Asteptata cu interes, recenzia lui Adrian Jicu la cartea lui Constantin Calin: Provinciale. Fragmentarium 1975-1989 (Bacau, Editura Babel, 2012) incepe – surprinzator – cu o nota polemica, criticul, atlfel de cum il stiu, arunca cu vorbe inspre Val Manescu, care – zice Adrian Jicu – n-a inteles “firul rosu” al cartii lui Constantin Calin, acuzându-l de superficialitate si ca “retine doar dimensiunea cancaniera a volumului” in articolul “Obiectivitatea diaristului de cursa lunga” (Vitraliu, nr. 3-4, 2012). In rest, Constantin Calin si obsesia “provincialului” este o analiza exhaustiva asupra “complexelor provincialului”, autorul Provincialelor nedorind sa clatine pozitiile unor personaje in literatura postbelica, ci doar sa ofere “o alta imagine a unei epoci”. Se simte precautia autorului, a fostului student fata de profesorul lui, atunci când isi construieste demersul critic. Pentru cititorii revistei, conducerea ATENEU-ului a oferit posibilitatea si unui alt colaborator de a-si exprima opinia asupra jurnalului Provinciale, este vorba de Rodica Lazarescu in eseul cu titlul “Constantin Calin: «Ma judec des si ma acuz sever»” (pag. 12), idee ce are menirea de a incita la lectura cartii lui Constantin Calin.
Despre o cu totul alta carte scrie Natasa Maxim: “Ziua in care mi-am ucis tatal”, de Mario Sabino (Editura Humanitas, 2012), o parabola despre complexul Victima-Calau. Profesorul Stefan Munteanu continua cu episodul II din “C. Dobrogeanu-Gherea despre pesimismul eminescian” (pag. 5). Un interesant si dens interviu cu George Dimitriu, semnat de Radu Ciobanu, aduce in prim plan personalitatea “acelui copil terbil al muzicii bacauane”, cu studii in Bucuresti, Amsterdam si New York, care a concertat si in Bacau cu formatia sa “DumiTrio”. La rubrica “Gaura-n cer” C.D. Zeletin publica studiul “Reflectii eminesciene”, iar Elena Ciobanu face o incursiune in istoria “apocalipselor” prin care am trecut sau urmeaza sa mai trecem. Fidel crezului sau, universitarul Ioan Danila semneaza un interviu neconventional cu George Balaita, in care ideea de baza este valorificarea si pastrarea mostenirii noastre culturale, aici fiind vorba de Casa Alecsandri din Bacau. “Iarasi Bacovia!…”, un alt Bacovia, in studiul lui Constantin Calin (pag. 8). Nu putem incheia acest scurt sumar al Revistei ATENEU fara a aminti aici cronica lui Marius Manta la ultimul roman a lui Ion Fercu: Audienta, dar si cronicile-reportaj ale redactorului sef al revistei Carmen Mihalache la “Peisajele” pictorului Dumitru Macovei sau de la Festivalul National de Teatru, continuând cu “Vremurile poetilor proscrisi” ale criticului Constantin Trandafir, “Scrisori catre Radu Cârneci”, “Metafizica si poezie”, de Gheorghe Iorga, cât si semnalele la câteva reviste culturale (pag. 29), poezie (pag. 11), proza la debut (pag. 9), aparitii editoriale 2012 ( pag. 6).
Pe ultima pagina, Lecturi incrucisate: “Hem intre femei”, o incursiune prin cartea Paulei McLain “Sotia din Paris”, aparuta in SUA, in 2011, devenita rapid un best-seller, tradusa la noi de Iulia Gorzo – Editura Humanitas. O carte de succes – nici nu se putea altfel – depre celebrul scriitor Ernest Hemingway, o lectura propusa de scriitorul Emil Nicolae.
Revista ATENEU, noiembrie-decembrie 2012
Casa „Sadoveanu”, sora de suferinta cu Casa „Alecsandri”
E limpede: sarbatorile de iarna nu le priesc caselor de patrimoniu. Dupa ce de Anul Nou Casa „Alecsandri” din Bacau a fost incendiata, in 2011, de doua ori, a venit rândul Casei „Mihail Sadoveanu” din Capitala sa fie cuprinsa de flacari in ajunul Ajunului de Craciun. M-au cutremurat imaginile difuzate de TV pentru ca stiam configuratia cladirii: de trei sau patru ori am intrat in imobilul de pe strada Barbu Delavrancea, nr. 47. Pe fatada cladirii era o placa de marmura amintind de anii intre care a locuit acolo marele creator de literatura. Intrarea principala apartinea altei familii, asa ca Profira Sadoveanu, fiica scriitorului, m-a indrumat sa ocolesc casa si sa deschid usa din spate. Pe acolo, am urcat la etajul I, unde am dat de 4-5 incaperi spatioase, intre care sufrageria, un dormitor, o camera de oaspeti (mai mult inchisa, dar in care am reusit sa intru, condus de gazda). Pozele facute atunci sunt dovada ca prozatorul detinuse tot confortul pentru a trai si a scrie. Biografia sadoveniana are legaturi cu judetul Bacau, mai precis cu orasul Târgu-Ocna, asa ca am convins-o pe Profira sa-mi doneze pentru Muzeul personalitatilor bacauane o masuta joasa, pe care i se aducea tatalui sau cafeaua sau micul dejun, si câteva obiecte de scris. Am realizat si un dialog de aur, pe banda magnetica, cu Profira, cea mai iubita fiica a scriitorului, ea insasi om de litere (sonetista, prozatoare, memorialista). Masa am asezat-o intr-un microbuz care ne-a adus la Bacau de la Consfatuirea Nationala a Invatamântului Preuniversitar Particular, tinuta la Bucuresti in ziua de 9 aprilie 1998. Vreau sa stiu ca obiectele din interior (mobilier, o biblioteca vasta, manuscrise etc.) sunt la loc sigur. Daca nu, Muzeul National al Literaturii Române ar trebui sa le dea de urma. Cladirea era inscrisa in Lista monumentelor istorice inca din 1992, dar in 2004 a fost declasata. Fara comentarii.
