Cei 13.400 de someri, inregistrati oficial in momentul de fata din judetul Bacau, au la dispozitie o oferta de locuri de munca aproape simbolica. In prezent, Agentia Locala de Forta de Munca Bacau are in baza de date numai 164 de posturi vacante, care i-au fost comunicate de catre diversi agenti economici. Firme de constructii continua sa caute 13 dulgheri, 2 electricieni, 2 faiantari, 9 fierari-betonisti, 2-izolatori termic, 3 muncitori necalificati, 6 zidari si 6 zugravi. In sfera serviciilor se gasesc 2 locuri de agent vânzari, 1-agent servicii client, 2-brutar, 2-cofetar, 1-coafor, 1-frizer, 4-manipulant marfuri, 2-mecanic auto, 10-operator vânzari prin telefon, 4-patiser, 2-paznic, 2-reprezentant vânzari, 2-vânzator si 2-vulcanizator. Dar, de peste un an, cele mai multe locuri sunt in industria usoara, domeniu in care continua sa fie disponibile 35 de posturi de confectioner imbracaminte, 2-controlor calitate, 2-confectioner incaltaminte, 6-filator, 1-mecanic industria confectiilor, 15-muncitor necalificat in confectii si 2-tricoter. In alte sectoare de activitate oferta consta din 2 posturi de controlor bilete, 1-frezor, 2-lacatus mecanic, 1-masinist terasamente, 3-sudor, 4-sofer camion, 2-strungar si 6 de tâmplar universal. Pentru somerii cu studii superioare nu exista niciun loc de munca.
Studentii au donat sânge in grup
La inceputul acestei saptamâni au demarat manifestarile prilejuite de Studentiada 2012. Una dintre actiuni s-a derulat la Centrul de Transfuzie Sanguina Bacau. Mai multi studenti s-au prezentat pentru a dona sânge. „Incercam astfel sa facem ceva bun pentru societate, dar si pentru noi, a declarat Cristian Grecu, vicepresedinte Uniunea Nationala a Studentilor din Români. Ne bucuram ca Centrul de Transfuzii ne sprijina si ne face si analize gratuite.” Cu teama sau mai curajosi, tinerii si-au asteptat rândul la donare, bucurosi sa-si inceapa ziua cu o fapta buna. „Sincer, mi-e frica de ace, ne-a marturisit Alexandru Plescan, dar incerc sa ajut niste oameni. E nevoie, la câte accidente au loc.” Ionut Badea a participat la actiune gândindu-se ca „este atât de rau sa ai nevoie de ajutor si sa nu-l primesti”. Mioara Nedes nu era la prima donare, asa ca nu a simtit frica. „Mesajul meu este ca toata lumea sa doneze sânge macar o data pe an. Poate salveaza o viata.” Gestul studentilor a fost apreciat la Centrul de Transfuzii. Acesta face cu greu fata cererilor de sânge care sosesc de la spitalele din judet, dar si din tara. „Au loc foarte multe accidente, sunt multe interventii chirurgicale in spitale, ne-a declarat Maria Avram, asistent sef. Cererile de sânge sunt permanente. Nu putem spune ca este criza, dar se intâmpla sa se epuizeze stocul la o grupa sanguina, apoi sa se refaca si sa se termine la alta grupa. Le multumim studentilor pentru aceasta actiune.” Donatorii beneficiaza de facilitati pentru fiecare donare: reducere la transportul in comun, o zi libera de la serviciu si bonuri de masa in valoare de 63 de lei.
Raed Arafat – noul ministru al Sanatatii
Raed Arafat este noul ministru al Sanatatii. Presedintele Traian Basescu a semnat miercuri decretul de numire in functie, potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale. Reamintim ca, de la demisia ministrului Vasile Cepoi – acuzat de ANI de conflict de interese – functia de ministru interimar al Sanatatii a fost detinuta de premierul Victor Ponta.
