Mortalitatea infantila se mentine in judetul Bacau peste media pe tara. Anul trecut, conform datelor statistice partiale ale Directiei de Sanatate Publica, aceasta a fost de 9,6 la mie, media nationala fiind de 9,4 decese la mia de nou-nascuti vii. Prima cauza de deces o constituie bolile respiratorii depistate târziu si tratate necorespunzator. Pe patul de spital ajung, potrivit pediatrilor, copiii din familii defavorizate. Alte afectiuni care duc la decesul copiilor inainte de a implini un an sunt distrofia, bolile diareice si malformatiile congenitale. Un risc crescut de deces inainte de vârsta de un an prezinta prematurii. Reducerea mortalitatii infantile si a consecintelor prematuritatii este posibila prin identificarea precoce a mamelor aflate în situatii de risc si monitorizarea lor adecvata, dar si prin monitorizarea pe termen lung a copiilor nascuti prematur. In ultimii 20 de ani s-au facut pasi mari in aceasta privinta, o dovada diind faptul ca mortalitatea infantila a scazut fata de anul 1990, când a fost de 26,9 la mie. Rata medie din tarile europene este de 4,1 decese la mia de nou-nascuti vii.
Acoperis nou la Centrul de Educatie Incluziva
In august 2012, când a fost aprobata inlocuirea acoperisului Scolii Speciale „Maria Montessori”, au existat voci care au spus ca Centrul scolar de educatie incluziva (CSEI) nr. 1 Bacau se afla intr-o situatie mult mai grava si ca s-a facut o nedreptate alocând bani mai intâi Scolii Speciale. In iulie, când au fost vijelii si ploi, acoperisul centrului a fost smuls si precipitatiile au patruns prin tavan, astfel incât unele incaperi nu au mai putut fi folosite. Iata ca, la sfârsitul anului, s-a facut dreptate. CSEI nr. 1 Bacau va beneficia de o investitie in valoare de 87.330 de euro (396.080 lei). Indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul „Refacere sarpanta si invelitoare la cladirea «Internat» a CSEI nr. 1 Bacau” au fost aprobati fara obiectii. Din totalul cheltuielilor, lucrarile de constructii montaj vor costa 81.350 euro.
Buluc de pacienti la Ambulanta si Urgente
Pentru angajatii unitatilor sanitare cu profil de urgenta, ultimele doua saptamâni, Sarbatorile le-au adus in „dar” angajatilor din unitatile sanitare de urgenta mai multa munca. La Serviciul Judetean de Ambulanta, de exemplu, ca in fiecare an in aceasta perioada, s-a inregistrat un numar crescut de solicitari. Fata de o zi normala de lucru, cazurile la care s-a intervenit au fost cu 15% mai multe. „Aceasta a fost, de altfel, tendinta ultimilor ani, ne-a declarat dr. Adrian Colibaba, director medical al Serviciului Judetean de Ambulanta. Patologia s-a modificat previzibil, in sensul ca a fost o usoara crestere a numarului de pacienti cu afectiuni cardiovasculare sau digestive decompensate la trecerea de la un regim vegetarian la unul bogat in proteine si grasimi animale, alcool.” S-a inregistrat si un numar mai mare de victime ale unor agresiuni, cele mai multe din mediul rural. O mare parte dintre bacauanii care au apelat numarul de urgenta 112 pentru ca au avut nevoie de ambulanta au ajuns la Urgente, in spitale. Aici s-a lucrat fara intrerupere, adresabilitatea fiind foarte crescuta. Aglomeratia a fost determinata si de faptul ca medicii de familie au inchis cabinetele de Craciun si de Anul Nou. In judetul Bacau functioneaza doar doua centre de permanenta in mediul rural, la Stanisesti si Ghimes Palanca. Locuitorii din celelalte comune nu au avut decât o solutie daca s-au simtit rau: sa cheme ambulanta si sa ajunga la cel mai apropiat spital.
Pensionarii asteapta tichetele de calatorie
Daca anterior toti pensionarii intrau in posesia tichetelor de calatorie subventionate in proportie de 50 la suta in decembrie pentru anul urmator, de aceasta data lucrurile s-au schimbat. In decembrie 2012 nu s-a acordat niciun talon de calatorie pentru anul 2013. Si am pasit deja in ianuarie 2013 iar pentru cei peste 163.000 de pensionari din judet nu exista nicio veste in acest sens. „Deocamdata, nu avem nicio informatie referitoare la taloanele de calatorie pentru pensionari, ne-a spus Iuliana Croitor, director adjunct in cadrul Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. Se discuta ca aceste taloane sa nu se mai dea prin intermediul Casei Nationale de Pensii, ci prin SNCFR. Se preconizeaza, de asemenea, ca tichetele sa fie inlocuite de carduri de calatorie, care vor fi precum vaucerele. Asteptam si noi sa vedem sub ce forma vor fi date.” Totusi, este cert ca pensionarii vor beneficia de aceeasi facilitate privind transportul. Ca si in anii anteriori, si in 2013 vor avea dreptul la trei calatorii dus-intors cu trenul, mijloacele de transport auto sau navale, cu reducere 50 la suta la clasa a II-a, fara regim de rezervare. In continuare, la verificarea legitimatiilor de calatorie in mijloacele de transport este obligatorie prezentarea talonului special, subventionat 50 la suta, si a actului de identitate. Asadar, talonul nu este transferabil altei persoane. Daca se pierde, distruge sau deterioreaza, nu va fi emis altul in loc. Si nici in acest an, taloanele neutilizate nu vor fi compensate in bani.
Trei ambulante noi pentru substatii
Serviciul Judetean de Ambulanta Bacau a primit trei autosanitare noi. Acestea au fost repartizate de Ministerul Sanatatii in cadrul unui program de dotare a serviciilor de ambulanta cu masini care sa le inlocuiasca pe cele cu un kilometraj prea mare. Dr. Adrian Colibaba, director medical al SJA, ne-a declarat ca, pe acest criteriu, au fost inlocuite trei masini care aveau la bord peste 500.000 de kilometri. Cele trei autosanitare sunt din categoria B, dotate pentru acordarea de asistenta medicala si de resuscitare, si vor fi distribuite in substatiile de ambulanta in cel mai scurt timp.