Obligatii fiscale si pentru producatorii de vinuri
Inspectorii vamali atentioneaza
Fiscul aduce noi modificari in legislatie, incepând din acest an si pentru producatorii individuali de vinuri. Acestia sunt obligati sa se inregistreze la Autoritatea Nationala Vamala, respectiv la Directia Judeteana de Accize si Operatiuni Vamale din Bacau, ca structura teritoriala, asa cum sunt inregistrati si producatorii individuali de tuica. „Incepând cu data de 1 ianuarie 2013, producatorii de vinuri trebuie sa se inregistreze ca si gospodarii individuale, exact cum se inregistreaza cei care produc tuica, chiar daca acciza la vinuri este zero. Cei care nu vor respecta aceste noutati fiscale vor fi pasibili de masuri foarte dure, cu amenzi si chiar dosare penale”, a explicat Valentin Grosu – director DJAOV Bacau.
Inregistrati in functie de cât produc
Astfel, gospodariile individuale si micii producatori de vinuri linistite se inregistreaza fie la Administratia Finantelor Publice, fie solicita ca autorizarea ca antrepozit fiscal autorizat, in functie de cantitatea de bautura produsa si de activitatea desfasurata. Daca producatorii de vinuri linistite intentioneaza sa produca in vederea comercializarii o cantitate medie anuala mai mica, de pâna in 200 de hectolitri de vin, trebuie sa se inregistreze la autoritatea fiscala teritoriala prin Administratia finantelor publice in raza careia isi au domiciliul si sa depuna trimestrial o declaratie privind cantitatea de vin linistit produsa si comercializata in luna de raportare. Insa, in cazul in care in timpul anului, producatorul inregistreaza o productie mai mare de 200 hl de vin si daca doreste sa continue aceasta activitate, este obligat ca in termen de 15 zile de la data inregistrarii sa depuna cerere de autorizare ca antrepozitar autorizat. Pâna la obtinerea autorizatiei, producatorul poate desfasura numai activitate de productie, dar nu si de comercializare. Dupa obtinerea autorizatiei de antrepozit fiscal, indiferent de productia realizata in perioada urmatoare, producatorul nu mai poate reveni la statutul de mic producator de vinuri linistite.
Amenzi usturatoare
Aceste masuri au fost luate pentru prevenirea fenomenului de contrabanda si pe aceasta piata a bauturilor alcoolice. Cei care nu respecta legea sunt pasibili de amenzi cuprinse intre 20.000 lei si 100.000 lei (200 milioane lei vechi pâna la un miliard lei vechi), dar si de masura confiscarii intregii cantitati de alcool depistate ca fiind neinregistrata. Nu intra insa sub incidenta regimului de antrepozitare berea, vinurile si bauturile fermentate produse in gospodăriile individuale pentru consumul propriu.
Peste 350.000 de petarde, confiscate de politisti
In ultimele zile din an, politistii de la Serviciul Arme Explozivi Substante Periculoase au depistat mai multe persoane care detineau obiecte pirotehnice si pe care aveau de gând sa le comercializeze pe piata neagra. Prima captura a fost de 99.700 de petarde si 1.151 artificii de diferite marci, valoarea marfii fiind de 10.800 de lei si a fost realizata in urma unor perchezitii. „Din cercetari s-a stabilit ca obiectele pirotehnice au fost procurate in cursul lunii decembrie din diferite centre comerciale din tara si urmau sa fie comercializate în judetul Bacau. Cei trei barbati cu vârste de 24, 31 si 39 de ani sunt cercetati sub aspectul savârsirii infractiunii de efectuare fara drept de operatiuni cu articole pirotehnice”, a spus inspectorul Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Oamenii legii au descins si in garajul unui alt individ unde au gasit 95.856 petarde, 936 artficii si 20 bucati baterii artificii, toate din categoriile II si III, interzise la detinere. Articolele pirotehnice, a caror valoare se ridica la 12.800 de lei si în greutate de aproape 340 de kilograme, au fost confiscate iar barbatul care le detinea este cercetat penal pentru aceeasi fapta ce se pedepseste cu inchisoarea de la trei luni la un an.
Ultima zi le-a adus un dosar penal
In ultima zi din an, mai multe persoane s-au ales cu dosare penale dupa ce au fost prinse cu petarde asupra lor. La Onesti, un barbat de 36 de ani vindea 400 de astfel de obiecte intr-un centru comercial, iar in Bacau, pe strada Aprodu Purice a fost depistat un tânar de 18 ani cu peste 4.200 de petarde. Cu putin timp inainte sa treaca in noul an, un barbat de 27 de ani, a fost prins pe strada Pictor Aman cu 60 de petarde.
Potrivit politistilor, in urma descinderilor efectuate de ei in luna decembrie, in cadrul actiunii „Foc de artificii”, in judetul Bacau au fost confiscate peste 350.000 de articole pirotehnice interzise, în greutate totala de peste 850 de kg si care valoreaza aproape 50.000 lei.
Ca si in anii anteriori, comercializarea si utilizarea petardelor si pocnitorilor au fost interzise iar bacauanii ar fi trebuit sa petreaca de sarbatori doar cu obiecte pirotehnice de distractie foarte mici, de tipul artificiilor, cu o masa maxima de amestec pirotehnic de trei grame, respectiv stelute, lumânari scânteietoare, jerbe cu scântei, minifacle, minisori, inele de foc si sateliti. Cu toate acestea, cartierele au rasunat de zgomotul petardelor si pocnitorilor.
Batrân mort intr-un incendiu la Motoseni
Un barbat de 80 de ani, din satul Praja, comuna Motoseni, a murit intr-un incendiu care i-a cuprins casa in ultima zi din an. Pompierii de la Garda de Interventie Podu Turcului au intervenit insa pentru proprietar nu s-a mai putut face nimic, acesta fiind decedat in locuinta. Flacarile au distrus acoperisul pe o suprafata de 100 de mp si bunurile din camere. Militarii spun ca, cel mai probabil, incendiul a avut drept cauza cosul de fum neprotejat corespunzator.
