marți, 30 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 4807

Fosta ziarista a Desteptarii, globe-trotter interesat de drama imigrantilor

    Buhuseanca Oana Barcan a fost ziarista la Desteptarea, o experienta care a marcat-o „profund, pozitiv”. A predat apoi limba si literatura româna la Colegiul National „Gh. Vranceanu”. „Rapita” de Capitala, prin casatorie, Oana Siclovan preda acum elevilor din Bucuresti. „Experienta acumulata la sectia Social a cotidianului Desteptarea mi-a alimentat o serie de întrebari legate de emigrarea românilor la începutul secolului XXI-lea. Acest fenomen social a fost obiectul studiului meu în cadrul ultimelor doua burse”, spune Oana. Accesând proiecte ale Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale, a devenit un veritabil globe-trotter. Proiecte diferite i-au condus pasii în Anglia (Bristol) Slovacia (Bratislava), Olanda (Amsterdam), Franta (Paris), dar si în alte zari. Dintre tintele acestor proiecte amintim: specificul educatiei copiilor proveniti din grupuri sociale dezavantajate; ajutorul acordat pentru adaptarea socio-culturala a strainilor; utilizarea mijloacelor audio si video, a internetului, în predarea limbilor straine si în transmiterea informatiilor catre elevi, parinti, alti profesori. Proiectele, derulate împreuna cu educatori din tarile gazda, dar si cu profesori spanioli, turci, belgieni, irlandezi, portughezi, letonieni, bulgari sau greci, au ajutat-o sa devina nu doar un cadru didactic mai bun, ci si un om care întelege altfel ceea ce se întâmpla în Lume. Discursul profesorului-jurnalist Oana siclovan este emotionant: „Nu cred ca exista vreun cititor care sa nu aiba o ruda, un vecin, o cunostinta plecata în strainatate, dupa Revolutie. Majoritatea se afla în Italia, dar sunt destui si-n Spania, Marea Britanie, Franta, Canada. Pentru un tel pecuniar sau nu, aceste persoane traiesc un soc socio-cultural, care, pâna la o oarecare adaptare, adesea, duce la depresie. Exista o prima faza a acestui fenomen: asa-zisa luna de miere, când, precum un turist, descoperi noul, esti fascinat de ce vezi. În curând, apare faza a doua, a crizei si ostilitatii. Iti cauti de lucru, îi cauti copilului o scoala sau o gradinita potrivita, un doctor pentru o afectiune de curând descoperita. Gasesti numai usi deschise? Stim bine ca nu. Simti cum se ridica o sprânceana de fiecare data când nu te exprimi corect sau cu accentul aferent limbii natiunii unde te afli. Devii frustrat când nu te faci înteles. Frustrari apar si atunci când accepti un loc de munca pentru care esti supracalificat… Ajungi si la faza a treia, tranzitia. În aceasta etapa, persoana ia o atitudine superioara fata de poporul gazda. În loc sa-l mai critice, exista tendinta de a face glume pe seama lui, sa priveasca putin mai detasat la greutatile ivite. Ultima etapa este ajustarea la obiceiurile tarii unde te-ai stabilit (pentru o vreme sau permanent). Comportamentul nu mai e napadit de anxietate, desi sentimentele de retinere mai apar în anumite contexte. Despre toate aceste faze am învatat, altii le-au experimentat. Dumnezeu stie câte familii sunt destramate, câte sinucideri în rândul copiilor ai caror parinti au plecat la munca în strainatate, câte depresii în rândul celor plecati pentru un alt trai si, deopotriva, pentru cei ramasi acasa!…”
    Ion Fercu

    Bric-Brac: Tot patitu-i priceput?

    Într-una din rubricile sale, în "Asterisc", din revista Familia, Gheorghe Grigurcu reproduce o zicere de-a lui Nichita Stanescu, absolut superba, slobozita, în felul sau unic, genial, drept consolare la plângerile câtorva confrati vizavi de comportamentul mitocanesc al unor demnitari comunisti: "Ei vor fi ministri toata viata, noi vom fi poeti toata moartea". Unii poetii din zilele noastre nu prea cocheteaza însa cu eternitatea. Ei vor sa fie publicati, cunoscuti aici si acum, si scot productie dupa productie, într-un adevarat iures. Vai de bietii critici literari, asaltati de autorii respectivi, care asteapta cronici, recenzii, evident, laudative. Pentru ca, altminteri, domniile lor, autorii, se supara, si asa ramân, suparati. Treaba lor, îmi spun, dar si mai bine ar fi daca s-ar supara pe ei însisi, daca ar avea un picut de spirit autocritic si ar întelege ca nu e deloc obligatoriu sa te apuci de scris, când esti mediocru sau submediocru, si n-ai de spus mare lucru. Versificatorii de duzina sunt si cei mai insistenti, trimitând spre redactii, cu o periodicitate demna de o cauza mai buna, noi si noi calupuri de „poezie”. Evident, indigesta. Asta în timp ce scriitorii cu adevarat buni sunt foarte exigenti cu ei însisi, selectând atent fragmente din creatia lor, grupajele care sa apara în reviste. Multi dintre ei au si calitatea modestiei, fata de veleitarii cu ifose. E de retinut, în acest sens, ceea ce a spus Ileana Malancioiu (foto – o poeta de prima marime si o constiinta, nu degeaba supranumita – Antigona a scrisului românesc) la Festivalul „Avangarda XXII” desfasurat la Bacau, în aceasta luna: „sa nu ne credem mai importanti decât suntem”. Se referea la scriitori, bineînteles.
    Desigur, ar putea ricana niste cârcotasi, jocul cu modestia le convine celor realizati. Pe când neîmplinitilor, frustratilor, celor nerecunoscuti drept valori, ce sa le ramâna de facut decât zgomot, tapaj? Categoria aceasta de pescuitori în ape tulburi, de invidiosi, de indivizi cu ranchiune nu intra niciodata în criza, dimpotriva, sunt extrem de vocali si activi.
    Apropo de criza, subiect de neocolit acum, gasesc undeva un lucru care-mi atrage imediat atentia: din ce este compus cuvântul criza în chineza. Aflu ca el se scrie prin doua litere, acestea desemnând doua realitati: pericol si oportunitate. Lucruri diferite? Nici vorba, pentru ca nu degeaba i s-a dus buhul întelepciunii chineze. Desi avem si noi vorba aceea cu tot raul spre bine, se pare ca nu prea tinem cont de ea si nu stim sa vedem lucrurile dialectic, în devenire. Normal ar fi ca, dintr-o încercare grea, sa iesim întariti, mai lucizi si mai responsabili. Ca tot patitu-i priceput, nu asa zice proverbul?
    Dupa cum se vede însa treaba, lumea nu mai învata nimic, uita repede si repeta aceleasi greseli.
    Carmen Mihalache