„Municipiul Bacau” SRL – fabrica de rupt picioare
Fabrica de rupt picioare si mâini, denumita pe harta “Municipiul Bacau”, functioneaza din plin. Duduie, cum ar spune un fost prim-ministru liberal. Acolo este “director” unul Stavarache. Sute de “muncitori” din aceasta fabrica au intrat in spital, doborâti de gheata care domina orasul de mai multe saptamâni. S-au epuizat ghipsul, fesele si suruburile din sectia Ortopedie, sectia din vechiul spital, deoarece cel nou nu are nicio sansa sa fie pus in functie anul acesta. Vorbesc bacauanii ca doar atunci va fi deszapezit orasul in totalitate, pentru a nu creste cheltuielile cu repararea fracturilor. Acum, Dumnezeu cu mila, ca alta salvare nu avem pâna la desprimavarare, când zapada, dar mai ales gheata, se vor topi sub blândele raze ale Soarelui. Singura strada cu trotuar curatat bine, dar foarte bine, este cea din fata sediului PNL. Ca doar un gospodar liberal avem. Tot de ochii lumii, de Craciun si de Anul Nou au fost curatate trotuarele din fata Prefecturii si Primariei. Veneau uratorii, veneau colindatorii, veneau bacauanii sa vada cine este mai marele sef al orasului. 20 de metri la stânga si 20 de metri la dreapta intrarilor. Atât, ca nu mai sunt bani, omenetul alegator a saracit, societatile câtigatoare cer banii jos, inainte de a baga plugul sub zapada, iar salariatii de la Spatii verzi trebuie platiti dublu in zilele de sarbatoare, asa ca mai bine NU. Nu mai scoatem zapada din oras, este buna pentru patinoare, câte unul pe fiecare strada, sa fie in ciuda celui de la GEPEX, sa moara de foame, cu tot cu investitia lui. Sa vada lumea ca primarul nu-i tine in brate pe liberali. La SPAS, pe lânga distribuirea de ajutoare europene, se inchiriaza schiuri, patine, bocanci cu crampoane, genunchiere de tabla, casti si bete de sprijin. Nu-i nevoie sa le folositi pe strada unde isi are sediul PNL, acolo s-a curatat zapada.
Hoti de lemn anchetati de politisti
Doi barbati, unul din Asau si altul din Agas, sunt cercetati penal de oamenii legii dupa ce au fost prinsi ca transportau material lemnos sustras din padure. Iulian M. avea peste 5,7 mc de fag, iar Gavril V. transporta zece arbori de esenta rasinoase. Lemnul a fost confiscat iar pe numele lor s-au intocmit dosare penale pentru taiere ilegala si furt de arbori.
Animale salvate dintr-un incendiu la Târgu Ocna
Pompierii de la Detasamentul Onesti au intervenit vineri dimineata, in jurul orei 3.00, la un incendiu izbucnit la un adapost de animale din Târgu Ocna. Militarii au reusit sa stinga focul inainte ca acesta sa se extinda si au salvat la timp si doua cabaline care au suferit arsuri. Pompierii cred ca vâlvataia a pornit de la folosirea focului deschis in spatii deschise.
Focar de varicela in Penitenciarul Bacau. 170 de detinuti sunt in carantina
170 de persoane private de libertate aflate in Penitenciarul pentru Minori si Tineri Bacau sunt in carantina, dupa ce 6 dintre detinuti au fost diagnosticati de medicii unitatii cu varicela. Acestia sunt cazati in sectia nr. 2 si timp de trei saptamâni aici nu va mai intra decât personalul care a fost imunizat sau care a avut deja aceasta boala. „Carantina a fost instituita de joi, 3 ianuarie, si dureaza 21 de zile. In aceasta perioada nu se mai fac transferuri si nici nu se va mai merge la instante. Cei care au termene in dosare vor primi amânare. Am luat deja legatura cu instantele de judecata din zona noastra si le-am transmis acest lucru”, a spus inspectorul de penitenciare Adrian Novac, purtatorul de cuvânt al Penitenciarului Bacau.
Oficiul pentru Adoptii trece la Ministerul Muncii
Incepand de saptamana viitoare, MMFPS se va transforma in Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice (MMFPSPV). Este urmarea unei ordonante de urgenta din 22 decembrie, prin care Guvernul a decis sa-l reorganizeze, fiind infiintate functii noi sau introduse noi structuri sub jurisdictia acestuia. Astfel, in cadrul ministerului va functiona ministrul delegat pentru dialog social, care va coordona activitatile din domeniul dialogului social, dar si Oficiul Roman pentru Adoptii (ORA), organ de specialitate al administratiei publice centrale. ORA va trece din subordinea Guvernului si coordonarea secretarului general al Guvernului in cea a MMFPSV, fiind condus de un presedinte cu rang de secretar de stat si finantat prin minister.
Municipiul Bacau are un nou consilier local
Viorel Cojocaru este noul consilier local in CL Bacau. Mandatul lui a fost validat in prima sedinta de Consiliu Local, care a avut loc vineri, 4 ianuarie. Acesta ocupa acum locul lui Dragos Luchian, care si-a incetat calitatea de viceprimar si, implicit, de consilier local in CL Bacau urmare a validarii sale in functia de senator in Parlamentul României. Viorel Cojocaru a fost urmatorul supleant inscris pe lista de candidati a USL – Filiala Bacau, la alegerile locale din 10 iunie 2012. Tot in sedinta din 4 ianuarie 2013 el a depus si juramântul in fata membrilor CL Bacau.
Unde evadam in weekend
Distrractii si petreceri
Daca petrecerile de sfarsit de an s-au incheiat, timid, se intorc petrecerile de sfarsit de saptamana. Vineri, 4 ianuarie, de la ora 21.00, The Stage va asteapta la primul party Discoteque din 2013, iar Pub S4 va invita de la ora 22.00 la Party with Bob. Sambata, de la 21.00, Pub S4 va ofera primul concert al anului – “Luni la Teatru”, urmat de after party pana spre dimineata. Tot sambata, 5 ianuarie, Club Zebra va invita de la ora 22.00 si pana spre dimineata la party cu Raresh / Praslea / Vincent Iulian.
Premiera la CinemaCity
Si CinemaCity aduce noutati la inceput de an, oferindu-va in primul weekend din 2013 o prima premiera: Parinti vs. Bunici. Gen: Actiune. Regia: Andy Fickman. In rolurile principale: Marisa Tomei, Bette Midler. Atunci cand fiica sa pleaca pentru o perioada la munca în alt oras, un bunic se vede pus în situatia de a avea grija de cei trei nepoti ai sai. Desi are la îndemana metode ale secolului XXI de a-i cuminti pe neastamparatii nepotei, el va apela la o metoda veche, dar care da rezultate!
Alte pelicule in derulare sunt: Categoria grea in actiune; Ho Ho Ho 2; Hobbitul: O calatorie neasteptata; Jack Reacher. Un glont la tinta; Jaf contra cronometru; Mereu in offside; Omul cu pumni de fier; Sapte Psyhopati si un caine; Valul perfect; Viata lui Pi.
