Furtuna de duminica le-a dat de treaba nu doar celor pagubiti care trebuie acum sa se apuce de refacut ceea ce furia naturii a stricat, ci si asiguratorilor. Bacauanii inspirati care au incheiat o asigurare facultativa au sanse sa isi recupereze paguba de la firmele de asigurari, dar este un proces care va dura destul de mult.

Inca de luni la firmele de asigurari s-au format cozi. Oamenii care s-au trezit fara acoperisuri la case, cu izolatiile cazute si chiar balcoanele deteriorate au vrut sa stie de la prima ora cum trebuie sa procedeze pentru ca asiguratorii sa le acopere costurile reparatiilor. „Am avut foarte multe solicitari venite inca de luni. A fost aglomerat astfel ca in perioada urmatoare, impreuna cu toti colegii vom iesi pe teren”, a explicat Radu Ignat, agent de asigurari in cadrul agentiei locale Bacau. Cele mai multe dosare se vor deschide pentru imobile. „Cladirile au fost afectate cel mai mult. Vorbim de daune la acoperisuri, sarpante, balcoane. Am avut mai putine solicitari pe autoturisme. Aici, pagubele au fost mai mici. Bucati de tencuiala sau crengi care au aterizat pe masini”, a mai spus Ignat. Daca masinile mai pot astepta, in cazul celor care au ramas fara acoperis la casa chestiunea este mai urgenta. Din acest motiv, inspectorii de la daune vor pleca in perioada urmatoare pe teren pentru a face masuratorile la fata locului si pentru a deschide cât mai repede dosarele de dauna. Odata intocmite, proprietarii au doua optiuni: fie realizeaza reparatiile in regie proprie sau cu o firma si in baza documentelor isi recupereaza banii de la firma de asigurari, fie compania asiguratoare face un deviz si va supraveghea lucrarile. Oricare este solutia, pagubitii trebuie sa se inarmeze cu rabdare, pentru ca intreaga procedura este de lunga durata. „Probabil, vom mai sista dosarele pe partea de autoturisme pentru a rezolva cât mai repede imobilele. Din pacate, nu depinde totul de noi”, a conchis Ignat. Solicitarile au venit atât din partea locuitorilor din municipiul Bacau, cât si de la cei din comunele invecinate. Abia in câteva zile, firmele de asigurari vor avea si o situatie statistica vizavi de numarul de solicitari si suma totala de despagubire.
A. Gavrila

Aglomeratia din aceasta perioada de la serviciile de eliberare a documentelor de identitate s-a mutat de la Pasapoarte la Buletine. Numarul celor care solicita un document de identitate nou este in continua crestere pe masura ce revin din strainatate bacauanii care lucreaza in afara tarii. Numarul dosarelor a crescut simtitor in ultimele zile, dar vârful este asteptat in luna august.

Angajatii Directiei de Evidenta a Persoanelor din municipiul Bacau abia mai fac fata solicitarilor. In ultimele saptamâni, adresabilitatea la acest serviciu a crescut si pe fondul revenirii in tara a stranierilor. Acestia se adauga numarului mare de oameni care vin si din imprejurimile Bacaului, din cele 35 de comune arondate serviciului. Din acest motiv, s-a ajuns la practica anilor trecuti când se faceau liste de asteptare, in functie de cât de devreme a ajuns fiecare la sediul serviciului. „Zilnic primim un numar de 150-160 de cereri eliberare acte de identitate, dintre care 30-40 la suta sunt cetateni români veniti din strainatate. Bonurile de ordine se elibereaza de la 7 dimineata. In medie sunt 150 de bonuri in fiecare zi”, a explicat cms sef Ioan Prisecaru, seful Directiei de Evidenta a Persoanelor Bacau.
Daca ar exista suficient personal, numarul dosarelor preluate ar putea fi mai mare, in conditiile in care zilnic se prezinta la acest serviciu circa 300 de persoane. „Suntem in continuare cu personal la jumatate din numarul de posturi prevazut in organigrama si incercam sa rezolvam toate problemele dar este foarte greu. Nu am reusit sa mai angajam oameni, posturile sunt blocate in continuare”, a mai spus cms sef Prisecaru.