Sursa: HotNews.ro
Ziua Internationala a Victimelor Comunismului la Biblioteca „C. Sturdza”
In toata lumea, pe 7 noiembrie este marcata Ziua Internationala a Victimelor Comunismului, denumita Memento Gulag. A fost celebrata pentru prima oara in 2003, la Roma, iar urmatoarea comemorare a avut loc in Bucuresti. Initiativa a apartinut Comitatus Pro Libertatibus, care este o federatie de asociatii si comitete infiintata sub conducerea lui Vladimir Bukovski, la Milano, in 1997, pentru a promova o „cultura a libertatilor”. Cu acest prilej, Sala de lectura a Bibliotecii „Costache Sturdza” deschide, astazi, o expozitie de carte organizata de Diana Toma.
Nicio zi fara avarii la CET
Locatarii din asociatia de proprietari 69, mai exact din blocurile 7 si 9 de pe strada Orizontului, nu au caldura. O avarie pe sistemul centralizat, la punctul termic 15, a determinat sistarea furnizarii agentului termic. Consumatorii CET de pe strada Garofitei, numerele 15 si 17, deserviti de punctul termic 16, nu primesc apa calda, tot ca urmare a unei avarii.
Tichetele Rabla vor fi o raritate anul viitor
300 de tichete au fost alocate in sesiunea din august judetului Bacau in cadrul Programului de reinnoire a parcului auto national, Rabla 2012. Au fost prea putine si s-au dat ca pâinea calda, spun colectorii. „Am avut 50 de bucati si s-au dat in 2-3 ore. Au fost putine tichete la nivel national si s-au impartit intre mai multi colectori”, spune Doru Narcis, directorul tehnic al uneia din firmele colectoare.
Anul viitor s-ar putea insa ca programul sa fie modificat si din pacate nu va mai incuraja atât de mult proprietarii de rable sa le dea la casat. Aceasta pentru ca s-ar putea reintroduce tichete valorice nominale. Masura ar urmari eliminarea speculei, voucherele nenominale fiind vândute in prezent pe piata la preturi ce variaza intre 2000 si 3000 lei. Potrivit premierului Victor Ponta, doar proprietarul masinii casate ar putea valorifica tichetul primit in schimbul acesteia. „Din punctul meu de vedere cam tot ce a fost pe piata de casat, s-a casat. Masinile care au mai ramas apartin persoanelor care nu se pot incadra in program din lipsa unor acte: fie nu au contractul de vânzare-cumparare, certificat de inmatriculare nou sau nu sunt cu taxele la zi”, a mai spus Doru Narcis. Programul a fost mai popular in primii ani de la lansare. In 2011, acest centru a primit 800-1000 de tichete pe care a reusit mai greu sa le valorifice.
„Altadata aveam 700-800 de bucati, dar anul acesta au fost foarte putine. Le-am epuizat aproape imediat, pentru ca aveam deja masinile in custodie. Nu stim nimic vizavi de derularea programului anul viitor, dar probabil vom afla mai multe dupa luna februarie”, ne-a spus reprezentantul unei alte societati bacauane care a participat la program.
Prin intermediul programului “Rabla” au fost casate, in 2012, un numar de 31.106 de autoturisme rulate, potrivit Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM). De asemenea, tot in perioada analizata, românii au cumparat 8.124 masini noi, dintre care 3.881 de productie autohtona. Programul a debutat in 2007.
Start in „Gala Nationala a Voluntarilor”
Federatia VOLUM a dat startul nominalizarilor la cea de-a doua editie a Galei Nationale a Voluntarilor, singura competitie nationala ce aduce recunoastere voluntarilor, proiectelor de voluntariat, coordonatorilor si centrelor de voluntariat din tara. Pâna pe 12 noiembrie, ONG-urile, companiile si institutiile care lucreaza cu voluntari sau implementeaza proiecte de voluntariat pot sa-si nominalizeze favoritii. Competitia va fi sustinuta de catre cei sapte ambasadori ai voluntariatului: Damian Draghici, Raed Arafat, Marius Manole, Margareta Pâslaru, Calin Goia, Valeria Racila von Groningen si Zoli Toth. Propunerile se primesc prin email, la adresa office@federatiavolum.ro. Nominalizatii trebuie sa-si fi derulat activitatea pe durata anului 2012 sau sa faca parte din proiecte aflate in derulare, cu conditia ca acestea sa fie suficient de avansate pentru a permite raportarea unor rezultate preliminare concrete.
