miercuri, 21 ianuarie 2026
type here...
Acasă Blog Pagina 4450

Au esuat intr-o lume din care cu greu pot fi salvati

    de
    Geta Panaite
    -

    Imbarcati neglijent, cu privirea pierduta si cu o punga in mana din care inspira si expira cu putere. Sunt copiii strazii, sau aurolacii cum li se mai spune. Multi dintre noi se tem de ei, insa specialistii spun ca nu sunt agresivi ci ca sunt in lumea lor, intr-o lume din care cu greu pot fi salvati.

    Majoritatea timpului si-o petrec in Piata Centrala din Bacau. In grupuri de opt sau zece persoane se imprastie printre tarabe. Comerciatii ii cunosc foarte bine. Stiu care-i mai harnic, care e mai pasnic, care vrea sa muneasca si care doar sa cerseasca. Ei sunt copiii strazii, de care multi dintre noi se tem mai ales atunci cand sunt vazuti cu punga de aurolac in mana. Inspira cu putere din solutia care ii fac sa vada viata altfel, ii desprinde de realitatea cotidiana si ii trimite in lumea lor. O lume din care, cu sprijinul familiei si a comunitatii, pot fi salvati. O singura mana de ajutor este intinsa tot timpul: a celor de la Adapostul de Zi si de Noapte „Morcoveata” din Bacau care ii primesc ori de cate ori vor pentru a manca o hrana calda, a face dus si a se odihni intr-un pat curat. „Acest aurolac, prenadez cum i se spune, este ca un drog. Da dependenta, insa sevrajul nu este atat de agresiv ca in cazul drogurilor de risc. Nu putem spune ca sunt agresivi atunci cand inhaleaza acest produs. Sunt mai mult absenti. Si ca sa si-l procure muncesc prin piata la carat marfa, fac curatenie”, povesteste Mihai Buganu, seful Adapostului „Morcoveata”.

    Au fost si cazuri fericite

    Ca ceilalti copii pe care-i vedem pe strazi a fost si Cosmin. La varsta de 9 ani, printr-un anturaj nepotrivit, a ajuns sa faca parte din grupul de aurolaci. Cersea, manca ce apuca, se droga si uita sa mai treaca pe acasa. Cei de la Directia Generala pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau l-au gasit la o iesire de lucru in oras, in zona Tic-Tac acolo unde cerea bani de la soferii care ajungeau prin zona. Intamplarea a facut ca si mama si tatal vitreg sa vina la Directie pentru a cere ajutorul. Nu ruseau sa-l rupa de mediul in care ajunsese. Asa si-au dat mana autoritatile cu familia, iar Cosmin este acum un copil aproape normal, merge la cursuri si sta in familie. Spunem aproape normal pentru ca aurolacul il va urmari toata viata. „I s-au facut investigatii amanuntite si din cauza a ceea ce a consumat sistemul neurologic i-a fost afectat si va trebui sa ia medicamente pentru tot restul vietii. A primit si consiliere psihologica. Totul este sa se implice cat mai multi factori”, a mai spus Buganu. Un copil care consuma aurolac poate fi recunoscut dupa mai multe simptome. Miroase a prenadez, privirea-i este tulbure, este absent, efectiv se uita prin tine.

    Banii bacauanilor ii tin in strada

    Specialistii de aici cunosc situatia fiecarui copil din strada, insa in centru ei nu pot fi tinuti cu forta. Sunt influentati mult de liderul grupului si deseori se intampla ca atunci cand acesta da strigarea sa se mearga in centru vin, insa daca el spune sa nu se mearga nu se merge. Acesti copii nu pot fi obligati sa ramana in adapost si chiar daca petrec aici cateva ore, o zi sau doua, se intorc in strada pentru ca acolo gasesc resurse pentru multe din nevoile lor. „Acesti copii prefera strada pentru ca acolo ei primesc bani. Aici li se ofera solutii sau o viata cat de cat normala pe termen lung. Daca stau si analizeaza ce au, cati bani pot castiga ei intr-o singura zi din cersit, si ce le oferim noi este clar ca aleg varianta actuala. De aceea si cetatenii trebuie sa inteleaga ca banii lor ii tin in strada. Daca vor sa-i ajute, sa le dea ceva de mancare, sa le cumpere o haina, daca vor si simt nevoia, dar sa nu le dea bani. Ca le fac mai mult rau”, explica si Alina Iftode, purtatorul de cuvant al DGASPC Bacau. Odata cu racirea vremii, reprezentantii Adapostului „Morcoveata” se asteapta ca numarului copiilor cazati aici sa creasca.

    Politia Locala ii are inregistrati

    Agentii de la Politia Locala spun ca ii supravegheaza in permanenta dar ca nu au creat probleme deosebite in oras. „Ei stau mai mult in Piata Centrala. Este un grup format din 10-15 persoane, majoritatea cu varste cuprinse intre 14 si 25 de ani. Multi sunt din orasul Buhusi, avem cativa si din Roman. Am luat legatura cu autoritatile de acolo, dar ei tot aici vin. De amendat nu-i amendam ca nu sunt solvabili. Cert este ca nu fura, nu am avut probleme de acest gen cu ei pana acum”, a spus Florin Podoleanu, purtatorul de cuvant al PL Bacau.

    100 de studenti risca sa piarda finantarea pe Programul Erasmus

      de
      Roxana Neagu
      -

      Programul Erasmus a ramas fara bani. Cel putin asta anunta Comisia Europeana. Problemele de finantare ar putea sa apara abia pe dosarele ce vor fi depuse din semestrul II, daca nu se gasesc solutii de suplimentare a fondurilor. Pentru anul academic in curs, Comisia Europeana pe probleme de educatie a transferat deja 70 la suta din finantare agentiilor nationale. Pe termen lung insa, situatia este incerta.

      Programul Erasmus, care sustine schimbul de studenti intre universitatile Uniunii Europene, este in pericol. Bugetul alocat de Comisia Europeana la acest capitol a fost redus pentru anul viitor, iar sapte tari din UE (Austria, Marea Britanie, Finlanda, Franta, Germania, Olanda si Suedia) au refuzat sa majoreze contributiile pentru bugetul pe 2013. In plus, trei dintre ele (Finlanda, Germania si Franta) au cerut sa se achite mult mai putin. Asta atrage ingrijorarea specialisilor care afirma ca exista intr-adevar o problema de finantare pe acest program.