Bricolaje: Secretul e sa nu abandonezi cursa
Faptul ca a mai trecut un an din viata noastra nu e neaparat in masura sa ne bucure. Pe unii chiar ii apuca rau de tot melancolia, mai ales pe cei care au atins un anumit prag de varsta. Adevarul este insa ca s-au schimbat multe lucruri in felul in care oamenii de azi isi percep varsta, ei considerandu-se tineri multa vreme, dincolo de prejudecatile legate odinioara de numarul anilor. De pilda, multe femei devin acum mame la 40 de ani sau chiar peste aceasta varsta, cand, pe vremuri, erai deja bunica. Asta se intampla acum in foarte multe tari europene, mai cu seama, e o noua tendinta, si e de inteles, din moment ce femeile sunt preocupate de cariera, in primul rand, de asigurarea independentei lor materiale. Si eu cred ca la 40 de ani esti in plina si frumoasa maturitate. Cunosc multi oameni care traiesc si se bucura cu toata fiinta de aceasta etapa a vietii lor, neavand deloc nostalgia tineretii. “Primii 40 de ani de viata ne dau textul, urmatorii ne ofera comentariul”, spunea un filosof foarte pesimist de felul sau, pe nume Schopenhauer. Dar e foarte interesant sa ai ce comenta, zic eu, mai ales in aceste vremuri postmoderne, cand se vorbeste chiar despre o cultura a comentariului. Drept pentru care am parcurs si eu un dosar al “Dilemei vechi” (o revista mereu tanara si proaspata, cu texte interesante, cu sprinteneala de idei) care glosa pe tema varstei de mijloc.
Am aflat ceea ce stiam, de fapt, si anume ca numerele rotunde nu spun nimic important despre noi, si ca fiecare gandim si ne simtim in felul nostru. Eu chiar ignor, fara buna stiinta, fara sa-mi propun asta, cati ani am, nu sunt obsedata de varsta, nu-mi numar ridurile si nu am spaime majore fata de trecerea timpului. Am insa grija ca timpul pe care-l am de trait sa nu se scurga aiurea. Nu-mi fac niste socoteli stricte, dar imi place sa mai adaug ceva, o pietricica acolo, la mica mea constructie de viata. Daca mi-e teama cu adevarat de ceva, asta s-ar numi irosirea fara rost. Cata vreme mai am dorinte de indeplinit, mai am proiecte, planuri, treaba de facut, nu ma simt inutila. Nu intru intr-o stare vegetativa, pentru ca am oroare de asta. Sunt inca in mers, in miscare, intr-o calatorie in care mai am ce afla si mai gasesc imbolduri de a continua sau de a incepe unele lucruri. De fapt, cred ca asta e secretul, sa nu abandonezi cursa, sa-ti deretici bagajul de voiaj, sa mai arunci ce e nefolositor, sa mai schimbi cate ceva, sa te arunci intr-o noua aventura a existentei tale. Cata vreme iti mai doresti ceva, esti viu. Si nu trebuie sa-ti doresti decat lucruri care-ti fac bine cu adevarat, fara se crezi in ce-ti vand altii la pachet. Fericirea este o chestiune pe cont propriu, nu are reteta universala. Si apoi, asta am inteles (desi o stiam deja) din articolele pe care le-am citit in dosarul de care va pomenisem, ca mult mai important decat a-si face un bilant este de a nu renunta la planuri de perspectiva. Ne tot uram „La multi ani!”, dar esential este ce facem cu ei. Aceasta-i intrebarea, iar raspunsul (alegerea) ne apartine fiecaruia in parte.
Fiul piroman din Valea lui Ion si-a ucis mama
In Valea lui Ion – Blagesti, Munteanu Danut (49 de ani) este cunoscut mai ales prin apucaturile sale de piroman. Infratit cu alcoolul, un adevarat om-scandal, el a dat foc la casa parintilor sai, a tras cu arma de vanatoare in casa cu intentia vadita de a face rau, a fost actorul/initiatorul unor conflicte de pomina in sat. Pedepsele pe care le-a primit au fost blande, in acord cu legislatia, fiindca de fiecare data oamenii legii au apreciat ca el n-a comis infractiunile cu premeditare, ci in urma unor „impulsuri” spontane. Acum, Munteanu Danut, divortat, locuia cu mama sa, Munteanu Maria, in varsta de 75 de ani, o femeie linistita, muncitoare, care-l suporta cu un rar stoicism. Are doua fete majore plecate in lume, ca si fosta sa sotie.
Pe cand nu sosisera zorii primei zile a noului an, beat, Munteanu Danut si-a lovit mama cu un corp contondent in moalele capului; probabil ca obiectul a fost un ciocan, pe care politistii l-au gasit in incaperea care a gazduit sinistra crima. Tot probabil, totul s-a intamplat pe fondul unei „discutii aprinse”, dupa cum spun politistii. Munteanu Danut era maestru in iscarea unor „discutii aprinse” nu doar cu mama sa, careia ii solicita mereu bani pentru bautura, ci si cu alti oameni. Am scris in repetate randuri despre infractiunile acestui om. Chiar si mie, care-l cunosteam de pe vremea cand era mic, mi-a spus, pe un ton amenintator, ca reactie la articolele mele: „Vezi ca eu sunt cam nebun si sunt in stare de…” Cei din Valea lui Ion sunt ingroziti de aceasta crima. „Toata viata l-a suportat mama sa. Era fiul ei, dar el n-a raspuns la dragoste decat cu scandaluri, cu batai”, spune M.N. „Tot juca rolul de nebun si zicea ca el poate face orice, pentru ca daca-i nebun nu-l poate trage nimeni la raspundere”, adauga P.C. „Poate ca avea o doaga lipsa, dar de ce a fost lasat sa-si faca mendrele in halul asta, daca el nu traia decat in scandal, betie si rau?”, intreaba H.V. Toti ne-au rugat sa nu le divulgam identitatea, pentru ca, atunci cand se va intoarce, presupusul criminal (prezumtia de nevinovatie, nu?) este in stare sa-i omoare.