Lucian Ciubotaru, in topul celor mai bogati parlamentari români
Doisprezece parlamentari proaspăt aleşi au în conturi peste 400.000 de euro, potrivit datelor din declaraţiile de avere. Deşi Gigi Becali este unul dintre cei mai bogaţi români, topul conturilor parlamentarilor arată că finanţatorul Stelei nu a intrat nici măcar în primii zece. Astfel, potrivit declaraţiilor de avere ale noilor parlamentari arată că cel mai bogat este deputatul Sebastian Ghiţă, care are în cele trei conturi ale sale 48.000.000 de euro. Mai mult, el are şi ceasuri în valoare de 900.000 de euro, bijuterii de 3.100.000 de euro şi obiecte de artă de 13.000.000 de euro. Pe locul doi s-a clasat udemeristul Verestoy Attila, senator de Harghita, care are în conturi (în forinţi, euro, dolari şi lei) aproximativ 1.700.000 de euro. Pe lângă economiile sale, senatorul UDMR mai are şi 12 terenuri, şase imobile, bijuterii în valoare de 58.000 de euro şi tablouri de 25.000 de euro. Dan Voiculescu, preşedintele fondator al PC, ales senator pentru al treilea mandat, ocupă locul trei în top, cu 1.422.000 euro în conturile sale. Cu toate acestea, el are doar un imobil pe numele său. Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, care a câştigat un nou mandat de deputat, are aproximativ 900.000 de euro declaraţi, şapte terenuri şi cinci imobile. Totodată, Udrea mai are şi bijuterii în valoare de 50.000 euro şi două maşini. Pe locul cinci în topul conturilor parlamentarilor s-a clasat fostul premierul Călin Popescu Tăriceanu, ales senator de bucureşti pe lsitele USL. Cu un singur teren, cinci imobile, şase maşini şi o motocicletă, senatorul a reuşit să strângă în conturile sale aproape 850.000 de euro. Surdu Raluca, aleasă deputat USL de Călăraşi, are 615.000 de euro declaraţi în conturile sale, având şi cinci terenuri şi trei imobile (două case de locuit şi un apartament). Locul şapte este ocupat de uselistul (PNL) Ciubotaru Lucian Manuel, deputat in Colegiul 3 Bacău, cu 600.000 de euro în conturile sale. Fiind administrator de firmă, Ciubotaru a adunat şi cinci terenuri, două imobile şi două maşini.
Sursa: Gandul.info
Salariile si pensiile raman la fel, iar TVA la alimente va fi redusa
Premierul Victor Ponta a declarat că salariile şi pensiile, cu majorările suferite în 2012, vor rămâne la fel şi că susţine reducerea TVA la alimente, măsură care speră că va fi implementată anul acesta. „Va fi un an stabil şi corect. Salariile, aşa cum au crescut în iunie şi în decembrie, se acordă şi nu se mai taie, în niciun fel. Pensiile s-au indexat în ianuarie, cu acel 4% prevăzut de lege. Nu mai tăiem nimic dar nici nu deschidem baierele pungii mai mult decât atât”, a declarat Victor Ponta. Întrebat dacă este dispus să facă unele compromisuri, acesta a răspuns: „Nu există politică făra compromisiuri şi, până la urmă, aşa este bine, că altfel este dictatură. Dacă e unul singur care vine şi bate cu pumnul în masă… s-a întâmplat asta în România în 2010-2011 şi aţi văzut că nu a fost bine”, a spus premierul. În ceea ce priveşte reducerea TVA-ului la alimente, Victor Ponta a declarat că aceasta este o măsură pe care o susţine în continuare.
Sursa: Adevarul
Cod GALBEN de ceata pentru Bacau
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare nowcasting – cod galben pentru ceaţă, pentru judeţele Bacau, Harghita, Vrancea, Neamţ, Olt, Dolj, Teleorman, Giurgiu şi local în judeţele Ilfov, inclusiv municipiul Bucureşti, Călăraşi, Ialomiţa şi Buzău. Avertizarea de ceaţă este valabilă între orele 08:00 şi 11:00 în judeţul Harghita, inclusiv municipiul Miercurea-Ciuc. Pentru judeţele Bacau, Vrancea şi Neamţ, inclusiv E85, avertizarea este valabilă între orele 07:30 şi 11:00.
Sursa: evz.ro
Olanda interzice marijuana pentru straini
Veşti proaste pentru amatorii de „iarbă legală”. Aproape toate localităţile olandeze au adoptat o lege care interzice accesul cetăţenilor străini şi al minorilor în cafenelele cu marijuana din Olanda. Localurile erau cunoscute drept un paradis pentru consumatorii din întreaga Europă. Patronii cafenelelor atrag atenţia că noua lege nu va aduce niciun beneficiu şi îi va forţa pe mulţi consumatori să apeleze din nou la piaţa neagră pentru a putea face rost de canabis. În plus, va fi afectată industria consumului legal, pentru că mai multe localuri care s-au opus legislaţiei cu fost deja forţate să îşi închidă uşile. „Locul acesta va deveni ca Vestul Sălbatic. Iniţiativa mi se pare de-a dreptul ridicolă în contextul crizei din Europa, pentru că va elimina foarte multe locuri de muncă”, spune un localnic. Pe de altă parte, unii olandezi sunt mulţumiţi că numărul consumatorilor de marijuana ar putea fi redus. Majoritatea cafenelelor s-au aliniat la noile standarde şi nu permit accesul străinilor sau al persoanelor sub vârsta de 18 ani. Cu toate acestea, primăria din Amsterdam a refuzat să pună în aplicare restricţiile pentru turiştii străini, care aduc o contribuţie importantă la buget în fiecare an.
Sursa: Realitatea
Trei cutremure au zguduit zona Vrancea in prima zi a anului
Trei cutremure s-au înregistrat în zona Vrancea în prima zi a anului, conform informaţiilor publicate de Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP). Primul seism a avut loc noaptea, la ora 0.51 şi a avut o magnitudine de 2,5 grade pe scara Richter. După aproximativ o oră, a urmat un nou cutremur de 2,7 grade, iar la ora 13.12 s-a produs şi al treilea seism, acesta având o magnitudine de 2,5 grade.
