Conform datelor publicate luni, 26 martie, de Eurostat, jumatate dintre românii cu vârsta între 16 si 74 de ani nu au folosit niciodata un computer personal, procentaj care ne situeaza pe ultimul loc din Uniunea Europeana. Pe primele locuri se situeaza tari ca Suedia, unde doar pentru 4 la suta dintre locuitorii cu vârste cuprinse între 16-74 de ani calculatorul reprezinta o necunoscuta, sau Danemarca si Olanda, cu un procentaj de 6 la suta, ori Finlanda, cu 7 procente, si Marea Britanie – 9 la suta, se mai arata in comunicatul transmis de Eurostat. De mentionat ca media europeana este de 78 la suta, iar pe penultimul loc se situeaza Bulgaria, tara in care 45 la suta dintre locuitori n-au folosit niciodata calculatorul.
În rândul tinerilor, 81% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 si 24 de ani au folosit macar odata calculatorul, acesta fiind, de asemenea, cel mai mic procentaj din UE, fata de o medie de 96% la nivelul UE si, respectiv, procentaje maxime în mai multe tari, cum ar fi Suedia, Finlanda, Austria, Luxemburg, Marea Britanie si Olanda.
Datele, care au fost colectate la nivelul anului 2011, prezinta o situatie paradoxala, deoarece, România are zone cu “ultraviteze” la conexiunile de Internet, “programatori ultraperformatI” si “hackeri ultraspecializati”. (D.V.)

Un bolnav psihic i-a dat un pumn in fata unui agent al politiei locale, fara sa aiba un motiv anume. In urma loviturii agentul a ajuns la spital cu nasul spart, traumatism facial si cu o lucrare dentara rupta. Incidentul a avut loc in Piata Centrala, in sectorul de citrice. „Agresorul sufera de schizofrenie paranoida. Nu a fost niciodata sanctionat de noi, deci nu poate fi vorba de o razbunare. Trecea prin piata si l-a lovit. Putea sa fie altcineva in locul colegului nostru. Este dus la spital pentru ingrijiri medicale”, a spus Florin Podoleanu, purtatorul de cuvânt al Politiei Locale Bacau. Medicii i-au acordat primul ajutor si i-au recomandat sa faca mai multe investigatii. „Nu avem rezultatele finale. A ajuns in Unitatea de Primiri Urgente dupa ce a fost agresat”, a spus Mirela Romanet, purtatorul de cuvânt al Spitalului Judetean Bacau. Acesta este al doilea agent local batut in timpul serviciului. In urma cu doi ani, un altul a fost atacat de vânzatorii de tigari. Atunci, o comercianta si-a infipt unghiile in fata politistului. (Geta P.)

Cazul banilor sustrasi din arestul Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Bacau revine din nou in atentia opiniei publice. Incriminat de presa, dar si de colegii politisti, Dumitru Ghirvu, agent sef in cadrul Centrului de Retinere si Arest Preventiv, a livrat propria versiune a povestii. Ghirvu sustine ca, in urma cu mai bine de o luna, a luat bani din sumele aflate in custodia Politiei Bacau cu incuviintarea superiorului sau, Catalin Bolocan. Acesta era singura persoana care detinea cheile de la fisetul in care se aflau banii arestatilor preventiv. Pe 12 martie, Ghirvu a intrat in concediu, iar pe 23 martie conducerea IPJ a remis presei un comunicat prin care s-a delimitat de politist, acesta din urma aflat inca in concediu. Agentul sef a marturisit ca a aflat despre cazul sau de la fiul mai mare, care – la rândul sau – si-a vazut tatal aparând la stirile PRO TV. Ghirvu a declarat ca a apelat la banii aflati in custodia IPJ din cauza unor lipsuri materiale. Politistul sta cu chirie intr-un bloc situat la periferia Bacaului si a iesit din iarna cu datorii de peste 1800 de lei la intretinere.

