Pentru a veni in sprijinul elevilor si profesorilor, jandarmii de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi Bacau continua actiunile de prevenire si combatere a faptelor antisociale, actiuni care se desfasoara in unitatile de invatamânt din judet. In cadrul programelor „Scoala ta fara droguri” si „Jandarmul, prietenul celor care respecta legea”, militarii organizeaza intâlniri cu elevii cu scopul dezvoltarii comunicarii cu acestia si pentru a le prezenta riscurile la care se expun in cazul in care savârsesc infractiuni sau contraventii. „De la începutul lunii mai, ofiteri din cadrul IJJ Bacau au desfasurat o serie de activitati cu caracter preventiv-educativ cu elevii Colegiului Tehnic «Ion Borcea» din orasul Buhusi, Colegiului Tehnic «Grigore Cobalcescu» Moinesti si cei ai Grupului Scolar Industrial de Constructii si Masini din orasul Darmanesti. Au fost prezentate diferite teme si masuri preventive referitoare la existenta traficului de persoane si riscurile asociate acestui fenomen; violenta stradala; aspecte pentru prevenirea delincventei juvenile, a absenteismului scolar precum si a consumului de droguri si alcool”, a declarat mr. Sebastian Cretu, purtatorul de cuvânt al IJJ Bacau. In acelasi timp, le-au fost prezentate si masurile de protectie impotriva victimizarii si au fost atentionati sa nu apeleze abuziv numarul de urgenta 112, pentru ca risca sa fie amendati. Elevii care fac de serviciu pe scoala au fost instruiti cu privire la accesul persoanelor straine in unitate si li s-au inmânat pliante cu caracter preventiv. Jandarmii vor merge, in perioada urmatoare, si in alte unitati scolare. (G.P.)

Informatiile venite din mediul politic dupa instalarea Guvernului Ponta erau ca imediat dupa numirea prefectului va urma cea a subprefectului. Conform algoritmului, prefectul este propus de PNL, iar subprefectul de PSD, acolo unde presedintele CJ e social-democrat. Claudiu Serban a fost investit in functia de prefect al judetului de insusi ministrul Administratiei. Subprefect, insa, nu avem. Si nu vom avea pâna dupa alegeri. Dorian Pocovnicu, propus de PSD Bacau si agreat de sefii de la Bucuresti, candideaza pe lista USL pentru Consiliul Judetean (CJ) Bacau, unde ocupa, in mod cert, o pozitie câstigatoare. Ministrul Paul Dobre a fost foarte clar: cine ocupa o functie publica nu are voie sa se implice in campania electorala, cu atât mai putin sa candideze. In plus, dupa acuzatiile repetate aduse lui Constantin Scripat de catre PSD, cum ca isi face campanie pentru CJ din pozitia de prefect al judetului, ar fi fost culmea ca social-democratii sa vina cu un subprefect care e si candidat. Cel mai cuminte este sa astepte ziua de 11 iunie.
Silvia Patrascanu

Colegiul National "Ferdinand I" Bacau a organizat week-endul trecut Concursul National de Creativitate Digitala "ExplorIT". "Este vorba despre un concurs de aplicatii informatice ce se adreseaza elevilor si care se desfasoara pe urmatoarele sectiuni – Categoria IT: sectiuni Web Development, eLearning, Desktop Apps, Mobile Apps si Categoria Media: sectiuni photo, video si Digital Arts", ne-a declarat Corina Nastase, din echipa "ExplorIT". Concursul este gândit de elevi pentru elevi, in special pentru liceenii cu aptitudini, inclinatii si interes in crearea aplicatiilor informatice ce au un caracter educational, inter si transdisciplinar, utilitar, jocuri, fotografie si videoclipuri. Totodata se urmareste descoperirea si stimularea elevilor capabili de performante in domeniul informaticii, al creatiei si al design-ului, dar si promovarea/implementarea tehnologiilor si platformelor informatice cu aplicatii in domeniul educatiei si formarii continue.
Roxana Neagu