      “Exista o problema si trebuie gasite solutii. Nu va fi insa o problema pe termen scurt deoarece Comisia a transferat deja 70% din finantarea Erasmus pentru anul academic 2012-2013 agentiilor nationale care distribuie fondurile.“
      Dennis Abbott, purt.cuv. al Comisiei Europen pe probleme de educatie

      100 de studenti, anual, de la Universitatea „Alecsandri”

      In Bacau, aceste vesti au ajuns deja printre studenti. Asta in conditiile in care Universitatea “Vasile Alecsandri”, institutie care beneficiaza de aceste finantari prin programul Erasmus, trimite anual circa 100 de studenti in tarile europene pe bursele de studiu. Tocmai de aceea, unitatea de invatamant superior din Bacau este bine apreciata si de Agentia Nationala care deruleaza acest program. “Universitatea noastra este una din cele mai bine apreciate unievrsitati in ceea ce priveste bursele Erasmus, pentru ca an de an a crescut numarul studentilor care au plecat sau au venit prin acest proiect, dar si de care didactice, care au beneficiat de aceasta finantare, a declarat prof.univ.dr.ing. Valentin Nedeff – rectorul Universitatii “V. Alecsandri” Bacau. Referitor la aceste informatii cum ca acest proiect s-ar bloca din anul viitor, nu stim inca nimic, nu avem nicio stire din partea Agentiei Erasmus. Stim doar ca in anul universitar 2012-2013 contractul se deruleaza corect.”

      213.000 euro pentru acest an universitar

      In prezent, pe contractul Erasmus care se deruleaza pentru anul universitar 2012-2013, la Universitatea “Vasile Alecsandri” exista o finantare de 213.000 de euro. Din aceasta suma s-au incasat deja 170.000 de euro, adica 80 la suta, iar diferenta urmeaza sa intre in conturile institutiei in lunile aprilie – mai din anul viitor. “Ar fi o problema daca s-ar bloca Erasmus-ul. Deocamdata inca nu avem nimic concret si clar ce o sa se intample pe viitor. Daca se va intampla va fi un minus mare pentru studenti. Si am beneficiat de aceasta facilitate. Se va pierde din experienta acestor burse Erasmus, pe care noi anual le promavam, pentru ca este bine sa vezi ce se intampla la o universitate din Europa. Noi asteptam insa vesti bune si speram sa fie bine”, ne-a spus si Mihai Cosmin Belciu, presedinte Liga Studentilor Bacau.

      Colaborare cu peste 80 de universitati

      Vesti bune asteapta bineinteles si studentii care deja au aprobate dosarele pe aceste burse Erasmus, dar si cei care au beneficiat deja de aceasta oportunitate si care recomanda tuturor sa aplice pe acest program. Programul Erasmus se deruleaza in Universitatea “Vasile Alecsandri” de peste 15 ani, in baza unor contracte ferme cu peste 80 de universitati partenere din Europa. Studentii beneficiaza de aceste burse atat pentru studiile de licenta, cat si pentru programele de master. Pentru plasamentele noi, universitatea finanteaza primii doi ani de deplasari pentru studenti sau de mobilitati cadre didactice, urmand ca din anul trei, finantarea sa fie asigurata de Agentia Erasmus. Prin programul Erasmus orice student poate studia, macar un semestru, oriunde in Europa. La nivel national, in institutiile de invatamant superior din tara vin anual 1.500 de studeti straini, iar alti 4.500 dintre studentii nostri pleaca in afara.

      „Sunt bursier Erasmus. Trebuie sa plec in semestrul II in Finlanda. E prima data cand beneficiez de o astfel de bursa. Ar fi o mare pierdere daca s-ar anula acest program, pentru ca este o experienta benefica pentru mine ca viitor kinetoterapeut.”
      Gheorghe Cupsan, Facultatea de Kinetoterapie

      „Eu am fost studenta Erasmus, in Franta. A fost o ocazie de a vedea cum este un sistem de invatamant din strainatate, mi-am facut prieteni noi, am vizitat multe institutii de cultura. Mi-ar parea rau de toti studentii care ar mai putea beneficia de acest ajutor, daca nu s-ar mai acorda.”
      Alina Penciu, Facultatea de Biologie

      „Eu am fost in Danemarca, anul trecut, pe o bursa Erasmus. Am cunoscut oameni noi, locuri noi, o noua cultura, o totala noua viziune asupra invatamantului. Daca s-ar opri finantarea, asa cum am auzit si eu, ar fi o mare greseala pentru ca acest schimbd e experienta inseamna foarte mult pentru studenti.”
      Paul Luis Popa, Facultatea de Educatie Fizica

      Primarii raman fara bani pentru asistatii social

        de
        Andreea Gavrila
        -

        Vestea ca anul viitor vor trebui sa dea din propriul buget bani pentru cei mai saraci ai comunei nu ii multumeste pe primari. Nu vor avea insa ce face, sunt semeni de-ai lor care pur si simplu nu au din ce trai. Asadar, vor reduce cat se poate numarul beneficiarilor si spera sa aiba de unde le da cat de putin ca sa isi cumpere o paine.

        Edilii bacauani au aflat ca din 2013 serviciile sociale se descentralizeaza, prin urmare, acordarea de ajutoare sociale va deveni tot apanajul unitatilor administrativ-teritoriale. In luna august, edilii au participat si la o instruire menita sa-i invete cum sa creeze in comuna un sistem de servicii sociale pe care sa poate ulterior sa-l intretina din banii contribuabililor. Primarii au mai aflat cum pot fi contractate serviciile sociale, ce parteneriate pot incheia autoritatile locale si ce contin noile acte normative. Acum trebuie doar sa puna in aplicare tot ce stiu spre binele comunitatii. Multi dintre ei recunosc insa ca nu vor avea sorti de izbanda, asta pentru ca numarul asistatilor social este prea mare si depind si pentru alte cheltuieli de ajutorul venit de la Guvern.
        In comuna Valea Seaca sunt 412 beneficiari de ajutor social. 380 din ei apartin comunitatii rrome, destul de numeroasa in aceasta zona. “Ii chemam la munca, la adunat gunoaie, la sapat si tot ce avem nevoie sa ne gospodarim in comuna. Cine nu vine, nu este platit”, explica viceprimarul Vasile Scutaru. Ajutoarele sosesc la timp, dar cel mai probabil nu se va intampla la fel si anul viitor. “Daca nu ne da Guvernul, noi nu avem cum sa platim. Din taxele si impozitele locale am reusi sa dam aceste sume doar o luna, doua”, mai spune viceprimarul. Exista si o parte buna. Rromii care vin sa ceara ajutorul primariei sfarsesc prin a achita si taxele si impozitele locale.