Dupa ce a comis crima, Munteanu Danut s-a dus la un vecin si a spus simplu: „Am omorat-o pe mama.” Apoi, spun politistii, l-au obligat pe vecin sa-i ofere muzica de petrecere. „Cand politistii si jandarmii au ajuns acolo, la putin timp dupa savarsirea crimei, l-au gasit pe Munteanu Danut ascultand o muzica asurzitoare, data la maximum. El era euforic. A fost anuntat procurorul. M.D. a fost arestat preventiv”, ne-a spus comisarul Mihai Tanase. Conform legii, M.D. risca o condamnare de 20 de ani de inchisoare. Numai ca, daca va beneficia de serviciile unui avocat bun, de vreo amnistie electorala, s-ar putea sa scape mai usor, pentru ca, si de aceasta data, groaznica infractiune n-a fost… premeditata. Crima a fost savarsita in urma unui conflict spontan…
Agricultorii vor avea pensii ocupationale
Agricultorii vor beneficia de pensii ocupationale, asa cum se intampla, la ora aceasta, in Franta. E vorba de infiintarea unui pilon care va fi facultativ si se va adresa tuturor locuitorilor din mediul rural. Propunerea de lege exista deja si prevede aplicarea unui sistem combinat care sa contina o contributie platita de agricultor si un ajutor din partea statului. „Daca o persoana care lucreaza la tara se asigura cu 10 lei la fondul de pensii, statul ii mai adauga 10 sau 20 de lei”, a afirmat Mariana Campeanu, ministrul Muncii, adaugand ca „banii se acumuleaza numai la pensie” si ca acest sistem da roade foarte bune in alte tari. „Daca introducem sistemele de pensii pe conturi, s-ar putea ca aceste persoane sa inceapa sa contribuie.” Inainte de a fi pus in practica, proiectul de lege va fi supus dezbaterii publice.
Edi Tismanaru a renuntat la fotbal pentru a curata peste in Norvegia!
Golgheterul Seriei I din Liga a III-a si-a pus ghetele in cui la doar 25 de ani
Criza financiara continua sa faca ravagii in fotbalul romanesc. Nu dispar doar echipe, ci si jucatori. Unii isi atarna ghetele in cui cu mult inainte de vreme. Asa cum e cazul lui Eduard Tismanaru. Golgheterul CSM Moinesti si al Seriei l din Liga a III-a a decis sa renunte la cariera de fotbalist la nici 26 de ani. Tismanaru lasa balta atat fotbalul, cat si Romania, urmand sa plece in Norvegia, unde va curata peste ca angajat temporar al unei fabrici de conserve! Salariul promis? 2000 de euro lunar. Alt standard financiar in comparatie cu cel de la CSM Moinesti, dar si alta munca. Si ce munca!
Lotul onestenilor
Edi Tismanaru va parasi Romania cu destinatia Norvegia la inceputul saptamanii viitoare, alaturi de alti 80 de onesteni care isi vor face o ocupatie banoasa din curatatul pestelui in Marea Nordului. Printre acestia se gasesc si alti (de acum fosti) fotbalisti. De la „veteranul” Costel Munteanu la portarii Adrian Pascu si Paul Blagoi, fara a-l uita pe Alexandru Stratulat, considerat in urma cu ceva timp drept marea speranta fotbalistica a Onestiului. Toti acestia vor semna angajamente pe perioade determinate, cuprinse intre trei luni si jumatate de an, salariul lunar fiind conditionat si de realizarea unei anumite norme.
O despartire anuntata
Plecarea lui Edi Tismanaru surprinde si nu prea! Atacantul Moinestiului anuntase inca de la finalul turului de campionat ca ia in calcul posibilitatea unei plecari la munca in Norvegia. S-a vorbit mai intai de o imbarcare pe un pescador, apoi de o schimbare de plan si de continuarea activitatii fotbalistice, pentru ca miercuri seara, Tismanaru sa-si anunte apropiatii ca decizia sa este batuta in cuie: „Renunt la fotbal si plec in Norvegia. N-are rost sa mai stau in tara si sa ma chinui. Merg sa castig si eu mai bine”.
„Putea ajunge in Liga l”
Sorin Trofin, fostul antrenor al lui Tismanaru la CSM Moinesti regreta decizia golgheterului sau. „Imi pare rau ca a hotarat sa plece, dar il inteleg; fiecare vrea sa-si faca un rost cat mai bun. L-am ajutat pe Edi in aceasta ultima jumatate de an, incercand sa-i relansez cariera, iar el, la randul sau, m-a ajutat pe mine si pe CSM Moinesti facand meciuri foarte bune si marcand goluri importante. Pacat ca s-a lasat de fotbal. Putea ajunge usor din nou in B sau – de ce nu? – chiar in prima liga”, a declarat Trofin.
Palma data SC-ului
Nascut la 25 mai 1987, Edi Tismanaru a jucat, printre altele, la FC Onesti, Jiul Petrosani, Otelul Galati, FCM Bacau si Aerostar, remarcandu-se indeosebi gratie vitezei de deplasare, a tehnicii in regim de viteza si a simtului portii. Vara trecuta, atacantul s-a aflat in vederile divizionarei C Sport Club, insa, dupa ce l-a chemat in probe, conducerea echipei finantate de Consiliul Local Bacau i-a intors spatele. Tismanaru s-a revansat din plin, marcand in toamna toate cele patru goluri prin care noua sa echipa, CSM Moinesti a invins Sport Clubul, in deplasare, cu 4-2.
Este loc de „inapoi”?
Realizarile fotbalistice ale lui Eduard Tismanaru in sezonul de toamna (locul doi in clasament cu CSM Moinesti si titlul de golgheter al turului de campionat) incheie prematur o cariera care putea cunoaste o alta turnura. Sau – cine stie – poate ca doar o intrerupe! „La cum il cunosc pe Edi, nu-l vad sa reziste prea mult la curatat de peste in Norvegia!” a marturisit un a apropiat al jucatorului, care este convins ca primavara il va prinde acasa, in Romania: „In doua luni e inapoi in tara”. Ramane de vazut daca va fi exista un „inapoi” si in ceea ce priveste fotbalul.
Patinoar in Bacau, pe strazi si trotuare
Trotuarele, oglinda delasarii
Trotuarele din municipiul Bacau s-au transformat in patinoar. Din Narcisa in zona de nord a orasului, din Bistrita-Lac la Gara, tot orasul este o oglinda a indiferentei si delasarii administratiei locale. Dupa ce s-au luptat cu troienele, bacauanii incearca acum sa evite gheata groasa care s-a format in ultimele zile. Suparati pe administratia locala, trecatorii inca mai spera ca sefii din primarie se vor trezi dupa sarbatori. Poate isi vor aminti ca au o obligatie fata de cei care i-au pus in functie si le platesc salariile.