Politistul Dumitru Ghirvu, acuzat ca a “fugit” cu banii inculpatilor din arestul IPJ Bacau, afirma ca niciunul dintre sefii sai nu i-a comunicat ca este urmarit penal. Ghirvu a declarat ca a luat suma de 1300 de euro cu incuviintarea sefului de Birou, Catalin Bolocan, superiorul sau. Acesta din urma, a precizat agentul sef incriminat, era singura persoana care detinea cheile de la fisetul in care se aflau banii arestatilor preventiv. Fisetul statea incuiat si sigilat, aflându-se in gestiunea lui Bolocan. Ghirvu sustine ca a luat din bani pentru a-si acoperi nevoi materiale apasatoare. Politistul locuieste in chirie, intr-un apartament situat la periferia Bacaului, impreuna cu sotia si doi copii minori, iar datoriile la intretinere depasesc suma de 1800 lei (18 milioane lei vechi). Agentul a declarat ca mai multi politisti luau bani din sumele aflate in custodia IPJ, dar ca acestea au fost tot timpul “puse la loc”.
“In februarie am luat ultima data. Eu am prins tipicul asta. E un fel de practica. Aveai nevoie de niste bani, mergeai la sefi, indiferent cine erau ei, si luai in functie de anumite necesitati. Ulterior, la salariu sau chiar in zilele urmatoare, puneai banii la loc. Eu nu aveam cheia de acolo (n.r. – de la fisetul cu bunuri valorice). Inainte de a lua banii i-am spus. Acel dulap era in permanenta inchis si eu nu-l puteam deschide. Nu am luat niciodata bani fara stiinta lui, uneori mi-a dat si el cu mâna lui. Gestiunea nu era a mea. Nu aveam cum sa iau bani decât cu acceptul lui Bolocan”, a afirmat politistul.
El a adaugat ca pe 20 martie a returnat o parte din suma luata (700 de euro) si ca sefii IPJ cu care s-a intâlnit nu i-au comunicat, la acel moment, ca ar fi probleme. Ghirvu a declarat ca superiorul sau ierarhic il astepta de mai mult timp la cotitura si ca el ar fi autorul din umbra al dosarului penal privind sustragerea banilor din arestul IPJ.
“Putea sa-mi interzica sa mai iau, sa-mi spuna sa ma opresc. Poate ca eu, sub presiunea datoriilor, am judecat gresit luând acei bani. Mie sefii nu mi-au spus nimic. Am aflat de la fiul meu de acest caz, care a vazut stirile Pro TV. Sunt inca in concediu, dar oricum ma batea gândul sa plec din sistem. Prea râde lumea de noi, ne scuipa-n strada si tu, ca politist, nu poti face nimic”, a opinat Ghirvu. Politistul a recunoscut ca a comis o greseala luând din banii arestatilor preventiv insa, a apreciat el, nu se considera un hot.
“De patru luni de zile tot incerc sa ma redresez financiar. M-am bazat pe niste bani, care n-au mai venit. Adunasem 450 de euro datorii la intretinere, chiriasul ma presa sa-i achit chiria. Eu imi asum o vina, dar nu sunt un hot. Eu sunt politist de cariera. Am 20 de ani de politie, meseria asta mi-a placut”, a conchis el. Politistul a dezvaluit ca unul dintre fiii sai a suferit 4 interventii chirurgicale, din care doua pe cord, la spitalul din Tg. Mures, si ca acestea au fost costisitoare. Pentru a plati operatiile si tratamentul, Ghirvu si-a vândut apartamentul.