Constantin Apostol a iesit din judecatorie pe usa din dos
A inceput procesul fondurilor europene ilegale de la ADR Nord-Est
Seful Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Est a aparut, ieri, in fata judecatorilor de la Judecatoria Bacau in dosarul in care este acuzat de coruptie. Alaturi de el au mai fost trimisi in judecata si alti functionari cu functii de conducere din aceeasi institutie, dar si Gabriela Ciubotariu, sotia consilierului judetean PNL, Lucian Ciubotariu. La termenul de marti aceasta a lipsit. Urmatoarea infatisare va avea loc la sfârsitul lunii noiembrie.
A inceput procesul functionarilor de la Agentia de Dezvoltare Regionala Nord – Est acuzati de coruptie si trimisi in judecata de Directia Nationala Anticoruptie. Constantin Apostol, directorul institutiei, a fost prezent la primul termen de judecata, la fel si ceilalti subordonati ai sai. Marea absenta a fost insa Gabriela Ciubotariu, sotia consilierului judetean PNL, Lucian Ciubotariu. Ea si alti inculpati din dosar au facut insa mai multe cereri instantei, singura solicitare comuna fiind aceea de amânare pentru a-si angaja un aparator. Pentru ca nu era procedura completa, judecatorul a decis acordarea unui nou termen. Pentru a nu da ochi cu ziaristii care asteptau o declaratie din partea sa, Apostol a preferat sa dispara pe usa din dos a Tribunalului. Reamintim ca la inceputul lunii octombrie, DNA i-a trimis in judecata pe toti pentru infractiuni de coruptie. Totul a pornit de la fondurile europene obtinute de tipografia Inter-Print din Bacau, condusa de Gabriela Ciubotariu, si despre care anchetatorii spun ca a folosit documente false. Aceasta este trimisa in judecata pentru infractiunile de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor si uz de fals. Totodata au fost trimisi in judecata si mai multi functionari cu functii de conducere ai Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Nord – Est, printre care si pe directorul general Constantin Apostol, pentru complicitate. Procurorii DNA mai spun ca suma obtinuta pe nedrept de firma controlata de sotia consilierului judetean se ridica la peste 162.000 de euro. Urmatorul termen in proces va fi pe data de 27 noiembrie.
Volei feminin / Cupa României: Fara alba-neagra!
Stiinta Bacau – Volei Alba Blaj (azi, ora 17.00, Sala Sporturilor)
Stiinta Bacau isi continua seria de jocuri in ritmul miercuri-sâmbata-miercuri. De data aceasta, cu un meci care constituie debutul studentelor in actuala editie a Cupei României. Astazi, de la ora 17.00, elevele lui Florin Grapa primesc vizita Albei Blaj, in prima mansa a „sferturilor” Cupei. O partida interesanta, contra unei formatii care a lichidat Argesul cu un dublu 3-0 in „optimile” competitiei si care vine in Bacau dupa un 3-1 de rasunet realizat sâmbata, contra lui Dinamo Bucuresti, in etapa a cincea a Diviziei A1.
Seriozitate
Victoria reusita de ardelence impotriva lui Dinamo a pus in garda formatia bacauana. „Veti vedea ca Blajul are echipa buna! Sigur, Dinamo are anumite circumstante atenuante, in conditiile in care a acumulat o stare de oboseala in meciurile din cupele europene, insa asta nu scade cu nimic din meritele Blajului. Trebuie sa jucam serios miercuri, in Cupa, pentru a evita o surpriza neplacuta”, a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa.