Si Colegiul Economic "Ion Ghica" Bacau a organizat o simulare a examenului de bacalaureat, la specializarea Matematica. Au participat cei 297 elevi ai unitatii de invatamânt din clasele a XII-a, atât cei de la filiera teoretica, cât si de cei de la cea tehnologic?. Subiectele au fost elaborate de membrii catedrei de matematica si au respectat modelul existent pe site-ul Ministerului Educatiei. In paralel, au fost create si conditii de examen, ca in cazul celui real. "Scopul acestei simularii este acela de a identifica deficientele de cunostinte si de a-i ajuta pe elevi sa se acomodeze cu procedura de examen", a declarat prof. Neculai Terente, director. Lucrarile elevilor sunt secretizate si vor fi corectate de profesorii care nu predau la clasele respective. Rezultatele acestor testari vor face obiectul unor discutii ulterioare cu privire la pregatirea de care mai au nevoie elevii pâna la sustinerea examenului real.
Roxana Neagu

Prim-ministrul Victor Ponta i-a convocat la sfârsitul saptamânii trecute pentru prima data pe toti prefectii in videoconferinta. La aceasta a participat si prefectul Claudiu Serban.
Victor Ponta i-a atentionat pe prefecti ca vor primi imediat "cartonas rosu", urmând sa fie demisi din functie daca vor fi influentati politic in deciziile lor de catre membrii partidelor in care se afla sau au fost.
Premierul a mai cerut prefectilor sa organizeze echidistant alegerile din acest an, cu masuri imediate de sanctionare a incidentelor deja inregistrate, sa fie pregatiti pentru eventuale inundatii si sa se implice, alaturi de politie, in combaterea criminalitatii organizate.
Andreea Gavrila

Doi barbati, de 30 si respectiv 42 de ani, au ajuns in catuse dupa ce unul dintre ei a fost prins in timp ce transporta cu o caruta, pe strada Martir Closca, din Moinesti, un sasiu de sonda si alte doua componente metalice. Cercetarile efectuate de politisti au stabilit ca erau sustrase din zona petroliera Vasâiesti. Agentii au extins verificarile si asa au ajuns la o stâna, detinuta de acesta si unde s-a gasit cantitatea de 1,5 tone de produs petrolier. „În urma extinderii cercetarilor fata de Mihai C., politistii au depistat la stâna detinuta de acesta si fratele sau, Valentin C., de 42 de ani, mai multe bunuri, respectiv cantitatea de 1.500 litri produs petrolier, depozitata într-un recipient din plastic cu volumul de 1.000 litri si trei recipiente din tabla cu volumul de 220 litri, alte doua recipiente din plastic cu volumul de o tona, goale, dar care prezentau urme de produs petrolier si alte bunuri din industria petroliera. Titeiul si bunurile identificate, în valoare de aproximativ 7.000 lei, au fost predate societatii prejudiciate”, a declarat insp. Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al IPJ Bacau. Cei doi frati au fost retinuti pentru 24 de ore si vor fi prezentati magistratilor cu propunere de arestare pentru furt calificat. (G.P.)

Ieri, la Centrul de Afaceri, a fost semnat contractul de finantare pentru investitia "Reabilitare si modernizare imobil str.Henri Coanda 9, cu destinatia de locuinte sociale", finantat din fonduri europene. La parafarea investitiei a participat si ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Eduard Hellvig. Blocul, care a fost abandonat de ani de zile si a devenit intre timp un adapost pentru oamenii strazii, va fi reabilitat, urmând a fi amenajate 17 garsoniere si 32 de apartamente care vor avea destinatia de locuinte sociale, in care vor fi cazate circa 100 de persoane. "Cred ca acest proiect raspunde necesitatilor cetateanului. Menirea Ministerului Dezvoltarii este sa creeze conditii europene pentru comunitatile pe care le administreaza si sa acorde sprijinul tehnic comunitatilor care doresc sa isi aduca cetatenii la nivelul de civilizatie pe care ni-l dorim", a explicat ministrul Eduard Hellvig.
Valoarea totala a proiectului este de 3,1 milioane de lei, din care 2 milioane provin de la Uniunea Europeana, peste 153 de mii de lei de la bugetul local si peste 917.000 de lei de la bugetul de stat. Implementarea proiectului se va face in 19 luni.

