CSW, 48.34);

            100 m spate
            Masculin
            1997: 1. Claudiu Nohai (P. Neamt, 1.17.55);
            1998: 1. Daniel Glod (LPS Bacau, 1.17.55), 2. Tudor Maxim (Suceava, 1.23.79), 3. Florin Ghitun (Suceava, 1.32.67);

            Feminin
            1997: 1. Alexandra Pacurar (CSW, 1.19.59), 2. Bianca Ivanscon (CSW, 1.20.27), 3. Miruna Niste (CSW, 1.25.07);
            1998: 1. Lisa Munteanu (Suceava, 1.23.64), 2. Diana Dungeanu (Suceava, 1.25.00), 3. Diana Tofan (P. Neamt, 1.25.16);

            50 m fluture
            Masculin
            1997: 1. Claudiu Nohai (P. Neamt, 34.99), 2. Paul Mâta (P. Neamt, 36.18);
            1998: 1. Daniel Glod (LPS Bacau, 36.61), 2. Tudor Maxim (Suceava, 36.72), 3. Florin Dobos (P. Neamt, 37.92);
            1999: 1. Bogdan Magureanu (TC Bucuresti, 35.06), 2. Matei Talpau (SCM Bacau, 37.29), 3. Silviu Bârleanu (SCM Bacau, 38.44);
            2000: 1. Daniel Grosu (SCM Bacau, 35.59), 2. Alexandru Lucaci (SCM Bacau, 39.30), 3. Mircea Mican (SCM Bacau, 40.12);
            2001: 1. Rares Druga (SCM Bacau, 38.33), 2. Andrei Popa (TC Bucuresti, 39.35), 3. Alexandru Pojoreanu (SCM Bacau, 39.85);

            Feminin
            1997: 1. Alexandra Pacurar (CSW, 33.23), 2. Bianca Ivacson (P. Neamt, 33.58), 3. Miruna Niste (CSW, 34.37);
            1998: 1. Diana Tofan (P. Neamt, 36.25), 2. Lisa Munteanu (Suceava, 36.92), 3. Andreea Ivanov (P. Neamt, 38.33);
            1999: 1. Cristina Grigoriu (TC Bucuresti, 38.39), 2. Adina Nastasa (P. Neamt, 38.94), 3. Stefania Dospin (SCM Bacau, 39.32);
            2000: 1. Alexandra Rânzescu (SCM Bacau, 34.85), 2. Margareta Chilianu (SCM Bacau, 36.38), 3. Oana Miron (SCM Bacau, 38.54);
            2001: 1. Andreea Belu (TC Bucuresti, 42.66), 2. Georgiana Cojocaru (SCM Bacau, 44.01), 3. Antonia Nitu (Suceava, 48.68);

            4×50 m liber
            Masculin
            1997: 1. Piatra Neamt (2.10.84);
            1998: 1. Suceava (2.13.36), 2. LPS Bacau (2.14.25), 3. Nautica Bacau (2.46.21);
            1999: 1. Vipsangym P. Neamt (2.23.35), 2. Suceava (2.24.30), 3. SCM Bacau 1 (2.27.28);
            2000: 1. SCM Bacau 4 (2.16.74), 2. Suceava (2.28.16), 3. P. Neamt (2.30.64);
            2001: 1. SCM Bacau 4 (2.22.98), 2. Suceava (2.41.00), 3. SCM Bacau 2 (2.42.00);
            2002: 1. SCM Bacau 4 (3.03.35), 2. LPS Bacau (3.05.38), 3. Nautica Bacau (3.31.00);

            Feminin
            1997: 1. CSW (2.08.51), 2. P. Neamt 1 (2.13.69), 3. LPS Bacau (2.30.66);
            1998: 1. Suceava 1 (2.14.78), 2. P. Neamt 2 (2.26.64), 3. Suceava 2 (2.51.46);
            1999: 1. Suceava (2.26.17), 2. SCM Bacau 1 (2.26.92), 3. P. Neamt (2.29.86);
            2000: 1. SCM Bacau 3 (2.24.55), 2. CSW 1 (2.27.71), 3. Suceava (2.31.37);
            2001: 1. CSW (2.59.08), 2. SCM Bacau 4 (3.04.25), 3. Nautica Bacau (4.08.61);
            2002: 1. SCM Bacau 2 (3.07.73), 2. CSW (3.09.93), 3. TC Bucuresti (3.27.34);

            4×50 m mixt
            Masculin
            1998: 1. Suceava (2.32.24), 2. LPS Bacau (2.41.88), 3. Piatra Neamt (2.41.88);
            1999: 1. SCM Bacau 1 ( 2.40.01), 2. P. Neamt 1 (2.59.27);
            2000: 1. SCM Bacau 4 (2.37.69), 2. TC Bucuresti (2.49.05), 3. Tg Mures (2.50.18);

            Feminin
            1997: 1. P. Neamt 1 (2.29.36), 2. CSW (2.30.75), 3. LPS Bacau (2.40.12);
            1998: 1. Suceava (2.34.11), 2. P. Neamt 2 (2.52.17);
            1999: 1. SCM Bacau 1 (2.38.47), 2. Piatra Neamt (2.43.62), 3. TC Bucuresti (2.43.62);
            2000: 1. SCM Bacau 3 (2.35.21), 2. CSW (2.51.06), 3. SCM Bacau 3 (2.51.61).

            Dana Popa

            Volei feminin/ Divizia A1: Baturam din nou!

            de
            Deșteptarea
            -

            SCMU Craiova – Stiinta Bacau 0-3 (-19, -11, -23)

            Stiinta Bacau isi continua seria victoriilor in acest start de campionat. Sâmbata, studentele au obtinut al patrulea succes consecutiv in Divizia A1, impunându-se in deplasare, cu scorul de 3-0 in fata lui SCMU Craiova si ramânând la doar un set in spatele liderei Tomis Constanta. Intarite in inter-sezon cu Cristina Zanfir, ex-ul Valentina Lupu si columbianca Cindy Rodriguez, oltencele au demonstrat ca dispun de individualitati notabile, dar nu si de un joc de echipa pe masura. Stiinta a aratat, in schimb, ca are stofa de echipa fruntasa, adjudecându-si primele doua seturi fara prea mari batai de cap. Dupa un 25-19 in actul de debut a urmat o victorie categorica, la o diferenta de 14 puncte, in partea a doua a intâlnirii. Setul al treilea a fost ultimul, dar si cel mai disputat. SCMU Craiova a condus pâna la al doilea time-out tehnic, moment in care bacauancele au declansat o cursa de urmarire care s-a soldat cu un succes cu 25-23.
            SCMU Craiova: Rogojinariu, Zanfir, Hambele, Rusu, A. Niculcea, C. Rodriguez, Popovici (libero). A mai jucat: Postea.
            Stiinta Bacau: Polischiuk, Elisei, Purice, Anghel-Fales, Herlea, Iosef, Manu (libero). Au mai jucat: Lupu si Nitulescu.

            Rezultatele etapei a patra
            U Cluj – CSM Lugoj 1-3, CSM Bucuresti – Tomis Constanta 0-3, CSM Sibiu -Pro Volei Botosani 0-3, CSMU Craiova – Stiinta 0-3, Unic Piatra Neamt – Medicina Târgu-Mures 3-1. Meciul dintre Dinamo Bucuresti si Penicilina Iasi nu s-a disputat din cauza neprezentarii oaspetelor. Macinata de probleme financiare, Penicilina urmeaza sa fie exclusa din campionat, situatie in care va pierde, probabil, toate meciurile cu scorul de 3-0.
            Programul etapei viitoare
            Sâmbata, 6 noiembrie: Medicina Târgu-Mures – U Cluj, ProVolei Botosani – Dinamo Bucuresti, Tomis Constanta – CSM Sibiu, CSM Lugoj – CSM Bucuresti. Partida dintre Stiinta Bacau si Unic Piatra Neamt a fost amânata pentru miercuri, 101 noiembrie, in timp ce intâlnirea Penicilina Iasi – CSMU Craiova nu se disputa.
            Dan Sion

            Clasament
            1 Tomis Constanta 4 4 0 12-0 12p.
            2 Stiinta Bacau 4 4 0 12-1 12p.
            3. Unic P. Neamt 4 4 0 12-4 11p.
            4 CSM Lugoj 4 3 1 9-7 8p.
            5 PV.Botosani 4 2 2 8-7 7p.
            6 CSU Tg. Mures 4 2 2 7-8 6p.
            7. Dinamo 3 1 2 6-6 4p.
            8 Penicilina 3 1 2 4-6 3p.
            9 SCMU Craiova 4 1 3 5-9 3p.
            10 CSM Sibiu 4 0 4 4-9 3p.
            11 CSM Bucuresti 4 0 4 1-12 0p.
            12 Univ. Cluj 4 0 4 1-12 0p.