Inca de la prima zapada s-a vazut in oras lipsa de interes a administratiei pentru modul in care circula pietonii si masinile. Utilajele de deszapezire au iesit foarte tarziu pe strazi, iar pe trotuare nu s-a intervenit deloc. Pietonii au luptat cu mormanele de zapada si au facut poteci cu pasul. Soarele a transformat nametii in gheata, aleile si trotuarele transformandu-se in patinoare. Chiar si in zonele centrale, foarte aglomerate, se circula extrem de greu. Pentru a ajunge la farmaciile din centru, de exemplu, trecatorii care vin de pe strada Razboieni trebuie sa parcurga o strada acoperita de gheata groasa. Se cunoaste ca pe aici nu a intrat toata iarna vreun utilaj de deszapezire sau vreo echipa de salubritate.
Bacauanii se plang de faptul ca tot orasul este o capcana pentru pietoni. Strazile din toate zonele municipiului sunt acoperite cu gheata. Masinile au format fagasuri pe care este foarte periculos sa mergi. Unii pietoni isi pun viata in pericol la fiecare pas. Este cazul celor care trec podul de la Margineni. Trotuarele sunt acoperite de mormane de zapada, iar oamenii merg printre masini. „Asa am venit pe pod, ne-a declarat Mihai Nacioglu. Daca nu au deszapezit, pe unde sa mergem? Mi-e frica printre masini, dar asta e. Ce face primaria? Numai impozite stiu sa ne ia, bani. In rest, nimic. Asa e in tot orasul.” (Doina Mincu)
Statii de autobuze blocate de gheata si taxiuri
Si Statiile de autobuz au devenit adevarate pericole pentru calatori, nevoiti sa stea in strada din cauza taxiurilor parcate in zona si a zapezii necuratate din alveole. La Autogara, circulatia este un adevarat cosmar. Pentru ca sunt locuri putine de parcare, mijloacele de transport in comun sunt obligate sa parcheze in strada pentru a prelua calatorii.
Ambuteiaj si trafic infernal in dreptul Autogarii. Fiind o zona cu circulatie intensa, aici mereu se creaza blocaje. Nici in statia de autobuz nu e mai bine. Zapada inghetata si neridicata practic anuleaza ceea ce este de fapt statie, iar mijlocul de transport in comun este obligat sa opreasca in mijlocul strazii pentru a prelua calatorii. „E greu. Se vede. Aici e placuta ca ar fi statie de autobuz, dar numai statie nu e. Stam in strada si asteptam autobuzul, ca nu avem loc. Fiecare conduce cu vrea si parcheaza cum il duce capul. Sunt taxiuri multe, masini parcate aiurea, zapada e mare si gheata”, ne-a declarat indignat Ioan Fredeles. Oamenii se plang ca asa este in tot orasul. La Piata Centrala stratul de gheata format in alveola statiei nu este curatat, la fel si in zona de sud a orasului. Cu atat mai mult cu cat, din cauza locurilor de parcare putine si taximetristii stationeaza pe unde apuca. „E greu peste tot. Si in Piata Centrala, si in sud, in dreptul Cimitirului Central. Acum e adevarat ca sunt si multe taxiuri, ca si ei trebuie sa parcheze undeva sa castige o paine, dar uite ca noi, calatorii, ne punem viata in pericol”, ne-a spus si Dumitru Chiribis, un pensionar de 86 de ani. „Pai e cam greu, ca nu avem nici noi unde parca. Problema e veche. Sunt locuri de parcare putine. Incercam si noi pe cat putem sa nu blocam statiile de autobuz”, explica si Neculai Cria, taximetrist. Edilii s-au laudat inca de la prima ninsoare ca prioritate la dezapezire au avut statiile de autobuz si strazile principale. Dar de la vorba la fapta este o mare diferenta. (Roxana Neagu)
Cratere inghetate, santuri in mijlocul soselei, calvar pentru soferi
Strazile din municipiul Bacau s-au transformat intr-o mare de gheata . Daca prin zona centrala se circula cat de cat bine, pe strazile laterale, dintre blocuri, iti trebuie mult curaj ca sa te deplasezi. Si taximetristii au recunoscut ca sunt nevoiti sa anuleze comenzile din unele locatii pentru ca nu pot intra pe arterele secundare. Dopurile de gheata murdara, stratul gros de zapada necuratata si mormanele de omat de pe margine fac imposibila circulatia.
Toate cartierele Bacaului s-au transformat in calote de gheata. Zeci de strazi au fost acoperite de zapada, iar plugurile care ar fi trebuit sa indeparteaze stratul gros de omat nu au trecut prin unele zone nici macar o data in această iarna. In timp zapada a inghetat si a transformat strazile in adevarate capcane pentru soferi. Acestia sunt extrem de nemulţumiţi de faptul ca drumarii contractati de municipalitate au actionat doar pe strazile mari si au lasat necuratate stradutele dintre blocuri.
Actiune bifata doar pe hartie
Strada Iosif Cocea, din zona de nord a orasului, este doar una dintre ele. Zona a fost blocata total luna trecuta de catre Politia Locala, tocmai pentru a fi dezapezite toate strazile laterale. Actiunea insa s-a bifat doar pe hartie, pentru ca pe teren situatia e cu totul alta. „E greu. E foarte greu. Circulam cu viteza intai, ne intelegem intre noi soferii, ca altfel nu se poate. Asa e peste tot. Pe strazile secundare intri numai daca ai nevoie. Daca nu, le ocolesti”, ne-a spus de la volan Cristiana Cenusa. „Problema e alta. Aici a fost blocata toata circulatia, in luna decembrie, aproape de Craciun, pentru a fi deszapezita zona. Nu se mai intra pe nicio strada. Erau masini de la Politia Locala care nu dadeau voie sa intri nici daca locuiai in zona. Unde e acea deszapezire? Acum totul a inghetat si nu se mai poate face nimic”, ne-a spus si mama ei, pasager in dreapta.
„Toata harta Bacaului e asa…”
Toate strazile laturalnice sunt la fel. Zefirului, Prieteniei, Calugareni, Tazlaului, Alunului, Neagoe Voda, Slanicului sunt doar cateva din arterele din Nord pe care iti rupi masina in doua. „Sau mai bine puneti toata harta Bacaului, in afara de zona centrala, ca peste tot e la fel”, ne-a mai spus un trecator. Oamenii isi doresc ca macar o mana de sare sa fie aruncata pe strazi, ca sa se poata circula. „Eu sincer, am cazut si mi-am rupt toata dantura. Ies din casa numai de nevoie. Am noroc ca stau aproape de piata. Macar sa arunce cu sare sau cu antiderapant ceva, ca e jale”, a aratat si Mihai Patracescu. Pe toate strazile s-au format santuri care abia pot fi strabatute, insa cu riscul de a derapa sau chiar de a se crea ambuteiaje ori tamponari.