Sursa: Mediafax
Atmosfera inghetata si saracacioasa la „Revelion impreuna”
Frig, saracie, tristete. Poate acestea au fost ingredientele care au contribuit la lipsa de interes a bacauanilor fata de invitatia autoritatilor locale de a participa la un revelion in aer liber. Un Don Quijote inlocuind un erou autentic. Un simulacru, o copie palida a festivitatilor organizate in marile orase ale tarii. Unii s-au multumit cu atât, altii au preferat linistea si armonia caminului. Cei care si-au permis, au ales eleganta unui restaurant sau a unui club. La ora 22,30, erau prezente sub 200 de persoane in Piata Tricolorului, unde era programat un spectacol muzical si, la miezul noptii, un joc de lasere si un foc de artificii. Pe bulevardul Nicolae Balcescu, câteva perechi, pe str. Mihai Viteazu, alte câteva, aparând din ceata. Anul acesta, avem parte de un ger care iti taie respira]ie, intre -10 si -12 grade, si de o atmosfera „cam saracioasa”, apreciaza un batrânel. In piata sunt doar doua standuri cu vin fiert, unul cu jucarii si altul cu turta dulce, care incearca sa incalzeasca atmosfera. In fata scenei, zgribuliti si dezamagiti, mai putin de 200 de bacauani, dupa aprecierea jandarmilor. Artistele de la Bambi, indurând acelasi frig, se zbuciuma fara folos. „Altadata, aici, era plin, nu aveai pe unde sa treci”, explica un tânar care vinde vin fiert la 3 lei/200 ml si punch cu 4 lei/200 ml, care e tot vin, dar cu feliute de mar si alte ingrediente, mai mult sau mai putin sanatoase. Alti artisti asteptati sa le ridice moralul bacauanilor, la intâlnirea cu noul an, sunt DJ Morris, „Haiducii”, „Narcotic Sound”.
Noi cu plugul ne-am luat
Ce poate fi mai frumos si nobil decât sa poti sa aduci multumire celor care o viata au facut acelasi lucru: s-au daruit cu toata priceperea, talentul, profesionalismul si vocatia celui ales sa aduca speranta si fericire semenilor. Mai ales speranta ca doar impreuna, in comunitate, in familie, ne vom gasi drumul, ne vom implini idealurile, iar credinta in mai binele de mâine poate sa ne ridice, din nou, privirea din zgura neputintei. Sa traim azi mai bine ca ieri si mâine ca azi ar putea fi – si este – un mod de a trece cu folos, in libertate, demni, prin aceasta lume ce, de la inceput, ca o suprema incercare ne-a pus indoiala in fata certitudinii si adevarul ca perpetua cautare. Creanga e un pesimist incurabil: “Mai sarac ca anul trecut si ca anul acesta n-am fost de când ma stiu”, iar peste timp, un alt taran, din Maramures de data aceasta, hâtru ca si el, ii da replica: Niciodata n-a fost mai bine ca acum: vaca are pensie, oaia are pensie, pamântul primeste pensie, taranul are pensie, tractorul are pensie, copiii au alocatie, nevolnicii ajutoare, doar eu si vreo câtiva mai iesim pe câmp, de râd tâncii de noi. Unde-i indoiala? Se vede, asadar, ca certitudinea, uneori, poate da nastere si la asemenea fracturi prin mintea si rostul oamenilor. De aceea cred ca verbul a darui, conjugat la toate modurile si timpurile, cu apel la generosul a te darui este mai potrivit modului nostru de a fi si exista. Si, de aceea, prietenii nostri si ai dumneavoastra, carora, la final de an 2012, le-am daruit un strop de dragoste si un premiu: Ion Marius Savin – director Banca Transilvania, Mihai Lupu – managerul unei firme din Buhusi, dr. oftalmolog Cristian Postolache , plt. maj. Mirela Mocanu, plt. Mihaela Roman, Dorina Poinaru – presedinte al Societatii Handicapatilor Fizic Bacau, Razvan Burleanu – presedintele federatiilor române si europene de minifotbal, Ioan Maric – pictor naiv, Gheorghe Frant – artist plastic, manager Galeriile “Velea”, Marioara Popa, presedinte al ASCHN – Centrul „Daniel”, prof. Nicolae Popa, dirijorul Ansamblului folcloric „Privighetorile Zeletinului” Podu Turcului, le-au meritat cu prisosinta, deoarece si-au cladit viata ajutând oamenii, indeplinindu-si destinul prin munca si iubire, ca taranul nostru din Maramures, care mai are incapatânarea de iesi dimineata pe câmp cu plugul: Buna seara, c-a-nserat,/ Noi cu plugul ne-am luat,/ Pe la case, ca si an,/ Cum a zis badea Traian./ La multi ani cu sanatate/ Sa va dea Domnul de toate./ La multi ani sa traiti/ Sa va gasim fericiti.
Haisa, cea, hais… hais.
Revelionul la noi si la ei…
Revelionul se sarbatoreste, in fiecare an, timp de 13 ore pe intreaga planeta. Primii care vor intra in anul 2013 sunt locuitorii din insulele Kiribati, situate in Oceanul Pacific, pe linia Ecuatorului. Cincisprezece minute mai târziu, adica la ora 12.15 (ora României) locuitorii insulelor din Noua Zeelanda vor bea sampanie, iar australienii se vor imbratisa in 2013 la ora 15.00, ora României. De cealalta parte, ultimii care vor intra in Noul An vor fi cei din Honolulu, Tahiti si cei care locuiesc in Samoa Americana. Ei vor lansa artificiile abia la ora 13.00 – pe 1 ianuarie in România.
Fiecare popor marcheaza intrarea in Noul An in mod diferit. Traditiile si datinile de sarbatori difera mult de la o cultura la alta. Un lucru este insa clar: in timp ce românii vor bea sampanie, englezii din Londra vor numara fiecare clipa sub Big Ben, iar americanii din New York vor asista la unul dintre cele mai spectaculoase focuri de artificii din lume.