    O noua institutie de control pe sosele

      Luna noiembrie este ultima in care Autoritatea Rutiera Româna, Registrul Auto Român si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale ii mai pot trage pe dreapta pe transportatori. Atributiile de control vor fi preluate, de la inceputul lui decembrie, de o institutie noua. Este vorba despre Inspectoratul de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier (ISCTR), o institutie publica, cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii. Conform OG 26/2011, ISCTR va controla: conditiile de efectuare a transporturilor rutiere, a activitatilor conexe transportului rutier si a activitatii de pregatire a persoanelor in vederea obtinerii permisului de conducere; conditiile de siguranta a transporturilor rutiere si de protectie a mediului; starea tehnica a vehiculelor rutiere; masele si/sau dimensiunile maxime admise pe drumurile publice si masele totale maxime autorizate; tariful de utilizare si tariful de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania. Inspectorii ISCTR vor avea dreptul ca, la depistarea unor nereguli, sa imobilizeze vehiculele, sa ridice placutele de inmatriculare si chiar sa suspende dreptul de utilizare a vehiculului prin retinerea placutelor si a certificatului de inmatriculare. In plus, pot fi retinute o serie de documente, printre care licenta de transport, certificatul de transport in cont propriu, autorizatia speciala de transport, etc. Noua institutie se va organiza in 8 inspectorate teritoriale, fara personalitate juridica, conduse de câte un inspector sef. „Inca nu stim unde vor fi acestea, ne-a declarat Stefan Martin, sef al ARR Bacau. Ordonanta a aparut, dar nu si normele de aplicare. Le asteptam, fiindca trebuie sa ii disponibilizam pe inspectorii rutieri. Dintre ei vor fi selectati, pe baza de concurs, cei care vor lucra la noul inspectorat.” La ARR Bacau vor fi desfacute 6 contracte de munca, dar nu se stie inca numarul locurilor pe care vor concura inspectorii rutieri ramasi fara loc de munca. ISCTR va fi finantat din venituri proprii care se vor constitui prin virarea de catre ARR si RAR a unui procent din cuantumul tarifelor incasate echivalent cu media procentelor alocate de catre fiecare dintre cele doua structuri pentru activitatea de control in ultimii doi ani. Pe de alta parte, ARR mai trebuie sa vireze lunar un procent de 60% din cuantumul tarifelor incasate pentru serviciile specifice prestate, iar RAR, un procent de 30% din cuantumul tarifelor incasate pentru serviciile specifice prestate. Bazele de date ale celor trei institutii (ARR, RAR, CNADNR) vor fi corelate si interconectate, iar controalele vor putea fi programate unitar.
      Doina Mincu

      Romil Service Bacau, mobilitate non-stop

      Gratuit pâna pe 30 noiembrie 2011, Romil executa reglaj geometrie directie pentru orice marca si tip de autovehicul. La prima interventie în service, Romil ofera carduri de fidelizare pe care se acumuleaza puncte. Discount-uri consistente pentru posesorii de carduri Romil Mobility Club

      Începând cu luna octombrie, Romil Service Bacau executa lucrari de geometrie directie pentru orice marca si orice tip de autovehicule: camioane, utilitare, microbuze, autocare si autoturisme.
      Pentru a promova acest nou serviciu, pâna pe 30 noiembrie 2011, la înlocuirea oricarei piese din sistemul de rulare/directie al masinii intrata în service, Romil executa gratuit constatare si reglaj geometrie directie! Aceasta promotie, valabila pentru orice tip si marca de autovehicul, se adreseaza clientilor care realizeaza reparatii cu piese achizitionate doar prin Romil Service, cu sediul în Bacau, Calea Republicii nr. 179 (tel: 0234.584.931; fax: 0234.574.558).
      La prima interventie în service, clientii vor primi un card de fidelizare pe care vor acumula puncte ce pot fi folosite fie la plata urmatoarei facturi de service, fie la achizitionarea de piese si accesorii auto. De asemenea, în functie de anul de fabricatie al autovehiculului, pentru fiecare factura aferenta lucrarilor de mentenanta si reparatii efectuate la masina, posesorii cardurilor vor primi reduceri consistente.

      Servicii la un înalt standard

      Romil Service Bacau, firma din cadrul Romil Group, dealer autorizat Iveco Spa, Fiat, Alfa Romeo, Lancia, Fiat Professional, Jeep, SsangYong si Suzuki, este situat la iesirea din Bacau, pe soseaua europeana care duce spre Bucuresti. Service-ul Romil din Bacau ofera asistenta tuturor detinatorilor de camioane, autoutilitare, microbuze, autobuze, remorci si turisme. Cu o suprafata de 10.000 mp, din care 2.800 construiti, complexul bacauan din reteaua Romil are 12 posturi de lucru ce pot functiona simultan, statie de reglare directie, unitatea de Tinichigerie-Vopsitorie, cu un ultramodern cuptor de vopsire/uscare a autovehiculelor pâna la gama medie, laborator propriu de preparare vopseluri, magazie cu piese de schimb. Unitatea service acopera necesarul de întretinere si reparatii ale vehiculelor aflate atât în garantie, cât si post-garantie, asigurând totodata si posibilitatea repararii remorcilor si semiremorcilor rutiere.
      Pentru ca sezonul rece se apropie, poti afla de la Romil care sunt problemele masinii tale pentru a le rezolva în timp util. În service se executa reparatii mecanice (constatari, revizii curente, reparatii la motor, sisteme transmisie, sisteme suspensie si directie, sisteme de frînare) electrice (interventii sisteme electrice si electronice, diagnoze si programari sisteme electronice, reparatii sisteme încalzire independente: pe aer sau apa) si lucrari de tinichigerie (orice reparatii de caroserie, redresari, înlocuiri sasie, sudura în mediu protector, montaj parbrize) sau vopsitorie (cabina de vopsitorie, identificare nuante vopsea, stand preparare vopsele în incinta). Romil Bacau va ofera piese de schimb (amortizoare, acumulatoare, garnituri si accesorii, consumabile, elemente electrice si de frânare, transmisie-distributie), realizeaza schimburi de uleiuri, lichide si frâne (motor, transmisii, frâne, directie, aer, combustibil) si tractari auto.

      Liderii pensionarilor, invitati sa faca proiecte

        Pensionarii, daca sunt organizati in asociatii, pot obtine finantare de la Ministerul Muncii in 2012. Acestia trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. "Pe lânga personalitatea juridica, aceste organizatii trebuie sa fie acreditate ca furnizori de servicii sociale. Pâna acum organizatiile pensionarilor nu au solicitat subventii de la Ministerul Muncii", a transmis Elena Volcescu, sef serviciu in cadrul Prefecturii Bacau, in cadrul intâlnirii lunare a Comitetului de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice, care a avut loc ieri. Liderii pensionarilor au insa o problema. O parte dintre organizatii nu pot obtine personalitate juridica pentru ca nu au un sediu. "Primul lucru este sa obtineti un spatiu, ca sa capatati personalitate juridica" a explicat Cristina Ciobanu, director al Agentiei Judetene de Prestatii Sociale Bacau (AJPS). Sunt eligibile pentru a obtine finantare, la concurenta, centrele rezidentiale care primesc persoane aflate in diferite situatii de dificultate, administratorii cantinelor sociale care se ocupa de persoanele si familiile cu venituri mici, asociatiile de pensionari sau ale persoanelor cu handicap, la fel ca si centrele de zi in care sunt asistate toate categoriile defavorizate. "Am inceput o campanie la nivelul intregului judet pentru a convinge primarii ca fiecare comuna sa se acrediteze ca furnizor de prestatii sociale. Acolo unde nu au capacitatea de a intocmi documentatia ii ajutam cu informatii, dar si ei trebuie sa aiba personal specializat si un spatiu in care sa isi desfasoare activitatea", a mai spus directorul AJPS Bacau. "Pe noi ne intereseaza aceste sume mai ales ca nu suntem finantati de nimeni. Ceea ce ni se ofera prin Consiliul National este putin. In acest an s-a acordat pentru toata tara suma de 96.000 de lei. Foarte putin. La nivelul tarii, in raport cu numarul de pensionari, nevoia de a sprijini aceasta categorie este mult mai mare", a explicat Eugen Negrea, presedintele Consiliului Judetean al Persoanelor Vârstnice Bacau. "Banii i-am directiona in primul rând spre cei care au nevoie, bolnavi, cei cu pensii minime, spre batrânii care nu mai au pe nimeni si cei care ar putea sa miste, sa faca ceva pentru altii". Desi in judetul Bacau, in evidentele Casei Judetene de Pensii, se afla peste 165.000 de pensionari, organizatiile in care sunt membri nu i-au ajutat prea mult. In 2010, o finantare substantiala au obtinut alte fundatii care se ocupa de persoanele de vârsta a treia, nu aceste asociatii. Fundatia de Sprijin Comunitar a primit o alocare de 344.211 lei, Asociatia "Sfânta Fata a Domnului nostru Isus Cristos", Magura a primit 170.044 lei, iar Fundatia "Constantin Brâncoveanu" a obtinut 163.020 lei.
        Andreea Gavrila

        Tinuti la rece

          Conventia cu CET nu i-a scapat de frig

          Mai multe asociatii de proprietari din municipiul Bacau sunt in continuare pedepsite de CET pentru neplata facturilor la agentul termic. Locatarii sufera de frig si nu au apa calda. Cei indatorati la intretinere se plâng de greutati financiare, in timp ce vecinii lor cu plata la zi sunt indignati ca sufera fara a avea vreo vina. De la CET, vestile sunt proaste: caloriferele se vor incalzi doar daca vor creste incasarile de la asociatii.