            Dans sportiv: Podiumuri la Suceava

            de
            Deșteptarea
            -

            O noua competitie, alte medalii cucerite de reprezentantii "Dance Energy". La o saptamâna de la Cupa Phoenix, o delegatie bacauana numeroasa a concurat la Festivalul National de Dans Sportiv "Galleria", organizat la Suceava. "Sportivii nostri au obtinut rezultate bune si foarte bune, pentru care merita felicitari. Dupa acest concurs, ne putem mândri cu o noua pereche promovata in clasa E", a subliniat coordonatorul clubului, Romeo Tanasa, referindu-se la Vladut Bacoiu si Bianca Ciuche. Rezultate:
            Fete cha-cha
            4-7 ani: Ioana Bunea (locul I), Maria Miron (loc 2), Madalina Ciuche (loc 7);
            8-9 ani: Giulia Tatu (loc V), Nicoleta Popa (loc 6);
            10-11 ani: Mihaela Tiron (loc 4), Mateea Tacu (loc 7), Ioana Apetre (loc 10);
            12-15 ani: Mihaela Manole (loc 1), Roxana Prisecariu (loc 3);
            Precompetitional
            4-7 ani: Matei Teodoru – Maria Miron (loc 14), Darius Corlade – Madalina Ciuche (loc 16);
            8-9 ani: Alexandru Ursu – Giulia Tatu (loc 14);
            10-11 ani: Alexandru Ursu – Ioana Apetre (loc 10), George Sustac – Mihaela Tiron (loc 13), Andrei Ceunas – Mateea Tacu (loc 19);
            12-15 ani: Vladut Bacoiu – Roxana Prisecariu (loc 5), Vlad Popa – Mihaela Manole (loc 6), Andrian Florea – Nicoleta Popa (loc 8);
            Neoficial
            4-7 ani: Matei Teodoru – Maria Miron (loc 4);
            8-9 ani: Alexandru Ursu – Giulia Tatu (loc 16);
            10-11 ani: George Sustac – Mihaela Tiron (loc 16), Alexandru Ursu – Ioana Apetre (loc 22), Andrei Ceunas – Mateea Tacu (loc 26);
            12-15 ani: Vladut Bacoiu – Roxana Prisecariu (loc 7), Vlad Popa – Mihaela Manole (loc 8), Andrian Florea – Nicoleta Popa (loc 10);
            16-35 ani: Marius Nuca – Ioana Radulescu (loc 4), Catalin Sardaru – Ramona Sardaru (loc 5);
            Hobby
            10-11 ani: Vladut Bacoiu – Bianca Ciuche (loc 6);
            12-13 ani: Cristian Cretu – Bianca Arseni (loc 12), Andrian Florea – Cristina Hudici (loc 17), Cosmic Tusa – Denisa Racaceanu (loc 19);
            Clasa E
            12-15 ani: Stefan Miron – Cristiana Rotariu (loc 21), Montel Vasiliu – Monica Dragomir (loc 11).
            Agenda dansatorilor de la "Dance Energy" este plina si pentru sfârsitul acestei saptamâni. Pe 6-7 noiembrie, in sala "Antilopa" din capitala, va avea loc editia a II-a a Festivalului de Dans Bucuresti. (D.P.)

            Handbal masculin: Teste finalizate

            de
            Deșteptarea
            -

            In efectiv redus, Stiinta Municipal Dedeman a sustinut la Suceava ultimul amical din pauza competitionala de trei saptamâni generata de reunirea echipelor nationale. Antrenorii Gabriel Armanu si Adrian Brezan au deplasat un lot de doar 12 jucatori, in conditiile in care patru handbalisti erau in Tunisia cu reprezentativa de tineret, iar altii patru au acuzat probleme medicale. Fata de testul desfasurat in Bacau vinerea trecuta, CSU Suceava si-a luat revansa pe teren propriu, impunându-se cu 39-31.

            Mai multe minute

            "Scorul nu ne-a interesat, de altfel nici tabela nu a fost pornita. A fost un meci util, ca si celelalte pe care le-am disputat in aceasta perioada de pregatire. Din moment ce am fost putini din punct de vedere numeric, in primul rând am urmarit ca baietii care nu prea au intrat pe teren in ultima perioada sa aiba posibilitatea sa joace mai multe minute. Numai prin joc putem progresa", a sintetizat antrenorul Gabriel Armanu dupa patru meciuri ale Stiintei (duble cu Suceava si Odorhei), plus alte doua sustinute de echipa a II-a in decurs de 10 zile.

            Reiau campionatul

            "Fara presiunea rezultatului, am putut risca si am testat diferite sisteme de aparare, cautând tot felul de solutii. Am vazut capitolele la care stam bine, dar si cele pe care trebuie sa le imbunatatim", a completat tehnicianul Stiintei Municipal Dedeman la capatul meciurilor de verificare dinainte de ultima parte a turului de campionat 2010-2011, in care intra totodata "dubla" cu Initia Hasselt din "16"-imile Cupei Challenge. Pentru "studenti" urmeaza o saptamâna de antrenamente, iar sâmbata, 6 noiembrie, vor relua Liga Nationala cu o deplasare pe terenul Stelei (ora 17.00).

            Alt punct de plecare

            "Sincer sa fiu, as fi vrut sa nu existe aceasta intrerupere competitionala de trei saptamâni, pentru ca inainte de asta noi eram pe val dupa doua victorii importante. Sper ca prin jocurile de verificare pe care le-am disputat sa evitam relaxarea", a mai spus Gabriel Armanu. Exista insa si reversul medaliei: "poate ca intr-un fel pauza a venit bine pentru ca nu trebuie sa traim din amintirea victoriei cu HCM Constanta, imi place sa cred ca am trecut cu totii peste acel moment si vom aborda cu concentrare maxima meciurile care urmeaza". (D.P.)


            Bacauanii de la „nationala” de tineret, cei mai buni marcatori in turneul  amical din Tunisia: Reprezentare de top

            Trei meciuri, trei stele bacauane pe cerul golgheterilor României in Tunisia. “Tricolorii” au sustinut un turneu de verificare in care, in fiecare amical, reprezentantii Stiintei Municipal Dedeman au fost, pe rând, cei mai buni marcatori ai reprezentativei de tineret.

            Ghita, golgheter general

            Seria de top a fost deschisa odata cu primul test, sustinut in compania tarii gazda. România a invins Tunisia, 29-28, iar Cristian Ghita a dat cele mai multe goluri: 8. De altfel, interul dreapta de 19 de ani a si fost, per total, golgheterul României pe parcursul turneului derulat la sfârsitul saptamânii trecute, cu 17 reusite la general.

            Extreme in forma

            Dupa ce Ghita a datstartul, stafeta a fost preluata de coechipierii sai care evolueaza pe postul de extrema dreapta. Alexandru Tarâta a condus ierarhia golgheterilor in disputa cu Franta (9), pentru ca Gabriel Bujor sa fie la aceeasi inaltime impotriva Italiei (5). Cu un bilant de doua victorii si o infrângere, România a incheiat “patrulaterul” din Tunisia pe pozitia secunda, in spatele Frantei.

            Pentru „mondiale”

            Turneul tunisian a reprezentat prima actiune a “tricolorilor” mici dupa Campionatul European, desfasurat in Slovacia (29 iulie – 8 august). Prezenti in vara la competitia continentala, Ghita, Tarâta, G. Bujor si goal-keeper-ul Stefan Grigoras vor forta, la inceputul anului viitor, calificarea la “mondiale”. Lotul de tineret se va reuni din nou in decembrie, pentru grupa preliminara programata in intervalul 7-10 ianuarie, in care România isi disputa accederea la turneul final alaturi de Belgia, Polonia si Ungaria.

            Rezultate:
            – România – Tunisia 29-28 (18-16): Grigoras – Ghita (8), G. Bujor (1), Tarâta;
            – România – Franta 29-38 (14-16): Grigoras – Tarâta (9), Ghita (5), G. Bujor (1);
            – România – Italia 33-22 (14-8): Grigoras – G. Bujor (5), Ghita (4), Tarâta.

