A platit bani grei pentru a putea beneficia de curent electric. Asteapta de câteva luni, insa degeaba. Este vorba despre un barbat din comuna Traian, care nu a dorit nimic altceva decât sa-si faca o extindere de retea de 300 de metri. Pe banii lui. Craciunul il va gasi in bezna.

In plina iarna nu are curent electric. Dumitru Prisecaru, din satul Zapodia, comuna Traian, si-a dorit o casa. A muncit, a pus ban pe ban si a reusit sa o construiasca. Dar problemele au aparut una dupa alta. Cea mai dificila dintre ele este aceea ca nu are curent electric. Si asta in ciuda faptului ca au trecut câteva luni bune de când a incheiat contractul cu E.ON. Mai mult decât atât, barbatul spune ca a achitat integral suma calculata de catre reprezentantii societatii. Tocmai de aceea, nu poate ingelege ce se intâmpla. „Nici nu mai stiu unde sa ma duc si cu cine sa vorbesc. Tot ceea ce fac este o extindere de retea de 300 de metri. Pe banii mei, bineinteles. Am platit inca din luna iunie. Iar suma nu a fost deloc mica: 225 de milioane de lei vechi”, ne-a declarat Dumitru Prisecaru.

Folosit drept paravan

Reprezentantii E.ON spun insa ca racordarea la reteaua de distributie a unui nou obiectiv se realizeaza in conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public. Conform acestui regulament, pentru racordarea la reteaua de distributie a unei nou obiectiv, principale etape pe care beneficiarul trebuie sa le parcurga sunt: depunerea cererii de emitere a avizului de amplasament si a documentelor necesare in baza carora E.ON Moldova Distributie emite avizul de amplasament; depunerea cererii de emitere a avizului tehnic de racordare si a documentelor necesare, in baza carora E.ON Moldova Distributie emite avizul tehnic de racordare; depunerea cererii de racordare prin care utilizatorul solicita ca executia lucrarilor sa fie contractata de catre E.ON Moldova Distributie sau de catre utilizator, prin “incredintare directa” catre un furnizor de servicii atestat de ANRE etc.

E.ON se disculpa

„Când m-am dus si am obtinut avizele mi-au spus ca in luna august vom avea curent electric. De atunci si pâna acum aau trecut atâtea luni, iar situatia este in acelasi stadiu in care era la inceput“, a mai spus Prisecaru. E.ON Moldova se apara si spune ca responsabilitatea nu-i apartine. „Domnul Dumitru Prisecaru a optat ca executia lucrarilor de alimentare cu energie electrica a obiectivului sa fie contractata prin “incredintare directa” catre o societate autorizata selectata de catre dumnealui. In aceste conditii, societatea selectata de domnul Dumitru Prisecaru si-a asumat atât obtinerea avizelor si autorizatiilor necesare executiei lucrarilor, cât si finalizarea acestora pâna la o data stabilita prin contract”, a declarat Sorin Munteanu, purtator de cuvânt al E.ON Moldova.
Alexandra Zaharia

In CL Podu Turcului e “ca la nebuni”

Consilierii din Podu Turcului si-au ales, saptamâna trecuta, un nou viceprimar. Asta pentru ca edilul comunei, Gabriela Iacobescu, nu mai voia sau nu mai putea sa colaboreze cu viceprimarul Dumitru Rotaru. Au candidat Vasile Izvoranu, presedintele organizatiei PNL, si Cezar Forcos, presedinte interimar al PD-L, iar de câstigat a câstigat ultimul. Alesii sustin ca primarita nu a fost de acord cu rezultatul, prin urmare, dupa ce l-a facut ”in toate felurile” pe Rotaru si “s-a chinuit trei ani sa-l dea afara”, acum il vrea inapoi. “Noi, cei din PD-L, nu am fost de acord cu schimbarea viceprimarului, dar daca asa a decis majoritatea ne-am supus. Dupa aceea, doamna primar l-a invatat sa o atace in contenciosul administrativ, ajutat de un avocat”, afirma Cezar Forcos, cel care a fost ales viceprimar cu 8 voturi. Cetatenii care vin la “vice” gasesc, insa, biroul inchis. “Eu lucrez in sala de sedinte, arata Forcos. Gabriela Iacobescu nu a vrut sa-mi dea cheile biroului. Sustine ca nu m-a numit in functie. Deocamdata, pâna vine rezultatul contestatiei depuse de Rotaru, eu sunt viceprimar.” Democrat-liberalul Cezar Forcos arata ca situatia e hilara: exista un viceprimar ales, in persoana lui, si un viceprimar care a contestat alegerile. E vorba de Dumitru Rotaru, pe care am incercat sa-l contactam telefonic, insa nu a raspuns. “Trebuia sa-mi dea cheile, sa-mi dea telefon, sa-mi stabileasca atributiile, afirma Forcos. A facut o mie de hârtii la Prefectura ca Dumitru Rotaru nu e bun, iar acum il vrea inapoi. Nu e normal ce se intâmpla, râde lumea de noi!”