          Bacauanii care locuiesc in partea de Nord a orasului si au locuintele racordate la CET stau mai mult pe afara in aceste zile. Ei spun ca le este mai cald decât in case, unde caloriferele sunt reci. CET i-a lasat si fara apa calda, asa ca nu se pot incalzi nici macar facând o baie. „De o luna nu avem apa calda, ne-a declarat Mihai Busuioc, un locatar de pe strada Calugareni. Acum nu ni se da nici caldura. Eu am contract direct cu CET-ul, platesc la zi energia termica, dar vad ca nu conteaza. Am fost la asociatia de proprietari, de unde mi s-a spus ca nu avem caldura fiindca trebuie sa vina cei de la CET sa verifice instalatiile. Acum, aproape de iarna? Toata vara ce-au facut?” Lui Emil Dobranis, un alt locatar din zona, i s-a explicat ca s-a sistat furnizarea apei calde si a caldurii din cauza datoriilor. „Care datorii? Eu nu am. Cum iau pensia, chiar a doua zi merg la asociatie si platesc totul. Nu ar trebui sa stam fara apa calda si caldura. Nu avem cum ne spala, iar nepotii ne viziteaza, dar nu stau prea mult la noi fiindca le este frig.” Emil Dobranis spune ca nu ar fi indurat acum frigul daca i s-ar fi permis sa se debranseze. „Am facut demersuri, dar ni s-a spus de la centrul de relatii cu publicul al CET ca nu ni se aproba. Atât. Nicio alta explicatie.”

          Vanele ramân inchise

          Foarte multi locatari din aceasta zona se afla in impas financiar si au acumulat restante la intretinere. „Si la mine in casa este frig, ne-a declarat Elena Pricopie. Stam cu paturi, cu plapuma pe noi. Este adevarat ca am datorii la intretinere. Mi-a murit sotul si am ramas singura cu doi copii. Am un salariu de 600 de lei. Cum sa ma impart?” Potrivit informatiilor de la CET Bacau, nu functioneaza punctele termice care deservesc asociatii de proprietari cu datorii de peste 1 milion de lei. In zona Nord, numai una dintre asociatii (cea cu numarul 112) are debit la CET de peste 400.000 lei. Furnizorul de agent termic este hotarât sa nu deschida vanele pâna când debitele nu se vor reduce. „La toate punctele termice care nu functioneaza in zona de nord motivul il reprezinta datoriile, nu problemele tehnice, ne-a declarat Elena Cirnu, purtator de cuvânt al CET Bacau. Sunt asociatii de proprietari care au debite foarte mari. Una dintre ele, de exemplu Asociatia 112, are datorii de peste 400.000 de lei.” Locatarii care nu au restante la intretinere si sufera degeaba de frig sunt decisi ca, la anul, sa faca toate demersurile pentru debransarea apartamentelor de la sistemul centralizat.
          Doina Mincu

          Produsele alimentare traditionale, la control

          Produsele alimentare traditionale comercializate de catre operatori economici din judet au reprezentat zilele trecute obiectul unui control riguros intreprins de Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor (CJPC). Au fost luati la bani marunti 15 agenti economici care produc si comercializeaza astfel de produse cu specific românesc. Din pacate, niciunul dintre ei nu respecta in totalitate normele legale privind conformitatea, modul de comercializare si de etichetare a produselor alimentare traditionale si a celor cu indicatie geografica ori cu denumirea de origine. La unele firme, anumite produse nu aveau pe eticheta marca, informatiile privind gramajul, denumirea producatorului si ingredientele utilizate la prepararea lor. La altele lipseau informatiile despre categoria ingredientelor folosite la fabricarea produsului traditional ori nu erau afisate la loc vizibil preturile. "In ce priveste legalitatea utilizarii termenului «traditional» sau «traditionale» si a indicatiilor geografice, unii operatori economici comercializau astfel de produse fara a avea inregistrare si atestatul de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ne-a spus Toader Fratila, comisarul sef al CJPC. Este vorba despre produse precum salamul italian «Maestro», pâine traditionala, zacusca de vinete, smântâna, iaurt, tocana de legume, cascaval, pastrama si altele." Fata de abaterile constatate, comisarii CJPC au dispus aplicarea a 12 amenzi, in valoare totala de 12.000 lei si patru avertismente. Unul dintre operatorii economici verificati a "incasat" si avertisment, si amenda. Pentru ca un produs sa fie atestat ca traditional, trebuie sa fie fabricat conform unui caiet de sarcini, sa fie verificat si aprobat de Ministerul Agriculturii. Caietul de sarcini va contine denumirea produsului, stabilita conform reglementarilor in domeniu, si descrierea metodei de producere sau de preparare, cu referire la traditionalitatea acestora, inclusiv a naturii si caracteristicilor materiei prime si a ingredientelor utilizate. Totodata, trebuie precizate elementele care sa prezinte evaluarea caracterului traditional al produsului, indicarea principalelor sale caracteristici fizice, chimice, microbiologice si/sau organoleptice, raportate la traditionalitate. Nu in ultimul rând vor trebui trecute cerintele minime si procedurile de verificare si control al traditionalitatii.
          Elena Tintaru

          2,5 milioane de lei – pretul platit pentru munca la negru

          Judetul Bacau ocupa locul al 9-lea la nivel national la capitolul masuri pentru combaterea muncii la negru. Raportul care arata rezultatele pe linie de munca fara forme legale a fost prezentat in cadrul ultimei sedinte a Comisiei de dialog social.

          Inspectorii de munca, in colaborare fortele de ordine si colegii de la Garda Financiara au urmarit in primele noua luni din acest an sa limiteze si sa inlature efectele negative ale muncii la negru. Potrivit statisticilor, activitatea lor a fost mai semnficiativa comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. "Daca in 2010, am controlat 2.065 de angajatori, in aceeasi perioada din acest an am controlat 2.343 de persoane. Din acestea, 302 au fost depistate ca foloseau angajati la negru, in crestere fata de anul trecut, când am inregistrat 209 cazuri. Si numarul persoanelor depistate ca lucrau fara a avea un contract de munca a crescut din 2010, de la 292 la 456. Iar aici vorbim doar despre cazurile gasite de noi", a declarat Dan Petrea, inspector sef adjunct ITM Bacau. Din totalul persoanelor depistate ca lucreaza fara forme legale, femeile, tinerii sub 15, respectiv 18 ani sunt la jumatate. Numai anul acesta, din 456 de cazuri, 219 erau din aceasta categorie considerata vulnerabila. Si cuantumul amenzilor aplicate a fost semnificativ: 2,5 milioane de lei pentru munca fara forme legale, din totalul de amenzi aplicate la acest capitol, in primele 9 luni din 2011, care s-a ridicat la aproape 2,9 milioane de lei. Pentru ca rezultatele pe acest segment sunt bune, inspectorii de munca vor incerca in sa se orienteze spre o alta forma de munca fara forme, adica munca la gri. "Acesta presupune ca angajatii au semnat un contract pe jumatate de norma, dar desfasoara activitate de 8 sau chiar mai multe ore. Depun eforturi si in acest sens si cred ca in ultimul trimestru vor inregistra rezultate pozitive", a mai spus reprezentantul ITM Bacau. Inspectoratul Teritorial de munca avea in evidenta la 1 octombrie un numar de 139.500 contracte individuale de munca active.
          Andreea Gavrila