            Stavarache isi vede doar de interesele de la CET Bacau

              de
              Deșteptarea
              -

              Fara subventii la caldura pentru “centralisti”. Pedelistii au parasit sedinta Consiliului Local in semn de protest

              Proiectul initiat de consilierii locali PDL, privind acordarea de ajutoare pentru caldura tuturor bacauanilor, indiferent de sursa de energie termica de care dispun, nu fost pus pe Ordinea de zi a ultimei sedinte de Consiliu Local. Alesii democrat-liberali au parasit sala in semn de protest fata de comportamentul abuziv al sefilor municipalitatii. Ei au refuzat sa discute proiectul sub pretextul ca documentul nu este insotit de referatul de specialitate al compartimentelor de profil de la Primarie.

              Alesii democrat-liberali au parasit sala de sedinte la ultima intrunire a Consiliului Local. Acestia au ales sa protesteze fata de maniera abuziva in care administratia Stavarache initiaza sau respinge proiectele de hotarâre. Sefii municipalitatii au refuzat sa introduca pe Ordinea de zi a ultimei sedinte de Consiliu Local un proiect initiat de grupul PDL si care viza acordarea de ajutoare pentru incalzire tuturor bacauanilor si nu doar clientilor CET.
              “Noi am depus acest proiect in urma cu 9 zile la cererea bacauanilor care sunt proprietari de centrale de apartament. Acestia sunt majoritari in municipiul Bacau. In 9 zile nu ati avut timp sa obtineti toate avizele de legalitate pentru a pune acest proiect pe Ordinea de zi. Nu este prima data când proiecte initiate de consilieri PDL sunt respinse de la Ordinea de zi”, a declarat Gabriel Axinte, ales local din partea PDL. Axinte a mai spus ca alesii PDL nu vor mai participa la sedintele Consiliului Local pâna când primarul nu va reveni la sentimente mai bune fata de bacauani. “Pâna când nu veti reveni la sentimente mai bune fata de bacauani si veti pune pe Ordinea de zi proiectul initiat de noi, consilierii PDL nu vor mai participa la sedintele CL”, a afirmat alesul local.
              In replica, juristii Primariei au invocat faptul ca proiectul initiat de grupul PDL din Consiliul Local nu contine referatul de specialitate din partea compartimentelor de profil ale Primariei. “Proiectul nu putea intra pe Ordinea de zi pentru ca nu exista un raport de specialitate din partea compartimentului de specialitate al Primariei”, a afirmat Maria Jinga, seful Directiei Juridice a municipalitatii. De cealalta parte, Axinte a acuzat conducerea Primariei ca de rea-vointa. “La proiectul anterior ne-ati dat documentele cu o seara inainte de sedinta si s-a votat a doua zi. Noi am depus proiectul acum 9 zile si nu ati reusit sa obtineti avizele. Eu am mai promovat si alte proiecte care stau de cel putin 6 luni in sertarele Primariei”, a acuzat Gabriel Axinte.

              Stavarache + PSD egal LOVE

              Daca de proiectul pedelistilor nu prea a avut chef, primarul Romeo Stavarache a tinut sa omagieze buna colaborare pe care o are cu alesii din PSD. Edilul a apreciat, dupa plecarea pedelistilor din sedinta, ca in sala a ramas “opozitia constructiva”.
              “Domnilor de la PSD, sa stiti ca in sala a ramas opozitia constructiva”, a declarat, zâmbind, Stavarache. El a atacat PDL apreciind ca democrat-liberalii “voteaza doar pentru ei”.
              Daca in campaniile electorale din 2004 si 2008, Stavarache i-a infierat pe social-democrati, orchestrând campanii murdare impotriva lor, edilul bacauan s-a facut acum prietenul de nadejde al acestora.

              Punct si de la capat

              In urma cu o saptamâna, consilierii democrat-liberali au initiat un proiect vizând acordarea de ajutoare pentru incalzire tuturor bacauanilor si nu doar clientilor CET Bacau, asa cum prevedea o mai veche hotarâre a Consiliului Local. Potrivit alesilor PDL, conducerea Primariei nu trebuie sa-i discrimineze pe proprietarii de centrale de apartament, subventionând caldura doar pentru clientela sistemului public de termoficare. Asta in conditiile in care posesorii de centrale alcatuiesc peste 60 la suta din populatia municipiului. Surse apropiate PDL au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca alesii partidului nu vor sta cu mâinile in sân si vor forta punerea in dezbaterea Consiliului Local a proiectului lor.

              Lucian Bogdanel

              Handbal masculin: In efectiv redus

              de
              Deșteptarea
              -

              Pentru ultimul test dinainte de reluarea Ligii Nationale, Stiinta Municipal Dedeman are o lista lunga de indisponibilitati. Pe lânga cei patru jucatori convocati la echipa nationala de tineret (Ghita, Tarâta, G. Bujor, Grigoras), antrenorii Gabriel Armanu si Adrian Brezan se confrunta cu o serie de absente sau incertitudini de natura medicala. Adrian Sipos sta pe tusa dupa ce i-a recidivat o entorsa la glezna in amicalul de marti seara cu HC Odorhei, George Cadar s-a accidentat in testul de miercuri cu acelasi adversar, Florin Dospinescu este racit, iar Costel Manea acuza dureri mai vechi la umar. Marius Bondar nu este inca recuperat in totalitate dupa fractura de metatarsiene suferita in intersezon, in timp ce Ionut Rotaru s-a lovit destul de rau in ultima confruntare cu Odorheiul. In aceste conditii, la antrenamentul de ieri al “studentilor” au participat doar 11 jucatori, astfel ca Stiinta va aborda in efectiv redus meciul de verificare cu CSU Suceava. “Sper sa nu mai avem parte de alte accidentari“, s-a aratat ingrijorat antrenorul Gabriel Armanu. Amicalul de la Suceava va avea loc vineri, de la ora 11.00. Cele doua formatii s-au mai intâlnit in Bacau, in urma cu o saptamâna, când Stiinta s-a impus cu 32-31. (D.P.)

              Deschid etapa
              Echipa a II-a a Stiintei Municipal Dedeman joaca in devans meciul din ultima etapa a turului I Diviziei A. Vineri, de la ora 15.00, la Sala Sporturilor, handbalistii coordonati de Nicolai Gomeniuc primesc vizita CSU Galati. Celelalte meciuri din runda a VII-a se desfasoara sâmbata, 30 octombrie: CSU II Suceava – Poli Iasi, LPS Piatra Neamt – CSM Focsani. (D.P.)

              Ghita, golgheter
              Reprezentativa de tineret a României a debutat cu o victorie la turneul amical din Tunisia. Miercuri seara, “tricolorii” s-au impus cu 29-28 (18-16) in fata selectionatei tarii gazda, intr-un joc in care bacauanul Cristian Ghita a fost cel mai bun marcator (8 goluri). Gabriel Bujor a inscris o data, iar pe teren s-au aflat totodata Alexandru Tarâta si Stefan Grigoras. Ieri, România a infruntat Franta, iar astazi va intâlni Italia. Elevii lui Titel Raduta s-au pregatit cu aceasta ocazie pentru grupa preliminara a CM 2011, programata in intervalul 7-10 ianuarie in Belgia, alaturi de tara gazda, Ungaria si Polonia. Cei patru reprezentanti ai Stiintei Municipal Dedeman la lotul de tineret se intorc in tara sâmbata, iar de luni vor intra in programul echipei de club care, la sfârsitul saptamânii viitoare, isi reincepe parcursul in Liga Nationala printr-o deplasare pe terenul Stelei (sâmbata, 6 noiembrie, ora 17.00). (D.P.)