S-a deschis "pasazul"

Dupa semnarea acestui contract, oficialitatile s-au mutat pe strada Oituz, la inaugurarea Pasajului Rutier Oituz-Stefan Guse. Desi acesta trebuia deschis circulatiei inca din toamna trecuta, existând numeroase promisiuni in acest sens, autoritatile locale au invocat tergiversari in exproprieri si contestatii la lucrarile adiacente pasajului. La taierea panglicii au participat pe lânga IPS Ioachim Bacauanul care a condus slujba de sfintire si alte oficialitati locale. La intrarea si iesirea in pasaj au fost agatate bannere care reamintesc bacauanilor ca initiatorul proiectului a fost primarul Romeo Stavarache, in timp ce la iesirea din pasaj spre centru sta agatat un banner cu sloganul de campanie al actualului primar. De altfel, in discursul sau, Stavarache a vorbit celor prezenti despre proiectele care trebuie sa continue, facând aluzie la alegerile locale. "Probabil putem face multe daca vom lucra la fel. Avem proiecte importante pe infrastructura", a spus Stavarache. Un adevarat elogiu la adresa sa a facut si ministrul Dezvoltarii. "Sunteti printre primarii cu cea mai buna treaba in România si eu sustin proiectele pe care le-ati depus la Ministerul Dezvoltarii. Este meritul dumneavoastra ca v-ati gândit si la ziua de mâine pentru ca va veni momentul in care va veti retrage din calitatea de primar", a spus Hellvig. Raspunsul primarului a fost prompt si cuprinzator: "De-abia astept!". Dupa rostirea discursurilor, Stavarache a declarat deschis "pasazul", iar cei prezenti au facut un prim tur.
Lucrarile la pasaj au fost executate de un consortiu de firme si au costat in total peste 30 de milioane de lei.
Andreea Gavrila

"Pasajul s-a executat in zece luni. Au trecut doi ani si patru luni pentru ca au fost probleme in corelarea pasajului cu strazile adiacente pentru viabilitatea traficului", a declarat Grigore Ioanid, arhitectul proiectului.

Date tehnice ale Pasajului Rutier

Este compus din trei zone distincte: rampa Stefan Guse, in lungime de 107,07 m, pasajul rutier subteran propriu-zis, cu o lungime de 86,70 m si rampa Oituz, cu o lungime de 67,80 m. Continuitatea traficului pe strada Garii, respectiv Constantei este asiguraa prin doua pasaje superioare în lungime de 16 m, respectiv 10 m. Pasajul subtraverseaza 14 linii de cale ferata.


„Una dintre prioritatile mandatului este aerisirea traficului in oras. Trebuie sa facem 2 lucruri: soseaua de centura si pasajul subteran, care in 18 luni trebuie sa fie gata. Asa vom descongestiona traficul.” – Romeo Stavarache
Aceasta promisiune a fost facuta in campania electorala din 2008, intr-o emisiune la televiziunea de casa a primarului, 1TV, mai precis pe 16 mai 2008. Intre timp, cele 18 luni s-au transformat in 48 de luni, respectiv 4 ani. Adica numai bine pentru a fi inaugurat pasajul in campania electorala din 2012.

Are 37 de ani lucrati in Invatamânt, din care 31 numai la Colegiul National „Gh. Vranceanu” Bacau. A scos olimpici pe banda rulanta, an de an, cu sutele. Nici nu mai tine minte câte diplome are in arhiva personala, dar si in cea a elevilor pe care i-a pregatit cu dragoste, tenacitate, devotament si corectitudine. Este vorba despre profesorul Mariana Rosenschein, cunoscutul cadru didactic pe specialitatea Chimie. Cea care a urcat liceul bacauan in care profeseaza in primele locuri pe tara, in acest an.

Am intâlnit-o in laboratorul de chimie al Colegiului National „Gh. Vranceanu”, locul care de mai bine de 30 de ani i-a devenit o a doua sa casa. Aici, saptamâna de saptamâna, zi de zi, ora de ora sta alaturi de elevii sai dragi si ii pregateste pentru a obtine cele mai bune rezultate. Iar anul acesta Olimpiada Nationala de Chimie 2012 a fost „a ei”, dupa cum i-au spus colegii de catedra. Prin rezultatele obtinute de elevii sai, colegiul bacauan a ajuns in primele locuri pe tara in acest an. „Am acum patru elevi foarte buni care au participat la Nationala de Chimie. Este Catalin Anghel, din clasa a XII-a, care acum se pregateste pentru a da sesiunea speciala de Bacalaureat, ce a iesit al doilea in lotul largit de 20 de elevi, din care se selectioneaza doar 4 elevi pentru lotul restrâns care va reprezenta România la Olimpiada Nationala din Statele Unite ale Americii, in luna iulie 2012. Apoi este Marius Stoian, din clasa a X-a, care a luat locul I la Nationala, medalie de aur si premiul special la cea mai buna lucrare teoretica. Si el este calificat in lotul largit pentru clasa a X-a, pregatit de profesori universitari din Bucuresti, iar in urma selectiei s-a calificat la Olimpiada Internationala din Yakutia -Rusia, ce va avea loc tot in luna iulie. O mai am pe Karina Bildigau, care a obtinut mentiune speciala la Nationala si locul XVII-lea, la clasa a IX-a, fiind un «bobocel» care abia acum intra in tainele Chimiei, dar si pe Andreea Dobranis, din clasa a XI-a, care a luat tot la Nationala premiul special pentru cea mai buna lucrare practica. Ea a obtinut singura nota de 10 din toata olimpiada”, ne spune prof. Mariana Rosenschein.