Derby
Daca Blajul s-a impus contra lui Dinamo in ultima etapa de campionat, in schimb Stiinta a avut câstig de cauza in fata campioanei Tomis Constanta, pe care a invins-o cu 3-2 pe teren propriu. „Victoria cu Tomis ne da incredere, insa s-a vazut ca inca nu suntem la capacitate maxima in ceea ce priveste relatiile de joc. Mai avem de lucru”, a precizat Grapa, care va incepe partida de azi cu urmatoarea formula: Miclea-Grigoruta, Kamenova, Rogojinaru, Sobo, Sosa, Iosef, Gaido (libero).
Intariri
Stiinta si Alba Blaj s-au intâlnit deja in doua rânduri in aceasta toamna. Dar nu in meciuri oficiale, ci cu prilejul a doua turnee de pregatire. In cel de la Bacau, Alba s-a impus, in mod surprinzator, cu 3-1, pentru ca in Cupa Ardealul, de la Târgu-Mures, studentele sa-si ia revansa cu un sec 3-0. Desi nou promovata, formatia din Blaj are in componenta jucatoare precum Marija Sandic, Bojana Stojkovic, Laura Mastahac, dar si pe fostele bacauance Andreea Nitulescu si Valentina Rusu si Roxana Lupu.
Dan Sion
Programul complet al „sferturilor”
Pe lânga partida dintre Stiinta Bacau si Volei Alba Blaj, sferturile de finala ale Cupei României mai programeaza astazi urmatoarele confruntari: CSM Bucuresti – Unic Piatra Neamt, Tomis Constanta – Medicina Târgu-Mures, Dinamo Bucuresti – CSM Sibiu (pra 18.00, Digisport). Returul „sferturilor” va avea loc pe data de 28 noiembrie, exceptie facând jocul CSM Sibiu – Dinamo. Cele doua formatii au convenit sa inverseze turul cu returul, prima mansa fiind programata aseara, tot in Bucuresti.
Pompierii marcheaza 135 de ani de la moartea Eroului Martir Mr. Constantin Ene
Astazi, de la ora 9.30, o delegatie de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau va depune coroane de flori la mormântul eroului martir de la Rahova, maiorul Constantin Ene, din Cimitirul Central, caruia ii poarta numele. Comemorarea are loc cu ocazia implinirii a 135 de ani de la moartea acestuia in lupta pentru cucerirea cetatii Rahova. Ultima dorinta a eroului a fost sa fie înmormântat la Bacau – localitatea unde s-a nascut si unde se afla si familia sa. Înmormântat provizoriu la Ghigen, un sat situat in apropiere de Rahova, corpul sau a fost adus la Bacau si reînhumat cu onoruri militare la data de 17 noiembrie 1877, în Cimitirul Central.
Santaj la libertatea presei
Marius Stanila, directorul comercial al CET Bacau, este trimis in judecata pentru santaj si abuz in serviciu
Marius Stanila, cumnat de primar si director comercial la CET Bacau, platit din banii bacauanilor, incearca sa puna pumnul in gura presei independente. Trustul de presa Desteptarea a subliniat adeseori neregulile de la furnizorul de agent termic si, mai nou, de energie electrica in sistem de cogenerare din oras. Desi relatiile contractuale au decurs fara nicio problema, Stanila a asteptat momentul oportun si, fara nicio jena, a incercat sa conditioneze contractul de furnizare si distributie a energiei electrice de la CET catre Asociatia Club Karting Selena Motor Sport de cenzurarea articolelor si a reportajelor TV difuzate de Trustul Media Desteptarea.