          „Zilele medierii” in Bacau

            Vineri si sambata, mediatorii din Bacau, dar si alti colegi ai acestora din tara, participa la „Zilele Medierii”. Evenimentul urmareste promovarea si implementarea procedurii medierii în comunitatea bacauana si sunt invitati sa participe reprezentanti ai autoritatilor locale, ai institutiilor publice dar si cei implicati in actul de justitie. De asemenea, sunt asteptate si personalitati in domeniu din alte judete ale tarii si din Capitala. Prima actiune va avea loc astazi, intre orele 16.00 si 20.00, in sala mare de la Consiliul Judetean Bacau si este vorba despre o conferinta intitulata „Medierea de la teorie la practica”. Sâmbata, intre orele 10.00 si 14.00, cine vrea sa afle in ce consta medierea si când poate apela la serviciile unui mediator poate participa la intâlnirea cu specialistii de la Arena Mall. Evenimentul se va incheia, sâmbata seara, cu o masa rotunda si un schimb de experienta intre participanti. (Geta P.)

            Camera de Comert anunta cele mai bune firme

            Camera de Comert organizeaza vineri, de la ora 11, conferinta in care va anunta rezultatele "Topului firmelor din judetul Bacau 2010". Devenit o traditie, evenimentul a ajuns la editia a XVIII-a. In cadrul conferintei se va anunta modul de organizare a festivitatii, dar si metodologia utilizata pentru stabilirea clasamentului. (A.G.)

            Inspectoratul de Stat in Constructii se reorganizeaza

              Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a propus Executivului un proiect de ordonanta de urgenta care vizeaza comasarea inspectoratelor de stat in constructii in sapte directii regionale in constructii. Modificarea presupune o comasare prin absorbtie, pe structura regiunilor de dezvoltare. Procesul de reorganizare era anuntat inca din vara, la acel moment, conducerea ministerului apreciind ca aproximativ 125 de posturi ar putea disparea, majoritatea fiind sefi, secretare sau soferi. "Erau discutii mai vechi despre reorganizare, dar acum, efectiv, nu stiu nimic. Oricum, o restructurare este asteptata, dar nu stim pe cine vizeaza", a declarat Romulus Strugariu, directorul Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC) Bacau. Demersul ministerului are drept scop reducerea cheltuielilor cu 15 la suta, dar si a personalului, cu 18 la suta.
              „Actuala forma de organizare in teritoriu a Inspectoratului de Stat in Constructii, in inspectorate judetene in constructii este foarte incarcata, existând 41 de inspectorate judetene in constructii, cu organizare si aparate proprii de conducere, fara personalitate juridica”, se arata in nota de fundamentare a proiectului. ISC Bacau ar urma sa fie comasat in Directia Regionala in Constructii Nord-Est, care va mai cuprinde inspectoratele din Iasi, Botosani, Suceava, Vaslui si Neamt. Sediul va fi la Iasi. In toate orasele resedinte de judet vor continua insa sa functioneze compartimente de control si inspectie pentru calitatea lucrarilor in constructii. "Pentru cetateni nu se schimba nimic. Acestia vor continua sa faca sesizarile tot in Bacau", a apreciat Strugariu. ISC Bacau are in structura 17 angajati, inclusiv directorul.
              Andreea Gavrila

              Cutremur fara sfarsit pe Calea Barladului

                Mai multe familii care locuiesc pe Calea Bârladului trec zilnic prin clipe de spaima. Casele lor sunt zgâltâite ca de cutremur. In zona lor, soseaua este crapata si denivelata. Când trec masini mari pamântul de sub sosea trepideaza ca la un seism de intensitate medie.

                Bacauanii care locuiesc in imobilele situate pe un anumit tronson al Caii Bârladului traiesc de ani de zile cu teama in suflet. Zi si noapte casele de la numerele 61, 63, 63 A, 65 si cele de vizavi de acestea sunt zgâltâite din toate incheieturile, mai ales când pe sosea trec masini mari. Locatarii lor au permanent impresia ca vine cutremurul peste ei. In zona despre care vorbim soseaua este denivelata si fisurata. Când pe acolo ajunge un camion greu ai impresia ca iti fuge pamântul de sub picioare, ca se produce un seism puternic. Este de mirare ca dupa atâta vreme de când aceasta situatie dureaza, casele mai sunt inca in picioare. "Carosabilul este cu denivelari si goluri intre placi, sesizeaza J.B. Pe aceasta strada este un trafic intens, permanent trec masini grele. Tot timpul se produc trepidatii care se transmit si la terenul de sub case. Ne-au crapat peretii, chiar daca sunt din BCA. Am ajuns la disperare.” Oamenii spun ca aceasta situatie a aparut dupa ce s-a produs o avarie la una din conductele de sub pamânt. Problema a fost rezolvata la vremea respectiva, dar de atunci ei nu se mai simt in siguranta. “Cred ca aici este din cauza ca s-a spart conducta de canalizare cu mult timp in urma, este de parere un alt localnic. A curs apa si s-a tasat pamântul. “ Unii dintre cei din aceasta zona avanseaza si o solutie pentru ca sa nu mai fie atât de stresati de traficul intens de pe Calea Bârladului. Ei cer restrictionarea circulatiei dupa ora 21.00 si in weekend iar, in rest, pe timpul zilei, limitarea vitezei.
                Elena Tintaru

                Varstnicii se pregatesc de Anul European al Imbatranirii Active

                  Obiectivul general al Anului european al imbatrânirii active si al solidaritatii intre generatii este de a incuraja si sprijini eforturile statelor membre in promovarea imbatrânirii active. Totodata, se urmareste exploatarea potentialului segmentului de populatie care se apropie de vârsta de 60 de ani sau care a depasit acest prag. Autoritatile locale sau organizatiile care lucreaza pentru aceasta categorie sunt incurajate sa stabileasca un plan de actiuni prin care sa marcheze acest an. In acest sens, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau vine, deja, cu o serie de propuneri legislative, de tipul ocuparea fortei de munca, prin eliminarea obligativitatii de pensionare la 65 de ani, punerea la punct a unor tratamente pentru patologii mai putin cunoscute si cresterea investitiilor in tehnologii de prevenire in domeniul sanatatii astfel incât populatia sa ramâna activa timp indelungat. Alta propunere pentru municipalitate, de aceasta data, este de a se inscrie in reteaua globala OMS a oraselor adaptate pentru vârsta a treia. In ceea ce priveste propunerile pentru societatea civila, DGASPC incurajeaza promovarea voluntariatului in rândul persoanelor vârstnice.
                  Andreea Gavrila

                  Duminica trecem la ora de iarna

                    Duminica dimineata, 30 octombrie, ora 4 va deveni ora 3. Trecem asadar la ora de iarna. Reprezentantii CFR anunta ca mersul trenurilor in vigoare pâna la acea data nu se modifica. In schimb, toate trenurile care au ora de plecare din statiile de formare dupa 4, vor pleca cu ora Europei Orientale, iar cele care sunt in circulatie pâna la ora 4 vor stationa pâna la noua ora valabila.
                    Andreea G.