Fostii sai elevi sunt peste tot in tara si in strainatate

Ar vorbi numai despre elevii sai. Se mândreste cu ei, se lauda, se bucura alaturi de ei pentru fiecare premiu luat. „Nu am cum altfel. Pentru asta lucrez cu ei zi de zi, ora de ora. E de ajuns sa obtina un rezultat si, gata, sunt ai mei. Si vor tot mai mult. Sunt copii frumosi, seriosi, inteligenti, pe care nu ai cum sa nu-i indragesti”, explica. Fosti elevi de-ai sai sunt peste tot acum, „in aproape toate spitalele din tara”, dupa cum i-a spus alti profesori-colegi. „Ma intâlnesc mereu cu diferiti colegi si asa imi spun – «Doamna profesor, nu cred ca este spital in tara asta in care sa nu ai un elev». Si asa este. Sunt medici stomatologi, chirurgi, biochimisti, farmacisti”. Si nu numai in tara. Ci in toata lumea – la New York, in Australia, in Germania, Anglia, Franta, Italia, Spania. „Asa este. O fosta eleva, Lacramioara Vrinceanu, este acum in colectivul de laureati Nobel de la Universitatea din Washington. Daniela Negru isi da acum doctoratul in Biochimie la Liverpool. Andrei Ursu este doctorand la Universitatea din Dortmund – Germania si deja scrie lucrari de specialitate, fiind foarte apreciat acolo. Apoi este Vasile Iosub, care a terminat Scoala Politehnica din Paris, iar acum este consultant al firmei Toyota din Japonia, pe probleme de materiale din care se fac combustibilii. Când si-a sustinut lucrarea de doctorat, conducatorul sau a invitat o delegatie de la Departamentul tehnic al acestei firme pentru a-l vedea si asculta. Asa a primit viza pe 5 ani in Japonia, lucru foarte rar intâlnit. Mai e Irina Herghea, medic ginecolog care lucreaza in Franta si pentru care, atunci când vine in tara, se fac programari de consultatie la ea cu jumatate de an inainte”, povesteste cu drag.

„Fiecare are menirea lui in viata”

Ii tine minte pe fiecare, sunt ca si copiii ei, se revad mereu, se suna. Sunt multi, foarte multi. Pe niciunul nu l-a uitat. Ii pastreaza pe fiecare in suflet, in mintea ei, in diplomele care au umplut laboratorul de chimie al colegiului, dar si biblioteca sa de acasa. „Se spune ca fiecare om are menirea lui in viata. Poate a mea asta este. Sa-i fac pe elevii mei oameni de seama, medici, care sa ajute pe altii, sa salveze vieti”, mai spune. Din 1999, in fiecare an, face parte din comisia nationala a olimpiadelor de Chimie. Este si profesor care preda in Taberele de Chimie, se implica activ in fiecare activitate organizata de Societatea Nationala de Chimie care a rasplatit-o cu zeci de diplome jubiliare. Este un om complet, sigur pe el si pe ceea ce face. „Nu e niciun secret. Aceste rezultate nu au in spate decât foarte multa munca. Asa am fost eu invatata. Ca fara munca nu se poate realiza nimic. Ca ceea ce faci, trebuie sa faci cum trebuie. Si ca intotdeauna trebuie sa fi corect”, a mai precizat prof. Mariana Rosenschein. Marturiseste ca nu se va opri aici. Ca va merge mai departe mereu, alaturi de colegii de catedra, alaturi de care se simte ca intr-o adevarata familie, ca o echipa completa. „Altfel nici nu am reusi sa aducem rezultate bune, fiecare dintre noi. Sunt un profesor care mereu si-a facut datoria sub sloganul «Responsabilitate si fair-play». Iar cât elevii mei ma vor alaturi de ei, aici voi fi”. Alaturi de ei, zi de zi, ora de ora. Cu un singur scop. Doar unul. De a face performanta.
Roxana Neagu