              Razboi intre locatari de la o sarpanta

                de
                Deșteptarea
                -

                Pe strada Iosif Cocea, din Bacau, locatarii unui bloc sunt intr-un conflict vechi de câtiva ani. Totul a pornit de la sarpanta construita de proprietarul unuia dintre apartamentele de la ultimul etaj. Aceasta constructie arata mai degraba ca o cosmelie cocotata pe bloc. In timp, s-a si deteriorat, iar apa de ploaie si zapada topita se scurg in apartamente si pe geamuri. “Suntem foarte afectati de sarpanta aceasta, ne-a declarat Lela Aneta. Când a fost construita, nu ne-a intrebat nimeni daca suntem de acord sau daca vrem sa contribuim cu bani. Nu s-a facut sedinta pe casa scarii, nu ni s-a cerut acordul. Vecina de la ultimul etaj a facut ce a vrut. A obtinut autorizatie, dar sarpanta este facuta de niste cumnati de-ai ei, dupa ureche.” Ulucile sunt rupte, iar toata apa de ploaie si zapada topita s-a scurs pe peretii blocului, pe ferestre, pe balcoane si chiar in apartamente. Familia Lela are sufrageria distrusa de infiltratii. La familia Popa, un perete este mucegait si coscovit. Si Maria Avatafului este disperata: din cauza sarpantei, apa de ploaie i se scurge pe ferestre. Femeia a inlocuit tâmplaria, dar peretii i-au mucegait. Locatarii au incercat sa ajunga la o intelegere cu vecina lor, Clara Ciubotaru, cerându-i sa repare sarpanta. Aceasta refuza sa mai cheltuiasca alti bani pentru constructia pe care, ce-i drept, a ridicat-o fara ajutorul financiar al vecinilor. “Când am construit-o, de nevoie, fiindca imi ploua in apartament, nu a pus nimeni bani. Acum nu mai dau eu bani pentru reparatii sau pentru a construi alta.” Ceilalti locatari de pe scara cer ca sarpanta sa fie darâmata, iar acoperisul sa fie refacut pe toata suprafata sa. “Sunt gauri in acoperis, dar intrarea in pod nu este permisa, se plâng acestia. Familia Ciubotaru a pus lacat la oblon.” Costel Lela crede ca “sarpanta asta trebuie reparata de cel care a construit-o sau data jos si facuta alta de toti locatarii, cu proiect si aprobare. Daca primaria a autorizat o astfel de lucrare, trebuie sa si controleze cum s-a facut.” Presedintele Asociatiei de proprietari 94 a fost solicitat sa rezolve problema. “Nu ma bag, ne-a declarat acesta. Acoperis comun, sa si-l repare.” Dupa câteva schimburi de replici cu locatarii, presedintele se contrazice. “Eu nu pot intra in sarpanta. Este proprietatea familiei Ciubotaru, a incuiat acolo.” Nici primaria nu s-a implicat mai mult. “Avem o groaza de reclamatii facute la asociatie si la primarie, a mai declarat Aneta Lela. Am cerut sa fim primiti in audienta la primar, avem numar de inregistrare, dar nu ni s-a aprobat. Am primit doar un raspuns scris.” De la biroul pentru asociatii de proprietari, locatarii au primit o adresa cu trimitere la legea care spune ca acoperisul este bun comun. Aceasta este insa o situatie particulara, care nu se incadreaza in sabloanele cu care lucreaza autoritatile. Este nevoie de o deplasare pe teren, de analizarea situatiei si chiar de mediere intre locatari. Aceasta presupune insa interes si implicare.
                Doina Mincu

                Evaziunea la alcool si tutun, depasita de cea la achizitii intracomunitare

                de
                Deșteptarea
                -

                Evaziunea fiscala la achizitiile intracomunitare este din nou in top. Numarul firmelor evazioniste care prejudiciaza statul este din ce in ce mai mare. Nici sumele nu sunt deloc de neglijat. La nivel national, evaziunea fiscala pe achizitii intracomunitare depaseste evaziunea fiscala la alcool si tutun.

                Legislatia in vigoare spune ca se atrage si raspunderea solidara a administratorilor care au contribuit la realizarea starii de insolventa a societatii. Spre exemplu: marfa cumparata din strainatate este fara TVA. In tara aceasta se vinde la o valoare mai mica decât cea de achizitie la care se adauga insa si TVA-ul. Operatiunea este extrem de riscanta. Prejudiciile de zeci de milioane de lei sunt la ordinea zilei.

                Firma in strainatate, comertul aici

                La fel s-a intâmplat si in cazul unor persoane care au inregistrat firmele in strainatate (una in Bulgaria, una in Gemania si doua in Italia). “In aceste cazuri, societatile au venit si au facut achizitii de la hypermarketurile din Bacau, fara a plati TVA. Marfa nu a mai fost dusa in tarile unde erau inregistrate societatile, ci a fost comercializata in România. Dar aceste tranzactii nu mai au caracterul de intracomunitare si intra in sfera aplicarii TVA-ului”, a declarat comisarul-sef al Garzii Financiare Bacau, Romeo Fratila. In acest caz, pentru identificarea tuturor persoanelor care au beneficiat in mod nelegal de achizitionarea de marfuri fara plata TVA-ului, se colaboreaza cu Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. Au fost deschise nu mai putin de 4 dosare penale.

                Metode noi

                Modalitatile prin care se face evaziune fiscala sunt insa numeroase. “In numele unor societati comerciale se efectueaza achizitii din UE de catre persoane care au ajuns intâmplator in posesia datelor de identificare ale societatilor. Se achizitioneaza masini, materiale de constructii si marfuri usor vandabile”, a mai spus Romeo Fratila. Societatile au fost date in consemn la frontiera urmând ca prin verificari la furnizorul extern sa se identifice persoanele care au facut aceste achizitii. Masuri speciale au fost luate si in cazul unei societati care in doua luni de activitate a avut un rulaj de 3 milioane de lei. “In acest caz s-au identificat clientii neincasati si s-au dispus masuri de consemn la frontiera. De asemenea, aceste decizii au fost comunicate administratiilor fiscale in vederea executarii tertilor popriti”, a mai afirmat comisarul-sef al Garzii Financiare Bacau. S-a atras raspunderea solidara atât a administratorului statutar cât si a persoanelor care se ocupau in fapt de administrarea societatii. In momentul de fata, la nivel national, evaziunea fiscala pe achizitii intracomunitare depaseste evaziunea fiscala la alcool si tutun.
                Alexandra Zaharia

                Miza milioanelor europene

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Conductele de termoficare se schimba in ritm liberal-

                  In 2009 a demarat in Bacau programul de modernizare a sistemului de termoficare, printr-un program cu finantare europeana pe POS Mediu Axa 3. Acesta are mai multe obiective: reabilitarea retelei secundare (conductele dintre punctele termice si blocurile arondate la acestea), instalarea unui al doilea grup de cogenerare, inchiderea depozitului de zgura. Primul obiectiv a fost sabotat chiar de la debutul programului. Cu mare greutate s-au inlocuit conductele de la 5 puncte termice. Pentru celelalte nu s-a organizat nici acum licitatia.

                  In 2009, ar fi trebuit inlocuite conductele de la 5 puncte termice. Desi documentatia a fost trimisa de CET la Primaria Bacau in luna aprilie, licitatia s-a organizat in iulie si a declansat o lupta pe viata si pe moarte intre clientii lucrarilor pe bani publice. Licitatia a fost contestata, ceea ce a facut ca lucrarile sa demareze doar la doua puncte termice din cinci si abia in luna septembrie. Anul trecut s-au inlocuit doar conductele de la PT 7 (zona strazilor Stadionului si Alecu Russo) si PT 33 (zona Aviatori). In 2010 ar fi trebuit reabilitata reteaua de la alte 6-7 puncte termice, dar nu s-au incheiat nici macar lucrarile de la cele 3 ramase restante din 2009 (PT 13 – strazile Marasesti, Toamnei, Cornisa Bistritei -, PT 31 – strazile Narciselor, Bucegi, Republicii si Victor Babes – si PT 69 – strazile Garii, Mihai Eminescu, Avram Iancu). Licitatia pentru acestea a fost câstigata de o asociatie formata din SC Branpis SRL Bacau, SC Multiservice SRL Bacau, SC Segama SRL Bacau, SC Thic Izolatii SRL Pascani si SC General Electric SRL.

                  Prapad in urma firmelor

                  Lucrarile de inlocuire a conductelor de la PT 31 au demarat in mai si s-au intins pâna in toamna. Locatarii de pe strazile Narciselor, Bucegi si Victor Babes nu au scapat nici acum de mizeria lasata in urma de constructor. “Au ramas gauri, gropi, bolovani si garduri rupte, ne-a declarat Viorica Gavrilut, administratorul Asociatiei de proprietari 47. Cred ca asa ramâne toata iarna. Oamenii vin la noi, la asociatie, si se plâng. Ce sa le facem noi?”La PT 13, operatiunea s-a incheiat. In urma santierului este “ca dupa razboi, ne-a declarat Gheorghe Leonte, locatar in zona. Când plec la serviciu, pâna ies pe strazile mai curate sunt deja murdar pe ghete. La intoarcere nici nu mai incerc sa ma feresc de noroi. Ajung acasa murdar de parca as veni de la arat.”La PT 69, lucrarile au inceput la mijlocul toamnei. Muncitorii au fost luati la rost de locatarii care sufera de frig, dar au explicat ca au lucrat la celelalte puncte termice.