In Japonia, China si India…
Aici, Revelionul este putin diferit. Chinezii nu sarbatoresc niciun Revelion pe 31 decembrie. Anul Nou chinezesc este celebrat in fiecare an in primavara cu Festivalul Primaverii, in functie de un calendar vechi de peste 4000 de ani. Japonezii, in schimb, sarbatoresc pe 31 decembrie Shogatsu. In fiecare an, in noaptea dintre 31 decembrie si 1 ianuarie, clopotele templelor budhiste bat de 100 de ori pentru anul vechi si de inca 100 de ori pentru noul an. Este ocazia speciala pentru niponi de a se aduna in temple si a dona bani pentru bunastarea si siguranta viitorului. Si in India, traditiile difera de la o regiune la alta. In nordul Indiei, oamenii se impodobesc cu flori colorate, in sud, mamele pun mâncare si daruri speciale intr-o cutie destinata copiilor, in India centrala, pe fiecare cladire sau casa se arboreaza steaguri portocalii, iar in vestul Indiei, Anul Nou este sarbatorit la sfârsitul lunii octombrie, in acelasi timp cu festivalul Diwali.
In Europa e altceva
Revelionul cel mai romantic, mai incitant si mai alternativ se sarbatoreste la Paris. Aternativele sunt multe si satisfac orice exigenta. Daca iti plac localurile trendy atunci Menilmontant este zona perfecta, iar daca preferi o cina clasica de revelion, Parisul este plin de restaurante si cabarete de calitate. Pentru un revelion low cost pietele principale sunt alternativa. Evenimentul principal are loc la Champs Elysees, unde de Noul An se asculta multa muzica, luminile „invadeaza” Turnul Eiffel, iar peste tot sunt focuri de artificii.
Roma
Sarbatorirea Revelionului in piata din Roma este o experienta de neuitat. In orase atât de mari precum Roma participarea la un eveniment ca acesta aduce emotii de nedescris: vederea miilor de persoane unite ce sarbatoresc impreuna sosirea Noului An nu are nimic de-a face nici cu cele mai bune petreceri. Piazza del Popolo este locatia principala a Revelionului in Roma. Programul include focuri de artificii, muzica de toate genurile si multa, multa distractie.
Viena
Atmosfera Vienei in preajma Anului Nou este romantica precum un vals pe muzica lui Strauss. In 31 decembrie sunt pregatite o serie de scene fara a bloca o singura piata. Este vorba despre Silvesterpfad, adica revelionul in piata la Viena, adica standuri unde se vând bauturi calde, scoli de Waltz ce tin cursuri in strada, fiecare scena prezinta un gen muzical divers: rock, pop, blues si muzica populara. La miezul noptii in Piata Primariei, se da tonul la un vals pe notele Dunarii Albastre de Strauss. Desigur nu lipsesc focurile de artificii.
Venetia
Revelionul la Venetia se imbraca in alb si devine „All white”. In Piata San Marco se pregateste o scena decorata cu cristale si oglinzi pe care se prezenta diversi artisti. Muzica, dansuri si multa voie buna in asteptarea orelor 00:00 ce anunta anul 2013 cu un minunat foc de artificii deasupra lagunei sunt „ingredinetele” unei petreceri reusite.
Obiceiuri si traditii …ciudate
De Revelion, grecii fac o prajitura traditionala in care pun bani. Persoana care gaseste banii va avea parte de bucurie tot timpul anului. Acest obicei a fost transmis si in anumite regiuni ale României. Evreii din Israel manânca mere unse cu miere, pentru ca noul an sa fie foarte dulce. Italienii incep cina mâncând o farfurie de linte, iar dupa toastul pentru Noul An se obisnuieste sa se arunce cupa pe fereastra, iar spaniolii manânca 12 boabe de struguri, insemnând ultimele secunde ale anului, ca ritual pentru atragerea norocului.
Capcane la tot pasul pentru pietoni
Un drum pe trotuarele din municipiul Bacau este o adevarata aventura. Fie ca vorbim despre cele din cartiere sau de cele din zona centrala, se poate spune ca se circula ingrozitor. Pietonii sunt nevoiti sa escaladeze munti de gheata murdara si sa inoate prin zapada amestecata cu antiderapant. Bacauanii se plâng de aceasta situatie si considera ca primaria nu si-a facut treaba nici in aceasta iarna. Desi a trecut ceva timp de la ultima ninsoare, operatiunea de curatare a trotuarelor nu a inceput in Bacau. Doar din loc in loc, proprietarii caselor sau ai unor spatii comerciale au inlaturat zapada si gheata. „Se circula greu, ne-a declarat Ana Anghel. Nu-s curatate deloc trotuarele. Nu cred ca primaria si-a facut treaba.” Veronel Anghel a adaugat ca n-a vazut nicio echipa de la salubritate care sa sparga gheata de pe trotuare. „Am vazut doar utilaje care au mai curatat strazile, dar au aruncat zapada pe trotuar.” Maria Gherasim, care locuieste in cartierul Tache, este nemultumita ca au fost uitati de administratie. „Pe la noi nu trec deloc. Ne dam zapada din poarta si atât. Ce sa facem? Noi i-am ales, ne-am facut datoria. Am zis sa ne fie bine, dar….” Efectele indiferentei primariei fata de pietoni se vad in registrul de la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Judetean. In fiecare zi, medicii acorda ingrijiri bacauanilor care au alunecat pe gheata si au suferit leziuni.