Nu le-a iesit pasienta!

Niciodata lucrurile nu au fost prea linistite in interiorul CL Podu Turcului, cu atât mai putin acum, când structura e asa de colorata: 3 consilieri de la PNL, 3 de la PSD, 2 de la PD-L, 2 de la PER, 1 – PNTCD, 1 – PNG, 1 – PC, 1 – PRM si un independent. E greu ca cei 15 alesi ai cetatenilor sa ajunga la o intelegere intre ei sau la o buna intelegere cu primarul. Gabriela Iacobescu a vrut sa-l schimbe pe Rotaru cu Izvoranu, ultimul, sprijinit de alianta PSD-PNL, dar pasienta n-a iesit, spun democrat-liberalii. Primarita sustine ca lucrurile stau cu totul altfel. “I-am spus secretarului sa-i dea cheia de la sala de sedinte. Cum sa-i dau cheia de la birou daca nu a fost numit? Nu-i legal. Dumitru Rotaru era in concediu de odihna si sedinta nu a fost statutara.” Prin urmare, a contestat rezultatul. Gabriela Iacobescu arata ca nu-i treaba ei sa decida viceprimarul, ci a consilierilor: “Se razboiesc intre ei pentru ca toti vor sa fie viceprimari si nu stiu de ce, ca bani nu mai sunt. Eu nu am drept de vot. Ei l-au ales si acum nu-l mai vor.” Edilul sustine ca si Petrica Mihaila, consilier judetean al PD-L Bacau, pune paie pe foc: “Vine pe aici, vrea sa puna pe X, vrea sa puna pe Y, trece peste primar! Eu nu sunt primarul peste care sa treci.” “Viceprimarul a fost ales de CL Podu Turcului, in mod legal. Eu, fiind in zona, am facut lobby pentru candidatul PD-L. Nu era firesc?” intreaba Petrica Mihaila, care considera ca atitudinea primarului fata de Cezar Forcos “e un abuz”. Acuzatiile vin din ambele tabere. Gabriela Iacobescu afirma ca in CL Podu Turcului “e ca la nebuni”, consilierii fiind invatati “sa faca aranjamente”, iar alesii, ca primarita vine cam rarut pe la birou. “Primarul nu trebuie sa stea toata ziua in primarie, trebuie sa mearga dupa proiecte si sa rezolve probleme”, declara dr. Iacobescu, suparata. Probabil ca rezultatul contestatiei va sosi peste vreo luna-doua. Deocamdata, comuna Podu Turcului are doi viceprimari, dar niciunul nu lucreaza: Cezar Forcos din cauza ca nu are atributii si “acces la documente”, iar Dumitru Rotaru din cauza ca nu mai este vice, dar a contestat alegerea lui Forcos, deci inca ar fi in functie, dar se afla in concediu de odihna.
Silvia Patrascanu

Dupa retrogradarea politica a FCM-ului, edilii pun la cale o noua aventura "sportiva"

Dupa ce a retrogradat politic FCM Bacau in Divizia C, risipind 40 de miliarde lei vechi din banii bacauanilor, municipalitatea intentioneaza sa se lanseze intr-o noua aventura "sportiva". Primaria vrea sa infiinteze un Club Sportiv Municipal, dupa un model deja existent in tara. Acesta ar urma sa inglobeze mai multe sectii: fotbal, handbal, box si volei. Viitorul "CSM" va fi prezidat de Gabriel Lupu, in prezent sef al Directiei Sport, Cultura si Sanatate din Primaria Bacau. In conducerea clubului se vor afla consilieri locali afiliati PNL si PSD.