                  Nu agreeaza reteta liberala

                  Finantarea acestui program este asigurata 50% din fonduri europene prin POS Mediu Axa 3, iar 50% de la bugetul de stat (45%) si cel local (5%). La inceputul acestui an, dupa instalarea sa in functie, directorul CET, Sorin Adrian Capat, declara ca in acest an vor mai fi scoase la licitatie lucrarile de la 6-7 puncte termice. Nu s-a intâmplat asa. Comunitatea Europeana nu a agreat licitatiile dupa reteta liberala a Primariei Bacau. Pentru a elimina atribuirea pe criteriu clientelar a milioanelor europene, CE a decis ca pentru toate punctele termice ramase sa se organizeze o singura licitatie, internationala. Valoarea estimata a lucrarii este de peste 16 milioane de euro, asa ca licitatia “va fi publicata in jurnalul oficial al Uniunii Europene”, dupa cum ne-a declarat Ioan Marius Stanila, director comercial al CET. Tot directorul Stanila a precizat ca documentatia a fost intocmita de o firma daneza de consultanta si se afla acum la Primaria Bacau. “In noiembrie ar trebui sa aiba loc licitatia. Probabil ca se va incheia contractul pentru schimbarea retelelor in ianuarie 2011. Formula care se aplica pentru stabilirea termenului de finalizare a lucrarilor este n+3. Daca se semneaza contractul in ianuarie, inseamna ca termenul de executie va fi 2014. Pentru fiecare punct termic se va stabili o durata a lucrarilor de 90 sau 120 de zile.”

                  Totul pentru supravietuirea CET-ului

                  Pentru acordarea finantarii, CE a pus conditia ca societatea bacauana de termoficare sa nu mai piarda clienti, ba chiar sa aduca si consumatori noi in sistem. Administratia a constatat insa ca tendinta de debransare a consumatorilor CET continua, asa ca a inceput sa puna bete in roate locatarilor. Mai mult, in zonele in care s-au inlocuit conductele vechi, sunt scari intregi de bloc independente de CET. Societatea de termoficare nu poate fi lasata sa moara, fiind o sursa inepuizabila de câstig. De aceea, administratia este gata sa arunce in lupta zeci de milioane de lei de la bugetul local pentru a-i convinge pe bacauani sa ramâna la CET sau sa se intoarca in sistemul centralizat. Marea operatiune de mituire a inceput, prin acordarea ajutorului de caldura de la bugetul local.
                  Doina Mincu

                  Cinematografele bacauane,preluate cu tot cu sobolani

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    In proprietatea Primariei-

                    Salile de cinema din municipiul Bacau au fost preluate de Primarie in baza unei hotarâri de Consiliu Local. Aflate intr-o stare avansata de degradare, cele câteva locatii in care au functionat sau mai functioneaza, mai mult alunga potentialii cinefili decât sa-i atraga. Reprezentantii municipalitatii sustin ca nu stiu inca ce vor face cu cele 4 cinematografe. Legea obliga noul proprietar sa faca proiectii cinematografice minimum 15 ani de la preluarea imobilelor.

                    Cinematograful “Orizont” este acum o ruina. Printr-un geam soios se vad proportiile dezastrului. Peretii scorojiti, piese de mobilier aruncate la intâmplare. Câteva afise uitate de cine stie când amintesc care a fost destinatia initiala a salii. Usile metalice care au functionat cândva drept “iesire de urgenta” sunt acum ruginite iar geamurile sunt sparte. Printre gratii se poate vedea insa ce se afla in spate. Linistea sinistra a incaperii a fost insa sparta de chitaitul strident al unui sobolan care traversa in graba camera. Deplorabil. Acesta este cuvântul care poate caracteriza cel mai bine starea in care se afla acum “Cinema Orizont”.

                    Preluate de primarie

                    Prin legea 303/2008, privind preluarea cinematografelor, acestea vor fi preluate de catre primarii. La art. 2, aceata prevede ca “salile si gradinile de spectacol cinematografic, (…) aflate in domeniul privat al statului si in administrarea Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmelor «România-Film», impreuna cu terenurile si bunurile mobile aferente, trec in domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale locale, comunale, orasenesti, municipale, dupa caz, si in administrarea consiliilor locale respective”. Aeeasi soarta o au si bunurile mobile aflate in patrimoniul cinematografelor.

                    Lege aplicata dupa doi ani

                    In ciuda faptului ca legea a aparut in 2008, iar punerea in aplicare a dispozitiilor acesteia trebuia sa se faca in termen de 6 luni, acest lucru s-a facut abia acum. Tot legea mai spune ca “pentru realizarea interesului public general privind accesul la cultura, autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa asigure, pentru o perioada de minimum 15 ani, cu periodicitatea necesara, difuzarea de film cinematografic”. Usor de zis, greu de facut. La Cinematograful Central din Bacau abia daca mai deschide cineva usa. Conditiile improprii ii alunga pe toti cei care s-ar incumeta sa vizioneze aici un film.

                    “Trebuie facuta o evaluare a pietii de profil”

                    “Inainte de a se lua o decizie, indiferent care ar fi aceasta, ar trebui sa se faca o evaluare a pietii de profil din Bacau. Fara sa ai si un alt gen de activitate nu ai cum sa supravietuiesti. Iar piata cinematografica din Bacau este acum acoperita”, a afirmat directorul Alexandrina Glavan. Iar situatia se complica din ce in ce mai mult. Consiliile locale sunt obligate ca in termen de maximum 4 ani sa asigure prin investitiile necesare reabilitarea, dotarea si modernizarea salilor si gradinilor de spectacol cinematografic preluate. “Investitiile sunt extrem de costisitoare. Asta daca vrei sa ai intr-adevar un standard ridicat. Daca nu…se va intâmpla acelasi lucru ca si pâna acum”, a mai spus Alexandrina Glavan. Cum se va realize acest lucru? Nimeni nu stie. Ceea ce stiu insa bacauanii este ca in actuala locatie a Teatrului de Vara s-ar putea face cu succes si proiectie de film. Dar nu au fost create conditiile necesare. Cât despre celelalte doua cinematografe care au functionat in Bacau… deja au devenit istorie. Intr-unul a fost “bingo”, iar acum este zavorât. In celalalt a fost discoteca si magazin de mobila. Acum este… tot magazin de mobila.

                    "Nu stim ce vom face cu ele"

                    Reprezentantii municipalitatii spun ca inca nu s-au gândit ce vor face cu cele 4 cinematografe. Potrivit viceprimarului Dragos Luchian situatia cinematografelor e complicata de faptul ca unele au fost deja inchiriate catre terti. "Nu ne-am gândit inca ce vom face cu cinematografele. Nu am discutat problema la nivel de Primarie. Vom vedea dupa ce le vom prelua. Cel de la Orizont, din câte stiu, e inchiriat. Trebuie sa luam fiecare caz in parte", a declarat Luchian. El a mai spus ca preluarea cinematografelor a fost facuta conform legii. "Este legala preluarea. Cei de la Româniafilm ne-au trimis o adresa prin care au cerut sa preluam cinematografele. Si-au dat seama dupa multi ani ca le detin ilegal", a opinat viceprimarul.
                    Alexandra Zaharia

                    Judetul Bacau e penultimul din Moldova

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    De la “Capitala economica” la “Polul saraciei” –

                    Judetul Bacau a ajuns in coada Regiunii de Nord-Est. De unde pâna prin 2008 ne bateam cu judetul Iasi pentru titlul de “capitala economica” a Moldovei, acum am fost intrecuti de Neamt si Suceava, dupa cum arata datele prezentate de DJS. Concuram in continuare cu judetul Iasi, dar pentru ultimul loc al regiunii.

                    Directorii institutiilor publice din Bacau, reuniti in Colegiul Prefectural, au avut in fata o oglinda care nu minte si nu exagereaza: cea a indicatorilor statistici. Datele care vizeaza primele opt luni ale anului 2010 arata fara putinta de tagada ca judetul Bacau a ajuns in coada clasamentului. Mai mult, procentele prinvid evolutia economica sunt calculate prin raportare la aceeasi perioada a anului 2009, când productia judetului era deja in scadere fata de media nationala. Astfel, in primele opt luni, productia industriala totala a judetului a scazut fata de 2009 cu 2,1 la suta dupa ce in primele 8 luni din 2009 scazuse cu 23,5 la suta fata de aceeasi perioada din 2008. Asta in timp ce media nationala a crescut cu 5,3 la suta in 2010. “Doar în 3 luni din acest an, IPI (Indicele Productiei Industriale) a fost pozitiv, dar aceste cresteri s-au produs pe fondul unor productii existente in 2009, la aproximativ jumatate fata de 2008”, arata Eugenia Harja, directorul DJS Bacau. Din pespectiva IPI, judetul Bacau se situeaza pe penultimul loc din Regiunea de Nord-Est, pe ultimul fiind judetul Iasi, care a cunoscut cea mai mare scadere: -11,2 la suta.