Acum câteva zile, Marius Stanila, directorul impus la CET de relatia de rudenie cu primarul Stavarache, a fost trimis in judecata de catre DNA pentru savârsirea infractiunilor de santaj si abuz in serviciu. Plângerea a fost depusa pe numele cumnatului de primar dupa ce in repetate rânduri a incercat sa conditioneze incheierea noului contract de furnizare a energiei electrice incheiat intre CET si Asociatia Club Karting Selena Motor Sport de cenzurarea articolelor si a stirilor difuzate de Trustului Media Desteptarea. Este de notorietate faptul ca de ani la rând atât in cotidianul Desteptarea, cât si in emisiunile si buletinele de stiri ale TV Bacau au fost reliefate neregulile de la CET Bacau, multe dintre acestea petrecute sub directa obladuire a lui Marius Stanila. Incepând cu concediul din Tenerife, unde primarul Stavarache si cumnatul sau s-au intâlnit cu reprezentantul societatii care a câstigat licitatia pentru instalarea primului grup de cogenerare de la CET si terminând cu lucrarile incredintate societatilor de casa ale liberalilor, Desteptarea a scos la lumina dedesubturile unei adevarate caracatite galbene care s-a instaurat la CET, capusând atât banii de la bugetul local, cât si fondurile europene atrase de-a lungul timpului.
Târg liberal
Modul in care Stanila intelege sa gestioneze interesele CET Bacau nu are nimic de a face cu profitul. Mai ales in contextul in care CET este societate publica, care beneficiaza din plin de bani atât de la bugetul local, cât si din fonduri guvernamentale. Principalul scop al unei astfel de societati trebuie sa fie obtinerea de profit si rentabilizarea, ceea ce inseamna perfectarea a cât mai multe contracte care sunt platite la timp. Acesta a fost si cazul actelor incheiate intre CET si Asociatia Club Karting Selena Motor Sport sau Transport Public SA. Doar ca Stanila a decis ca este mai indicat sa recurga la santaj pentru a-si proteja atât imaginea proprie, cât si pe cea a primariei si implicit a cumnatului Stavarache. Prin urmare, când a fost pusa problema prelungirii unui contract care s-a desfasurat fara probleme si cu plata la timp, a solicitat introducerea cenzurii la Trustul Media Desteptarea. Prin urmare, intr-o discutie cu reprezentantul Asociatiei amintite, nu s-a sfiit sa spuna ca “Pur si simplu nu mai vreau sa continui o relatie comerciala. Atât. Fiindca nu pot sa accept. Eu am inteles, presa-i presa, da doamna, presa-i presa? Face presa ce vrea? Da? Si o gânditi intr-un asa fel: «Domne, nu te supara, asta e articolul». (…) Da di ci trebuie sa am eu relatii comerciale cu acel om? Inteleg ca e dreptul lui sa faca ci vrea ca asta-i presa, sa faca ci vrea, da’ nu sunt obligat sa am si relatii contractuale cu el, comerciale. Deci spun domne, tu fa-ti presa asa cum stii, si eu imi fac relatiile comerciale asa cum vreau eu si cum cred eu. (…) Si eu tin la oamenii mei. Si vreau sa faca doamna alegerea intre a pune lacat pe usa si libertatea presei, care e libera sa scrie ci vrea, da? Sa-si puna lacatul pe usa, la toate, si sa faca presa cum crede ca trebuie sa faca. Suntem o tara libera, da?”. Ba chiar a subliniat ca de la anul va taia si contractul cu Transport Public, contract prelungit chiar inainte de a recurge la santaj pe fata (facsimil 1).