Municipalitatea bacauana intentioneaza sa-si spele pacatele infiintând un nou club sportiv. Dupa retrogradarea politica a FCM Bacau in Divizia C, fapt ce a consumat 40 de miliarde lei vechi din bugetul local, edilii vor sa infiinteze, in primele luni ale anului viitor Clubul Sportiv Municipal (CSM) Bacau, dupa un model deja implementat in alte municipii din tara. Clubul urmeaza sa aiba mai multe sectii, insa va porni la drum cu o sectie de fotbal si una de handbal, urmând ca in perioada urmatoare sa se alature boxul si voleiul.

Gabi Lupu (PNL), presedinte

Presedintia CSM-ului va fi asigurata de Gabriel Lupu, consilier local din partea PC in mandatul trecut, in prezent sef al Directiei Sport, Cultura si Sanatate din cadrul Primariei Bacau. Lupu a confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca municipalitatea lucreaza intens la infiintarea unui nou club care ar urma sa fie activ incepând cu luna ianuarie 2011. "Se lucreaza la aceasta posibilitate de a crea un club nou. Discutiile si preocuparile sunt de actualitate. Scopul clubului ar fi asigurarea unui control mai transparent din partea Consiliului Local. O sa curpinda mai multe sau mai putine sectii, nu se stie deocamdata. Probabil ca din ianuarie va fi activ", a declarat Lupu. Potrivit unor surse apropiate Primariei, Consiliul Local ar urma sa aiba doi reprezentanti in structurile de conducere ale CSM Bacau: unul de la PSD, respectiv unul de la PNL.

Sursa de finantare: oboarele si bazarele

Aceleasi surse au dezvaluit pentru cotidianul Desteptarea ca prima sursa de finantare a CSM-ului vor fi… Bazarul Milcov si Oborul Serbanesti. Cele doua obiective au fost implicate intr-un scandal de proportii privind finantarea echipei Sport Club Bacau, controlata din umbra de afaceristul liberal Liviu Goian. In august, clubul lui Goian a primit in administrare pentru 5 ani cele doua târguri din Bacau, insa hotarârea de Consiliu Local care a stat la baza "combinatiei" a fost atacata de Prefectura in Contencios Administrativ, fapt ce a dus la suspendarea ei. In pofida faptului ca HCL 273 era suspendata, societatea Primariei – FCM Bacau SA, pe care functioneaza clubul lui Goian, a continuat sa perceapa si sa incaseze, in mod ilegal, taxe de la comerciantii din Obor si Bazar. Un control conjugat al Politiei si Garzii Financiare a relevat ca firma Primariei a incasat 1,4 miliarde lei vechi in mod ilegal. Garda Financiara a confiscat suma din contul firmei, iar banii au ajuns in bugetul de stat.

"Deocamdata sunt vorbe"

Relu Auras, coordonatorul sectiei box din cadrul Sport Club Municipal (SCM) Bacau, este unul dintre numele sonore care se afla in carti pentru a face trecerea catre CSM-ul Primariei. Auras a impartit in ultima perioada un diferend de proportii cu Doina Melinte, fosta sefa a SCM-ului, ajunsa presedinte a Autoritatii Nationale pentru Sport si Tineret (ANST), si pare tentat sa paraseasca barca SCM – la pachet cu toata sectia pe care o coordoneaza. Auras a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca nu a oficializat ruptura de SCM. "Nu e nimic oficial. Deocamdata sunt doar vorbe, sunt discutii, dar nu e nimic oficial. Noi vrem mai multi bani, cautam sponsorizari pentru ca stam prost cu banii. Incercam si in stânga si in dreapta pentru a obtine o sponsorizare, o finantare", a spus antrenorul.