Taximetristii petrec sarbatorile la volan
Pentru taximetristi, sarbatorile sunt un prilej de a face mai multi bani decât in restul anului. Clientii care ciocnesc un paharel cu ocazia meselor festive apeleaza la profesionisti pentru deplasari. Numai ca, in ultimii ani multi bacauani au ales mersul pe jos preferând sa ramâna cu banii de taxi in buzunar. Cu toate acestea, taximetristilor le-au iesit binisor socotelile de Craciun, iar unii dintre ei vor fi pe drum si de Revelion. „De Craciun a mers ceva mai bine decât in restul zilelor, ne-a declarat Gheorghita Popa. Sa vedem cum va fi de Revelion. Am de gând sa stau pâna pe la 11 noaptea. Oricum, lumea nu are bani. Se cunoaste.” Chiar daca nu mai au clientii de altadata, taximetristii nu s-ar plânge daca nu ar avea si alte greutati. Printre acestea, strazile proaste, pline de gropi vara si blocate de zapada iarna. „Se circula mai mult zilele acestea, dar si mai greu, ne-a spus Daniel Ciobanu. Traficul este ingrozitor in zona Autogarii si a Liceului Economic. Si ar mai fi strazile dintre blocuri, pe care e jale. Esti tot timpul in pericol sa te izbesti de alte masini.” Unii taximetristi se plâng ca nu mai fac fata darilor si altor cheltuieli. Unii au in plan schimbari mari pentru 2013. „Vreau sa trag tare de sarbatorile astea, sa muncesc pentru a aduna bani, ne-a declarat Gheorghe Antonie. Cu ce strâng o sa-mi platesc toate darile, ca sa-mi pot lichida firma. Vreau sa-mi iau familia si sa plec din tara. Nu se mai poate trai aici. Greutatile oamenilor le simtim si noi, fiindca scade numarul clientilor.” Daca anul 2012 a fost unul greu pentru taximetristi, 2013 se anunta si mai dificil. Scumpirile preconizate pentru lunile urmatoare vor afecta bugetul clientilor, iar acestia vor fi nevoiti sa faca mai mari economii. Când vine vorba de taierea cheltuielilor, drumurile cu taxiul se afla in capul listei.
Cum a murit capra de la Solont
Dupa ce am mai crescut, am lasat clopotelul si buhaiul si m-am inscris la Capra. Pregatirile incepeau de la fârsitul lunii noiembrie: se stabileau “posturile”, in cel mai frumos obicei de Anul Nou din sat: cine joaca capra, jucatorul caprei, Capitanul, mirele si mireasa, cavalerii, sanitarul, militianul, baba si mosneagul, vânatorul, caiutii, dansatori in frumoase costume populare, Scaraoschi, soldatii, popa si ceata mascatilor. Era un obicei doar al barbatilor, unul curat, cu origini stravechi. Bataia mare era pe muzicanti, deoarece erau putini prin zona, iar sa tocmesti din alte localitati te costa cam tot ce strângeam noi in noaptea dintre ani. Fiecare “personaj” isi confectiona singur costumul, ajutat de surori, frati, parinti si bunici, dar si de fetele din sat. La mare cinste era Tricolorul, pe care il purtau dansatorii. Adunam tot ce gaseam prin camari, poduri, sacrificam covoare, piei de oaie, franjuri, hârtie creponata, stelute, cutii de conserve, oglinzi, cruci, ciomege, sabii, pusti, pistoale din lemn, pene de curcan sau gâste, câlti, faina alba, smoala, crema de ghete. Cel mai dificil se dovedea confectionarea mastilor: mestesug vechi, pastrat de cei mai in vârsta. Mastile erau emblema fiecarei Capre. Vaduveam vacile si oile de clopote, talangi, lanturi si funii, impleteam bice. Pe lânga taierea porcului, pregatirea Caprei domina zilele de dinainte de sarbatori. Repetitii dupa repetitii. Doi ani la rând, tata s-a angajat sa ne ajute, a amenajat intr-o bucatarie de vara locul pentru adunare. Cum muzicantii nu veneau in fiecare seara la repetitii, tata ne cânta la fluer sârba, hora si batuta, jocul caprei, al “frumosilor” si “urâtilor”, tot programul pe care urma sa-l sustinem la casele oamenilor. Ne invata cântecul Caprei, uratura, strigaturile, cum sa ne deplasam prin sat, sa intram in gospodariile oamenilor, negocierile, prezentarea in fata primarului, confruntarea cu alte Capre din comuna, asa cum a invatat si el de la bunicul Silimon. Rivali ne erau cei din Cucuieti, o Capra mai mare, alai pe masura, cu o galerie de invidiat, formata din cele mai frumoase fete. Porneam pe la 12. Tot satul ne urmarea si ne incuraja, puzderie de copii, gospodari cu nostalgiile in barba. Ne faceam “numarul” la Primarie, dupa un orar riguros, pentru a nu ne intâlni cu celelalte capre. De fata cu seful de post, primeam autorizatie “de functionare” pentru doua zile, indicatii de comportament de la Militie, avertismente. O luam din capul satului, de la sonda cu sulf. Cautam mai ales casele unde erau fete de maritat, cu oameni gospodari, cunostinte, rude, prieteni. Jucam Capra, Nunta, Hora, invitam si gospodarii la joc, fetele, mamicile. Primeam bani, colaci, mere, nuci. Tot satul huia de uratori, buhaie, clopotei, muzici, tobe, pocnet de bice. Tot in acea noapte mergeau si trupe de ursari, Banda Jianului, obiceiul Buhaiului, Plugul cu boi al vârstnicilor, insa Capra era vedeta satului. La miezul noptii faceam un popas mai lung la unul din ceata, mâncam, beam, ne odihneam. Capitanul cetei, care avea drepturi depline asupra noastra, putea lua decizia de excludere din alai si trimiterea acasa a celor care “au tinut cu ursul”. Aveai nevoie de rezistenta, de cumpatare, tentatiile erau mari. Ne incheiam programul a doua zi pe inserat. Casierul scotea banii adunati, aveam contabilitate paralela, plateam muzicantii, iar restul il imparteam frateste. Dar…
In anul 1969 s-a intâmplat pocinogul. Eram cu Capra pe la mijlocul satului. Sa fi fost ora trei dimineata. Mai multi mascati din ceata s-au luat la harta cu o alta ceata mai mica. Bataie in toata regula. S-au darâmat garduri, s-au spart capete. Cetateanul ramas fara gard a dat fuga la Militie, a facut reclamatie, iar dupa nici jumatate de ora ne-am trezit cu doi militieni care, dupa o cercetare sumara a stricaciunilor, ne-a somat sa ne prezentam la sediul postului. Toti. Capitanul nostru a primit o amenda serioasa, la fel si scandalagii, ne-au confiscat tot “armamentul” din dotare, ne-au retras autorizatia, am fost obligati sa ne scoatem mastile si somati sa mergem fiecare la casele noastre. A fost cea mai mare rusine pe care am patit-o. S-a vorbit multi ani de incident, Capra din Solont nu a mai primit autorizatie anul urmator, drept pedeapsa pentru “incalcarea ordinii si linistii publice”, iar frumosii nebuni care au provocat scandalul, impreuna cu parintii, a doua zi, au refacut gardul cetateanului. Din banii adunati am platit amenda, iar muzicantii i-au platit parintii tuturor celor care au fost in ceata. A fost ultimul an in care m-am dus cu Capra. Pentru mine a murit in acea noapte.