Drumul mai costisitor decât buletinul

Unii oameni au venit chiar si de doua sau trei ori pâna sa prinda un bon de ordine. De multe ori, ajung sa cheltuiasca mai mult pe drum decât pe document in sine. „Suntem de la ora 3 plecati de acasa, de la Horgesti. La 5 am fost aici. De la 5 stam aici cu copii. I-am lasat pe ceilalti mici acasa ca sa fac un buletin. Dimineata am facut o lista si de la lista aceea a venit un agent de ordine, ne-a dat bonul si acum asteptam”, ne-a spus Sorina Mihalache.
Cine nu este pe lista de asteptare nu are sanse sa intre la ghiseu. „Nu se respecta biletele. Care cum vrea, are pile, intra. Sunt copii, oameni batrâni, bolnavi care astepta la rând. Eu nu am intrat pâna acum si sunt aici de la 5 jumate dimineata. Am venit doua zile la rând si abia acum am prins un bon de ordine”, a povestit si Aura Musca.
„Este foarte aglomerat si merge foarte greu. Intr-o ora intra 20 de persoane. Am venit de la 4 dimineata pentru inscriere, dar lista a fost inceputa cu o zi inainte la 11 jumate noaptea.
S-au inscris 150 si vreo 20 au plecat ca nu au incaput pe lista”, a explicat si Ovidiu Costeriuc.
Pentru ca verificarea sa mearga mai repede, solicitantii trebuie sa fie atenti atunci când pun toate actele in dosar. Taxele de eliberare a documentului de identitate se pot achita si la ghiseele Directiei de Taxe si Impozite Locale Bacau. Ghiseul din incinta Directiei de Evidenta a Persoanelor este deschis doar pâna la ora 15.
„Recomandam cetatenilor sa se informeze din timp cu privire la actele necesare de la avizier, sa isi procure actele si chitantele necesare pentru a merge totul mai repede si a nu astepta prea mult la depunerea dosarului”, a conchis seful serviciului.

Luna august va fi mai grea

Angajatii acestui serviciu se asteapta ca in luna august sa fie aglomeratie mai mare. Acelasi aflux de solicitari se va inregistra cel mai probabil si la Serviciul de Evidenta si Eliberare a Pasapoartelor. Deocamdata la acest serviciu se primesc zilnic, in medie 100 de cereri, la nivelul lunii iulie anul trecut.
Andreea Gavrila

Peste 300 de apartamente dintr-o asociatie de proprietari din Bacau au ramas fara apa rece, ba chiar si fara contori. Locatarii au datorii la intretinere, dar cei mai mari restantieri nu sunt cazuri sociale, ci oameni cu venituri mari si cu functii. Asociatia de proprietari pare neputincioasa in fata lor, iar incasarile au crescut doar de frica robinetului uscat.

Locatarii de pe 13 scari de bloc din Asociatia de proprietari 29 ASCO au ramas fara apa rece. Compania de Apa a luat masura de a sista furnizarea dupa ce asociatia respectiva a inregistrat intârzieri la plata facturii. Operatorul nu s-a limitat la a inchide robinetul, ci a ridicat si contorii de la cele 13 scari de bloc. „Compania de Apa nu tine cont ca unii locatari platesc, ne-a declarat Dumitru Andronic, presedintele Asociatiei de proprietari 29 ASCO. Ni se spune ca este incheiat contractul pe asociatie, nu pe scara de bloc, asa ca ramâne toata lumea fara apa.” Reprezentantul locatarilor spune ca asociatia este de mai multa vreme in dificultate si inregistreaza intârzieri la plata, dar de fiecare data „s-a discutat la Compania de Apa si s-au obtinut esalonari. Acum nu am mai gasit intelegere, desi am promis ca platim chiar a doua zi. Au venit si au luat contorii.” Toata aceasta „distractie” ii va costa pe locatari, chiar si pe cei nevinovati de aceasta situatie. „Ne asteptam ca in august, când vom primi factura pe iulie, sa apara acolo si costurile cu debransarea si rebransarea”, spune presedintele, care a mai declarat ca nu stie ce sume li se vor imputa, fiindca a intrebat la Compania de Apa, dar i s-a spus doar ca acestea sunt diferite de la scara la scara, in functie de numarul de apartamente.