        In unele locuri, dosarele sunt mai putine

        Alte primarii au redus insa la maximum dosarele pentru ajutorul social. In Sascut, numarul lor a ajuns la 40. “Au ramas chiar cei care au cu adevarat nevoie de acest ajutor. Conform legii, ii chemam sa presteze cateva ore de lucru pe luna pentru a beneficia de ajutor”, arata edilul Cristinel Bostan. “Chiar daca vom plati, chiar daca nu, incasarea la bugetul local cred ca va fi la fel de scazuta”, mai spune edilul. Un numar si mai mic de dosare este inregistrat si la Orbeni. “Mai avem putine dosare, doar 36. Majoritatea sunt persoane cu handicap care nici nu pot veni sa lucreze”, sustine primarul Viorel Fantu.
        Pentru toate aceste cazuri, primarii vor trebui anul viitor sa ofere in schimbul ajutorului de la primarie, un loc de munca. Suna bine, dar nu se va putea peste tot.
        Solutia ar putea fi atragere unor investitori straini care sa creeze nu doar locuri de munca, ci sa aduca si bani la bugetul local. In Valea Seaca, producatorul de tractoare Fendt s-a instalat in comuna si a ridicat hala. Indata ce va incepe sa produca va crea si zece locuri de munca. Angajatii vor fi formati chiar de producator. Castigul va fi asadar unul pe termen lung. Iar primul, cel concret se vede in bugetul local. Societate a achita deja taxe si impozite de la inceputul anului, iar suma nu e deloc neglijabila: 14.500 de lei.

        Blagesti, comuna care a intrat si in manualele de istorie ale tancilor

        de
        Ion Fercu
        -

        „Comuna Blagesti. Locul in care istoria este la ea acasa, spune primarul Laurentiu Munteanu, cel care de vreo patru legislaturi isi invinge contracandidatii la scoruri de… Ko. Suntem si in manualele de istorie ale tancilor si asta nu-i de ici-colo. Peste tot dai de istorie: Valea lui Ion, Blagesti, Buda… O istorie care ne obliga. Unirea Principatelor (cu Ion Ababei in divanul Ad-hoc), rascoala din 1907 (scanteia de la Flamanzi si de aici a pornit), cele doua razboaie mondiale care ne-au gasit mereu in valtoarea lor, nu doar ca scena, ci si prin actorii principali…” Localitati componente: Blagesti, Valea lui Ion, Tardeni, Poiana Negustorului, Buda, Sipote. Suprafata: 9.630 ha. 2.456 gospodarii, 7.303 locuitori. 8 scoli, 6 gradinite, 3 dispensare, 3 camine culturale, biblioteci, C.D.I. modern. Blagesti. Atestare documentara: 22 iulie 1436. In 1973, aici a fost descoperit un tezaur de dinari imperiali romani, care incepe cu monede de la Vespasian si se termina la Elagabalus (222 e.n.).

        Credinta si cultura

        Biserica din Blagesti, cu hramul inchinat „Sfintei Cuvioasa Parascheva”, inaltata in 1838, de catre camatarul grec Anghelivali, este unicat in Moldova, avand forma unei nave sustinuta de zece stalpi. Biserica din Valea lui Ion, cu hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe”, rivalizeaza prin arhitectura si pictura, cu manastiri vestite. Biserica Buda, cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dimitrie” si biserica Tardeni, cu hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”, respira admirabil, si ele, aerul credintei. O bisericuta din Blagesti, inaltata in 1680, cu hramul „Sfintii voievozi Mihail si Gavril“, si-ar avea originile, potrivit izvoarelor istorice, in Ardeal si in nordul Bucovinei, de unde ar fi fost adusa. Este construita numai din lemn. La Poiana Negustorului, lucrarile de constructie pentru o biserica ortodoxa au debutat, dar mai asteapta sponsori. In Blagesti exista si mai noua biserica de rit vechi. Preotii pe care-i cunosc – Vasile Cozma, protopop, Ioan Lupan, Romeo Sbarcea, Gheorghe Casaneanu – sunt repere morale ale comunitatii. Monumente dedicate eroilor, cladiri declarate monumente istorice, personalitati ale culturii nationale (universitari, istorici si critici literari, poeti, romancieri, medici de renume) sunt alte motive de mandrie. Comuna are si monografii.

        Oftatul in zi de sarbatoare

        Nu-i de ici-colo ca si la o sarbatoare sa aduni inteleptii comunei pentru a vorbi despre ce a fost si ce ar trebui sa fie in investitiile comunei. Asfaltul a cucerit aproape totul. Institutiile de invatamant respira european. Paraiele naravase au fost imblanzite. Nu intamplator, lui Laurentiu Munteanu i se spune „primarul proiectelor”. Chiar si firme precum VIVA FEED SRL, unul dintre cei mai importanti producatori autohtoni de nutreturi combinate, desfasoara activitati in acest atractiv mediu local. E sarbatoare si sunt schitate proiecte; chiar si in zi de sarbatoare. Voce: „Un catun din Valea lui Ion nu cunoaste bucuriile lampii lui Ilici”. Primarul, valean de origine: „Of! Vom rezolva”. Sa oftezi si in zi de sarbatoare e un semn bun. Inseamna ca-ti pasa.