Prefectura sta cu ochii pe batausii din Oituz
In fiecare an, la Oituz, tinerii care umbla cu uratul se iau, in final, la bataie. In 2009, un jandarm care incerca sa-i potoleasca a fost ranit la cap si a stat in coma aproape doi ani. Ca sa previna astfel de incidente, Prefectura Bacau a infiintat un comitet operativ in componenta caruia intra reprezentanti ai Gruparii Mobile de Jandarmi, ai Politiei si Primariei Oituz. „Am detasat acolo un numar semnificativ de jandarmi si de politisti, care se vor ocupa de siguranta locuitorilor, dar si de dirijarea traficului pe drumul european”, a declarat Dorin Pocovnicu, subprefectul judetului. Asta din cauza ca unii dintre tineri stationeaza in strada sau opresc masinile. Obiceiul de la Oituz se numeste „Spargerea caprelor”. Flacaii se organizeaza in cete si din 31 decembrie incep sa cânte si sa joace prin sate. Doua zile zile se distreaza, umbla noaptea cu faclii aprinse, iar la sfârsit, in atreia zi, se aduna in centrul comunei si se bat cu ghioagele pâna când se prabusesc lesinati.
Trecerea in noul an, vegheata de politisti si jandarmi
Linistea sfârsitului de an si a primelor zile din anul care sta sa vina va fi asigurata si de aceasta data de politistii si jandarmii care vor fi la datorie. Numai de la Inspectoratul Judetean de Politie Bacau au fost mobilizati peste 200 de agenti si ofiteri, majoritatea de la rutiera si ordine publica, gata sa intervina acolo unde va fi nevoie de ei, dar vor fi intâlniti si pe strazi sau in trafic, rolul lor fiind de prevenire si combatere a faptelor antisociale. „Peste 250 de politisti vor actiona zilnic, in perioada urmatoare, pentru ca trecerea dintre ani sa se desfasoare in conditii de liniste si siguranta. Politistii bacauani sunt pregatiti sa actioneze pentru prevenirea oricaror fapte de natura sa tulbure linistea cetatenilor si sa intervina ori de câte ori sunt sesizati cu privire la savârsirea unor fapte antisociale. Politistii vor actiona atât in mediu rural cât si in cel urban”, a spus insp. Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt la IPJ Bacau. Agentii de politie rutiera vor fi prezenti pe principalele artere rutiere, în punctele cu risc ridicat de accidente si la orele cu trafic intens, si vor actiona pentru fluidizarea circulatiei si prevenirea evenimentelor rutiere. In aceasta perioada vor fi intensificate controalele si activitatile specifice, pentru limitarea excesului de viteza si pentru depistarea celor care conduc sub influenta bauturilor alcoolice.
Prezenti la Revelion
Si sa nu credeti ca politistii dorm pe o ureche in aceste zile de sarbatoare. De Craciun acestia au aplicat peste 550 de sanctiuni, dintre care 160 pentru tulburarea ordinii si liniste publice si peste 350 la regimul rutier dar au intocmit si 19 dosare penale. Atât politistii, cât si jandarmii vor fi prezenti la petrecerile care se vor organiza in centrul municipiilor sau oraselor la trecerea dintre ani, iar jandarmii chiar au câteva recomandari pentru cei care vor sa intâmpine noul an in strada. „Sa evite pe cât posibil sa vina sub influenta bauturilor alcoolice, intr-o stare in care sa nu-i mai permita reactia sau sa aiba o reactie nepotrivita la sfaturile sau indrumarile noastre. Sa nu aiba asupra lor sabii, cutite sau alte arme de natura a pune in pericol integritatea lor si a celorlalti si sa asculte de sfaturile noastre pentru ca noi suntem acolo sa-i ajutam si sa avem grija ca petrecerea sa fie una lipsita de evenimente nedorite”, a spus col. Vasile Enache, inspectorul sef al IJJ Bacau. Revelion in aer liber se va organiza in municipiul Bacau, in Onesti si Comanesti.