Din partea autoritatilor locale vine scuza ca interventia utilajelor de deszapezire a fost ingreunata pe strazile inguste, de masini parcate pe ambele sensuri de mers. Si atat. In ciuda nervilor taximetistilor si conducatorilor auto. „Eu abia mi-am schimbat bucsele si iar trebuie sa le inlocuiesc. Nu se mai poate. Nu putem sa ne onoram comenzile pentru ca primaria face numai ce vrea”, a strigat si Ciprian Ionel Gavriliu, de la volanul unui taxi.
Singura speranta – deszapezirea naturala
Meteorologii anunta incalzirea vremii. E singura speranta ca zapada murdara si gheata sa se curete. Dar nu de catre cei care sunt platiti din bani publici pentru asta, ci pe cale naturala. Prin dezghetare. (Roxana Neagu)
„Vreau sa performez in cercetare”
Interviu cu Laura Manoliu, studenta in anul II la Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei, de la Universitatea Politehnica Bucuresti
– Sefa de promotie in anul 2011 la Colegiul National “Ferdinand” Bacau, acum studenta in anul II la Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei din Bucuresti, o specializare mai degraba pentru baieti. De unde pasiunea pentru tehnica?
– Pasiunea pentru tehnica! Nu stiu, mi-a placut foarte mult fizica in liceu, am participat mereu la olimpiade nationale, la concursuri de fizica si, imbinata cu matematica, care de asemenea mi-a placut…
– Din familie, dupa cate stiu.
– Din familie, da, si asa mi-am ales acest drum. Electronica este de viitor, toate aparatele sunt construite pe modele electronice.
– De la inceput ai ales ca domeniu cercetarea?
– Da, imi place foarte mult. Citesc studii, articole, scriu, e drept ca la inceput. Deocamdata nu este obligatie de studiu, nu avem in programa cercetare, poate mai tarziu, insa cu siguranta la master, la doctorat. Mai vad, am timp sa ma orientez.
– Vorbeam de anii de liceu, de pasiunea pentru fizica. Cine ti-a fost profesor, mentor, care te-a indrumat spre ceea ce faci acum?
– Doamna profesoara Nicoleta Vascan, o profesoara excelenta, un dascal adevarat, care mi-a fost si diriginta. In gimnaziu am mers si la olimpiade de matematica, la sugestia mamei, care este profesoara de matematica, insa nu mi-a fost profesor la scoala si a fost foarte bine. Matematica devenise prea abstracta, prea teoretizata pentru nivelul meu de atunci, m-am lasat si m-am axat pe fizica. M-a stimulat foarte mult si tata, care este inginer, el m-a atras spre aceasta disciplina. El a lucrat putin la fosta Metalurgie, la Centrul de calcul, iar acum este la o societate de mentenanta a retelelor de transport energie.
– Inca din anul intai de facultate ai fost cooptata in echipa Xprojects. Vorbeste putin de acest proiect, de proiecte, de obiective.
– Pe membri acestei echipe i-am intalnit la Targul de carte Gaudeamus, expuneau acolo anumiti roboti, componente, proiecte pe care ei le-au facut. Mi-a placut mediul de acolo, echipa si l-am intrebat pe seful echipei Theodor Milian, cum as putea face parte din echipa. Mi-a spus simplu: trimite un CV. L-am trimis imediat, cu o recomandare foarte buna venita din partea domnului profesor Bararu, de la Constanta, cel care se ocupa de multi ani de elevii cu inclinatie si pasiune pentru fizica. In fiecare an merge cu o echipa, cu proiecte la NASA si de fiecare data se intoarce cu premii, cu medalii. L-am reintalnit la acel targ de carte, m-a recunoscut si m-a recomandat echipei Xprojects, astfel am fost primita mai usor.
– Primu
l tau proiect, prima participare a fost la un concurs organizat la NASA. Despre ce a fost vorba?
– Trebuia sa construim un robotel, care sa sape pamant, sa-l deverseze intr-o cuva, sa se deplaseze peste obstacole, totul simulat intr-un laborator de la NASA. Am fost singura echipa din Romania si din Europa. Cele mai multe proiecte au fost din SUA, Asia, Canada. Eram foarte optimisti, insa ne-am clasat doar printre primele 10 echipe, din cele 30 cate au participat. Ceva nu a mers, nu am avut cred experienta in asemenea competitii. Am fost oarecum dezamagiti de rezultat, insa a fost o buna experienta pentru noi, pentru echipa. A fost frumos. Am cunoscut multi studenti foarte buni, programatori de exceptie. Am ramas impresionata de nivelul, de preocuparile multor studenti din facultatea noastra, de la alte facultati, cum este cea de automatizari-calculatoare. Eu m-am integrat in echipa, m-am ocupat de partea electronica si de site-ul echipei, de pagina de Facebook. Cum se intampla la orice esec, am considerat ca seful este vinovat si…echipa s-a destramat. Nu mai suntem asa uniti.
– Ce a urmat, eu stiu ca nu te-ai dat batuta…
– Pasiunea ramane odata ce samburele a incoltit. Impreuna cu alti patru tineri am format o noua echipa si am propus un proiect Agentiei Spatiale Europene. Concursul dureaza doi ani si echivaleaza cu o teza de doctorat. La acest cconcurs au fost sute de aplicatii. Noi am pornit dintr-o joaca. Am vazut anuntul pe site-ul Agentiei Spatiale Europene si am zis sa trimitem si noi o propunere. Tema era sa trimiti un experiment, care, daca va fi acceptat va fi trimis cu o racheta in spatiu. Am trimis experimentul nostru care, pe scurt, consta in sudarea unor metale cu laser. Aveam informatii ca rachetele, in spatiu, sufera diferite defectiuni prin lovirea de meteoriti. Procedeul nostru era de lipire in spatiu atunci cand statia spatiala europeana va fi construita. Au mai fost cercetari in aceasta directie, dar nu cu lasere de putere mica, mult mai mica decat este folosita pe Pamant. Am facut calcule si am ajuns la concluzia ca, pentru siguranta persoanelor care il folosesc este nevoie de un laser de cinci wati, dioda-laser. Din sutele de aplicari au selectat sase, iar echipele au fost invitate sa le prezinte in Olanda. Am fost, spre bucuria noastra, printre cele sase. Am facut parte din echipa de patru care a mers in Olanda, unde 14 specialisti in astronautica, cosmologie, electronica, telecomunicatii, materiale speciale au urmarit expunerea noastra, prezentarea proiectului. Eram cei mai mici, toti ceilalti erau doctoranzi, doctori, masteranzi. Acum lucram la proiect, iar pe 18 ianuarie trebuie sa trimitem designul preliminar, apoi mergem in Germania o saptamana, la pregatire si instruire. Este vorba de o cercetare stiintifica, dupa aceea trebuie sa facem proiectul propriu-zis. O parte din proiect este finatat de ei, insa cea mai mare finantare a lor este “sfatul specialistului”, restul este a noastra.