Pedepsiti la gramada

Lasati fara apa rece si, implicit fara apa calda la centralele termice individuale, locatarii cu plata intretinerii sunt indignati. „Platesc si vreau sa am conditii, ne-a declarat unul dintre locatarii de pe scara C a blocului 29, de pe strada 9 Mai. Nu este normal sa ramân fara apa, când afara sunt 40 de grade. Ni se spune ca asociatia are datorii la Compania de Apa. De ce nu-i face sa plateasca pe cei care au restante? Printre ei sunt oameni cu bani si cu functii. Daca ar fi niste amarâti, as intelege, dar stiu ca au bani si ne lasa pe toti fara apa.” Presedintele asociatiei sustine nemultumirea locatarului. „Sunt, intr-adevar, datorii mari, declara Dumitru Andronic. Pe scara C, de exemplu, restanta este de 12.300 de lei, iar pe scara A, din blocul 80, de 19.200, iar asta fara facturile lunii iunie. Este adevarat si ca sunt persoane importante in asociatia asta, dar care nu platesc.” Masura luata de Compania de Apa a deschis imediat portofelele unor restantieri. „In doua zile am incasat 4000 de lei. Daca s-ar mentine ritmul acesta am scapa rapid de datorii.”
Doina Mincu

Directorii sunt prin sedinte imaginare, nu au timp de explicatii

In loc sa dea explicatii oamenilor, reprezentantii Companiei Regionale de Apa Bacau se ascund in spatele telefoanelor la care nu raspund niciodata pretextând ca sunt pe teren sau in tot felul de sedinte. Desi i-am apelat de nenumarate ori, nu am avut nici un succes in a obtine informatii. De la celalalt capat al telefonului ni s-a comunicat ca doar directorii pot da detalii presei. (A. Gavrila)

Taxa de rebransare la apa este in valoare de 113 lei pentru fiecare contor.

Copiii cu dizabilitati din Vultureni, Stanisesti, Podu Turcului si Motoseni au beneficiat, in prima jumatate a anului, de un program de terapie prin arta. Proiectul a urmarit sa ofere copiilor cu diverse probleme sau dizabilitati din estul judetului activitati de recuperare si dezvoltare a comunicarii, exprimarii emotionale sau a diverselor abilitati. Echipa a fost formata dintr-un terapeut terapeut prin arta combinata si un psiholog, care au asigurat in regim mobil servicii de terapie prin muzica, arta, miscare, gimnastica si stimularea senzoriala, precum si consilierea parintilor care au copii cu dizabilitati. Proiectul a fost derulat de FSC si finantat in cadrul unui program social apartinând companiei MOL. Activitatile directe cu beneficiarii au avut o frecventa saptamânala si s-au desfasurat in spatiile special amenajate din incinta centrelor din Vultureni, Stanisesti, Motoseni, Podu Turcului. Pe parcursul proiectului au primit servicii de terapie prin arta 65 de copii cu dizabilitati. Simultan, au fost organizate cursuri de doua zile la care au participat 59 de parinti ai unor copii cu handicap. Scopul acestor cursuri a fost sa-i invete sa-si dezvolte optim resursele personale. Adultilor le-au fost oferite metode practice care sa-i ajute in relatia cu copilul cu dizabilitati si sa accepte emotional faptul ca au un copil cu handicap. In fiecare din cele trei centre a fost organizat câte un modul de training. De acest proiect au beneficiat si 57 de cadre didactice care lucreaza in scoli cu copiii cu dizabilitati din cele patru comune. La solicitarea lor, de altfel, au fost sustinute trei module de training acreditat de CNFPA de initiere in meseria de "lucrator prin arta combinata". Programa si materialele folosite in timpul trainingului au acceptul Ministerului Muncii si Ministerului Educatiei.
S. Patrascanu

Au venit tocmai din Comanesti sa insele in Bacau. Doi barbati au ajuns pe mâna Politiei dupa ce au incercat sa amaneteze aur contrafacut. "Pe 16 iulie, in jurul orei 12.30, Sectia 2 Politie Bacau a fost sesizata de catre Ionut J., de 34 de ani, din Bacau, administrator la o societate de amanet din municipiul Bacau, despre faptul ca la ghiseu s-au prezentat doua persoane care doresc sa amaneteze o bratara din aur, ce pare a fi contrafacuta", a explicat insp. Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. S-a stabilit ca Dan C. (45 de ani) si Mihai G. (25 de ani), ambii din Comanesti, au prezentat spre amanet o bratara de aur de 21 grame, insa la o atenta verificare s-a constatat ca obiectul respectiv este dintr-un metal de o calitate inferioara, ce conducea la cresterea greutatii. Din verificari s-a mai stabilit ca cei doi, ajutati si de Florina C. (31 de ani), au mai comis astfel de fapte si au mai amanetat la o alta societate din Bacau trei obiecte, primind în schimb suma de 7700 de lei. Cei trei s-au ales cu dosar penal sub aspectul savârsirii infractiunii de inselaciune, iar cercetarile continua in vederea documentarii intregii activitati infractionale a suspectilor.
R. Neagu