Rezultate numeroase si valoroase la diverse concursuri judetene, nationale si internationale:
– Concursuri de chimie: „Costin N. Nenitescu”, „Raluca Ripan”, „ChimExpert”, „Magda Petrovanu” etc.
– Olimpiade – locale, judetene (sute de premii si mentiuni de-a lungul anilor) si nationale (alte sute de premii si mentiuni de-a lungul anilor)
– concursuri internationale – Concursul pluridisciplinar din Yakutia (Federatia Rusa), Concursul „D.I. Mendeleev” etc.
– zeci de calificari in lotul restrâns pentru participare la Olimpiadele Internationale

„Ii multumesc pentru munca permanenta depusa cu noi, pentru timpul pe care ni-l acorda. Merita toate aprecierile si stima noastra.”
Andreea Dobranis, eleva clasa a XI-a C, olimpica nationala la Chimie

„Este un profesor foarte cumsecade. E si diriginta mea. O persoana eminenta, rabdatoare, un bun pedagog, care pune dragoste in tot ceea ce face.”
Iulian Zaharia, elev clasa a XI-a C

In Bacau sunt strazi care nu exista pentru autoritati. Unele seamana mai mult a ulite care, de câte ori ploua, se transforma in iazuri. Apa balteste cu saptamânile, miroase urât si apar mii de tântarii. Din pacate, primaria nu aude plângerile locuitorilor. Sau daca le aude, nu intelege cât de grava e situatia.

Locuinte lacustre pe Strada Salciei

Dupa felul in care arata, n-ai crede in ruptul capului ca strada Salciei se afla in Bacau, orasul care e capitala judetului. De altfel, locuitorii nici nu se considera oraseni. Sâmbata seara, strada si curtile s-au umplut cu apa. Era apa cât vedeai cu ochii. Asa e de câte ori ploua. "Trebuie canalizare, apa, asfalt… Acum doi ani, au venit cu un autograder si in loc sa faca ceva bun, aici, au facut o groapa mare. Era o groapa mica, acolo, si au facut una mare, pâna in capat. L-a adus probabil stabaraia asta, care sta la vile”, arata Ion Puscuta. Promisiuni au fost, dar “din câte am inteles acolo, la primarie, pe hârtie, cica apare asfaltata strada asta!" Oamenii sunt foarte nemultumiti. Ei acuza ca apa le intra in curte, in magazie, in casa. "Eu m-am incaltat cu cizme de guma ca sa duc copilul la gradinita! Nu pot sa-l duc când ploua.” Au spus ca “se va face, se va realiza, dar când? Numai vorbe goale! Noi asteptam, dar pâna când? De vreo trei-patru ani tot asteptam.”

“Pute de nu poti sa respiri!”

Suntem in luna mai, anul 2012. Pe strada Salciei, nu exista retea de canalizare, nu exista apa curenta, nu exista asfalt. Exista doar niste vechi promisiuni, care s-au infipt in mintea locuitorilor si care, dupa atâtia ani, s-au transformat in intrebari. "De ce n-au reparat si strada noastra?" Oamenii sustin ca str. Salciei e mai mereu inundata. "Toata primavara a fost mizerie”, afirma Leonora Chiriac, nervoasa. “Da, sunt suparata pentru ca sunt batrâna si când e apa mare nici nu pot sa merg!” Asta e cea mai rea strada, sustine septuagenara. Apa statuta, mâlul, gunoaiele, umezeala care se mentine doua treimi din an, toate fac ca zona sa miroase a hazna si a mlastina. “Pute de nu poti sa respiri, se scuza Cecilia Popa. Ca sa poata merge copilul la scoala, trebuie sa dau drumul la apa din strada in curte. Si e mizerie. E mizerie, nu e apa, nu e canalizare, ca la noi la nimeni!!" Tânara sustine ca e satula de demersuri. A intrat si in direct, la un post de televiziune, cu Ilie Birzu, consilier, dar si cu primarul Romeo Stavarache: “Ne-a promis: venim, venim! De zece ani, nimic, nimic! Ni s-a promis marea cu sarea si a ramas asa. Absolut nimic, numai promisiuni. Stati acasa ca venim anul acesta, stati acasa ca venim azi, dar nimic!” Locuitorilor le este greu sa inteleaga de ce asfaltul se opreste in capatul strazii lor. Daca problemele sunt asa de grave, de ce nu s-a facut canalizare? Daca edilul le-a promis, de ce nu s-a tinut de cuvânt?
Silvia Patrascanu