                    Constructiile au scazut la jumatate!

                    Ponderea cea mai mare o are industria prelucratoare, prin urmare a avut si cea mai mare influenta in scaderea IPI: 4,4 la suta. Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda a crescut în cele 8 luni cu 13,9 la suta, dupa ce in 2009 scazuse dramatic fata de 2008: mai exact, cu 45,3 la suta. “Judetul Bacau este singurul din regiune care inregistreaza o dinamica negativa”, a declarat Eugenia Harja, directorul DJS Bacau. Nu doar productia a scazut, ci si investitiile, mai mici, ca valoare, cu 34,7 la suta fata de aceeasi perioada a lui 2009. Constructiile, care ocupa 46,6 la suta din totalul investitiilor, au scazut cu 42,3 la suta, adica aproape la jumatate. Peste 62 la suta din volumul total al lucrarilor sunt reparatii sau renovari, doar 26,6 la suta fiind constructii noi. Locuintele terminate in judetul Bacau reprezinta 33 la suta din ce s-a construit in Suceava, a carui populatie e cu 2 la suta mai mica decât a Bacaului, si 78 la suta din ce s-a construit in Neamt, care are cu 21 la suta mai putini locuitori decât Bacaul.

                    La salarii si somaj, pe locul II

                    La turism, nu are rost sa ne mai comparam cu Suceava si Neamt, caci niciodata nu am fost interesanti. La exporturi nu am scazut ca volum, in primele 6 luni, dar avem cea mai mica crestere, fiind pe locul III, dupa Iasi si Neamt. Volumul importurilor a crescut cu 14,3 la suta, fiind pe locul II in regiune. Cu alte cuvinte, nu prea vindem, dar cumparam. Suntem fruntasi la cresteri salariale, ocupând locul 25 pe tara, in august, cu un salariu mediu net lunar de 1147 lei, iar pe Moldova, suntem pe locul II, dupa Iasi. Si la somaj suntem tot dupa Iasi, cu 23.000 de persoane, in august, Bacaul având 20.200. Cei mai putin someri ii are judetul Botosani: 9.200. Suma totala achitata de AJOFM somerilor a crescut cu 30 la suta fata de anul trecut. Directorul AJOFM sustine ca “numarul locurilor de munca a crescut cu 11.000” si este optimist in privinta evolutiei ratei somajului. E limpede, insa, ca suntem in declin. Daca in trecut ne bateam cu municipiul Iasi pentru titlul de “capitala economica” a Moldovei, iata ca in ultimii doi ani am fost intrecuti de Piatra Neamt si Suceava. Concuram, in continuare, cu Iasii si judetul Iasi, insa pentru ultimul loc al Regiunii de Nord-Est.

                    Silvia Patrascanu

                    „În viață ne trebuie măsură și echilibru”. Interviu cu prof. dr. Jean Ciuta

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    – Domnule profesor, vom începe acest interviu cu o reproducere de pe bandă, dacă sunteți de acord, cu o afirmație făcută de dumneavoastră, într-un alt interviu, în 2004, publicat tot în ziarul Deșteptarea. Sunteți de acord?

                    – Da, numai că aș vrea să vorbim mai puțin de politică. Eu am împlinit deja 80 de ani, mi-am dat demisia din PNL în 2004, despre care am vorbit atunci. Asta nu înseamnă că nu sunt la curent cu ceea ce se întâmplă în județ, în țară, în organizația liberală din Bacău, însă am devenit un observator critic. Ia să auzim.

                    „…După o experiență traumatizantă de 50 de ani, am procedat la reactivarea Partidului Național Liberal în Bacău, la începutul anului 1990, însă am spus-o și o spun și acum: societatea românească nu este pregătită pentru o pură politică liberală. Este nevoie, în primul rând, de o unitate națională, o unitate a poporului, de o politică social-democrată și apoi liberală. Liberalismul face carieră în Europa, după mulți ani de acumulări.

                    Eu fac deosebire între ceea ce se cheamă omul politic și politician. Din păcate, din nefericire, noi avem, aproape în toate formațiunile politice, mai mulți politicieni decât oameni politici. Omul politic este luptătorul pentru o idee, pentru o doctrină, pentru un program. Vă amintesc de Kogălniceanu, de Cuza, de Brătieni.”

                    – Vă mai mențineți și acum, în 2010, aceste afirmații?

                    – Le mențin și le întăresc. Îmi pare rău să spun, dar liberalii, conducerea de la nivel central, conducerile de la nivel local nu sunt în stare să facă un program coerent, care să scoată țara din acest marasm, din criza în care ne aflăm. Au oameni, sunt persoane care pot construi, pot face proiecte pentru țară. Nu vreau să mai fac alte nominalizări, partidul știe mai bine pe ce fundament stă, însă se opresc doar la vorbe.

                    O să spună lumea că Jean Ciută a fost atâția ani în partid și acum ne critică. Dar eu cred că o critică serioasă, argumentată, poate aduce idei noi, idei novatoare. Mulți dintre cei care fac parte din PNL au impresia că nu mai au nimic de învățat; poartă steagul, emblema și sunt liberali.

                    Cu voia dumneavoastră, am să vă redau o discuție din Parlamentul interbelic între marele istoric Nicolae Iorga și Ionel Brătianu. Pentru băcăuani, Ionel Brătianu era inginer; el a făcut, printre altele, calea ferată de la Bacău la Piatra-Neamț. La o discuție aprinsă pe un proiect de lege, Iorga, un savant de talie universală, nu prea suferea să fie contrazis și i-a spus lui Brătianu că nu are ce învăța de la el, un inginer.

                    Calm, Ionel Brătianu i-a replicat:

                    „Domnule profesor, eu am de învățat de la oamenii pe care îi cunosc, chiar și de la un copil, de la un bătrân. Eu am făcut România Mare, domnule profesor, dumneavoastră ați condus țara câteva luni. Știți ce aveți de învățat de la mine? Echilibrul, măsura, domnule profesor, pe care dumneavoastră le pierdeți în iureșul politic.”

                    Măsura și echilibrul, domnule Băltătescu, nu trebuie să ne părăsească în politică, în economie, în viață. Politica nu se face în cer, se face aici, printre oameni, indiferent dacă suntem liberali, democrați, țărăniști sau mai știu eu ce. Trăim în alt secol, în alte condiții istorice și economice.

                    Liberalismul înseamnă inițiativă, deschidere, curaj, libertate de acțiune, încurajarea inițiativei private, investiții, sprijinirea clasei mijlocii.

                    – Vă răscolesc amintirile, trecutul apropiat. Aveți carnetul de membru al PNL cu numărul 4. Ce s-a întâmplat în 2004, de ce v-ați dat demisia din partid?

                    – Eu am fost două legislaturi consilier județean din partea PNL. Nu știu dacă îmi manifestasem dorința de a mai candida, erau deja destui tineri în partid, cum era și normal, doreau să se afirme.

                    Am văzut însă că începuse să se lucreze cu alte „măsuri” și chiar mi s-a spus:

                    „Domnu’ profesor, domnu’ Ciută, dar dumneavoastră nu aveți bani. Uitați, au venit oameni care ar dori să candideze.”

                    „Dacă așa se pune problema, dacă au venit alții, eu mă retrag”, le-am spus. „Rămâneți cu ei.”

                    Și am plecat.

                    Însă în sufletul meu am rămas mereu liberal. Bunicul meu a fost primar liberal, tatăl meu a fost primar liberal, răs-bunicul meu a fost, la fel, primar liberal, iar un nepot de-al meu este primar în comuna mea.

                    Și au mai fost și altele, pe care nu le mai amintesc acum.

                    Era prea mult să mă învețe pe mine liberalismul oameni care nu știau nimic despre faptele liberalilor. Am considerat că este mai demn să mă retrag decât să asist la transformarea unei doctrine într-o simplă competiție de interese.

                    Pentru mine, liberalismul nu a însemnat niciodată funcții, avantaje sau beneficii personale. A fost o convingere moștenită din familie și întărită de experiența unei vieți întregi. De aceea, chiar dacă am părăsit partidul, nu am renunțat niciodată la valorile în care am crezut.

                    Am rămas atent la ceea ce se întâmplă în viața publică și în organizația liberală din Bacău, însă din postura unui observator. Uneori, privind din afară, vezi mai clar lucrurile decât atunci când ești implicat direct.