Ion Ghelu Destelnica, Omul
Nu despre scriitorul, regizorul, actorul si profesorul de teatru Ion Ghelu Destelnica vreau sa va vorbesc. Mai ales despre Omul Ion Ghelu Destelnica as vrea sa va spun câteva cuvinte. Pe când eram elev, la Liceul Pedagogic, Profesorul a venit la scoala noastra si a realizat o selectie pentru clasa de actorie de la Scoala Populara de Arta. Am avut apoi bucuria de a lucra doi ani cu domnia sa. A fost o provocare fara precedent. Am descoperit, ca adolescent, o alta lume decât aceea a sabloanelor, a inflexibilitatii scolii. Am descoperit o lume posesoare de suflet. Imi amintesc si acum de prima proba a examenului de an. Esti cizmar, mi-a spus Profesorul. N-ai scaun, n-ai calapod, unelte, papuci de reparat; n-ai nimic real, gravid de concretete. Treci la treaba! Demonstreaza-mi, in trei minute, ca esti cizmar… Sigur pe mine, am rezolvat exercitiul. Apoi a venit feed-back-ul Profesorului: „Mi-ai demonstrat excelent ca esti un robot-cizmar. Nu te-ai murdarit/sters de dohot, n-ai fost in pericol sa inghiti un cui, n-ai trait satisfactia cârpirii papucilor; nici macar n-ai mimat o injuratura, o strâmbatura din nas, ca-n viata. Omul nu-i robot; nici actorul…” Ne intreba mereu ce note aveam la scoala, ce necazuri, ce bucurii aveam. Ii spuneam mereu despre notele aiurea de la latina. O, nu! exclama Profesorul. Astea nu-s note, ci pedepse. Omul acesta nu-i profesor, ci inchizitor! Ce Dumnezeu cauta la catedra?… Când a murit colega noastra de grupa, Anda, cea care s-a aruncat in fata trenului, Profesorul a plâns ca un copil: „Era prea sensibila pentru viata; nu avea in ea nimic dintr-o fiara. Nu uitati sa fiti si fiare, atunci când e cazul; altfel sunteti pierduti!” Faceti-mi, ne-a spus altadata, un portret succint, caracterizati-ma, aratati-mi ca va pricepeti la oameni, altfel n-o sa puteti juca pe scena in rolul lor… I-am spus scurt, privindu-i statura impozanta, boema: „Sunteti un grizzli fermecator locuit de un mare suflet!” A râs. Si ce râs… In sezonul 1971-1972, fotbalistii de la U.T.A. reuseau un parcurs de senzatia in U.E.F.A. La caminul-cazarma al Liceului Pedagogic nu exista nici macar un televizor amarât la care sa avem acces. Cum multi dintre cei de la clasa de actorie eram microbisti, aidoma Profesorului, acesta ne-a invitat acasa la el, ca sa vizionam un meci superb, cel in care Domide a marcat un gol miraculos, de pe extrema dreapta. Locuia in centru, intr-un apartament aflat deasupra magazinului „Spicul”. Ce atmosfera boema, dar o boema elevata, de bun simt, era in casa Profesorului… Mi-o aduc aminte pe doamna Ghelu, o blonda superba, afabila, care agrea, probabil, toate toanele sotului, care-si invita si elevii acasa. Cafele, prajituri, sucuri, vorbe alese… Atunci, Profesorul ne-a oferit, cu firescul sau cotidian, inca o lectie de exceptie. Era o lectie despre Suflet. Ne spunea ca daca n-o sa ajungem sa fim actori, avem Marele Nostru Rol de jucat in lume; un rol mai important decât orice altceva.
Nu i-am multumit niciodata pentru aceste minunate lectii. L-am intâlnit doar de câteva ori dupa ce-am finalizat cursurile liceale. Isi amintea mereu, cu placere, de portretul acela adolescentin pe care i-l creionasem: „Sunteti un grizzli fermecator locuit de un mare suflet!”… „Grizzli, parca asa ziceai, nu?” „Un grizzli fermecator locuit de un mare suflet, domnule Profesor”, replicam eu. Ma imbratisa si ne desparteam fara nicio vorba, aruncând unul catre altul priviri in care clocotea Sufletul. Zilele trecute s-au implinit niste ani de când Omul Ion Ghelu Destelnica se plimba altfel printre noi. De câte ori trec pe strada Scolii Populare de Arta sau prin preajma fostului magazin „Spicul”, aproape astept, ca un copil bântuit de naivitate, sa se apropie Profesorul de mine si sa ma imbratiseze. Eu n-am indraznit sa-l imbratisez niciodata. O fac acum.
Volei feminin / Stiinta are parte de antrenamente la foc-automat pe perioada Sarbatorilor de iarna
S-au antrenat si pe 30 decembrie
Preluari in loc de sarmale, blocaje la fileu pe post de cozonaci si servicii in forta ca alternativa la platourile cu racituri. Acesta este „meniul” de Sarbatori al liderei Diviziei A1 la volei feminin, Stiinta Bacau. Studentele n-au avut prea mult timp la dispozitie nici sa gateasca si nici sa deguste traditionalele preparate culinare care se pun pe masa cu ocazia Craciunului si a Anului Nou. Bacauancele si-au reluat pregatirile in a doua zi de Craciun, urmând sa se antreneze pâna pe 30 decembrie, inclusiv.
Doar doua zile de pauza
Lidera va avea doar doua zile de pauza: pe 31 decembrie si pe 1 ianuarie. In a doua zi a lui 2013, Herlea si compania vor lua din nou drumul Salii Sporturilor deoarece returul sezonului regulat bate la usa. Pe 12 ianuarie, in Bacau vine CSM Bucuresti, iar Stiinta vizeaza prima victorie a anului. Si cea de-a 12-a la rând in campionat. „Daca vrem sa fim in forma la ora primului joc oficial din 2013, trebuie sa tragem tare la antrenamente. Nu stam, ca ne sta norocul”, a declarat mai in gluma, mai in serios, antrenorul bacauancelor, Florin Grapa.
Vizite din Argentina
In contextul unui program de antrenamente la foc automat, nici nu s-a pus problema ca argentiniencele Mimi Sosa si Lucia Gaido sa plece acasa, peste Ocean. Pentru a se simti insa ca in familie, cele doua sud-americance au primit vizita mamelor, care vor ramâne in Bacau pâna dupa Revelion. Nici Kremena Kamenova nu va petrece trecerea in noul an acasa, in Bulgaria. Cea mai eficace tragatoare a Stiintei isi continua si ea antrenamentele alaturi de Herlea, Sobo si Miclea-Grigoruta.
Fales, imprumutata la Medicina
Exista, totusi, o jucatoare care a spus „la revedere” Stiintei. Nu doar pe perioada Sarbatorilor de Iarna, ci pâna la finalul sezonului 2012-2013. Este vorba de centrul Georgiana Fales, care a fost cedata pâna in vara, sub forma de imprumut, Medicinei Târgu-Mures. Antrenorul Florin Grapa ia in calcul aducerea unei ridicatoare si a unei tragatoare secunde in perioada de transferari ce se va incheia pe data de 10 ianuarie. „Mi-as dori sa ne intarim in aceste doua compartimente. Deocamdata, nu avem nimic sigur, mai multe lucruri vom sti dupa 7 ianuarie”, a spus Grapa.