Strada Ciresoaiei, plina de noroi si fara canalizare

Bacauanii care locuiesc pe strada Ciresoaiei le este si rusine sa spuna ca sunt oraseni. Ei sunt cei care ajung tot timpul la asfalt, in statia de autobuz sau la serviciu cu pantofii plini de glod, atunci când ploua, sau plini de praf pe timpul verii. Tot ei sunt cei care inoata prin nameti pe timp de iarna. Situata in dreapta strazii Chimiei, seamana mai mult cu o ulita dintr-un sat uitat de lume. Oamenii de aici nu au asfalt, nu au apa curenta si nici canalizare. Rescunosc ca promisiuni au fost, dar promisiuni au si ramas. Dintre toate utilitatile de care beneficiaza un locuitor de municipiu, ei nu au decât gazul metan, pentru unii prea scump pentru a si-l permite. Ploile de la sfârsitul saptamânii le-au reamintit ca trebuie sa-si scoata la usa cizmele de cauciuc. „Bataie de joc este aici la noi. Singura strada din Bacau, care nu este facuta, este strada asta. Nici apa nu avem. Ne-a tras gazul la poarta, dar cu o pensie de 4 milioane cum sa tragi gaz? E foarte greu. Ne-a promis si atât. Si acum o luna s-a intâlnit cu domnul Stavarache la un meci de handbal si a spus ca anul asta ne face, dar stie Dumnezeu. Nici nu simtim ca traim la oras. Nu se vede ce este aici? Poate suntem si uitati. Numai la impozite nu suntem. Nici nu trebuie sa ne caute ei, ca noi ne facem datoria si platim la timp”, a spus Adela Bujor.

Curtati in prag de alegeri

In ultimii ani, oameni au tot auzit ca strada lor va arata altfel. Nu le-a spus nimeni si când va avea loc marea transformare. „Asta este strada Ciresoaiei. Cum se vede. Plina de noroi, fara canalizare. Ni s-a spus ca se va face, dar nu stim când. Au fost de la Primarie. S-au dat jos mai incolo, la un vecin. A intrebat: <asta e strada?>, le-am spus ca asta e, s-au urcat si au plecat. N-au mai venit”, spune si Didina Radu. Ca sa nu creada ca au fost uitati de autoritati, primaria a trimis recent in zona un utilaj care a incercat sa mai astupe gropile, impingând pietrisul dintr-o parte in alta. Asta a fost tot. „Noi ne-am obisnuit de acum, dar vai de copiii astia care merg la scoala. A venit un tractor si a impins balastrul de colo colo, nici macar nu a adus o remorca de pietris sa mai niveleze. Astfalt nu, canalizare nu, apa nu. Noi ne-am facut pompa si de acolo ne aprovizionam. Vine votarea acum, iar ne spun ca vor face”, a spus si Radu Bernard. In total sunt peste 50 de familii care locuiesc in aceste conditii. (Geta P.)

Cosmarul locuitorilor de pe Teilor

Locuitorii de pe strada Teilor au mai muulte nemultumiri fata de societatea Soma, cu care sunt vecini, si fata de administratia locala. Ei reclama mizeria, mirosul si zgomotul pe care trebuie sa le suporet in fiecare zi. Oamenii solicita societatii si primariei sa ii respecte ca vecini si platitori de taxe.
„Avem foarte multe necazuri, ni s-a plâns Dumitru Matei, unul dintre locuitorii de pe strada Teilor. De câteva saptamâni, in curtea societatii SOMA se depoziteaza niste reziduuri. Arata ca un namol. Am intrebat si noi printre muncitori si se spune ca ar fi de la statia de epurare. Miroase oribil. Am auzit ca le vând ca ingrasamânt, dar nu ni s e pare normal sa depoziteze aici. Nu mai putem sta in curti, in gradini. Miroase oribl!” Dorina Balan este convinsa ca „reziduurile acelea sunt un pericol pentru sanatate. Eu sunt asistent maternal, cresc un copil si nu-l pot tine afara. Vecinele au nepoti. Nu putem aerisi din cauza mirosului care vine din curtea societatii.”