                    S-a stabilit calendarul examenului de bacalaureat

                      Ministerul Educatiei a stabilit calendarul examenului de bacalaureat din acest an scolar. Astfel, intre 28 si 30 mai 2012 are loc inscrierea candidatilor la prima sesiune de examen, pentru ca pe 11 iunie deja sa inceapa evaluarea competentelor lingvistice in limba româna (11-13 iunie), in limba materna (13-15 iunie), evaluarea competentelor digitale (18 – 22 iunie) si a celor lingvistice intr-o limba de circulatie internationala (25 – 27 iunie). Probele scrise incep pe 2 iulie (limba româna), continua cu proba obligatorie a profilului (4 iulie), apoi cu cea la alegere in functie de profil si specializare (6 iulie). Primele rezultate se vor afisa pe 8 iulie, iar cele finale, dupa rezolvarea contestatiilor, pe 13 iulie. Sesiunea a doua de bacalaureat va avea loc in perioada 20 august – 5 septembrie . La solicitarea comisiilor de bacalaureat judetene, Comisia Nationala de Bacalaureat poate aproba prelungirea perioadelor de sustinere a probelor de evaluare a competentelor digitale sau lingvistice.
                      Roxana Neagu

                      Accent: Domnul

                      În anii studentiei, teatrul la care mergeam cel mai des era BULANDRA. Erau acolo cele mai bune spectacole din Bucuresti, adevarate evenimente. În aceeasi cladire, la etaj, se afla si "Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale" si pentru toti studentii, spectacolele de la "Bulandra" constituiau cea mai buna, mai directa, palpabila scoala de teatru. Nu lipseau de la nicio reprezentatie si revedeau aceeasi montare de zeci de ori, seri la rând, pentru a "fura" meserie. Cel care dadea stralucire unica acelui teatru era Liviu Ciulei, caruia toti îi spuneau, simplu, Domnul. Ceea ce suna ca un fel de titlu regal, de majestate, într-un timp al tovarasilor. Pentru ca, sa fii, sa ramâi "Domn" în vremurile dictaturii comuniste, era semnul distinct al nobletei spirituale, sufletesti. Conducând Teatrul Bulandra, Domnul i-a imprimat un stil, creând o înalta scoala de arta scenica, un loc de referinta pentru istoria teatrului românesc. Dar, faptul ca era altfel construit, ca un aristocrat al spiritului, nu i-a fost iertat. A fost mereu hartuit de cenzura, desi adusese României atâta glorie, premiul de la Cannes pentru "Padurea spânzuratilor", dar si altele, la mari festivaluri de film. Spectacolele sale, invitate în strainatate, stârneau aplauze entuziaste pentru viziunea regizorala novatoare. Dar toate acestea nu au contat pentru cerberii vechiului regim, iar Liviu Ciulei a fost nevoi sa-si paraseasca tara. Si-a continuat în America activitatea de regizor si profesor de teatru, consolidându-si renumele. A confirmat astfel, din nefericire, o meteahna româneasca veche, aceea ca nu stim sa ne pretuim valorile. Despre Liviu Ciulei se pot spune o sumedenie de lucruri, cariera lui fiind una fabuloasa. Eu îmi amintesc minunatele spectacole: „Cum va place”, „Visul unei nopti de vara”, „Hamlet”, „Furtuna” de W. Shakespeare, „O scrisoare pierduta”, „Leonce si Lena”, „Play Strindberg” „Desteptarea primaverii”. O simpla cautare pe Google va poate furniza informatiile dorite. Puteti si sa ascultati pe Net câteva dintre interviurile pe care le-a acordat de câte ori a revenit în tara, dupa anii ’90, când a mai pus spectacole în scena, lucrând cu noua generatie de actori. Carora le-a lasat o impresie de neuitat. Pentru ca Liviu Ciulei raspândea un fel de magie si era unic si pentru modul în care stia sa iubeasca actorii, sa se apropie de ei, sa le descopere un potential nebanuit. Nu era genul de regizor care sa impuna, tipul dictatorial, dimpotriva, îi lasa liberi pe actori, astepta de la ei sa fie creativi, îi asculta, îi urmarea atent, sugerând ce voia prin indicatii date în soapta, cu infinita delicatete. Om de teatru total, actor, scenarist, regizor, scenograf, cineast de anvergura, Liviu Ciulei stia toate tainele acestor arte, carora le-a dedicat întreaga viata. Pe care si-a construit-o (ca un arhitect talentat ce era) sub semnul armoniei si al generozitatii. Ne va lipsi mult Liviu Ciulei, Domnul, un simbol al nobletei de spirit, calitatea atât de rara în stilistica vremurilor noastre.
                      Carmen Mihalache

                      Bun venit in „Livada Copilariei”!

                        Bacaul prinde radacini

                        Soare de toamna, cer senin, un vânt usor, cu alte cuvinte o zi splendida pentru a munci in aer liber. Miile de copii din judet care iesit, ieri, pe dealuri, ca sa planteze pomi, dând viata proiectului “Livada Copilariei”, au avut noroc. Alaturi de ei au fost dascalii lor, specialisti, edilii comunelor care au consimtit sa participe la acest program, consilieri judeteni si locali. Proiectul “Livada Copilariei” a fost lansat de Consiliul Judetean (CJ) Bacau si este realizat in parteneriat cu primariile si scolile din mediul rural. CJ a asigurat puietii, scolile – prin elevii lor – au plantat merii si vor avea grija de acestia pâna când vor ajunge la maturitate, iar primariile au pus la dispozitie terenul si vor face tratamentele necesare pentru ca pomii sa creasca sanatosi. Au acceptat sa-si asume aceste sarcini 44 de primari din toate partidele. Dragos Benea, autorul acestei idei, a fost prezent, ieri, la Colonesti, unde trei sute de elevi din patru scoli au venit sa-si planteze marul care le va purta numele si pe care il vor ingriji cel putin patru ani. Dealul din Colonesti arata, ieri, ca o floarea-soarelui asediata de albine. Sute de copii au forfotit bucurosi in jurul pomisorilor, cautând unelte, sfaturi sau cuvinte de laude. Dimineata, la intrarea in viitoarea livada, fiecare elev a primit o eticheta pe care era scris numele lui si pe care a legat-o de pomul sadit. Au gasit gropile deja sapate si au continuat munca: “Eu, acum, pun un pic de pamânt si mranita, pâna la jumatatea gropii, asez marul, apoi iar pun mranita, pamânt, indes bine si il ud”, mi-a explicat Ionut Stoina, 12 ani. Pustiul a marturisit, apoi, ca are livada si acasa, prin urmare se pricepe la sadit. Si Alexandru Brebenel, care face parte dintr-o familie cu 14 copii, e bun prieten cu agricultura. A terminat foarte repede si parca ar mai fi plantat vreo doi meri. “Asa cum il cunosc pe primar, nu-mi fac griji pentru livada din Colonesti, a marturist Dragos Benea, presedintele CJ. Vom vedea ce se va intâmpla in alte comune. Eu mi-as dori sa continuam actiunea si in anii viitori.” Proiectul “Livada Copilariei” are doua obiective: cresterea responsabilitatii copiilor din mediul rural cu privire la protejarea mediului inconjurator si refacerea plantatiilor de pomi fructiferi. Edilul Valentin Mârzac, un om care iubeste pamântul si tot ce creste pe el, e foarte multumit ca va avea, in Colonesti, un deal cu meri: “Pe mosia boieresca, prin anii ’60, CAP-ul a plantat o livada. Acum e imbatrânita, taiata, distrusa. Nu s-a mai ocupat nimeni de inlocuirea pomilor bolnavi si uscati.” Locul ales de primar are 10.000 mp si e foarte potrivit, ca sol si ca expunere la soare, pentru tânara livada. “Ne-am gândit si unde vom depozita fructele: in beciul boierului Apostoleanu, care se gaseste peste drum, unde au fost grajdiurile si casa argatilor”, a mai precizat edilul. La inceput actiunii, toti elevii au semnat un angajament care le va aminti ca trebuie sa aiba grija de marul lor pâna iese pe rod. La sfârsit, fiecare copil a fost felicitat si a primit o diploma de participare. Si in alte comune s-a dat startul plantarii merilor. Cosa Maricica, vicepresedinte al CJ Bacau, a fost prezenta la nasterea livezii din Damienesti, Dumitru Braneanu, vicepresedinte al CJ Bacau, a plantat meri alaturi de copiii din Dofteana, iar Elena Mitrea, senator, a ajuns la Izvoru Berheciului. Plantarile vor continua o saptamâna, mai precis, pâna pe 3 noiembrie, cu sprijinul a 19.000 de scolari. Gratie acestui program, judetul Bacau va avea 112 livezi tinere, care se vor intinde pe 25 de hectare.
                        Silvia Patrascanu