"Fara certificatul de identitate sportiva nu pot participa la nicio competitie"

Doina Melinte, presedintele ANST, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca viitorul club al municipalitatii trebuie sa obtina certificarea identitatii sportive pentru a evolua in competitii oficiale. Melinte s-a aratat surprinsa de initiativa infiintarii unui club sportiv municipal in Bacau. "Ei trebuie sa obtina acest certificat de identitate sportiva de la noi. Noi eliberam astfel de certificate. Fara acest certificat de identitate sportiva nu pot participa in competitiile oficiale", a explicat Doina Melinte.
Lucian Bogdanel

Medicii de familie vor cotiza in buzunarele municipalitatii

Cele 8 dispensare din municipiul Bacau vor trece din administrarea Consiliului Judetean in cea a Primariei, daca alesii locali vor vota un proiect de hotarâre in acest sens.

Opt dispensare din municipiul Bacau urmeaza a fi preluate de catre Primarie de la Consiliul Judetean, in baza unui protocol predare-primire semnat de cele doua institutii. Pe 22 noiembrie, consilierii judeteni au aprobat transmiterea catre Primaria Bacau a celor opt imobile, urmând ca in sedinta Consiliului Local de astazi, alesii municipali sa-si dea girul pentru preluare.
Viceprimarul Dragos Luchian a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca municipalitatea nu intentioneaza sa majoreze chiriile pe care medicii de familie le plateau Consiliului Judetean. Edilul s-a aratat multumit de faptul ca banii urmeaza sa intre in bugetul local. "Din câte stiu, in anii anteriori s-a facut o preluare gresita de catre CJ a respectivelor dispensare. Ele trebuiau sa fie preluate de municipalitate. Medicii vor aduce bani la bugetul local si in acest moment Primaria nu intentioneaza sa majoreze chiriile platite de acestia", a spus Luchian.
Potrivit proiectului de hotarâre supus dezbaterii, in cele opt dispensare isi desfasoara activitatea 68 de cabinete de medici de familie. Membrii comisiei de predare-primire urmeaza a fi stabiliti prin Dispozitie emisa de primarul Bacaului.

Medicii asteapta semnale din partea noului proprietar

Medicii de familie care isi desfasoara activitatea in cabinetele aflate in fostele dispensare de cartier din municipiul Bacau au incercat timp de 6 ani sa devina proprietarii cabinetelor. Legislatia s-a modificat de mai multe ori, iar când, in sfârsit, s-a aprobat vânzarea spatiilor catre medici, acestia au fost descurajati de evaluatori. “As fi vrut sa cumpar cabinetul, dar a fost evaluat la 50.000 de euro, ne-a declarat dr. Noemi Stoica, medic de familie intr-un cabinet de pe strada Bicaz. Era prea mult. Daca, dupa preluarea de catre CL Bacau, s-ar stabili un pret rezonabil, as fi interesata sa cumpar cabinetul.” Ca si alti colegi de-ai sai, dr. Stoica a investit in spatii, nu a asteptat sa devina proprietar. Si nu s-a limitat la igienizarea cabinetului. A schimbat tâmplaria, l-a izolat termic, a montat aparat de aer conditionat si a adaptat intreaga locatie la normele europene de functionare. Dr. Maria Miftode, al carei cabinet medical se gaseste in fostul dispensar de pe strada Pictor Andreescu, nu asteapta ca noul proprietar sa-i vânda spatiul. “Ni s-a promis sprijin din partea primariei. Am vrea sa vedem ce inseamna aceasta. Cumpararea spatiului nu ma tenteaza prea mult. Am fost descurajata de pretul stabilit de CJ, 300 de euro pe metrul patrat. Am chemat un evaluator care mi-a spus sa nu accept mai mult de 80-100 de euro.” Medicii asteapta cu nerabdare o intâlnire cu reprezentantii noului proprietar al spatiilor si sunt curiosi ce conditii le vor fi propuse.
Doina Mincu
Lucian Bogdanel

Gheorghe Falca, primarul Aradului, demonteaza „povestile nemuritoare” ale edilului bacauan

Romeo Stavarache este unul dintre cei 11 vicepresedinti ai CEMR. Forul european este prezidat de primarul Stuttgart-ului, Wolfgang Schuster. CEMR are doi co-presedinti si alti patru presedinti executivi. Din cei 11 vicepresedinti, doi sunt supleanti. Numirea lui Stavarache este politica si ea nu are legatura cu atragerea de fonduri europene, capitol la care municipiul Bacau sta foarte slab comparativ cu alte orase importante din tara.