        Hramul, cu vesmintele Sfintei Cuvioasa Parascheva

        „Ne bucura faptul ca Zilele comunei coincid cu hramul bisericii noastre, «Sfanta Cuvioasa Parascheva». Armonizam cele doua dimensiuni ale sarbatorii, crestina si laica, oferim concetatenilor bucurii pentru suflet, recreare pentru trup. Astazi, hramul nostru are ca noutate vesmintele Sfintei Cuvioase Parascheva, care ne-au fost donate de Mitropolie, prin osardia Preasfintitului Ioachim Bacauanul. Credinciosii au venit, de peste tot, in numar mare. E o frumoasa sarbatoare a sufletului pentru toti”, spune parohul Romeo Sbarcea. La hram, ca la hram: dupa sfanta slujba, credinciosii s-au infruptat din alesele bucate stropite, cu moderatie, cu vin si rachiu. Apoi au plecat catre spectacolul din parcul de langa primarie sau la intrecerile sportive, ca sa-si aplaude favoritii.

        Catalogul de aur, miri si mirese de aur

        Nunta de aur cu primarul… Diplome, un pliculet cu bani, sampanie, vin, o gustare, urari, flori… Copiii si nepotii au venit cu parintii. Unii, tocmai de prin Bacau. Ce emotii… Primarul ii saluta pe sarbatoriti ca si cum ar fi domnisori si domnisoare; ca acum cincizeci de ani… Astazi, un nou legamant… Poiana Dumitru si Gartu Lucretia. Gartu Neculai si Lupu Silvia. Dediu Constantin si Zama Olga. Hanganu Ion si Bucataru Maria… Perechile zambesc. Cu siguranta, se zvarcolesc amintirile in ei… Munteanu Ion si Baciu Adela. Munteanu Ion si Sandu Profira. Argatu Neculai si Ispas Ecaterina. Gartu Iordache si Nistor Valeria. Apostol Ion si Blaj Viorica… si primarul tot striga catalogul de aur… Curg aplauzele celor apropiati… Stan Neculai si Scripcaru Ana. Brumea Aurel si Munteanu Maria. Grumazanu Gheorghe si Cociorva Ileana. Acatrinei Constantin si Baba Luta. Bostan Ion si Ungureanu Viorica. Boboc Cezar si Cociorva Aurica. Agache Gheorghe si Zama Ileana. Tanase Gheorghe si Traista Ecaterina… Unii dintre cei din catalog lipsesc. Boli, nevointe… sugubat, un mire de aur isi intreaba consoarta: „Daca am da timpul inapoi, m-ai mai lua?”… Mireasa de aur ii tine isonul: „De ce vrei sa stricam sarbatoarea asta?”… Primarul zice ca-i asteapta si la nunta de platina… „Dar tot primar sa fii!”, ii zice un mire… Primarul, politicos, nu-l contrazice…

        Cantul, sportul si butoiul cu pulbere gingasa

        Pe scena amenajata in parc, Laura Haidau, Marius Zgaianu, stefania Patru, Angelica Flutur, grupul folcloric „Flori de Busuioc”, ansamblurile folclorice „Ca la noi”, „Saratelul”, „Stejarii” Suceava , alti interpreti de muzica populara din zona Bacaului, tinere talente locale au oferit, timp de doua zile, spectacole de poveste. „Toti au fost minunati, dar Mioara Velicu a pus cireasa pe tort, cucerind, ca de obicei, aplauze peste aplauze. Artistii din comuna ne-au mangaiat sufletele”, spune primarul Laurentiu Munteanu. Handbal, fotbal, cros, popice alte intreceri sportive. Copii, tineri, parinti, bunici, aplauze, pasiuni, umor, premii… Vreo patruzeci de tarabe adapostite de corturi care opresc ploaia mocaneasca ii invita pe sateni la mici, bere, produse artizanale si tot felul de marfuri. O „caracatita” rotitoare ii atrage pe copii ca un magnet. La popice, pasiunile tinerilor si bunicilor sunt pe val. Primarul are musafiri din toate zarile. Unii il lauda, invidiindu-l pentru comunicarea grozava pe care-o are cu oamenii. Primarul de Garleni, Valentin Flenchea, ne aduce aminte ca desemnarea candidatilor pentru Parlament a facut din nou vedeta butoiul cu pulbere gingasa al politicii.

        „Putem bucura si noi cerul cu putina lumina!”

        Duminica, in intunericul bland al toamnei, au pornit spre cer, ca o cortina trasa peste manifestari, zbenguielile focului de artificii. „La inceputul toamnei, zice un spectator, am tras cu ochiul la focul de artificii al buhusenilor. Acum sa-si mai clateasca si ei ochii cu spectacolul nostru, ca doar n-or fi targovetii buricul vaii Bistritei! Putem bucura si noi cerul cu putina lumina!” Primarul, cu ochii pe cer, ma trage de maneca: „Domnule, tare m-am mai indragostit de oameni din comuna asta, de istoria locului! Cand vad oameni fericiti, simt ca niciun strop de truda nu e in zadar…”
        Blagesti. Istorie veche, istorie noua si Speranta…

        Imbatranim activ?

          de
          Andreea Gavrila
          -

          Tineri si varstnici au stat luni la aceeasi masa pentru a discuta despre etate, pensie, batranete. Au facut acest lucru in cadrul Anului european al imbatranirii active.

          Nu doar varstnicii vor sa imbatraneasca activ, ci si adolescentii si tinerii bacauani. Au vrut sa transmita acest mesaj tuturor, cand au decis sa formeze un lant uman pe scarile de la Palatul Administrativ, in cadrul unei activitati initiate de Institutia Prefectului Bacau pentru a marca Anul european al imbratranirii active. „Deschidem seria unor actiuni menite sa marcheze acest an, cu o masa rotunda la care au participat reprezentanti de la cele mai fragede varste la cei nascuti mai devreme, pentru a le prezenta modul in care putem imbatrani frumos”, a explicat Carmen Cioltan, purtator de cuvant Prefectura Bacau
          „Nici nu ni se pare ca suntem batrani. Socializam la Fundatia Constantin Brancoveanu si este a doua familie a noastra. Imbatranim activ si frumos cu ceilalti colegi ai nostri. Avem programe artistice, ca sa nu se plictisim si ii facem si pe ceilalti sa se bucure de acesta varsta”, a spus Melania Maciuca, ajunsa la o frumoasa varsta.
          Si tinerii vor sa fie activi cand vor ajunge la varsta bunicilor lor. „Sper sa nu imbatranesc, imi doresc sa raman cu sufletul tanar. Voi incerca sa fac lucruri bune, sa ajut societate, pe ceilalti batrani. Sper sa ma pot deplasa”, spune Cosmin Caliman, elev la Colegiul Economic.