                        Oamenii strazii vor trece iarna tot in containere

                          Proiectul Centrului de Cazare Temporara, gata abia anul viitor

                          O parte din oamenii strazii care ocupa, ca o regula, camera de urgenta a spitalului in special in noptile in care temperaturile sunt cu mult sub 0, vor sta anul acesta tot in containerele Primariei. "Centrul de Cazare Temporara a Persoanelor fara Adapost", ar trebui sa fie gata anul viitor, cu o intârziere de cel putin trei ani de zile.

                          Consilierii locali au aprobat in sedinta din septembrie transferarea catre Serviciul Public de Asistenta Sociala (SPAS) Bacau a doua containere tip dormitor, in care sa fie cazate si in acest an, persoanele fara un acoperis deasupra capului. Doar 15 dintre ele vor avea un pat unde sa doarma.
                          "Aceste containere sunt pe Calea Moldovei, nr.96-98, si au fost folosite sub forma de imprumut si in anii trecuti. Sunt dotate cu instalatii, apa curenta, paturi. Sunt conditii decente de strabatut iarna pentru persoanele care apeleaza la noi si care sunt indrumate sa ajunga acolo", a explicat viceprimarul Roxana Mironescu. Accesul persoanelor va fi permis pe timpul noptii, iar fumatul si consumul de bauturi alcoolice nu va permis in interiorul Centrului. Persoanele cazate vor primi in fiecare zi si o masa calda. Bucataria, sala de mese si grupul sanitar existente deja in Centrul de Protectie Civila vor fi puse si la dispozitia persoanelor cazate in containere.

                          O solutie de compromis

                          Oamenii strazii vor fi cazati tot in containere, pentru ca din 2008 incoace, consilierii locali nu au facut decât sa aprobe proiecte pentru viitorul Centru de Cazare Temporara a Persoanelor fara Adapost. De altfel, vorbire s-a facut despre acest proiect inca din campania electorala din 2008, dar fara a se concretiza. Prima initiativa a venit in iulie 2009, dar a ramas in acelasi stadiu, pentru ca exact un an mai târziu, proiectul sa fie depus pentru obtinerea unei finantari nerambursabile prin Programul Operational Regional 2007-2013. Autoritatile locale au solicitat 1 milion de lei de la Uniunea Europeana, urmând ca din bugetul local sa fie pusa la bataie suma de 353 de mii de lei. Totul pentru un centru cu o capacitate de 20 de locuri, proiectat a se ridica pe strada Milcov 9E. Desi s-a dat acordul administrativ, abia undeva spre finele anului s-ar putea semna contractul de finantare. "Este cel mai avansat proiect. Semnarea contractului este de acum doar o formalitate, finantarea este asigurata, iar apoi vom demara procedurile de licitatie", a declarat viceprimarul Dragos Luchian.

                          Si alte puncte termice sunt pe lista

                          "Analizam posibilitatea ca o serie de PT-uri dezafectate care au fost transferate de la CET si care se gasesc in cartiere marginase, 2 sau 3, sa fie trecute pe planul de investitie si sa amenajam locuinte de interventie. Acestea ar putea fi folosite si pentru victimele unor inundatii, incendii. Sa fie la dispozitia municipalitatii", a mai spus viceprimarul Roxana Mironescu.
                          Andreea Gavrila

                          Centrul modern pentru oamenii strazii va oferi servicii nu doar de cazare si masa ci si asistenta medicala, consiliere psihologica, juridica, socio-profesionala. Aceste persoane ar urma sa fie reintegrate in familie sau in societate cu ajutor lucratorilor SPAS.

                          Patru tineri, pusi la pamant de etnobotanice

                            Magazinele de vise fac victime fara numar

                            O fata si trei baieti, din municipiul Bacau, au ajuns la Unitatea de Primiri Urgente (UPU) dupa ce au consumat etnobotanice. Adolescentii au fost luati din strada de echipajele de ambulanta si SMURD si transportati la spital. Un trecator i-a gasit lesinati si a sunat la 112. Acesta este al doilea caz de acest gen petrecut in ultima saptamâna.

                            Agitatie mare, miercuri seara, in centrul orasului. Mai multi tineri au cazut ca secerati pe strada Mihai Viteazu, dupa ce au fumat dintr-o tigara cumparata de la un magazin de vise. Un trecator a sunat imediat la 112, iar la fata locului au ajuns trei masini de Salvare si o ambulanta SMURD care i-au dus de urgenta la Spitalul Judetean din Bacau. Doua dintre victime au fost ulterior transferate la Spitalul de Copii, dupa ce s-a stablit ca nu aveau 18 ani impliniti. O fata de 20 de ani a avut nevoie de investigatii suplimentare dupa ce in cadere s-a lovit la cap. Dimineata, toti au fost indrumati sa stea de vorba si cu un medic psihiatru. „Echipajele de Ambulanta au adus in UPU doi tineri, cu vârste de 19 si 20 de ani, amândoi cu intoxicatie voluntara cu substante halucinogene, declarativ. Tânara avea si un traumatism cranian cu o plaga parietala. Li s-au facut investigatiile de rigoare, radiografii, examene de specialitate, au fost supavegheati in UPU pâna dimineata si apoi dirijati catre Psihiatrie. Ce-am inteles de la medicul de garda este ca au avut o tigara pe care au impartit-o de la unul la altul”, a declarat dr. Elena Bilbor, medic sef UPU Bacau.

                            Minorii au ajuns la Pediatrie

                            Doi dintre pacientii care au consumat produse halucinogene au fost internati in sectia de Terapie Intensiva a Spitalului de Pediatrie. Unul are 15 ani iar celalalt, 16 ani. "Erau in stare de somnolenta, se aflau in coma vigila. Cei doi adolescenti au fost diagnosticati cu intoxicatie cu substante etnobotanice si consum de alcool. Li s-a administrat imediat tratament intravenos. Din fericire, evolutia lor a fost buna, astfel ca astazi (ieri – n.n.), la amiaza, au fost externati. Dar, din pacate avem din ce in ce mai multe cazuri din acestea. Desi se spune ca a fost interzisa comercializarea etnobotanicelor, dupa cum se vede, realitatea este alta", ne-a declarat medicul Aurelia Taga, managerul Spitalului de Pediatrie. Cei doi adolescenti sunt elevi la un liceu din Bacau. Unul este din Sascut, iar celalalt din Vultureni. Azi dimineata parintii lor s-au prezentat la spital si au discutat cu managerul acestuia care le-a facut câteva recomandari medicale.