Edilul Bacauan este unul dintre cei 11 vicepresedinti ai CEMR, desemnarea sa având loc chiar 6 decembrie, de Mos Nicolae. Stavarache face parte dintr-o structura politica de conducere a Consiliului, iar numirea sa a fost facuta pe criterii politice, ea neavând drept fundament presupusa absorbtie a fondurilor europene de catre municipiul Bacau. Biroul executiv al CEMR, alcatuit din 11 vicepresedinti din care doi sunt in afara biroului, este subordonat celor patru presedinti executivi ai organizatiei. Conducerea la vârf a Consiliului European al Municipalitatilor si Regiunilor este asigurata de doi co-presedinti, respectiv de presedintele Wolfgang Schuster, primarul orasului german Stuttgart.

Asociatia Municipiilor l-a trimis la Bruxelles

Unitatile administrativ-teritoriale din România sunt reprezentate in CEMR prin intermediul a patru asociatii si uniuni. Dintre acestea, cea mai puternica este Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din România (UNCJR). Celelalte trei sunt: Asociatia Municipiilor din România (AMR), a Oraselor, respectiv a Comunelor. In calitate de primar, Stavarache reprezinta municipiul Bacau in AMR. Din Asociatie mai fac parte alte 102 de municipii din toata tara. AMR este condusa de un Comitet Director format din 13 membri si 7 supleanti. Comitetul Director este prezidat de primarul Aradului, Gheorghe Falca (PDL). Edilul Bacaului este unul dintre cei 7 supleanti ai membrilor din Comitetul Director al AMR.

„Pozitia este a Asociatiei, nu are legatura cu absorbtia fondurilor europene”

Abordat de jurnalistii Desteptarii, Gheorghe Falca, presedintele AMR, a declarat ca numirea lui Stavarache in functia de vicepresedinte a CEMR nu are legatura cu absorbtia fondurilor europene de catre municipalitatea bacauana. Falca a dezvaluit ca, anterior, functia de vicepresedinte a fost detinuta de primarul municipiului Baia Mare, Cristian Anghel (PNL). Ea a devenit vacanta odata cu condamnarea lui Anghel la 2 ani si 6 luni de inchisoare pentru abuz in serviciu, petrecuta martie 2010. „E pozitia noastra si n-are nicio legatura cu atragerea de fonduri europene. Inainte a fost vicepresedinte al CEMR tot un liberal, primarul de Baia Mare. Functia s-a vacantat si am numit un alt liberal pentru ca asa e corect. Asociatia Municipiilor nu e un partid politic. Din partea PNL au fost doua dorinte: primarul de Deva si cel de Bacau. In cele din urma am primit de la PNL o hârtie prin care cel desemnat sa ocupe functia era primarul de Bacau. Repet, functia de vicepresedinte a CEMR apartine Asociatiei Municipiilor din România”, a declarat Falca. El a mai spus ca mandatul actualei echipe trimise de AMR la Bruxelles expira in maxim un an, dupa care urmeaza a fi nominalizati alti titulari pe functii.

Specializati pe infratiri

Potrivit paginii de prezentare, CEMR este o structura organizatorica ce dispune de un buget anual de 2,5 milioane de euro constituit – in cea mai mare parte – pe seama contributiilor facute de asociatiile nationale a unitatilor administrativ-teritoriale. Principala activitate a CERM o reprezinta promovarea infratirilor intre orasele componente ale Consiliului. In prezent, conform sitului internet al CERM, la nivelul Uniunii Europene functioneaza peste 30.000 de infratiri intre diferite localitati initiate si promovate sub egida Consiliului.