– Exista loc, preocupari in acest domeniu in Romania? Stie cineva de voi, de preocuparile voastre?
– Da. Dupa calificare, dar si inainte, cei de la Institutul National de Fizica, Plasma si Laseri de la Magurele au fost foarte receptivi si amabili,
ne-au pus la dispozitie tot ce aveam nevoie pentru cercetarile preliminare, ne-au ajutat si indrumat, ne-au pus la dispozitie laboratoarele lor cu laseri.
– Dar profesorii de la Facultate stiu, cum au reactionat?
– Deocamdata, multi nu au aflat. Cei care stiu de “joaca” noastra, sunt foarte entuziasmati. Ne sprijina cu profesioalism, cu competenta prof. univ.dr. Mihai Stafe, de la Universitatea Politehnica, doamna Ionelia Voiculescu, tot de la Universitate, cea care ne-a ajutat cu materialele pentru experiment, cat si cercetatorii Dan Dumitras, Ana Maria Bratu si Mihai Virgil Patachia, de la Magurele. Tuturor le multumim din suflet.
– Sa inteleg ca in facultate, la nivelul universitatii exista preocupare pentru initiativele studentilor, observi, simti ca s-a creat o atmosfera de studiu, de cercetare, de finantare a inteligentei romanesti? Impresia noastra este ca nu prea se face carte. Care este perceptia ta din interior?
– Partea negativa, daca ii pot spune asa, este ca sunt prea multi studenti, in special la Politehnica. Noi suntem in an peste 600. Intra 600, termina in jur de 400. Unde vor lucra toti? Sunt atatea locuri de munca, vor fi in urmatorii doi-trei ani? Mai sunt 300 la Automatizari-calculatoare. E adevarat ca multi au venit pentru o diploma, au alte preocupari, nu invata, dar, per ansamblu, majoritatea se pregatesc si sansa noastra, a studentilor este sprijinul, finantarea unor proiecte de Uniunea Europeana. Studentii pot accesa, aplica proiecte europene, pot participa la concursuri. Exista un potential creator imens in universitatile noastre, trebuie doar bani si initiativa, sprijin si daruire.
– Dupa patru ani de studiu, doi ani de masterat, unde te vezi, la ce visezi?
– Este prematur sa ma gandesc, insa visez. Cred ca cercetarea va fi domeniul pe care o sa mi-l aleg. Depinde de oportunitati, de sansa, nu numai de ce iti doresti. Vreau sa merg intr-un centru unde se face multa cercetare. Gandul ma duce spre Germania, sa continui ceea ce imi place: cercetarea. Si, poate, in paralel, profesor la o universitate. Mirajul este Vestul, pentru ca nu am fost acolo, sa stau mai mult, sa studiez, sa vad cum sunt primiti, acceptati strainii.
– Ce alte pasiuni mai are o studenta la electronica?
– Imi place sa citesc, imi place sportul, sa inot, sa schiez. In general sunt o persoana sociabila. Am multi prieteni foarte buni, din domeniu, dar si din alte medii.
– Ai un model, un mentor?
– Incerc sa iau cat pot de la cei pe care ii intalnesc, de la profesorii mei, dar modelele mele sunt parintii mei.
– Acum pe primul loc este acest proiect cu Agentia Spatiala Europeana…
– Da, acum am primit biletul de lansare, cum se spune. Sigur ca proiectul nostru va fi in racheta pentru care suntem planificati, doar daca nu facem vreo prostie, insa eu zic ca este exclus.
– N-am vorbit de echipa voastra. Cine sunt si de unde?
– Este o colega de an, Sorina Lupu, apoi un baiat din Bacau, Nelu Ciobanu, a terminat tot la Ferdinand, acum este la doctorat, mai avem un coleg in anul doi la Calculatoare, Claudiu Cherciu si Camil Muresan – Aeronautica. Am uitat sa va spun ca la proiect suntem in parteneriat cu o universitate din Anglia, in Olanda am cunoscut o studenta la aceasta universitate, care este din Bucuresti si studiaza Cosmologia, Ioana Ciuca. Suntem o echipa formidabila, impreuna studiem, aplicam aici pe pamant, comparam apoi sa vedem daca rezultatele sunt corecte. Sper, sunt sigura ca vom fi la lansarea rachetei, in Suedia, deasupra Cercului Polar, cu proiectul nostru.
– A inceput numaratoarea inversa: 10. 9. 8. 7. 6. 5. 4… Succes, Laura!
Protest pe Aeroportul Bacau – VIDEO
Angajatii firmei de paza RBD Protect s-au adunat, ieri, in fata Aeroportului Bacau pentru a protesta impotriva faptului ca Blue Aero le-a ridicat legitimatiile si le-a interzis sa mai intre in post. Nu li s-a prezentat niciun document, acuza fostii angajati. Li s-a spus, doar, ca Blue Aero a reziliat contractul de prestari servicii cu RBD Protect.
In 2010, Aeroportul Bacau a fost luat in concesiune de Blue Air si dat in administrarea Blue Aero. Dupa nici doi ani, Romstrade, actionarul principal al Blue Air, a intrat in insolventa. O alta firma cu probleme e RBD Protect, care a asigurat paza Aeroportului, dar si a unei autostrazi. Singurii care nu au stiut nimic au fost angajatii, care s-au trezit fara loc de munca. Ieri, la ora 8, ei s-au adunat in fata Aeroportului si au protestat. „Pe data de 1 ianuarie 2013, efectivului nu i s-a permis sa intre in perimetru sub pretextul ca a fost reziliat contractul. L-am intrebat pe directorul securitatii Aeroportului care e temeiul legal si am cerut sa prezinte un act aditional, o decizie, iar el a spus ca nu-mi poate comunica decat verbal”, arata Constantin Grigoras, sef formatie paza. L-a sunat pe Ion Amoraritei, administratorul RBD Protect, care i-a spus ca nu stie nimic despre reziliere si ca cei 19 sunt, inca, angajatii RBD. Grigoras sustine ca firma de paza apartine Romstrade si ca au sediul „fata in fata”. Am incercat si noi sa-l contactam pe Ion Amoraritei, insa nu a raspuns la telefon. Oamenii se tem ca nu vor primi nici macar ajutor de somaj. „Am fost scos abuziv din post, afirma Bogdan Pocovnicu. Trebuia sa ni se arate o hartie!” „Ni s-a ingradit dreptul de a munci, au pus alta firma peste a noastra, nu ne-au dat drepturile salariale”, acuza Ducu Ionel Alistar. Au fost trimisi acasa „fara preaviz, fara o anuntare prealabila! Ni s-a interzis sa intram si ni s-au luat legitimatiile de la gat fortat.”