          Batranii activi isi pierd pensia

          Persoanele care au trecut de 50 de ani fac parte din categoria celor vulnerabile, conform proiectului legii privind infiintarea „intreprinderilor sociale”, lansat de Ministerul Muncii. Ce inseamna asta? Ca sunt cele mai expuse sa-si piarda locul de munca, fiind cunoscut faptul ca angajatorii isi doresc salariati sanatosi, vigurosi, care sa rezolve mai multe tipuri de sarcini, sa se miste repede, sa se adapteze la schimbari, si nu angajati care sufera de dureri articulare, hipertensiune, poarta doua perechi de ochelari sau au palpitatii cand alearga. Iar daca au trecut de 50 de ani si raman fara slujba, e foarte putin probabil sa fie angajati altundeva. Pana in 2011, aveau sansa sa se pensioneze anticipat dupa 55-56 de ani. In acelasi timp, puteau incerca sa-si suplimenteze veniturile muncind doua-trei ore pe zi sau pe saptamana. Femeile puteau sa ingrijeasca un copil, sa faca martisoare, sa vanda zarzavat, iar barbatii sa lucreze o gradina, sa pazeasca o magazie etc. Si unii, si altii, aveau sansa sa lucreze chiar in domeniul lor, in baza unui contract civil. Exista job-uri care presupun doar o jumatate de norma sau mai putin, prestatiile fiind ocazionale. Din nefericire, noul act normativ, Legea 263/2011 privind sistemul unitar de pensii publice, a adus schimbari care ii condamna la foame si saracie pe varstnicii care nu au varsta de pensionare. Limitarile vizeaza mai multe aspecte. In primul rand, barbatii se pot pensiona abia la 65 de ani, iar femeile la 63. In al doilea rand, daca se pensioneaza anticipat partial sunt penalizati cu 15 la suta pentru fiecare an lipsa. In total, pentru la 5 ani, penalizarea e de 45 la suta. Mai grav, nu doar ca isi pierd aproape jumatate din pensie, dar isi pierd si dreptul de a munci. Legea interzice cumulul pensiei cu salariul sau cu venituri obtinute din drepturi de autor, prestari de activitati comerciale sau de servicii derulate ca PFA sau IF, indiferent daca e vorba de gradinarit sau de brodat batiste. Exceptie fac doar consilierii locali si judeteni. MMFPS i-a oprit pe pensionari sa lucreze cu ora si tot MMFPS i-a inclus in grupul celor vulnerabili! E drept, sub alt guvern. Exista speranta ca noul ministru va indrepta situatia. Deocamdata, nu e deloc clar cum ii incurajeaza, statul, pe pensionari sa fie activi de vreme ce nu le permite sa aiba un job sau sa desfasoare o activitate care le-ar suplimenta venitul.(Andreea Gavrila)

          Pe parcursul mesei rotunde s-a discutat despre dialogul intre generatii, nevoi si perspective in sprijinirea varstnicilor, beneficiile de asistenta sociala, dar si despre dimensiunea emotionala a imbatranirii. Seria evenimentelor continua marti cu un spectacol extraordinar la Teatrul Bacovia, de la ora 13, atunci cand tinerii voluntari vor prezenta momente artistice. Vor fi acordate si premiile pentru cel mai activ tanar si senior, dar si cea mai activa tanara si senioare.

          Oameni-masina

            de
            Deșteptarea
            -

            Sunt siluete spectrale, cu jachete tabacite de murdarie, cu sepci sau fesuri carora nu le mai poti ghici culoarea originala. Zac prin colturi, pe lânga ghenele de gunoi sau pe sub scarile de bloc, sau se arunca fara teama printre masinile din intersectie, cu ochii cascati, dar cu privirea risipita in cine stie ce zari. Mâinile lor, cu degetele ascutite de foame si innegrite de frig, strâng ce au ei mai pretios – punga cu raiul chimic – si când le observi nu te poti opri sa-ti pipai buzunarele si sa-ti aduci geanta mai strâns sub brat.
            Diluanti si vopsele, vacsuri de uns peretii pentru a le da stralucire, trase pe nari devin fluide pompate prin delicatul sistem hidraulic al nervilor pâna in uzina pineala care le ghideaza actiunile si le coloreaza refugiul lor interior. Dar nu vedem cum ei isi fauresc o lume suportabila, fie ea si un simplu simulacru. Ghicim doar impulsuri, instincte, automatisme, care mai de care mai amenintatoare. Masinarii stricate, ne asteptam in orice clipa sa ne agreseze, sa ne atace, cu bratele lor descarnate, cu mirosul lor intepator, cu milogeala lor dezlânata.
            Spre sfârsitul celei de-a doua Meditatii metafizice, Descartes propune un scenariu care sa ne testeze dependenta noastra de simturi si puterea de a depasi limitele simplei perceptii cu ajutorul facultatilor rationale. Daca privim prin fereastra o straduta aglomerata, vom fi convinsi ca vedem oameni, in ciuda faptului ca hainele si palariile lor ar putea ascunde simple masinarii, mânate de arcuri. Sau animale – pentru filosof nu era mare diferenta.
            Noi, cartezienii, iubitori de lumina calina a ratiunii, de ordine si curatenie, rareori patrundem cu judecata dincolo de carapacea jerpelita si mizera a copiilor strazii. Ce rotite dintate preiau senzatia difuza a diferentei dintre noi si ei, o transmit mai departe si o amplifica de zeci de ori pâna ce simtim in cosul pieptului angoasa? Nu suntem tocmai noi, atunci, oamenii-masina?

            Tir cu arcul / Campionatul National: Tari si in 3D

            de
            Dan Sion
            -

            Premiera

            O noua provocare pentru arcasii bacauani. Si, bineinteles, alte noi rezultate de top. La Campionatul National 3D desfasurat in weekend-ul trecut, in localitatea prahoveana Gagesti si care a reunit 77 arcasi de la 15 cluburi din tara, elevii Geaninei Ivu-Vlad si ai lui Marius Vlad au realizat un bilant excelent. Cu precizarea ca, de data aceasta, antrenorii au contibuit la zestrea de medalii si in calitate de… sportivi. Astfel, Geanina, care a concurat pentru CS Saga Bacau a cucerit titlul national la categoria Instinctive, in timp ce Marius (CS Arena) a obtinut medalia de argint la Seniori, ce s-a desfasurat in sistem eliminatoriu. „Ce antrenori am mai fi, daca, pe langa cunostiintele teoretice, nu am demonstra si aptitudini practice?”, a declarat, mai in gluma, mai in serios, artista plastica Geanina Ivu-Vlad.