Ultima tentativa de infratire a Bacaului:
In ianuarie 2009, cu fructele mango din Filipine

Ultima tentativa de infratire a municipiului Bacau a vizat o localitate situata in afara Uniunii Europene. La jumatatea lunii ianuarie 2009, o consistenta delegatie de consilieri bacauani incerca marea cu degetul tocmai in Filipine, in intentia de a infrati Bacaul cu orasul Mandaue din provincia Cebu. Deplasarea alesilor s-a facut pe bani publici, 10.000 de euro fiind atunci cheltuiti pentru cumpararea biletelor de avion. La aproape doi ani de la semnarea unui asa-zis Memorandum de Infratire, prin care cele doua localitati isi exprimau intentia de a se… infrati. „Filipinezii trebuiau sa vina pe 20 noiembrie in Bacau. Ne-au cerut programul vizitei, dar aia-s mai comunisti decât am fost noi inainte. Au probleme cu vizele, nu li se dau vize. Ei au o dictatura cum n-ai intâlnit. Eu am vazut ce-i acolo. Un cult al personalitatii cum n-ai intâlnit. Era asa, ca pe vremea faraonilor”, a dezvaluit George Bogatu, consilier local din partea PSD.

Primarul are timp de politica, dar n-are timp de bacauani

Apetitul pentru deplasari si intâlniri politice al primarului Romeo Stavarache a cunoscut o veritabila explozie cu ocazia alegerilor prezidentiale din toamna lui 2009 când edilul bacauan a fost numit seful campaniei electorale a candidatului PNL la presedintie, Crin Antonescu. Stavarache a lipsit timp de mai multe luni din Primarie, sarcinile politice acaparându-i tot timpul. Din cauza repetatelor deplasari in interes politic, edilul a ajuns sa nu mai tina nici audiente. Potrivit unei Dispozitii de primar, iscalita chiar de Stavarache, edilul sef se obliga sa tina audiente in fiecare a treia miercuri din luna. In ultimele luni, prevederile din Dispozitie nu au fost respectate, primarul bacauan fiind ocupat cu vizite la sediul central al PNL, la Bucuresti, sau Bruxelles.
Lucian Bogdanel

Proiect pentru promovarea patrimoniului cultural

Scoala cu clasele I-VIII “Spiru Haret” Bacau este partenera intr-un amplu proiect intitulat “Creatie si inovatie in cultura, educatie si invatamânt”, in care sunt implicati activ Complexul Muzeal Judetean Neamt si Muzeul de Istorie Roman.

Proiect multicultural la Scoala “Spiru Haret” Bacau! In cadrul acestuia elevii au desfasurat activitati inedite in parteneriat cu Muzeul de Istorie Roman si Complexul Muzeal Neamt. “Proiectul are adresabilitate in primul rând clasele primare, I-VI, dar si clasele din gimnaziu. Este conceput pentru a dezvolta aria de cunoastere si intelegere a patrimoniului cultural la vârsta copilariei. In cadrul proiectului avem discutii libere despre obiectele din muzeele de istorie, simulam activitatea de restaurare prin jocuri de tip puzzle si avem ore de creatie prin care elevii vor evidentia rolul si munca restauratorilor prin diferite materiale pe diverse modele pe care le vom lasa la fiecare clasa”, a explicat doctor in chimie Otilia Mircea, muzeograf restaurator. Practic, elevii scolii s-au transformat, pe ateliere de lucru, in mici restauratori si, impreuna cu organizatorii, au intrat in tainele acestei meserii. Proiectul se deruleaza de un an, in mai multe unitati scolare din Bacau si Galati, atât din mediul rural, cât si din mediul urban. Deja s-a lucrat, la nivelul Bacaului, cu elevii din Colegiul National Pedagogic “Stefan cel Mare”, Scoala cu clasele I-VIII “G.M. Cancicov” si Grupul Scolar “Petru Rares“. “Finantarea proiectului este suportata de parinti, dar si de sponsorii cu care colaboram pe expozitiile pe care noi le organizam in muzee. De cealalta parte, suntem ajutati chiar si de catre muzee prin tot ceea ce inseamna expozitie, patrimoniu cultural si colectii muzeale, pentru a cunoaste mai bine si a aduce in rândurile celor mici zestrea pe care noi vrem sa o ducem mai departe”, a mai precizat muzeograful Otilia Mircea. Toate lucrarile realizate de copii, fie prin desene, fie prin restaurari pe hârtie din bucatti de carton, fie din seminte si chiar pasta de modelat, vor fi prezentate in expozitii in cadrul tuturor scolilor partenere. Activitatile vor continua si in alte unitati scolare. Sunt asteptati si alti colaboratori, mai ales pentru cea de a III-a editie a proiectului, care va fi demarat anul viitor, de “Ziua Internationala a Muzeelor”.
Roxana Neagu