                            Vând fara probleme

                            In urma cu doar câteva zile, tot la urgentele spitalului judetean au mai ajuns trei tineri carora li s-a facut rau dupa ce au consumat etnobotanice. In municipiul Bacau mai sunt functionale cinci magazine care vând produse etnobotanice. Politistii locali spun ca sunt cu mâinile legate, atâta timp cât legea are scapari care le permit celor care detin astfel de afaceri sa ramâna pe piata. „Cei care-si deschid noi magazine solicita de la Primarie autorizatie pentru comercializarea de produse alimentare sau bunuri noi. De la inceputul acestui an, noi am efectuat 37 de actiuni pe aceasta linie, am aplicat 31 de sanctiuni contraventionale, in valoare de peste 236.000 de lei si s-au confiscat circa 650 de pliculete cu produse”, a declarat Florin Podoleanu, purtatorul de cuvânt al Politiei Locale Bacau. In acelasi timp, agentii au mai depistat si 25 de consumatori. Ultima actiune a avut loc in urma cu o saptamana.
                            Geta Panaite
                            Elena Tintaru

                            „O caricatura buna poate darama un guvern”

                            Interviu cu Victor Eugen Mihai (VEM), caricaturist

                            – Caricatura nu are nevoie de cuvinte, insa astazi iti propun sa vorbim despre caricatura. Ce este si la ce foloseste, ca sa pornim cu o intrebare comerciala?
                            – Astazi nu foloseste la nimic! Ca­ricatura este un mijloc de a atrage atentia, de a sanctiona oameni si institutii, colegi, politicieni, guverne, care depasesc limitele bunului simt, ale normalului. Functiile esentiale ale caricaturii sunt de a destinde, de a amuza si a atrage atentia, dar si de a echilibra estetica vizuala a oricarei pagini tiparite si, nu în ultima instanta, de a ilumina prin relevanta. O caricatura reusita poate avea o tinta directa si poate fi mai elocventa decât multe alte mijloace vizuale sau auditive complexe. Caricatura de calitate esentializeaza într-o singura forma vizuala ceea ce nu poate fi rostit de numeroase cuvinte sau discursuri întregi. Eu cred, eu mai sper, ca sa trecem la registrul grav, ca ne foloseste, isi are rostul si menirea ei in modul de exprimare, asa cum ne folosesc si cuvintele. De multe ori o linie poate spune mai mult decât 100 de cuvinte.
                            – Acelasi lucru se spune si despre o fotografie, o ilustratie buna, o ca­ricatura poate tine, uneori, loc de editorial.
                            – Caricatura de presa este o lucrare de o zi, este ca un editorial, dupa cum spuneti. Daca aduni caricaturile dintr-un an poti sa-ti dai seama cum a evoluat societatea, care au fost temele principale din diferite domenii. Este un stil grafic echivalent pamfletului scris, poate fi considerat un gen al artelor plastice care îsi traieste cu precadere existenta în paginile pu­blicatiilor. Caricatura ironizeaza în forme directe, simbolice sau metaforice, cu text ori fara cuvinte, aspecte si mentalitati sociale, persoane de notorietate sau indivizi oarecare. Caricatura amuza majoritatea, dar îi si irita pe altii. Tudor Vianu spunea ca este o istorie a timpului, o impostura demascata. Acest gen de caricatura poate fi valabila oricând, oriunde. Sunt teme care traverseaza timpul. Mai ales ca la noi prostiile se repeta.
                            – Daca tot vorbim de repetitie, cea mai veche caricatura, care dateaza de peste 7000 de ani, pastrata pe un papirus, reprezinta un cvartet format dintr-un leu care cânta la lira, un magar la harpa, crocodilul este solist la flaut, iar maimuta la fluier. Toate patru animalele interpreteaza o melodie compusa de un bou. Ideea pare valabila si astazi…
                            – Si va mai fi valabila inca 7000 de ani, cum spuneam prostiile se repeta si boul o sa faca, in continuare, cu mici exceptii, partiturile. Caricaturistul trebuie mereu sa prevada evenimentele, sa le simta, sa fie in mijlocul lor. Daca lucreaza intr-o redactie, este angajat, poate primi teme de la conducerea redactiei, este acolo de la construirea ziarului. Pe timpuri mai bune, ziarele aveau propriul caricatu­rist sau un colaborator permanent. Au trecut acele timpuri, iar daca ma intrebati pe mine este foarte rau ca un cotidian nu are un caricaturist, mesajul ar ajunge mult mai repede si mai direct la cititor. Caricatura de presa este mult simplificata, nu este incarcata cu elemente picturale, cea de expozitie suplineste cuvintele prin partea artistica.
                            – Ce-i trebuie unui caricaturist in plus fata de un ziarist din presa scrisa? Si el are opinii, are spirit critic.
                            – Sa simta evenimentul, sa fie un bun observator, cu simtul umorului (fara umor mai bine te apuci de altceva), sa fie un bun desenator, nu excelent, bun, ceea ce presupune talent. Sunt caricaturisti care, aparent, nu exceleza in desen, luam ca exemplu pe Mihai Stanescu, care din trei linii, studiate in timp, acopera mesajul. Eu apreciez in primul rând ideea si apoi desenul. Caricatura inseamna idee. Cu o caricatura buna, cu o idee, poti omori un om, o personalitate, poti clatina un guvern.
                            – Este caricatura care iti stârneste râsul, mai ales la portrete si caricatura care-ti pune in miscare cutele fruntii.
                            – Ea este asa cum o simte autorul. La noi a dominat caricatura satirica, subversiva, cu mesaj ascuns, cum s-a intâmplat in perioada comunista. Acum s-a revenit la caricatura cu umor. Si globul daca ar fi sa-l impartim intre umor si satira, partea europeana este dominata de umor, cea asiatica este dominata de satira. Sunt zone mai libere, altele sunt inca sub diferite forme de dictatura.
                            – Când ai inceput sa desenezi, sa-ti dai seama ca ai disponibilitate spre acest gen de exprimare?
                            – Am inceput prin liceu, faceam parte dintr-un grup de umor, insa nu aveam cine stie ce voce si asta ma rodea, trebuia sa gasesc altceva. Imi notam ideile, iar acasa incercam sa le pun pe hârtie. Mai pastrez si acum unele incercari de atunci. In armata imi lipsea grupul de umor, ceea ce imi crea un disconfort, armata era armata, chiar daca subiecte erau cu prisosinta. Intr-o permisie, pe tren, mi-am luat revista Urzica. Am vazut acolo câteva caricaturi si m-am hotarât sa desenez cu idee. Pe 20 ianuarie 1988 am luat hotarârea definitiva, iar in opt luni am debutat in Urzica, doua luni au stat desenele mele la rând, erau acolo nume grele, cunoscute, era coada. Tot in acel an am avut o lucrare in expozitia de la Costinesti, una dintre putinele expozitii de caricatura organizate in acei ani. Urzica era maximum de afirmare, mai erau alma­- nahurile, antologiile. Atât.
                            – Mai tii minte desenul?
                            – Sigur, este greu sa povestesti o caricatura, insa am sa va spun: la spital, pe o masa de operatie, era un tip cu o sageata infipta in inima si Cupidon care boceste alaturi pe un scaun.
                            – Ai teme preferate?