            Rocada

            Asemeni majoritatii etapelor nationale indoor si outdoor, podiumul junioarelor 3 a fost o chestiune strict bacauana, asigurata de sportivele legitimate la CSM Bacau. Spre deosebire insa de rundele precedente, de data aceasta, primul loc si titlul national a revenit Ilincai Litcanu, care si-a etalat precizia si maiestria in fata colegelor sale de club, Maria Vlad si Adina Mihalache, clasate pe locurile 2, respectiv 3. Reactivat dupa o perioada de pauza, Silviu Cadar s-a impus in proba juniorilor, in timp ce un alt bacauan de la CS Saga, Teodor Vlad s-a clasat pe locul 3. Atat senioriii, cat si juniorii au tras cate doua distante a cate 14 tinte, fiecarei serii fiindu-i rezervata o singura sageata.

            Dificultati

            „Rezultatele confirma ascensiunea acestui sport in orasul nostru”, a declarat antrenoarea Geanina Ivu-Vlad, care a tinut sa sublinieze dificultatile unui Campionat 3D. „Circuitul de tragere s-a intins pe o distanta de aproximativ 5 kilometri, unde au fost amplasate, la distante neprecizate, variind intre 10 si 45 de metri, un numar de 14 tinte 3D reprezentand diferite animale- iepurasi, pauni, mistret, urs, caprioara, pauni- toate in marime naturala. Zona fiind impadurita, cu dificultati de nivel, dar si de luminozitate, concursul s-a dovedit foarte solicitant, mai ales ca a si plouat din belsug. Cu atat mai mare este insa satisfactia ca am obtinut sapte medalii, din care trei de aur”, a punctat antrenoarea bacauana.

            Judo / Cupa Muresul: Sub ochii Alinei Dumitru

            de
            Dan Sion
            -

            Doua medalii de aur, doua de argint si tot atatea de bronz. Acesta este bilantul echipei de judo de la CS Bronx – SCM Bacau participanta la cea de-a doua editie a competitiei internationale Cupa Muresul, de la Targu-Mures. In prezenta campioanei olimpice de la Beijing, Alina Dumitru si a Corinei Caprioru, sportivele bacauane ce au concurat la Cupa Muresul au reusit prestatii de prim-plan. Loredana Pantaru si Melania Calfa au cucerit aurul, insa capul de afis l-a tinut Madalina Ardeleanu. Eleva Manuelei Barzu si a lui Daniel Zodian a obtinut doua medalii de argint la U 13 si U 15, cu toate ca varsta o recomanda pentru U11! „Nu pot sa nu o remarc pe Madalina, care a facut meciuri senzationale, in ciuda faptului ca a concurat la categorii de varsta superioare. Cred ca vom avea o noua Manuela Barzu in echipa”, a opinat antrenorul Zodian. Bilantul a fost completat cu cele doua medalii de bronz adjudecate de Maria Gavrilita si de Mdalina Ivanovici si de locurile cinci ocupate de Octavian Cechea si Madalina Gavrilita.
            Din pacate, participarea la competitia de la Targu-Mures a fost precedata de un episod mai putin placut, legat de intarzierea mijlocului de transport, care trebuia pus la dispozitie de SCM Bacau.

            Tentative de sinucidere

              de
              Doina Mincu
              -

              Doi barbati au incercat sa-si curme viata in weekend. Ambii au ales sa se sinucida cu supradoza de medicamente. Codrin C., de 37 de ani, din Bacau, a inghitit un pumn de medicamente si a ajuns in sectia Medicina Interna. Dan Gabriel M., de 35 de ani, a luat 12 pastile dintr-un somnifer foarte utilizat. A ajuns la spital abia dupa 18 ore. Medicii lupta sa-i salveze viata si atrag atentia ca in cazul tentativelor de sinucidere cu medicamente intarzierea este fatala. Cele mai mari sanse de salvare le au cei care ajung la Urgente in primele doua ore.

              Accidente grave pe soselele din judet

                de
                Geta Panaite
                -

                Opt persoane au ajuns la spital cu mai multe rani in urma unor accidente care s-au petrecut in weekend pe drumurile din judet. Un adolescent de 18 ani, din Oituz, sofer incepator, a apasat prea tare pedala de acceleratie si pe fondul neatentiei in conducere a pierdut controlul si s-a izbit de un podet. In urma impactului, el si trei pasageri, cu varste cuprinse intre 19 si 28 de ani, au suferit mai multe leziuni si au ajuns la spital. Soferul a fost internat in stare de coma profunda, iar ceilalti cu politraumatisme. Si la Orbeni, un barbat de 34 de ani, pe fondul neadaptarii vitezei la carosabilul umed a pierdut controlul si a ajuns pe contrasens unde a intrat in coliziune cu un alt autoturism condus regulamentar de un ploiestean. In urma acestui accident, ambele masini au fost avariate, iar cei doi soferi si alte doua pasagere au ajuns la spital cu fracturi si traumatisme. Ambii conducatori auto sunt cercetati pentru vatamare corporala din culpa.

                In excursie, de Ziua Mondiala a Bastonului Alb

                  de
                  Silvia Patrascanu
                  -

                  Filiala Bacau a Asociatiei Nevazatorilor din Romania (ANR) au sarbatorit Ziua Mondiala a Bastonului Alb, marcata in fiecare an pe 15 octombrie, printr-o drumetie in nordul Moldovei. „Filiala Bacau a organizat o excursie de merit pentru persoanele care au obtinut, in ultimii 25 de ani, premii la concursurile de sah, table, rummy, popice, atletism, skandenberg masculin si feminin si care au ridicat ANR Bacau pe locul I sau II pe tara”, a marturisit Laura Damian, presedinta asociatiei. Premiantii au plecat din Bacau duminica, au vizitat Manastirea Voronet, au urcat la cota 1540 m, pe Rarau, la Pietrele Doamnei, apoi au vizitat Targul international de preparate culinare bucovinene din Vatra Dornei. Ieri, cei 44 de nevazatori bacauani care au adus premii asociatiei s-au infruptat la o expozitie similara din Campulung Moldovenesc, apoi au fost invitati la sediul ANR Suceava, unde au participat la „amicalele” de popice, sah, table, rummy si skandenberg, fiind rasplatiti de gazde si cu un spectacol artistic. Dupa-amiaza, in drum spre casa, campionii s-au oprit la alte vechi si frumoase biserici.