Se tem pentru casele lor

Aceasta nu este singura suparare a locuitorilor de pe Teilor. „Dupa multe insistente la primarie si cu interventia presei, s-a reabilitat strada noastra, a mai spus Dumitru Matei. Acum o strica masinile de mare tonaj. Desi este semn de circulatie care interzice accesul masinilor mai grele de 10 tone, nu se respecta. Am facut sesizare la Politie din 18 iunie 2009, dar nu am primit inca un raspuns.” Maria Maciuca spune ca fiecare masina de la SOMA care trece pe strada ii „zguduie casa din temelii”. Aceste case sunt vechi, iar unele dintre ele au fost construite din chirpici. Oamenii se tem ca s-ar putea intâmpla o nenorocire. Directorul SOMA, Doru Narcis, ne-a declarat ca nu este la curent cu motivul nemultumirii locuitorilor de pe Teilor, dar se va informa si va lua masuri pentru remedierea problemelor.

Cu groapa de gunoi in poarta

„Despre mizerie, ce sa mai spunem, mai zice Maria Maciuca. Pe rotile masinilor se cara numai namol din acela depozitat la ei in curte. In fiecare zi trebuie sa maturam noi strada.” Oamenii au mai reclamat problemele pe care le au din cauza terenului viran dintre sediul SOMA si blocurile ANL de pe strada Fagaras. „Aici a ajuns sa fie depozit de gunoi, spune Dorina Balan. Când bate vântul, toate mizeriile aruncate aici ajung in gradinile noastre. Locul acesta este plin de câini vagabonzi, de stârvuri, de gunoaie. Aici isi aduc romii din cartier caii la pascut, de parca am fi pe dealuri, nu in oras.” Toate reclamatiile pe care locuitorii de aici le-au facut cu privire la acest teren au ramas fara raspuns clar. De fiecare data li s-a spus ca primaria are un plan cu el, dar acesta nici nu a fost facut public, nici nu s-a materializat.
Doina Mincu

Multimea de câini fara stapân care bântuie pe strazile orasului si balariile care sufoca spatiile verzi din cartiere au creat un mediu propice inmultirii capuselor. Micile gânganii sunt mai multe decât in alti ani, iar numarul bacauanilor care ajung la spital din cauza lor a crescut, de asemenea. Piscatura de capusa, considerata cândva inofensiva, poate provoca boala Lyme, o afectiune care, netratata la timp, duce la deces. Administratia locala nu a luat inca nicio masura pentru siguranta bacauanilor.

La Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean Bacau, numai in ultima saptamâna au ajuns aproape 50 de persoane muscate de capuse. Disperati ca ar putea dezvolta temuta boala Lyme, oamenii au preferat sa ceara ajutorul medicilor, chiar daca nu era vorba de o urgenta. “Vorbim de zeci de cazuri in Bacau. Au fost in jur de 6 -7 persoane pe zi, insa cei multi au fost week-endul trecut. Si vremea a fost de asa natura, a fost multa umezeala, sunt si foarte multi câini prin oras si acestea sunt motivele pentru care si Serviciul de Urgenta este asatat de pacienti care vin muscati de capuse. Unii dintre ei au avut chiar pretentia sa le facem vaccin antirabic pentru aceasta muscatura si medicii au fost nevoiti sa duca munca de lamurire pentru a-i convinge ca muscatura de capusa nu da turbare. S-a creat aceasta isterie, iar oamenii vin la Urgente”, a explicat Mirela Romanet, purtatorul de cuvânt al SJU Bacau.