„Nu Blue Aero trebuia sa instiinteze”
Angajatii sunt suparati pe RBD Protect ca nu le-a achitat salariul pe decembrie si 300 de lei pe noiembrie, dar si pe Blue Aero, ca nu i-a instiintati in scris despre reziliere. „Nu Blue Aero trebuia sa-i instiinteze, ci angajatorul, mai exact, RBD Protect”, arata Lucian Sion, directorul tehnic al firmei, adaugand ca Blue Aero nu are datorii catre RBD, lucru confirmat de Oana Chelaru, directorul RA Aeroportul Bacau. „RBD Protect este o firma din Bucuresti, dar nu am cunostinta sa faca parte din grupul de firme in care este actionar Nelu Iordache. Cert e ca nu au niciun punct in Bacau, iar modul in care s-au comportat cu oamenii nu a fost tocmai in regula. Ei au probleme legate de salarii nu de azi, de ieri, ci de la jumatatea lui 2012. Acesta e un conflict de munca pe care trebuie sa-l rezolve cu RBD.” Legat de siguranta obiectivului, nu sunt probleme: „Paza face si Blue Aero, cu efectivul de securitate, exista si politia de frontiera, dar si firma care a inlocuit RBD Protect”, arata Oana Chelaru. Angajatii firmei de paza ameninta ca vor continua protestul: „Vom merge sa pichetam toate institutiile abilitate sa se implice in acest caz: CJ Bacau, Aeroportul, ITM si Politia. Ne vrem drepturile si nimic mai mult”, a anuntat, furios, Constantin Grigoras. In final, Oana Chelaru a reusit sa ia legatura cu administratorul RBD Protect, dar acesta a declarat ca si-a dat demisia si ca firma de paza e in insolventa, la fel ca Romstrade. In situatia asta, e greu de crezut ca angajatii isi vor mai primi drepturile banesti. Exista, insa, o speranta: ca o parte dintre agentii de paza sa fie preluati de societatea care asigura paza incepand cu data de 1 ianuarie.
Buget subtire la „Cultura”
Institutiile de cultura aflate in subordinea Consiliului Judetean primesc bani de la buget, din donatii si din fonduri europene. De asemenea, se pot finanta din venituri proprii. Alesii judetului au aprobat deja chiriile si tarifele pentru 2013. Cele mai mari taxe vor fi practicate de Muzeul „Ion Borcea”, iar cele mai mici, de Biblioteca Judeteana.
Muzeele, Biblioteca Judeteana, Filarmonica „Mihail Jora”, Ansamblul „Busuiocul” si Revista „Ateneu” sunt finantate din subventiile acordate de CJ, din donatii, sponsorizari si din fondurile primite de la Uniunea Europeana. De asemenea, pot obtime venituri proprii din realizarea unor studii, inchirierea de spatii, incasarea unor taxe de intrare etc. In majoritatea cazurilor, sumele se vor majora doar cu indicele preturilor de consum. Astfel, pentru inchierea salii „Ateneu”, Filarmonica „Mihail Jora” va incasa cel mai mult de la societatile comerciale: 2.100 lei peste patru ore si 1.400 lei, sub patru ore. Partidele politice vor da doar 940 de lei, respectiv, 700 de lei, iar unitatile de invatamant 600 de lei peste patru ore si 450 de lei pentru utilizarea salii 1-3 ore. Taxa individuala de intrare la spectacol va fi de 10 lei, iar pentru elevi, studenti, pensionari si grupuri, de 5 lei, la fel ca in 2012. Pentru concertele extraordinare, insa, taxa de intrare se va majora de la 20-40 de lei la 30-50 de lei. Complexul Muzeal de Stiintele Naturii „Ion Borcea” a stabilit taxe intre 2 lei si 2850 de lei. Prima e o taxa de prezentare multimedia pentru minimum 10 persoane, iar cealalta, valoarea unui studiu de evaluare a biodiversitatii. Pentru un memoriu tehnic se va plati 978 lei, iar pentru un bilant de mediu, 1520 lei. E vorba de valorile minime valabile in 2013, taxele putand fi majorate in functie de complexitatea studiilor. Taxa de spectacol la planetariu va fi 3 lei/persoana, cea de expozitie 8 lei/persoana, iar cea de fotografiere sau filmare in muzeu, de 10 lei. Pentru vanzarea in regim de consignatie a unor podoabe din piele, pietre semipretioase, insecte in acril etc., muzeul va incasa 10 la suta din valoarea obiectului. Pentru expozitiile realizate de parteneri, se va percepe 20 la suta din incasari.
Cea mai saraca e biblioteca!
Ansamblul Folcloric „Busuiocul”, devenit in urma cu patru ani „institutie de spectacole”, va realiza venituri proprii din organizarea de spectacole, in judet si in tara, in baza unor contracte, si din confectionarea de costume populare, al caror pret va fi intre 730 si 1.010 lei. Complexul „Iulian Antonescu” va inchiria salile pentru sume cuprinse intre 120 si 600 de lei. Vanzarea lucrarilor de arta plastica va aduce 15 la suta din valoarea acestora, iar a obiectelor mestesugaresti, 30 la suta. Cei care vor dori sa realizeze ilustrate, pliante sau brosuri folosind patrimoniul judetului si al muzeului vor plati intre 1 si 7 lei/bucata. In 2013, vor exista taxe si pentru realizarea de calendare, agende, DVD-uri sau pixuri cu imagini din patrimoniul cultural al judetului. Revista „Ateneu” va obtine bani numai din vanzarea publicatiei: 3 lei/exemplar, iar pentru elevi si studenti, 2 lei/exemplar. Cea mai saraca va fi Biblioteca Judeteana „C. Sturdza”, care nu are spatii pe care sa le inchireze sau in care sa fie organizate expozitii sau alte activitati. Singurii bani vor veni din efectuarea de copii dupa carti rare, imprimarea pe hartie a unor informatii din baza de date a institutiei si din penalizarea celor care restituie cartile cu intarziere. Iar asta inseamna 0,2 lei/pagina, in primul caz, si 0,10 lei/volum/zi.