                  BUHUSI: Un laureat al premiului Grammy candideaza la Senat

                    de
                    Ion Fercu
                    -

                    Bursa zvonurilor e… certitudine: Damian Draghici va candida, si pentru buhuseni, in Colegiul 4 Bacau, pentru fotoliul de senator. Nascut intr-o familie muzicala, in 1970, are o istorie de poveste. A inceput sa cânte la nai la vârsta de 10 ani, dupa ce cântase la diferite instrumente inca de la vârsta de 3 ani. La 15 ani cânta si inregistra deja cu Orchestra Radio din Bucuresti. A fugit din România la vârsta de 18, in Iugoslavia, ajungând ulterior in Grecia. A cântat o vreme pe strazi si in cluburi, a fost descoperit de subsidiara olandeza a firmei Sony Music, care i-a oferit sansa sa inregistreze. Dupa o auditie care a avut loc la Atena, i-a fost oferita o bursa integrala la colegiul de muzica Berklee din Boston. La Berklee nefiind insa niciun profesor de nai cu care sa poata studia, a studiat cu profesorul de saxofon George Garzone. Are 18 albume inregistrate. A participat ca invitat pe un album care a câstigat un premiu Grammy, albumul Silver Solstice al formatiei Paul Winter Consort in 2006. A cântat pe importante scene impreuna cu artisti precum de Joe Cocker, Shaggy, Cindy Lauper si James Brown. A fost ambasador pentru minoritatea roma in Anul European al Egalitatii de Sanse pentru Toti (2007) si in Anul European al Dialogului Intercultural (2008). Damian Draghici, singurul muzician român detinator de Grammy, este cel care a spus ca „discriminarea tiganilor incepe in casele lor”. Consilier al premierului Victor Ponta, traitor in SUA, a cucerit, ca muzician, si simpatia presedintelui american.

                    Taifunul taxei de salubrizare este asteptat si la Buhusi

                      de
                      Ion Fercu
                      -

                      Gratie bunavointei consilierilor bacauani, care, dupa ce-a trecut pomana alegerilor locale au cam uitat de electorat, incurajati de legislatie si de eficienta care-si are sursa in jupuirea post-electorala, pretul gunoiului menajer depus in rampa ecologica de la Nicolae Balcescu „a fost marit de patru, cinci ori, incepând cu 1 septembrie”, spune viceprimarul buhusean Vasile Zaharia. Cum gunoiul menajer buhusean este transportat tot la Nicolae Balcescu, taifunul tarifelor spectaculos dospite ii va lovi si pe cei din Buhusi. Pâna acum, la Buhusi, tariful de preluare a gunoiului menajer era de 5 lei/tona. Acum el a devenit 24 de lei/tona. „Firesc, spune viceprimarul, aceasta crestere va fi evidentiata si in taxa de salubrizare platita de buhuseni. Pâna la 1 ianuarie 2013, GINDANI IMPEX SRL, firma care asigura serviciul de salubrizare, s-a angajat sa suporte aceasta crestere. Lunar, operatorul plateste suplimentar vreo 700 milioane de lei vechi. Dupa aceea…” Cât va creste taxa de salubrizare? „Cresterea depinde si de cetateni. Fiecare trebuie sa procedeze in asa fel, incât la nivel de oras sa fie transportat cât mai putin gunoi menajer in rampa de la Nicolae Balcescu. Pentru aceasta, este necesar ca fiecare buhusean sa inteleaga faptul ca trebuie sa foloseasca pubelele care sunt puse la dispozitie pentru sortarea deseurilor. Acestea trebuie depozitate pe categorii (plastic, hârtie, cartoane etc.). Altfel, cantitatea de gunoi menajer va fi mare. Cu alte cuvinte, taxa de salubrizare va depinde si de spiritul civic, de educatie”, mai spune viceprimarul Vasile Zaharia.

                      Profesorii trimisi în judecata ca au falsificat situatia scolara a lui Casuneanu jr., achitati

                        de
                        Geta Panaite
                        -

                        Cei 17 profesori de la Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacau, trimisi în judecata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Bacau pentru fals intelectual, au fost achitati. Sentinta a fost data vineri de Judecatoria Gheorgheni, acolo unde dosarul a fost stramutat pentru judecare. Cadrele didactice erau acuzate ca au falsificat situatia scolara a fiului milionarului Costel Casuneanu, respectiv a lui Ionut Casuneanu. Dupa 12 termene, magistratii de aici au decis ca dascalii sunt nevinovati, motivând ca faptei îi lipseste unul din elementele constitutive ale acestei infractiuni. Dosarul a fost deschis în 2007. Atunci s-a primit la Parchet o sesizare prin care se arata faptul ca Ionut Casuneanu a terminat clasa a XII-a cu note frumoase, dupa ce în ultimul an s-a transferat de la o scoala din Germania ca sa termine cursurile în Bacau, dar nu prea venea pe la ore. Directorul colegiului de atunci, Ovidiu Cojocaru, a fost acuzat ca ar fi facut presiuni asupra dascalilor ca sa-i puna note si absenţe la anumite date, însa si el a fost achitat. „Nu vreau sa comentez in niciun fel aceasta decizie. Poate când va fi definitiva si irevocabila. Oricum nu-mi fac probleme, chiar daca se va face recurs pentru ca in rechizitoriu nu exista niciun element care sa ne incrimineze”, a declarat profesorul Ovidiu Relu Cojocaru. Procesul a început în iunie 2010, iar un an mai târziu a fost scos de pe rolul Judecatoriei Bacau si trimis la Judecatoria din Gheorgheni.