Un detinut din Penitenciarul Bacau a ajuns la Spitalul Judetean de Urgenta (SJU), unde a fost diagnosticat cu fractura bilaterala de mandibula. Potrivit purtatorului de cuvânt al SJU, acesta ar fi fost victima unei agresiuni. Deoarece spitalul nu are un specialist in chirurgie buco-maxilo-faciala, pacientul a fost transferat la un spital din Iasi (D.M.)

O femeie din Margineni a dat bir cu fugitii de la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta, speriata ca va fi luata la intrebari de politisti. „Pacienta de 42 de ani s-a prezentat la Urgente in stare de ebrietate si cu arsura de gradul II in zona lombara, ne-a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvânt al SJU. Potrivit protocolului in astfel de cazuri, a fost anuntata Politia.” Desi declarase initial ca a fost incendiata, femeia s-a facut nevazuta, renuntând atât la ingrijirile medicale, cât si la plângerea impotriva agresorului. (D.M.)

Doi apropiati ai liderului PNL Bacau, Romeo Stavarache, si-au pus in cap sa devina proprietari de helesteu. Liviu Goian, „vicele” municipalei PNL, si Ion Rotaru, fost consilier local liberal, vor sa infiinteze o ferma piscicola in extravilanul comunei Tamasi. Familiile Goian si Rotaru detin in comuna bacauana un teren de peste 177.000 metri patrati (17,7 hectare). In aceeasi localitate, municipalitatea bacauana detine peste 300 de hectare de padure. Acolo ar fi trebuit construit un parc de agrement destinat bacauanilor, insa proiectul pare astazi compromis.

“Fratii Petreus“ ai PNL Bacau, Liviu Goian si Ion Rotaru, intentioneaza sa-si amenajeze o ferma piscicola in comuna Tamasi. Proiectul gândit de cei doi temerari afaceristi liberali are o vechime de aproximativ 2 ani. In octombrie 2011, Consiliul Judetean (CJ) Bacau a emis o autorizatie de construire pe numele lui Goian si Rotaru, precum si ale sotiilor acestora, Maria Rotaru si Gabriela Goian. Autorizatia atesta ca valoarea primei etape a lucrarilor se ridica la peste 293.000 lei, aceasta vizând amenajarea fermei, construirea unui grup social si imprejmuirea terenului.

Au 17 hectare de pamânt

Familiile Goian si Rotaru detin in extravilanul comunei Tamasi peste 17 hectare de pamânt. Acestea au fost achizitionate in noiembrie 2009, de la o familie care fusese improprietarita cu câteva luni mai devreme de Comisia judeteana de fond funciar (30 iulie 2009). Terenul este detinut “jumi-juma” de Goian si Rotaru, fiind ipotecat catre BRD pentru 420.000 de lei.
Aflate in lunca Siretului, cele peste 177.000 mp sunt situate in vecinatatea haldei de zgura si cenusa a CET Bacau. Zona atrage zeci de pescari amatori care, la sfârsit de saptamâna, s-au obisnuit sa ia cu asalt malurile Siretului.

„Acum vreo 2 ani le-am dat aviz”

Conducerea comunei Tamasi spune ca in urma cu mai mult timp Goian si Rotaru au solicitat un aviz Primariei din localitate. Potrivit edilului Veronica Dontu (PSD), din cele peste 200 hectare de islaz situate in lunca Siretului si aflate in administrativul comunei Tamasi, 100 au proprietari privati.
“Acum 2 ani le-am dat un aviz. Ei au undeva la 17 hectare. Din cele 216 hectare de izlaz pe care le are comuna Tamasi in lunca, 100 de hectare au proprietari”, a afirmat Dontu.
Ea a apreciat ca zona ar avea un potential turistic deloc de neglijat, in conditiile in care infrastructura ar fi imbunatatita, iar municipalitatea Bacau ar demara investitiile in amenajarea parcului de agrement din padurea Tamasi.