Motive false
Pentru a-si clati cât de cât imaginea, Stanila a revenit si a declarat pe unde a putut ca el nu a zis nimic de tragerea obloanelor la Pista de Karting, dar ca el de fapt nu mai poate prelungi contractul pentru ca nu ar avea contract pentru distributia energiei electrice. O minciuna crasa, din moment ce actul incheiat cu Asociatia Club Karting Selena Motor Sport in martie 2011 are ca obiect tocmai distributia energiei electrice. In plus, Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei a emis inca din iulie 2007 (facsimil 2) o decizie prin care sunt aprobate exact tarifele pentru serviciul de distributie a energiei electrice de catre CET Bacau. In plus, Legea 13/2007 subliniaza clar la articolul 41 alin. 2 ca “operatorii de distributie presteaza servicii pentru toti utilizatorii retelelor electrice de distributie, in conditii nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricarui solicitant care indeplineste cerintele prezentei legi, cu respectarea normelor si standardelor de performanta prevazute in reglementarile tehnice in vigoar”. Dar toate aceste prevederi nu au avut nicio valoare in fata celui care indeplineste in primul rând functia de cumnat de primar si in al doilea rând rolul de director comercial la CET Bacau. Asadar, cazul a fost prezentat DNA care a decis, in urma dovezilor prezentate, sa trimita cazul in fata instantelor de judecata. Abuzurile lui Stanila fac acum obiectul unui dosar penal, iar magistratii se vor pronunta atât in ceea ce priveste incercarea de a santaja conducerea Trustului Media Desteptarea, cât si in legatura cu daunele produse Asociatiei Club Karting Selena Motor Sport prin intreruperea furnizarii energiei electrice, precum si in ceea ce priveste daunele produse municipalitatii prin privarea de surse financiare necesare pentru functionarea CET.
Stanila, fata in fata cu DNA
CET Bacau este o societate care functioneaza in subordinea municipalitatii, actionar fiind Consiliul Local. CET Bacau inghite anual zeci de miliarde de lei vechi de la bugetul local si din corectiile bugetare guvernamentale. Asadar, CET Bacau este a bacauanilor care platesc taxe si impozite, nu a lui Marius Stanila si a cumnatului sau, Romeo Stavarache. Acestia nu au absolut nicio motivatie legala pentru a stopa o serie de contracte care s-au desfasurat in perfecta legalitate si cu respectarea tuturor prevederilor contractuale. Dar Stanila s-a crezut mai presus de orice, inclusiv mai presus de lege, si a incercat sa negocieze cenzurarea materialelor de presa difuzate de Trustul Media Desteptarea contra prelungirii furnizarii si distributiei energiei electrice la Asociatia Club Karting Selena Motor Sport. Cazul este pe masa magistratilor, iar justitia isi va spune cuvântul. Abuzurile contra presei si ale agentilor economici din Bacau trebuie sa inceteze. La fel cum si Stanila si Stavarache trebuie sa inceteze sa mai considere Bacaul ca fiind propria lor mosie, unde pot face orice fara a fi trasi vreodata la raspundere.
DESTEPTAREA i-a adus pe bacauani impreuna
In decursul timpului, DESTEPTAREA a fost locul unde cei fara speranta au venit soptindu-si sau strigându-si disperarea. Uitând chiar ca suntem ziaristi, noi am fost oamenii care au deschis catre alti oameni calea generozitatii. Asa s-a dovedit ca bacauanii, nu neaparat cei mai bogati dintre ei, sunt gata sa ajute refuzând publicitatea si nu asteapta nici macar multumiri.
Orice ziarist spera ca materialul pe care il semneaza sa schimbe ceva in societate, in mentalitatea si chiar in viata oamenilor. Atunci când se intâmpla, cel care a muncit la documentare si redactare simte ca munca sa a fost rasplatita. La DESTEPTAREA, ne-am inceput aceasta saptamâna cu un astfel de moment fericit. Un material publicat in editia de joi a ziarului nostru a avut imediat ecou. Era vorba despre un baiat de 15 ani, care sufera de parapareza spastica si face ore la domiciliu. Pentru ca nu poate scrie, Vladut Vlasie trebuie sa-si faca temele pe computer. Ii este imposibil sa stea prea mult pe scaunul de birou, asa ca avea nevoie de un laptop. Familia nu-si permitea acum o asemenea achizitie, in ciuda faptului ca parintii muncesc din rasputeri. Povestea lui Vladut Vlasie si a familiei sale a impresionat mai multi cititori. Chiar in ziua aparitiei articolului, o doamna ne-a anuntat ca a si comandat un laptop pentru Vladut. „Am plâns când am citit despre acest copil care este bolnav dar are asa o dorinta de a invata, de a cunoaste. Am decis impreuna cu sotul sa facem macar atât pentru el. Singura noastra conditie este sa ramânem anonimi.” Sotul doamnei i-a dus laptopul lui Vladut si s-a prezentat: Nelu. Atât. Asociatia „Lumina” a reactionat la fel de prompt si ii va oferi ingrijiri la domiciliu.