                        Pubele ecologice pentru gospodariile buhusenilor

                          de
                          Ion Fercu
                          -

                          2585 pubele ecologice asteapta pentru a fi oferite, cu titlu gratuit, in 2585 de gospodarii buhusene. Acestea sunt de mare capacitate si vor fi utilizate pentru depozitarea resturilor vegetale provenite din curtile/gradinile gospodariilor. Astfel depozitate, resturile vegetale vor putea deveni si un bun ingrasamânt pentru fertilizarea gradinilor. Asteptarile edililor sunt pe masura: „Buhusenii nu vor mai depozita resturile vegetale in alte locuri”, spune viceprimarul Vasile Zaharia. Asteptari interesante. Sa vedem efectul. Acum, resturile vegetale sunt depozitate cam pe unde il taie pe fiecare capul. Pâna la distribuirea pubelelor ecologice va mai trece putin timp, pentru ca trebuie redactate procesele-verbale de primire-predare, instructiunile de folosire etc. „Dupa o perioada de opt ani, când pubelele ecologice vor fi uzate si fizic, acestea vor fi predate administratiei locale”, spune viceprimarul.

                          Profesorii isi vor primi drepturile salariale restante

                            de
                            Geta Panaite
                            -

                            Cei peste 7.000 de profesori din sistemul de invatamânt bacauan vor primi, in sfârsit o parte din banii promisi pe drepturile salariale restante câstigate in instanta. „S-a primit confirmarea ca aceste drepturi salariale vor fi platite. Acum am solicitat tuturor directorilor din unitatile de invatamânt sa verifice inca o data daca sumele solicitate sunt corecte. Suma alocata din septembrie este de 3.658.000 lei, iar la rectificare se va primi si diferenta pâna la necesarul transmis, respectiv 2.756.000 lei. Deci un total pe acest an de 6.414.000 lei”, a explicat prof. Claudia Merticaru, inspector scolar. Pentru anul 2012, Legea bugetului de stat prevede ca plata acestor sume se face trimestrial: 1,25% in martie, 1,25% in iunie, 1,25% in septembrie si 1,25% in decembrie. Printr-o prevedere legislativa s-a decis ca aceste diferente salariale sa se primeasca în intervalul 2012-2016, respectiv 5% din valoarea titlului executoriu în 2012, 10% in 2013, 25% in 2014, 25% in 2015 si 35% in 2016.

                            Peste 600 de sectii in tot judetul pentru alegerile parlamentare

                              de
                              Andreea Gavrila
                              -

                              625 de sectii de votare vor fi amenajate in intreg judetul pentru scrutinul din 9 decembrie. Sectiile vor fi insa amenajate cu doar câteva zile de alegeri pentru ca majoritatea vor functiona în scoli, unde se încearca sa nu se perturbe activitatea didactica. Intre timp, continua activitatea de reactualizare a listelor electorale, activitate desfasurata de Evidenta Populatiei.

                              Manifestari de Anul imbatrânirii active

                                de
                                Andreea Gavrila
                                -

                                Institutiile bacauane isi dau mâna in aceasta saptamâna pentru a marca anul 2012 al Imbatrânirii active. Primul prilej il constituie Ziua internationala a Vârstnicilor, marcata pe 1 octombrie, si 17 octombrie – Ziua internationala a eradicarii saraciei. Pentru a marca aceste evenimente, luni, Institutia Prefectului va gazdui in sala mare a Palatului Administrativ o masa rotunda cu tema Imbatrânirea activa. Marti, in schimb, de la ora 13 are loc in sala de spectacole a Teatrului Municipal “Bacovia” un spectacol extraordinar dedicat solidaritatii intre generatii. Colegiile bacauane, fundatii si asociatii sunt partenerii celor doua actiuni.

                                Prima intâlnire a bibliotecarilor scolari

                                  de
                                  Roxana Neagu
                                  -

                                  Casa Corpului Didactic a organizat, in sala de conferinte a Inspectoratului Scolar Judetean Bacau, prima intâlnire metodica a bibliotecarilor scolar din invatamântul preuniversitar. „A fost o intâlnire metodica ce a avut si atributele unei sesiuni de formare. Credem ca in urma participarii la aceasta prima intâlnire tematica, bibliotecarii si cadrele didactice care au responsabilitatea functionarii bibliotecilor scolare au intrat in posesia unor informatii utile, privitoare la politica documentara”, ne-a declarat Oana Liliana Jianu, bibliotecar al CCD Bacau. Principalele aspecte care au fost dezbatute in cadrul intâlnirii au fost legate de stabilirea reuniunilor metodice pentru anul scolar 2012-2013, marcarea Lunii Internationale a Bibliotecilor Scolare, informare privind desfasurarea Conferintei Nationale a Asociatiei Bibliotecarilor din România, prezentarea Ofertei de formare continua a CCD Bacau pentru anul scolar 2012-2013 si probleme organizatorice. Intrunirile cercului metodic fac parte din categoria activitatilor de perfectionare a personalului din bibliotecile scolare, conform legislatiei in vigoare.

                                  Caldura, numai la cerere

                                    de
                                    Doina Mincu
                                    -

                                    CET Bacau anunta asocialtiile de proprietari ca s-au intrunit conditiile legale pentru furnizarea caldurii in sistem centralizat. Mai exact, timp de trei zile consecutive s-au inregistrat temperaturi sub 10 grade Celsius in intervalul orar 22.00-6.00. Pentru a beneficia de caldura, consumatorii trebuie sa solicite in scris CET-ului sa inceapa furnizarea. „Pe noi nu ne-a anuntat inca CET-ul nimic despre caldura, ne-a declarat Lioara Ioan, administratorul Asociatiei de proprietari 37. Oricum, locatarii au pareri diferite. Unii nu vor deloc sa inceapa furnizarea din cauza datoriilor. Altii ar vrea seara si dimineata. Cel mai bine ar fi sa inceapa CET-ul sa dea caldura la toata lumea, iar fiecare scara sa regleze din subsol cât si când vrea.” Administratorul Asociatiei de proprietari Milcov ne-a declarat ca urmeaza sa fie consultati locatarii si abia apoi sa fie anuntat CET-ul. „Lumea nu se intereseaza de caldura, nu e nerabdatoare sa primeasca. Cei mai multi vor sa stie daca se mai dau subventii.”

                                    1...4.4494.4504.451...5.799Pagina 4.450 din 5.799

                                    ULTIMELE ȘTIRI

                                    		 ziare & stiri
                                    © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.