Fermele piscicole, o moda

In ultimii ani, amenajarea de ferme piscicole a devenit o moda printre afaceristii bacauani. In teorie, investitiile in construirea de helestee isi propun sa valorifice potentialul natural oferit de râurile din judetul Bacau.
In septembrie 2010, societatea Rustrans a obtinut un acord de mediu din partea Agentiei pentru Protectia Mediului, vizând amenajarea unei ferme piscicole la Blagesti, in apropiere de râul Bistrita. Proiectul are ca scop amenajarea unui bazin piscicol de peste 9 hectare, suprafata totala afectata investitiei fiind de peste 17 hectare, aproape de 2 ori mai mare.

Paravan pentru exploatarea balastrului

Investitiile in crearea de ferme piscicole sunt si un excelent paravan pentru exploatarea balastrului din râuri. De altfel, in vecinatatea terenului detinut de Rotaru si Goian la Tamasi functioneaza deja o balastiera apartinând unei importante firme de constructii din Bacau. Tentatia e cu atât mai mare, cu cât Goian si Rotaru detin sau controleaza prin interpusi mai multe societati din domeniul constructiilor (n.r. – Segama, Ecobeton, RKS Drumuri, Rotbac).

Proiect in impas
Primaria Bacau tine de pomana 325 ha de padure la Tamasi

In comuna Tamasi, Primaria Bacau e mare proprietara de padure. Institutia pastoreste 325 de hectare de fond forestier si, la un moment dat, a avut in plan sa construiasca un parc de agrement pentru bacauani in respectiva locatie. Proiectul bate pasul pe loc de mai multi ani, ramanând la faza studiului de fezabilitate, acesta din urma elaborat de o firma spaniola (!).
Perspectiva dezvoltarii turistice a zonei i-a determinat pe afaceristii liberali sa iasa la cumparaturi de terenuri in comuna Tamasi.
Primaria Bacau a intrat in posesia padurii in iunie 2007 când, in baza unei decizii a Comisiei judetene de fond funciar, municipalitatea a fost improprietarita cu sutele de hectare de padure. In august 2009 viceprimarul Dragos Luchian declara cotidianului Desteptarea ca dupa amenajarea centrului de agrement si turism in padurea Tamasi, Primaria Bacau va concesiona – pe loturi – obiectivul.
Proiectul parcului a facut furori in campaniile electorale din 2008 si 2012, candidatul Romeo Stavarache prezentându-l ca pe o reusita a administratiei sale. In realitate, investitia este inexistenta. In 4-5 ani edilii au finalizat abia documentatia tehnica si studiul de fezabilitate.

Iaz de 11 hectare

Potrivit "Memoriului de arhitectura" ce a insotit proiectul tehnic al amenajarii piscicole, Goian si Rotaru vor sa faca la Tamasi un helesteu de 10,69 hectare, destinat pescuitului sportiv. Iazul va dispune de un grup social cu doua birouri si mai multe spatii de depozitare. Nivelul freatic aferent zonei este de 1,5 metri adâncime. Proiectul a fost intocmit de arhitectul Lucian Cortez, unchiul fostului arhitect sef al municipiului Bacau, Silvian Cortez.
Lucian Bogdanel

Marti, peste 200 de cadre didactice din intreg judetul au participat la examenul de definitivat, un examen obligatoriu ce le confera dreptul de practica in sistemul de invatamant preuniversitar. Anul acesta a fost pentru prima data cand acest concurs s-a organizat la nivel local, de catre Inspectoratul Scolar Judetean, pana acum examenul fiind sustinut in universitati. Au participat profesori titulari sau suplinitori calificati care au o vechime de cel putin 2 ani in activitatea de predare cu norma intreaga sau de 3 ani, pentru cadrele didactice cu cel putin jumatate norma didactica in specialitate, si care au promovat probele orale cu minimum nota 7. Examenul din acest an a bifat si un element negativ: trei invatatori si un profesor de Educatie muzicala specializata au fost eliminati dupa ce au fost prinsi cu fituici. Acestia nu mai au dreptul de a se inscrie la examenul national de definitivare in invatamant in sesiunea imediat urmatoare.
Mai multe detalii in editia de miercuri, 18 iulie, a cotidianului Desteptarea. (Roxana N.)