Politistul de lânga Damaschin

Agentul sef a relatat si episodul aducerii interlopului Dinu Damaschin la Curtea de Apel, loc in care acesta si-a dat obstescul sfârsit. Politistul a declarat ca a sunat la salvare in momentul in care a sesizat ca Damaschin nu mai dadea niciun semn de viata. “Medicul n-a mai venit in acea dimineata sa-l consulte, sa ne spuna daca in starea in care era putea fi transportat. In calitate de agent sef, eu nu-l puteam lua din fata completului de judecata. Judecatorii puteau sa dispuna sa nu-l mai tinem la pronuntare daca i se facuse rau. Am sunat la salvare, dar deja facuse stopul cardiac”, si-a amintit politistul. Ghirvu e in politie din 1991 si, din 1995, a fost incadrat ca lucrator in cadrul arestului IPJ. Din 2001, politistul a coordonat activitatea arestului, iar din 2006 a fost promovat, oficial, ca sef al Centrului de Retinere si Arest Preventiv.

Bolocan (IPJ Bacau): “Avem purtator de cuvânt luati legatura cu el”

Contactat de jurnalistii Desteptarii, Catalin Bolocan a refuzat sa comenteze declaratiile lui Ghirvu. Bolocan a declarat ca nu are voie sa faca declaratii. “Domnia lui poate sa spuna orice. Nu am voie sa dau declaratii. Avem un purtator de cuvânt si va rog sa va adresati lui. Nu am ce sa comentez”, a afirmat seful de Birou.

Oprisan: “Nu trebuia sa ia acei bani”

Comisarul sef Vasile Oprisan, comandantul IPJ Bacau a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca Ghirvu s-a expus in momentul in care a luat din banii aflati in custodia institutiei. Cazul se afla in ancheta, Oprisan promitând ca va face mai multe declaratii dupa finalizarea investigatiilor.
“El poate sa spuna orice. Nu trebuia sa ia acei bani. Este si un dosar penal format. Acuma se face ancheta, nu va putem da toate datele. Va dati seama, el a si adus inapoi o parte din bani. Nu poate sa spuna ca nu i-ar fi luat”, a spus Oprisan.
Lucian Bogdanel

In timp ce unii dintre consumatorii din sistemul centralizat de furnizare a agentului termic scot lunar sume consistente din buzunar pentru caldura primita de la CET, altii nu platesc nimic toata iarna. Este vorba de peste 4.000 de familii care au beneficiat de caldura subventionata de la bugetul de stat si de la bugetul local. Tot ce au dat in schimb a fost o semnatura pe conventia directa cu CET-ul.

Muritorii de rând (a se citi „detinatorii de centrale termice individuale”) cu venituri mici primesc doar un ajutor de la bugetul de stat, constând in subventionarea partiala a caldurii, pe trepte de venit, in vreme ce clientii directi ai CET beneficiaza si de o pomana de la bugetul local. In luna noiembrie, a fost vorba despre 4308 beneficiari, pentru care bugetul de stat si cel local au platit catre CET 539.974 lei. In luna decembrie, numarul consumatorilor subventionati a crescut la 4726, iar suma, la 630.000 lei. In ianuarie s-a ajuns la 4785 de beneficiari ai ajutoarelor de caldura, pentru care suma s-a ridicat la 785.764 lei. In total, pentru 3 luni de iarna, caldura clientilor directi ai CET a fost subventionata cu 1.956.040 lei. Cea mai mare parte a ajutorului provine de la bugetul local. Pentru luna ianuarie, de exemplu, din aceasta sursa s-au platit 502.587 lei din cei 785.764 lei. Pentru luna februarie, CET nu a furnizat inca informatiile, dar cheltuiala bugetara va fi, cu siguranta mai mare, in conditiile in care si productia a crescut din cauza diferentelor de temperatura exterioara fata de ianuarie. Daca in prima luna a anului, CET a furnizat consumatorilor sai 21.625 gigacalorii, in luna urmatoare s-a ajuns la 25.009 gigacalorii.