Salvati de la evacuare
Dintre multele cazuri sociale amintim o familie care risca sa ajunga in strada in prag de iarna din cauza datoriilor la intretinere si taxe catre primarie. Laura Ionel, o vaduva cu patru copii, acumulase restante de 4.000 de lei. Contractul de inchiriere le expirase, iar primaria refuza sa-l prelungeasca. I s-a spus sa se pregateasca de evacuare. Disperata, ne-a cerut ajutorul. O bacauanca ne-a telefonat in ziua aparitiei materialului. A platit toata datoria. Ieri, aceeasi persoana ne-a anuntat ca vrea sa-i doneze un laptop lui Vladut. Când a aflat ca a primit unul s-a oferit sa il ajute cu altceva, orice are nevoie. Tot anonim.
A vrut casa si acum are casa
Un alt caz a fost cel al Lilianei Botezatu, o femeie cu patru copii, care a ajuns in strada, sub cerul liber. Scandalurile cu sotul si, mai ales, cu socrul ei, la care si statea, undeva in cartierul Serbanesti, au aruncat-o, intr-o dimineata fierbinte de iulie direct, in strada. Pentru ea „acasa” devenise o palma de pamânt acoperita de iarba uscata de lânga canalul de fuga, aproape de pod. Dupa o viata de munca, femeia, in vârsta de doar 36 de ani, a ajuns pe drumuri. Viata ei a fost ingramadita in zece saci de rafie, alaturi de un dulap, o bicicleta si masina de spalat rufe. A fugit de frica. De frica batailor, a necazurilor si a jignirilor pe care le primea zilnic. Si-a luat cu ea si copiii – baiatul cel mare, Alexandru, de 16 ani, pe Paula, de 14 ani, si pe cei mici, Vladut si George, de 7 si, respectiv, 2 ani. In ziua aparitiei ziarului, in care s-a prezentat cazul Lilianei, administratorul unei firme de constructii din Bacau a sunat la redactia DESTEPTAREA si a spus scurt. „Vreau sa-i ofer o camera de camin pentru aceasta femeie. Neconditionat, pe perioada nedeterminata”. Atât, fara nume, fara alte detalii. Iar Liliana a primit casa. „Nu-mi doresc decât un loc linistit unde sa stau cu copilasii mei. Atât. O casa”, asta isi dorea si asta a primit. Imediat. Acum femeia este sub acelasi acoperis, ajutata de acelasi om anonim. „E foarte bine. Fata mi-a intrat la liceu, baiatul cel mare a reinceput si el scoala, Vladut e inscris la gradinita din cartier, iar pe cel mic l-am dat la cresa, cât timp stau eu la munca. Am gasit linistea necesara. Nu mai am nevoie de nimic. Decât de putere sa-mi ridic puisorii”, ne-a spus acum.