Procurorii DNA au emis, mar?i, o ordonan?? pe numele fostului ?ef al ANAF Sorin Blejnar prin care au stabilit ca acesta s? nu p?r?reasc? ?ara pe o perioad? de 30 de zile, în dosarul în care este cercetat pentru complicitate la evaziune fiscal? ?i sprijinire a unui grup infrac?ional organizat. Anchetatorii au stabilit m?sura dup? ce i-au adus la cuno?tin?? lui Sorin Blejnar învinuirile ?i l-au audiat în leg?tuc? cu acestea. Decizia procurorilor Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie (DNA) poate fi contestat? de Sorin Blejnar la Curtea de Apel Bucure?ti.
Fostul ?ef al ANAF Sorin Blejnar a declarat, mar?i, la ie?irea de la DNA, c? a dat o declara?ie în care a prezentat tot ce cuno?tea despre situa?ia în cauz?, adic? nimic. "Am dat o declara?ie în care am prezentat tot ceea ce cuno?team despre situa?ia în cauz?, adic? nimic", a spus Sorin Blejnar, la plecarea de la Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie (DNA), unde a stat aproximativ o or? ?i jum?tate, fiind citat în dosarul de evaziune fiscal? de peste 15 milioane de euro, în care mai sunt cerceta?i fostul s?u ?ef de cabinet Codru? Marta, fostul ?ef al V?milor Viorel Com?ni?? ?i alte 15 persoane.
Sursa: Realitatea.net

Procedurile în urma c?rora Victor Ponta a ob?inut titlul de doctor în ?tiin?e juridice au fost în acord cu legisla?ia în vigoare în 2003 ?i nu se poate sus?ine calificarea de plagiat, a decis Comisia Tehnic? din CNE, acesta fiind un prim verdict în evaluarea Consiliului asupra tezei premierului.
Concluziile comisiei reprezint? doar o prim? evaluare în cadrul demersului Consiliului Na?ional de Etic? (CNE) în acest caz, urmând s? fie luate în discu?ie de CNE la analiza dup? care acest for va formula o decizie final?.
"Teza de doctorat elaborat? de domnul Victor Ponta ?i sus?inut? public în anul 2003 respect? cerin?ele academice din acea perioad? ?i este comparabil? din punct de vedere al acestor cerin?e cu alte teze de doctorat sus?inute în acea perioad?. Teza de doctorat are un titlu clar, dezvoltat corespunz?tor pe parcursul lucr?rii. Tema tezei de doctorat este în domeniul de preocup?rilor academice ale doctorandului ?i conduc?torului de doctorat. Teza de doctorat este clar structurat?, are un plan de cercetare coerent. Metodologia este în concordan?? cu normele ?i practicile din domeniul ?tiin?elor juridice la acea dat?. Cercetarea, a?a cum rezult? din referatele comisiilor de sus?inere, prezint? elemente de noutate ?i cuprinde analize pertinente. Bibliografia utilizat? de autor este men?ionat? la sfâr?itul lucr?rii", a constatat comisia, potrivit unui document intrat în posesia MEDIAFAX.
Comisia Tehnic? a concluzionat, de asemenea, c? "sunt unele deficien?e în ceea ce prive?te trimiterile bibliografice în interiorul capitolelor, îns? nu se poate aprecia c? doctorandul Victor Ponta ?i-ar fi însu?it paternitatea unor idei, concepte, modele care nu-i apar?ineau ?i le-ar fi prezentat drept contribu?ii personale originale", conform aceluia?i document.
La elaborarea acestor concluzii, Comisia Tehnic? a luat în discu?ie analizarea cadrului legal în vigoare de la data admiterii pân? la data sus?inerii publice a tezei de doctorat ?i acord?rii titlului de doctor, având în vedere principiul neretroactivit??ii legii.
"În anul 1999, la data admiterii erau în vigoare prevederile Legii înv???mântului nr. 84/1995, HG nr. 37/1999 privind organizarea ?i desf??urarea doctoratului ?i Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor ?i drepturile conexe, acte normative care au r?mas în vigoare pân? la acordarea titlului de doctor", se precizeaz? în document.
Mediafax