Nedreptate pentru locatari

Asociatiile de proprietari s-au bucurat ca au scapat de o parte din consumatorii CET, acestia având conventii cu furnizorii, acte aditionale la contractele de furnizare/primire agent termic. Multi dintre ei, persoane cu venituri foarte reduse, erau si in lista de datornici ai asociatiei. Acum, datorita ajutorului de caldura, acestia nu mai greveaza asociatiile, dar stârnesc nemultumiri printre vecinii lor. „Si au dreptate, ne-a declarat Iuliana Chiriac, presedintele Asociatiei de proprietari Calugareni Nord. Cei care au centrala proprie au dat câte 300 de lei la gaze si le mai vine câte o suta de lei de plata si pentru tevile din apartamente. Vin oamenii si fac la noi scandal. Nu au, insa, incotro. S-au facut masuratori prin apartamente, pentru tevile comune, au semnat si asta e. Care au conventie cu CET-ul stau linistiti in privinta asta. Nu stiu cât de corect se dau ajutoarele acestea. Nu s-a facut nicio ancheta sociala. Nu a venit nimeni sa ne intrebe daca locatarii au dat declaratii de venit corecte. In ultimii ani chiar nu s-a facut nicio ancheta sociala.”

Reticenta in unele asociatii

In alte asociatii de proprietari, locatarii nu s-au inghesuit sa incheie conventia, nici macar pentru pomana de la primarie. Gabriela Nanu, administrator la Asociatia de proprietari 81, ne-a declarat ca din 160 de apartamente, doar pentru 16 s-a stabilit o relatie directa in proprietar si CET. „Nu au vrut oamenii sa incheie conventii. Unul dintre motive a fost faptul ca s-au inasprit conditiile de acordare a ajutorului de caldura.” Pe de alta parte, locatarii se tem ca nu se vor mai putea debransa de la sistemul centralizat. In timp ce mii de apartamente au fost incalzite fara ca proprietarii lor sa scoata si bani din buzunar pentru asta, altii au ajuns sa dea chiar si 700 de lei pentru caldura dintr-o luna. Este vorba despre acei ghinionisti care au ramas izolati pe scari debransate de la CET. Acestora, CET si primaria nu se grabesc sa le sara in ajutor.
Doina Mincu

„Cei care au centrala proprie au platit câte 300 de lei la gaze si le mai vine in plus câte 100 de lei pentru tevile din apartamente. Vin oamenii si fac la noi scandal.”
Iuliana Chiriac, presed. Asoc.propr. Calugareni Nord

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) Bacau atrage atentia administratorilor laboratoarelor de investigatii medicale ca au obligatia sa acorde asistenta cu prioritate urgentelor, gravidelor si copiilor cu vârsta sub 1 an. In urma cu câteva zile, DESTEPTAREA a semnalat faptul ca accesul asiguratilor la analize de laborator este ingreunat de fondurile insuficiente in comparatie cu necesarul pacientilor. Laboratoarele lucreaza cu liste de programari, iar unele dintre ele au epuizat si bugetul pentru luna aprilie. Potrivit Normelor metodologice pentru anul 2012 de aplicare a Contractului cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2011-2012, „furnizorii de servicii medicale paraclinice trebuie sa acorde cu prioritate asistenta medicala femeii gravide si sugarilor” (lit. o). De asemenea, „furnizorii de servicii medicale paraclinice trebuie sa asigure acordarea asistentei medicale in caz de urgenta ori de câte ori se solicita in timpul programului de lucru, la sediul furnizorului, in limita competentei si a dotarilor existente” (lit. k). CJAS cere laboratoarelor ca, din bugetul repartizat, sa aloce lunar sume pentru investigatii in cazul urgentelor, gravidelor si sugarilor. Furnizorii care nu respecta aceste norme risca sanctiuni prevazute in contractul incheiat cu CJAS.
Doina M.