Risc de boala mortala

Daca in urma cu mai multi ani, era suficienta scoaterea capusei prin metode simple, tamponând-o cu gaz, acetona, benzina sau acoperind-o cu untura, acum este nevoie de interventie medicala si de tratament cu antibiotice. „Aceasta, deoarece cu ani in urma boala Lyme nu exista pe teritoriul nostru, deci capusa nu reprezenta un pericol, a explicat dr. Anca Dancau, coordonatorul compartimentului de epidemiologie de la Directia de Sanatate Publica Bacau. Intre timp au ajuns si la nou capuse purtatoare ale bacteriei Borrelia burgdorferi. Capusele migreaza de pe tufisuri pe câini si ajung si pe om. Atâta vreme cât vor exista câini vagabonzi, vor exista si capuse.” Dr. Dancau a mai explicat ca boala Lyme nu este singura urmare posibila a unei piscaturi. Mai exista riscul aparitiei encefalitelor si chiar a meningitei. In ceea ce priveste boala Lyme, trebuie stiut ca „primul semn este eritemul migrator, care arata ca o roseata. In cazuri mai rare, poate avea un aspect tintat, adica are o zona centrala rosie, inconjurata de un cerc alb, apoi de unul rosu.” In al doilea stadiu, infectia se raspândeste la diferite organe, iar in al treilea, care poate aparea la luni sau ani de la piscatura, pot aparea semnele unor complicatii grave. De aceea, pacientii trebuie sa se adreseze medicilor de familie sau infectionistilor pentru a incepe tratamentul cu antibiotice imediat dupa ce au fost piscati de capusa.

Ritm de melc la primarie

De la inceputul acestui an, aproape 700 de bacauani au ajung la Urgente din cauza maidanezilor. Unii au fost muscati de câinii fara stapân, altii au fost piscati de capuse, a caror existenta este favorizata de numarul mare de patrupede care umbla pe strazi si prin parcuri. Cu toate acestea, administratia locala nu se grabeste sa ia masuri. Ritmul de strângere a câinilor vagabonzi nu este multumitor, iar tratamentul de stârpire a insectelor nu s-a facut inca. Viorica Marcu, directorul Directiei de Servicii Publice sustine ca inca nu s-a incheiat procedura de achizitie a substantei pentru tratamentul avio care se va face in perioada urmatoare. "Pe 22 mai se deschid ofertele pentru tratamentul avio care va combate toate insectele: muste, tântari, capuse", arata Marcu.
In schimb, se vor face "tratamente locale in special in preajma locurilor de joaca in Parcul Catedralei si in Parcul Bazin Olimpic. Asteptam si sa se incalzeasca pentru ca acum vântul puternic ar face ca tratamentul sa fie ineficient", a mai spus Marcu. Dar, aceste tratamente locale trebuiau aplicate inca de la inceputul acestei luni, inca de când au fost semnalate primele cazuri, dupa cum au anuntat de altfel reprezentantii Primariei Bacau.
Geta Panaite
Andreea Gavrila
Doina Mincu

In ceea ce priveste problema câinilor comunitari, Viorica Marcu sustine ca in acest moment se strâng de pe strazile din municipiu pâna si câinii care au crotalii aplicate si care initial au fost returnati pe strazile orasului. "Avem suficienta mâncare pentru cei peste 2000 de câini care sunt in adapostul de la Nicolae Balcescu", a spus sefa Directiei de Servicii Publice Bacau.


Pentru a preveni boala Lyme trebuie evitat pe cât posibil contactul cu solul, frunzele si vegetatia, in special in lunile mai, iunie si iulie, când capusele nu sunt inca mature si sunt greu de observat. Numai ca, se pare, de acest lucru nu tine cont si Serviciul de Salubritate al primariei. Spatiile verzi din oras, ingrijite numai in zona centrala, sunt napadite de buruieni, in cea mai mare parte a cartierelor. In Nord, in zona Stefan cel Mare, pe strazile 22 Decembrie, Iosif Cocea sau Alunului, iarba mare a invadat si trotuarele. Verdele crud, sanatos, udat bine de ploile din ultimele zile, a invadat si alte zone – Izvoare, cartierele din sudul municipiului, parcul din spatele Prefecturii Bacau, marginile strazilor Garofitei sau Constantin Ene. "Si Insula de Agrement e neingrijita. Acolo poate ca pericolul e cel mai mare. Ne este si frica sa mai iesim la plimbare cu cei mici. Si in parcul mare, Cancicov, mai sunt zone unde iarba e mare si riscam sa fim muscati de capuse. Mai ales ca acolo e si raiul câinilor vagabonzi", ne-a declarat Valentin Prisecariu, un bacauan care locuieste in cartierul Orizont, pe lânga Piata Sud. Balariile par "ca la ele acasa" si pe Bicaz-Chimiei, pe strada Henri Coanda ce coboara in cartierul Aviatori, dar si in Tache, spre periferie. In toate aceste zone sunt alei, mai ales printre blocuri, pe care nici nu-ti vine sa calci, iar gardul viu pare totuna cu buruienile.
Roxana Neagu