Revolta infriguratilor

In blocul de garsoniere de pe strada Victor Babes, sute de locatari ingheata de frig. Peretii sunt uzi si mucegaiti, subsolul este plin de apa, iar locatarii nu stiu cui sa mai ceara ajutorul. Nici in anii trecuti nu au locuit ca in paradis, dar macar se incalzeau caloriferele. Acum, frigul i-a scos in strada si i-a determinat sa bata la poarta CET-ului.

Pe strada Victor Babes se afla unul dintre blocurile cele mai napastuite din oras. Conditiile de locuit sunt cumplite: mizerie, sobolani, inundatii, pene de electricitate si de apa, facturi enorme, iar acum, si frig. “Oamenii de aici nu mai rezista din cauza frigului si au amenintat ca intra in greva, ca merg la poarta CET-ului, ne-a declarat Emil Roscan, presedintele Asociatiei de proprietari 47. Noi banuim ca lipsa caldurii este din cauza lucrarilor care s-au facut in zona anul acesta. Se pare ca sunt niste legaturi gresite.” Timp de mai multe luni, in zona s-a lucrat la inlocuirea conductelor care fac legatura dintre punctul termic si blocuri. Ieri dimineata s-au strâns in fata blocului mai multi locatari decisi sa se deplaseze la CET. “Pâna la urma au mers vreo trei locatari, o delegatie care sa prezinte problemele blocului, ne-a declarat administratorul asociatiei, Viorica Gavrilut. Li s-a promis ca mâine (azi, n.r.) vor veni specialisti de la CET sa constate care este starea instalatiilor. Ciudat este ca anul trecut nu a fost nicio problema in furnizarea caldurii. Nu pot sa ma pronunt asupra felului in care s-a lucrat la conducte in vara, dar este cert ca oamenii nu mai au caldura acum.” Administratorul asociatiei mai spune ca locatarii care nu au datorii la intretinere sunt scandalizati de situatie. Desi au dârdâit in camere si in luna noiembrie, si in decembrie, au fost la un pas de a plati ce nu au consumat. “Am cerut mereu CET-ului sa mute gigacalorimetrul din subsolul insalubru, ca sa poata fi citit consumul, dar nu s-a facut nimic. Asa ca pentru noiembrie, desi locatarii nu au avut caldura, li s-a facturat consum. Cred ca s-a facut o medie pe punctul termic. A fost cât pe ce sa fie pusi la plata degeaba. Abia am convins CET-ul sa renunte la facturare.” Proprietarii din blocul de pe strada Victor Babes reproseaza administratiei locale ca isi aminteste de ei doar in campania electorala. Ei au asteptat in zadar ca promisiunea de reabilitare termica a blocului in care locuiesc sa se materializeze. Edilii i-au uitat, in timp ce alte imobile din cartier, aflate intr-o stare mai buna si locuite de persoane cu dare de mâna, au fost reabilitate pe cheltuiala bugetului local si a celui de stat.
Doina Mincu