S-a intâmplat in cartierul Serbanesti. Agentii locali au fost alertati de mai multi cetateni care spuneau ca un individ ii ameninta cu un cutit in zona cimitirului. Când au ajuns in zona l-au gasit pe Victor B. (61 de ani) care il taiase pe mâna pe un minor, de 14 ani. “Condus la sediul Politiei Locale, acesta a declarat ca este sicanat in mod repetat de copii si oamenii strazii datorita pomenilor care se fac la citmitir, având de-a face de fapt cu o lupta pentru teritoriu intre cei care isi fac veacul, cu prilejul sarbatorilor pe lânga biserica si cimitirul din zona”, a spus Florin Podoleanu, purtatorul de cuvânt al Politiei Locale Bacau. Asupra suspectului, agentii au gasit ascuns in cizma un cutit de bucatarie. Barbatul a fost predat politistilor de la Sectia 2 pentru a fi cercetat. (G.P.)

O patrula de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi Bacau a gasit o borseta in fata pietii din localitatea Sascut. „In prezenta unui martor au verificat continutul borsetei în interiorul careia au fost gasite documente de identitate si suma de 405 lei, apartinând numitei Elisabeta F., din satul Pâncesti, comuna Sascut. Persoana respectiva a fost contactata, confirmând bunurile aflate în borseta, indicând cu exactitate continutul acesteia, dup? care, în prezenta unui martor asistent, i-a fost înapoiata”, spune mr. Sebastian Cretu, ofiterul de relatii publice al IJJ Bacau. Militarii au fost rasplatiti cu multumiri din partea femeii, dar si a conducerii unitatii. (G.P.)

Zeci de bacauani, care au parasit judetul si au ales sa plece in strainatate, nu ne fac deloc cinste, mai ales in Anglia. Potrivit publicatiei, Daily Mail, care citeaza oficiali ai Politiei britanice, peste 90% dintre fraudele la bancomante, de pe teritoriul Marii Britanii, sunt savârsite de români si in special de bacauani. „Este uimitor ca 92% dintre cei arestati sau cercetati de politie, in legatura cu furturile din bancomate, au fost cetateni români. Cei mai multi dintre sutele de români arestati in ultimele 12 luni sunt din Bacau sau au legaturi cu aceasta regiune”, a spus inspectorul-sef, Paul Barnard. Asa cum s-au remarcat in ultimii ani, infractorii cu buletin de Bacau au folosit cel mai des metoda tip phishing, mai precis montau pe fanta bancomatului un cititor de date si astfel isi faceau o clona a cardului. Numai anul trecut, acestia au pagubit englezii de 35 de milioane de lire sterline. Cel mai mare tun a fost dat de un bacauan de 35 de ani, care in 2008 a fost condamnat la cinci ani de inchisoare pentru ca ar fi clonat peste 2.000 de carduri, de pe care ar fi retras o mica avere, respectiv peste un milion de lire. S-a dat de gol cu poze cu fiul sau pe un pat plin de bancnote, fotografii pe care i le-au gasit politistii in telefonul mobil. Plecati cu zecile sa sparga bancomate in Anglia, bacauanii au fost feriti de astfel de infractiuni. Ultimul bancomat din judet a fost spart in 2009, la o agentie din Balcani, dar nici in acel caz autorii nu erau bacauani, ci veniti din Timis, semn ca ai nostri nu-si irosesc timpul cu fleacuri prin tara. (Geta P.)

Este isprava unui barbat de 42 de ani, din municipiul Bacau. Gheorghe M. a ajuns la camera de garda a Spitalului Judetean cu arsuri de gradul II si III la nivelul talpilor. Le-a spus medicilor ca a vrut sa stinga focul cu picioarele si a luat foc. A fost internat in Sectia de Chirurgie Plastica pentru tratament de specialitate. (G.P.)