                    Au trecut ani de atunci, dar cred și astăzi că politica trebuie făcută cu respect față de oameni, cu onoare și cu credință într-un set de principii. În momentul în care acestea dispar, rămân doar interesele, iar politica își pierde rostul.

                    – Din 2004, în organizația județeană liberală, în cea municipală, nu-i pace, nu-i liniște. Schimbări în conducere, demisii, trădări, excluderi, declarații belicoase, o incoerență în programe și obiective.

                    – Sunt la curent. Citesc zilnic presa, mă uit la televizor, stau de vorbă cu mulți oameni. I-am urmărit, însă, nu vă supărați, nu vreau să-i comentez. Nu-i bine ce se întâmplă.

                    Am să vă dau doar două exemple. M-au mai chemat, chiar după demisie, să le vorbesc despre liberalism și despre liberali. M-am dus de vreo două ori, însă i-am rugat și eu ceva și de acolo m-am supărat și mai tare.

                    Le-am spus că stau în casa lui Mircea Cancicov, liberal, ministru, om politic de vază al Bacăului, care are o statuie la intrarea în parcul ce îi poartă numele. De un an și jumătate îi rog să repare soclul. Au căzut niște plăci de marmură, altele abia mai stau. Nimic nu s-a întâmplat. Să nu mai spun că personajul a avut și ochelari, iar acum nu mai are nimic.

                    Le-am spus că m-am supărat foarte tare. Aveți primar liberal, viceprimari liberali, șefa de la Parcuri este liberală. Cum este posibil?

                    Nu, nu-i interesează. Este rușine. Rușine mare.

                    Ce le-am cerut? Să îngrijească un monument, un bust al unui om, al unui înaintaș. Nu vreau să fiu rău, însă mulți nici nu știu cine a fost Cancicov.

                    – Domnule profesor, de ce nu reușesc liberalii să treacă de 15 la sută în preferințele alegătorilor?

                    – Nu au o conducere competentă, nici la nivel local, nici la nivel central. Nu mă puneți să dau nume, că nu-i frumos din partea mea. Asta-i, spus verde în față.

                    Și încă un aspect: ce fel de prestanță, ce fel de încredere să mai aibă oamenii în ei dacă fug de la un partid la altul, revin, pleacă din nou? Sunt liberali din conducere care au trecut pe la cinci-șase partide. Știți dumneavoastră mai bine cine sunt.

                    Unii se vând prea ușor.

                    Eu cred, sunt convins, că dacă nu ești credincios unei doctrine, unui crez politic, te poți apuca de altceva. Traseism, cameleonism… păcat de oamenii care se duc la vot.

                    Am avut un elev la liceu patru ani și nu am putut să-i pun un șase la istorie. Nu învăța. Și acum este în Parlamentul României și discută Legea Educației!

                    Pentru mine, politica înseamnă consecvență. Înseamnă să rămâi fidel unor principii chiar și atunci când îți este greu. Dacă schimbi partidul după interes, după funcție sau după împrejurări, atunci nu mai vorbim despre doctrină, ci despre oportunism.

                    Iar oamenii văd aceste lucruri. Poate nu întotdeauna imediat, dar le văd. De aceea încrederea se câștigă greu și se pierde foarte ușor. Politicienii ar trebui să înțeleagă că respectul alegătorilor nu se obține prin declarații, ci prin caracter și prin fapte.

                    – Suntem în criză, în criză economică, de idei, financiară…

                    – Opriți-vă! Este o criză mentală, de mentalitate. Nu-i criza economică cea mai gravă, nu-i adevărat. Nu suntem noi, România, cu atâtea resurse, într-o criză economică. Este indusă.

                    Gândiți-vă. Și în perioada interbelică ne dorea Europa, Europa industrializată, să ne țină aproape. Nicolae Iorga s-a opus. „Europa nu ne dorește binele, dorește binele ei”, ar fi zis marele istoric și am impresia, să nu greșesc prea mult, că și acum se întâmplă la fel.

                    Am intrat în Europa. Mare bucurie! Polonia, Ungaria, Cehia și alte țări au știut să-și negocieze mai bine aderarea. Noi am acceptat tot, fără condiții.

                    Noi am adus Europei, lumii, mari servicii: în cultură, economie, diplomație, dar și în domeniul militar. Noi ne băteam cu turcii și Europa chefuia, dansa.

                    Noi ce facem acum? Pe cine am trimis la Bruxelles? Păi cum să fim respectați?

                    Mai întâi trebuie să ne respectăm pe noi înșine, să ne respectăm poporul, tradițiile și istoria. Votul se dă pe doctrină, pe program, pe om.

                    Ne trebuie tot 50 de ani ca să ne reabilităm mentalul, ca electorul român să fie ce a fost: un om onest, cinstit, muncitor, sănătos la minte.

                    În ultimii ani am observat că se vorbește foarte mult despre bani, investiții, fonduri, strategii economice și prea puțin despre caracter, educație și responsabilitate. O națiune nu poate progresa doar prin măsuri economice. La baza tuturor transformărilor trebuie să stea omul.

                    Dacă omul își pierde reperele morale, dacă nu mai are respect pentru muncă, pentru școală, pentru adevăr și pentru comunitate, atunci nici cele mai bune programe economice nu vor da rezultate.

                    România are resurse, are oameni inteligenți, are tradiții și are o istorie care ar trebui să-i dea încredere. Problema este că nu reușim întotdeauna să valorificăm aceste atuuri.

                    De aceea spun că principala noastră problemă este una de mentalitate. Schimbarea trebuie să înceapă cu fiecare dintre noi: cu felul în care ne raportăm la muncă, la responsabilități, la familie, la școală și la țară.

                    Numai atunci vom putea vorbi despre o adevărată însănătoșire a societății românești.

                    – Să trecem la un domeniu foarte drag dumneavoastră: învățământul. Ce se întâmplă, domnule profesor, în învățământul românesc de nu o mai scoatem la capăt? Avem câte o reformă pe an.

                    – Degringoladă, o degringoladă.

                    În perioada interbelică se făcea carte. În socialism s-a făcut carte; dacă dădeai primele zece pagini la o parte din câteva manuale, se învăța carte. Era disciplină, ordine, nu se făcea politică în școli.

                    Astăzi, din păcate, învățământul românesc pare să fie într-o permanentă stare de experiment. Se schimbă programe, se schimbă manuale, se schimbă regulamente, iar profesorii și elevii sunt nevoiți să se adapteze mereu unor noi reforme.

                    Școala are nevoie de stabilitate. Educația nu poate fi construită de la un an la altul, în funcție de schimbările politice sau de ambițiile unor miniștri care doresc să lase în urmă o reformă cu numele lor.

                    Eu cred că marile probleme ale învățământului nu țin numai de programe și manuale. Țin și de disciplină, de respectul față de profesor, de respectul față de carte și de muncă.

                    Când profesorul nu mai este o autoritate morală în comunitate, când elevul nu mai este încurajat să citească și să învețe, iar familia nu mai sprijină școala, apar inevitabil probleme.

                    Am fost profesor o viață întreagă și am văzut generații întregi de elevi. Pot spune că talent și inteligență au existat întotdeauna. Diferența o făceau seriozitatea, disciplina și dorința de a învăța.

                    Școala românească a dat oameni de valoare în toate domeniile. De aceea cred că soluția nu este să demolăm tot ce a existat înainte, ci să păstrăm ceea ce a fost bun și să adaptăm sistemul la vremurile noi.

                    Educația trebuie să formeze nu doar specialiști, ci și caractere. Fără această dimensiune morală, orice reformă riscă să rămână doar pe hârtie.

                    – În afară de politică, ce mai face profesorul Jean Ciută, la 80 de ani? Data trecută nu am avut timp să discutăm despre viață, despre hobby-uri.

                    – Mă plimb, fac piața, îngrijesc trandafirii, citesc și scriu. Nu pot să mă lipsesc de lectură. Acum s-au dezlipit oamenii de carte, de lectură și este păcat; niciodată nu mai poți recupera timpul pierdut.

                    Mai pierd timpul cu televizorul, discut cu prietenii, cu foștii colegi de partid care mai trăiesc. Am vrut să las moștenire nepoților și familiei mele câteva cărți. Le-am scris cu dragoste, cu aplecare pentru adevăr. Nu sunt capodopere, însă sunt pline de viață.

                    „Apicultura în Moldova medievală. Străveche îndeletnicire românească” – aproape zece ani am lucrat la ea și nu m-am referit numai la Moldova actuală, ci la Moldova Mare.