                            – Socialul domina astazi caricatura de expozitie, iar politicul pe cea de presa. Depinde insa si de persoana, de mediul in care traieste. La noi este valabila asertiunea ca facem haz de necaz, facem bascalie din tot si din toate. Tot la noi se merge pe faptul ca românul s-a nascut orice, face de toate, se pricepe la toate, s-a nascut poet, caricaturist, acel Dorel il gasesti in orice domeniu si face numai prostii, unele gogonate, iar caricaturistul il sanctioneaza. Nu poti sa te pricepi la toate, insa este rau sa nu te pricepi la nimic. Nu poti sa legi o conducta de gaz cu una de apa. Uneori pe caricaturist il depasesc evenimentele, cum a fost exemplul de mai sus, sau cum s-a intâmplat la Constanta, când un mistret a iesit din mare si a intrat in Receptia unui hotel. Mi se pare chiar si peste puterea de imaginatie a unui caricaturist. Este criminal, poti sa te astepti la un rechin, la un delfin, dar nu la un mistret. Sunt subiecte?
                            – Spuneai cu o alta ocazie ca in Bacau sunt cei mai multi caricaturisti la 1000 de locuitori. Cum acoperi aceasta afirmatie?
                            – In Bacau au fost si sunt multi ca­ricaturisti, din generatii diferite. Toti foarte buni. Avem un Constantin Ciosu, cel mai bine cotat caricaturist român la ora actuala ca numar de premii, ca numar de participari la saloane nationale si internationale, ca inteligenta in caricatura. Are idee, idei. Este Vasile Craita Mândra, Costica Cucos, Constantin Chirila (Chic), VEM, dar si Constantin Pavel, de la Focsani, este bacauan, a jucat fotbal la Aripile, in Divizia B, a fost elevul lui Craita la Scoala Populara de Arte. Azi, este cel mai premiat român pe plan international, caricatu­rist pe care il apreciez foarte mult, ca si pe Craita Mândra, care m-au ajutat in cariera. Un model pentru mine este si Constantin Ciosu, dar nu numai pentru mine. Este model pentru toti.
                            – Cunosti fenomenul, vorbesti din interiorul lui, vin din urma tineri?
                            – Din pacate, nu. In scoli nu intereseaza decât ceea ce produce banul usor si repede, fara efort, fara timp normal de asteptare, de perfectionare, de cizelare. In scoli, chiar daca va surprinde, nu exista filon pentru nimic. Prin anii ’80, un cunoscator fin al fenomenului, Tudor Octavian, spunea despre noi, cei mai tineri caricaturisti, intr-un material de o pagina din România Libera, ca suntem o generatie fara lideri. Ca sa merg mai departe, astazi exista o generatie fara generatie. De caricaturisti.
                            – Esti cam dur.
                            – Nu sunt dur, sunt realist, in general caricaturistul este mai dur, pentru a scoate in evidenta anormalul. Au disparut modelele, motivatia, idealul. Modele avem, insa de fotbalisti, de pitipoance.
                            – Unde-i presa de umor?
                            – A disparut. Urzica a disparut, Moftul a disparut, Catavencu s-a inmuiat. Presa umoristica este in agonie, doar presa cotidiana mai gazduieste caricatura. Curios, nici pe net nu gasesti ceva. Ziarul DESTEPTAREA are meritul de a fi publicat aproape toti caricaturistii din Bacau. Pe rând, dar au incaput toti. Chiar daca nu au facut avere, au câstigat un banut, si-au vazut munca valorificata si opinia “vazuta”. Trebuie sa ai si noroc, peste tot iti trebuie si un dram de noroc, fiecare dintre noi, la timpul nostru am avut nevoie de cineva care sa ne deschida o usa, sa-ti gaseasca oportunitatea, astfel ca tusul tau, mai bine zis “tusa” ta, sa vada lumina tiparului, panoul unei expozitii. Lipsesc colocviile, expozitiile de anvergura, revistele de specialitate, sprijinul guvernamental pentru cultura. Se gasesc bani pentru tot felul de focuri de artificii, festivaluri de o calitate indoilenica, suse cu registru de activitate culturala. Eu as da banii pentru ceva de 10 bani, care sa coste 10 bani, decât sa dai rest o guma, o bombonica, as tipari o carticica de 10 bani, poate o citeste cineva, mai afla ce se intâmpla in lume, in loca­litatea ta, pe piata culturala, nu am 10 bani rest, va dau carticica asta. Ce ziceti?
                            – Am vorbit de caricatura, de caricaturisti, dar n-am vorbit aproape nimic de palmaresul tau, al artistului care semneaza VEM. Spre deosebire de alte interviuri, de data aceasta o sa aloc mai mult spatiu caricaturii, altfel ne-am indeparta de butada ca ea face cât 1000 de cuvinte.
                            – Eu am debutat la inceputul anului 1990 in presa, la televiziune, Am lucrat si la EURO TV, SATBA, apoi la Pur si Simplu, DESTEPTAREA. Mi-a placut, insa am ales alt drum. Cât priveste caricatura, am publicat in presa scrisa din Brasov, Iasi, Bacau si Bucuresti, am participat la multe saloane nationale si internationale. Lista de premii este importanta. Am avut o pauza si de aceea palmaresul nu este foarte bogat. Am luat doua premii internationale si iar am facut o pauza. Acum sper ca mi-am revenit. Nu stiu cât este de important, insa ma pot lauda cu 10 premii nationale, iar la “international” am opt premii, din care anul acesta trei. Nu stiu care este cel mai important, la vremea lor toate au fost importante, dar, fiind in 2011, am sa spun ca premiul din Coreea este cel mai insemnat pentru mine. Am fost reprezentat la Seul de ambasadorul României care, ulterior, mi-a inmânat premiul in tara. Un alt premiu, o Mentiune, in India, si o alta Mentiune la Salonul de la Bucuresti.
                            – Anul acesta te-ai suparat si ai declansat ofensiva pentru organizarea unui Salon International de Caricatura in Bacau. In ce stadiu se afla initiativa ta?
                            – Nu m-am suparat, insa am dorit sa reiau salonul din Bacau dupa 15 ani. Am repornit o treaba care s-a dovedit foarte buna si utila. Se gasesc greu bani pentru o asemenea intreprindere, mai ales ca nu se mai intorc pentru cel care ar fi dispus sa sponsorizeze. Intelegeti ce vreau sa spun. Salonul din Bacau revine in aceeasi formula de organizare ca acum 15 ani, respectiv Centrul International de Cultura “George Apostu”, eu si Constantin Pavel din Focsani. Vreti, nu vreti, eu consider ca Centrul condus de Geo Popa este un lacas de cultura in cel mai adevarat sens al cuvântului, iar directorul lui cel mai bun manager al unei institutii de cultura din Bacau. Poate voi fi sanctionat de unii, dar am si eu dreptul la opinie. Anul acesta participa caricaturisti din 20 de tari, pe masa juriului au fost peste 200 de lucrari semnate de autori foarte va­lorosi. Vor fi in expozitie 120 de lucrari, au fost nominalizati in vede­rea premierii 12 autori si vor fi premiati cinci. Marele Premiu – 1000 de euro, Premiul I – 400 de euro, Premiul Excelent – 300 de euro, iar juriul a suplimentat cu doua premii speciale, fata de regulamentul initial. Din pacate, participarea româneasca este sub asteptarile mele, chiar timida. Este un salon bun, dupa 15 ani de pauza, atât ca participare, dar si ca valoare a premiilor.
                            – Când are loc vernisajul? Când pot veni bacauanii sa vada creatiile, ideile, realizarile caricaturistilor?
                            – Pe 1 noiembrie, ora 17, la Centrul Cultural “George Apostu”, in sala de expozitii. Va invit, cum invit pe toti bacauanii sa vada un regal al caricaturistilor din Bacau, din tara si din lume.
                            – Eu iti urez succes si ne vedem la vernisaj. Vom râde sau vom plânge?
                            – In functie de starea fiecaruia. Putem plânge de ceea ce nu trebuie sa devenim si sa râdem de prostia omeneasca. Avem doi ochi.
                            Gheorghe Baltatescu