Cel care a ajuns in catuse este un barbat de 54 de ani, din municipiul Bacau, pe care agentii de la Rutiera l-au prins conducând in stare de ebrietate pe strada 9 Mai. Individul avea 0,68 mg/l alcool pur in aerul expirat si a refuzat sa i se recolteze probe de sânge. In urma verificarii in baza de date s-a constatat ca acesta avea si permisul anulat. Politistii au mers mai departe si au cerut judecatorilor sa fie arestat, iar magistratii au emis pe numele sau un mandat de arestare pentru 15 zile. (G.P.)

La finele saptamânii trecute doi copii au fost muscati de câini comunitari si au avut nevoie de ajutorul medicilor. „Au fost consultati, vaccinati si trimisi acasa cu reteta”, a spus Mirela Romanet, purtatorul de cuvânt al Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. De la inceputul anului, zeci de persoane au ajuns la urgente dupa ce au fost muscate de maidanezi. (G.P.)

Patru persoane care au cazut de la inaltime au ajuns la spital cu mai multe fracturi sau traumatisme. Cel mai grav s-a ranit un barbat de 43 de ani, din comuna Odobesti, care s-a ales cu mai multe coaste rupte, la fel si Gheorghe N. (73 de ani) din Rosiori care a cazut din podul grajdului. (G.P.)

Tragedia s-a petrecut in comuna Pirjol, la locuinta unui barbat de 38 de ani. Un incendiu iscat ca din senin a cuprins casa, iar pâna au sarit oamenii sa-l stinga, pentru proprietar nu s-a mai putut face nimic. A fost gasit carbonizat intr-una din camere. In urma incendiului au ars bunuri in valoare de peste 40.000 de lei, iar cauza pare a fi un cos de fum neprotejat corespunzator fata de materialele combustibile. (G.P.)

Astazi, de la ora 11, la Cercul Militar are loc adunarea festiva prilejuita de implinirea a "94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România". Dupa cuvântul de deschidere si prezentarea oficialitatilor sunt programate mai multe prezentari. Si la Muzeul "Iulian Antonescu" are loc de la ora 11.30 conferinta “Unirea Basarabiei cu România in context international", sustinuta de prof.univ.dr. Ioan Ciuperca, de la Facultatea de Istorie a Universitatii din Iasi. (A.G.)

Joi, de la ora 15.30, are loc a cincea editie a Galei invatamântului bacauan. Aproximativ 500 de elevi si cadre didactice sunt asteptate sa participe la eveniment pentru a fi premiati pentru rezultatele deosebite obtinute in anul scolar 2010-2011. Suma totala alocata premierilor este de 400.000 de lei. Elevii vor primi sume intre 300 si 2000 de lei, iar profesorii intre 200 si 2000 de lei. Evenimentul are loc la Teatrul de Vara. (A.G.)

Coordonati de profesorii Oana Andrei si Daniela Pascariu, de bibliotecara Mihaela Corbu si documentarista C.D.I. Irina Serban, liceenii buhuseni au raspuns provocarii iesenilor si au participat la Concursul National „Jeu par le français” din Iasi. Ei au concurat la sectiunile: interpretare vocala; interpretare dramatica; joc de rol; monolog cu subiect necunoscut; monolog cu subiect cunoscut; scurt metraj; recitare; imagine comentata. Au participat peste 400 de liceeni din tara. Buhusenii s-au aflat printre premianti. La scurt metraj, Georgiana Stoica si Cosmin Pascariu au obtinut locul al II-lea. Andreea Ioana Santa a primit premiul al III-lea, la sectiunea imagine comentata. Liceenii Stefania Colbu, Iuliana Tuscanu si Elena Laura Apetri au fost rasplatiti cu mentiuni la sectiunile interpretare dramatica si monolog cu subiect cunoscut.
Buhusenii ne-au marturisit faptul ca iesenii au gestionat relativ dificil desfasurarea concursului, dat fiind si timpul relativ scurt: doar doua zile. In plus, atunci când au fost decernate premiile, in dulcele stil românesc, gazdele si-au adjudecat cei mai multi lauri.
Ion Fercu