                    „Bahna-Neamț – străveche așezare de răzeși”, o carte scrisă în colaborare cu profesorul Ion Mitrea. Bahna, comuna mea natală, care înainte de război se numea Vasile Gheorghe Mortun, este locul unde m-am născut și am crescut. Acolo sunt rădăcinile mele și am vrut ca și copiii, și nepoții mei să cunoască istoria acestei așezări.

                    Să vă mai arăt una: „Din școli și cărți învățate și-napoi la lume date”. Prefața acestei cărți este semnată de un fost elev al meu, Gogu Iorga, director de școală, inspector și autor, la rândul său, de cărți.

                    „Reverberații memoriale sau Jurnalul vieții mele”, o carte autobiografică, după cum spune și titlul. Vorba lui Neculce: „Cine îi va da crezare, bine va fi, cine nu, tot bine va fi”.

                    „Deceniul liberal băcăuan 1990–2000” o consider o mică contribuție la istoria recentă a liberalismului din Bacău. Sunt lucruri care nu trebuie uitate.

                    Am lucrat și lucrez la o istorie a mortuneștilor, începând cu Vasile Gheorghe Mortun. Scriu articole la diferite publicații și sunt președinte de onoare al Societății de Istorie și Retrologie Agrară.

                    Dar, să nu uit, mulțumesc tuturor celor care m-au ajutat să public aceste cărți: fiicei mele din Italia, SIF Moldova, Editurii Diacon Coresi din București și tuturor celor care au crezut în aceste proiecte.

                    Pentru mine, scrisul a fost o datorie. Am simțit că experiențele, cercetările și amintirile unei vieți nu trebuie să se piardă. Fiecare carte a însemnat ani de documentare, de reflecție și de muncă.

                    Istoria nu este doar o succesiune de date și evenimente. Ea înseamnă oameni, comunități, tradiții și valori. Dacă generațiile viitoare vor găsi în aceste pagini măcar câteva răspunsuri despre trecutul lor, atunci munca mea nu a fost zadarnică.

                    Cartea rămâne, până la urmă, una dintre cele mai trainice forme prin care un om poate lăsa ceva în urma sa.

                    – Ce vă face familia? Sunteți un om împlinit, un bunic fericit.

                    – Da, soția are ceva probleme, însă mergem înainte. Am trei copii, trei fete.

                    Teodora este medic în Italia, la Roma. Are o fetiță în clasa a II-a. A muncit mult, a făcut din nou facultatea în Italia și și-a construit acolo o carieră frumoasă.

                    O altă fiică, Cristina, este profesoară de istorie la București.

                    A treia, Bristena, tot în București, lucrează la o societate comercială. A terminat Chimia, însă a părăsit învățământul. Are doi copii, o fetiță și un băiat.

                    Eu sunt un om norocos. Am o soție care m-a iubit și m-a ajutat în viață, pentru care îi mulțumesc. Copiii se mândresc cu mine. Am mulțumit și mulțumesc mereu părinților care m-au crescut și Domnului că m-a ținut în viață până acum.

                    Sunt Cetățean de Onoare al Bacăului, mă bucur pentru fiecare zi, pentru fiecare clipă din viață. Și nu-i puțin.

                    Ca la școală: notele profesorului Jean Ciută

                    – Ca la școală, domnule profesor. Ce notă dați Parlamentului?

                    – 6,50, cu indulgență.

                    – Președintelui țării?

                    – Fac un comentariu. Nu este un om rău, însă nu a reușit să pună în aplicare ce și-a propus, ce ne-a promis. Nota 5,75.

                    – Organizației liberale din Bacău?

                    – Nu, nu mă puneți într-o situație dificilă. Să le dea nota băcăuanii. Nu-i mai bine?

                    – Consiliului Local? Primăriei?

                    – Le dați voi, presa, în fiecare zi câte o notă. Eu le dau, tot cu indulgență, nota 7.

                    La finalul unei vieți dedicate școlii, cercetării istorice și comunității băcăuane, profesorul Jean Ciută vorbea despre familie cu aceeași căldură cu care vorbea despre elevii săi, despre cărți sau despre locurile natale. Dincolo de istoricul, profesorul și omul politic cunoscut de generații întregi de băcăuani, rămâne imaginea unui om împăcat cu drumul său, recunoscător pentru cei apropiați și convins că adevărata moștenire a unui om se măsoară prin ceea ce lasă în urmă.

                    Interviu realizat de Gheorghe Băltătescu.

                    Halloween Party la Scoala „Octavian Voicu”

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      De la monstruleti, clowni, printese, tigancuse, vampiri, mumii, pâna la ursitoare, pirati, mirese sau cadâne. Toate aceste personaje au luat cu asalt sala de sport a Scolii cu Clasele I-VIII “Octavian Voicu” din Bacau unde s-a sarbatorit cu mare fast balul de Halloween. “Happy Halloween” a fost strigarea de inceput de petrecere, deschisa de directorul unitatii scolare, Adiana Vrabie. Elevii au purtat cele mai ingenioase costume pregatite cu migala, pâna la ultimul detaliu, de parinti, bunici sau frati mai mari. “Mi-a placut mie masca asta si asa am venit cu ea”, mi-a strigat de dupa o fata hidoasa de monstru Cosmin Rotariu, din clasa a V-a A. “Eu sunt vampir. Imi place sângele. Sora mea m-a ajutat sa-mi fac costumul. O sa caut mult sânge pe aici”, a marturisit si colegul lui de banca, Vladut Sava. “Eu sunt un super-combinat. Si vârcolac, si dracusor cu gheare. Nu prea stiu eu ce e Halloween-ul, dar imi place”, a fost si parerea lui Rares Iliescu, din clasa a IV-a A. Balul de Halloween a devenit deja o traditie în scoala. S-au înscris elevi din toate clasele, de la cei mici, pâna la cei de clasa a VII-a si a VIII-a. Activitatea, organizata de prof. Ionela Stan si prof. Rada Toma, a cuprins si o parada a costumelor, un concurs de bostani, concurs de desene si momente artistice. “Si anul trecut am pregatit un astfel de bal, care a placut foarte mult, asa ca o sa organizam in fiecare an un Halloween-Party. De altfel, copiii au primit inca de la inceput foarte bine aceasta sarbatoare si ne-au ajutat sa facem decoratiunile, sa decoram sala”, a precizat din mijlocul petrecerii Ionela Stan, profesor de limba engleza. Sala a fost ornata conform traditiei, cu bostani si stuf, crengi si panglici. In final, dupa toate momentele festive, au fost premiate cele mai frumoase costume.
                      Roxana Neagu

                      Iubeste-ma si danseaza!

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Doua spectacole inedite, doua reprezentatii sustinute, in premiera, de doua tinere artiste la Centrul de Cultura “George Apostu” din Bacau, joi seara. Ana Catalina Gubandru, coregraf si dansator independent, a absolvit Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica, sectia creatie coregrafica, prezinta spectacole la festivaluri si beneficiaza de rezidente si stagii in România, dar si in multe tari europene. LAMUR, un proiect finantat de Centrul National al Dansului si Centrul de Cultura “George Apostu” este un dans contemporan, care are ca principala tema dragostea, o piesa scurta, 15-20 de minute sau cât vor spectatorii, ei fiind parte a spectacolului. “Mi-am propus sa exploatez sonoritatea limbajului in dragoste, sonoritatea limbajului corpului, sa folosesc fragmente din textul autoarei Marguerite Duras, adaptate la contextul existent, sa construiesc un colaj de imagini specifice temei”, a spus Ana Gubandru celor prezenti. Partea finala a piesei a fost interzisa minorilor sub 16 ani, dar si fotografilor.
                      Bak to Zero, piesa demarata la Luxemburg, unde autoarea a beneficiat de o rezidenta timp de o luna, apartine unei tinere bacauance, Carmen Gianina Cotofana, absolventa a Universitatii de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L. Caragiale”, sectia coregrafie. Un proiect finantat de aceleasi institutii exprima prin dans, muzica si text “o investigare personala asupra unei noi identitati, ce doreste a fi un raspuns asupra intrebarii ce inseamna placerea, expresivitatea, autenticitatea, virtuozitatea corpului uman”, dupa cum scrie in caietul de sala. Artista duce o batalie teribila, complexa, indârjita, cum nu s-a mai vazut nicaieri, niciodata cu propriul corp, prefigurând imense posibilitati pentru a transmite un mesaj. A fost o generoasa invitatie pentru noi explorari a dansului contemporan, Centrul de Cultura “George Apostu” fiind promotorul neobosit al acestui gen de spectacole. (G.B.)

                      1...5.2425.2435.244...5.906Pagina 5.243 din 5.906

                      ULTIMELE ȘTIRI