Judetul Bacau nu a avut pâna in toamna asta o strategie de dezvoltare, motiv pentru care investitiile s-au facut haotic, nu intotdeauna in locul cel mai nimerit din perspectiva resurselor si a cererii de servicii. Asta afirmau alesii judetului, in frunte cu Dragos Benea, cel mai fervent sustinator al realizarii strategiei. Planul a fost intocmit de o firma de consultanta si platit de UE, asadar, ar trebui sa fim multumiti caci ni s-a dat, nu ni s-a luat. Acum, alta dandana: avem strategie dar nu avem bani. Cel putin asta a afirmat Dragos Benea la ultima sedinta a CJ, in care s-a votat forma finala a “Strategiei de dezvoltare a judetului Bacau”. El a descoperit ca in document apar “fel de fel de obiective care trebuie finantate de consiliile locale si Consiliul Judetean, fie din fonduri proprii, fie din fonduri europene, fie si, si.” Or resursele sunt impartite de Guvern. Iar Guvernul reprezinta un partid aflat la putere de sase ani, nu de o saptamâna-doua. “Traim o perioada in care totul se centralizeaza, sustine presedintele CJ. Eu nu vreau sa desfac prea mult aceasta problema, astept sa studiati cu totii Legea bugetului de stat si, daca gresesc cu ceva, va rog sa ma contraziceti.” Raspunderile sunt in spinarea autoritatilor locale, iar banii, la ministere, sugereaza social-democratul Dragos Benea. Dar suntem in plin proces de descentralizare, ceea ce inseamna ca si banii, si deciziile vor fi la indemâna primariilor. “Care descentralizare?”, intreaba Benea, foarte suparat din cauza Legii bugetului pentru 2011. “Cum vom putea noi, peste o luna-doua, vizavi de aplicarea acestei strategii, sa asiguram TVA-ul la fondurile europene?”, a intrebat presedintele CJ, prin “noi” intelegând cele 10 primarii care au câstigat finantare pe Masura 322 pentru retele de apa, asfaltari de drumuri, centre sociale etc. “La 2,5 milioane de euro, cât valoreaza un proiect pe 322, TVA-ul este de 25-26 miliarde de lei”, isi explica, presedintele CJ, iritarea. El arata ca nicio tara din Europa, cu exceptia Frantei si a României, nu incaseaza TVA pentru fondurile europene.

Primariile au “gauri”, nu “cash flow”

Guvernul e “hipercentralizat”, iar Legea bugetului, “rupta de realitate”, a acuzat Dragos Benea. Nu l-a contrazis nimeni, in afara de Nicu Sapca, care s-a referit doar la TVA, afirmând ca asa se procedeaza si in alte sectoare. “Intr-adevar, se plateste TVA la fondurile europene, dar TVA-ul respectiv se ramburseaza”, a explicat consilierul PD-L. El arata ca, platind TVA, aplicantul demonstreaza ca “a avut in spate, prin cererea de accesare a fondului, un cash flow asigurat prin fondul pentru IMM-uri, fondul de garantare pentru agricultura sau fondul de mediu.” Nu e cazul primariilor, care nu au in spate decât cel mult un parlamentar care se zbate sa prinda in lista de investitii un drum sau o biserica. “Cred ca si pomul de Craciun din colt stie ca TVA-ul se ramburseaza, s-a suparat presedintele CJ. Vorbiti cu primarii din mediul rural si vedeti ce probleme au!” Inainte de a primi finantarea, edilii trebuie sa plateasca taxa, adica sa aiba banii sau sa-i imprumute de la banci, ceea ce inseamna ca vor suporta o dobânda. “Cine plateste aceasta dobânda? Comunitatea!”, a spus Dragos Benea, apasat. Consilierii din PD-L, PNL si PSD-PC nu l-au contrazis pe presedintele CJ, prin urmare au fost de acord ca degeaba exista o strategie, daca nu sunt bani pentru dezvoltare. Cu toate astea, au votat in unanimitate proiectul. Urmeaza sa-i inrameze coperta si sa o agate in cui, pe holul CJ Bacau, alaturi de fotografia lui Julio Iglesias. Pâna trece criza si se da pe brazda Guvernul, datele si sfaturile din strategie nu vor mai fi actuale.
Silvia Patrascanu