O vacuta, atât isi doreau
Madalin-Constantin, Elena, Ana-Maria si Gheorghita. Primul, mezinul, acum de 8 ani si deja in clasa a III-a. Urmeaza surioara, de 11 ani, „sora cea mare”, de 15 ani, si „stâlpul casei”, de 16 ani. Sunt patru frati loviti de soarta, care traiesc in conditii greu de imaginat. Alaturi de ei, si tatal lor, Gheorghe Tugui, de 44 de ani. E tânar inca, insa viata a lasat urme adânci pe chipul sau. Sunt cinci suflete uitate de lume. Stau intr-o casa darapanata, in conditii insalubre, in care mizeria si saracia depasesc orice limite, in comuna Racova, „peste deal”, aproape de groapa de gunoi a satului. Mama si-a abandonat familia in urma cu cinci ani. Noi i-am gasit intr-o dupa-amiaza friguroasa de februarie, la lumina lumânarilor, mâncând ghebe fierte. Intr-o camera insalubra, despartita in doua doar de un prag de lut, cu pereti reci din pamânt in care erau doua paturi, o masa, o lampa si câteva haine aruncate intr-un colt. De fapt o fosta magazie. Casa mare a fost mistuita de un incediu. I-am intrebat pe copii ce-si doresc cel mai mult. Au raspuns parca in cor, intr-o dorinta comuna. “O vacuta, sa avem mereu lapte cald. Si o bicicleta, sa nu mai mearga Gheorghita pe jos la scoala”. Atât. Au urmat pe rând vacuta, bicicleta, hainute, mâncare, conserve. Toate donate de oameni de suflet. La fel ca multi altii. (Roxana Neagu)
Mosie liberala: CET Bacau
De cum a ajuns Stavarache primar, CET Bacau s-a transformat intr-o pusculita mereu la dispozitia sa si a apropiatilor. L-a impus din prima pe cumnatul sau, Marius Stanila, pe functia de director comercial si contractele catre firmele prietene au inceput sa curga. Asta desi CET Bacau aduna datorii peste datorii, in primul rând din pricina unui management facut cu picioarele.
Unii poate au uitat de numele lui Marius Danciu, fost consilier local si judetean din partea PNL, dar si unul dintre multii apropiati de Stavarache si, implicit, de CET Bacau. Acesta, prin societatea TEK, a câstigat licitatii pentru atribuirea serviciului de impingere sau remorcare pe calea ferata a carbunelui pentru CET. Plus ca s-a lipit si de intretinerea caii ferate care face legatura directa cu furnizorul de agent termic al orasului… Coincidenta sau nu, comisia de licitatie care l-a scos câstigator pe Danciu era condusa de nimeni altul decât de Marius Stanila, atotputernicul cumnat al primarului Stavarache si director comercial la CET. Acelasi Stanila a aruncat un ochi si pe contestatiile formulate la incredintarea contractului, dar in cele din urma Danciu a ramas mare si tare pe transportul de carbune…
Segama, maestrii tevilor
Când vine vorba de lucrarile de intretinere a retelelor de termoficare, un nume revine constant in peisaj. Este vorba de Segama, societate controlata de Liviu Goian, unul dintre personajele cele mai apropiate de primarul Stavarache. In plus, aceeasi Segama s-a lipit si de contracte privind bransarea blocurilor ANL la reteaua publica de termoficare, licitatie care a facut valuri multe printre constructori la momentul respectiv. Tot Segama, in parteneriat cu alta firma de casa a liberalilor, Branpis, a fost cooptata si in marile lucrari de bransare a Aerostar la CET, lucrari care au blocat traficul din oras saptamâni la rând. Plus modernizari de miliarde ale unor retele de termoficare legate de o serie de puncte termice din oras. Una peste alta, Segama este fruntasa la banii de la CET si, bineinteles, de la bugetul local…
O gaura fara fund
CET Bacau a devenit un sac fara fund in care se scurg de-a valma zeci si zeci de miliarde de lei vechi. In 2007, centrala din Bacau incheia anul cu pierderi de peste 210 miliarde de lei vechi. Dupa doar un an, cifra datoriilor ajunsese la 381 de miliarde de lei vechi, ceea ce inseamna o crestere a datoriilor CET cu nu mai putin de 170 de miliarde de lei. Anul 2009 a adus cu sine o serie de sustineri financiare guvernamentale, care au contribuit la scaderea datoriilor de la CET Bacau pâna la aproximativ 165 de miliarde de lei vechi. In 2010, datoria era anuntata la vreo 81 de miliarde de lei vechi… Nici acum situatia nu este cu mult mai buna. Doar la furnizorul de gaze naturale datoriile au ajuns la aproximativ… 160 de miliarde de lei vechi! O suma imensa, pentru care reprezentantii CET nu gasesc o justificare mai buna decât neplata din partea cetatenilor si, bineinteles, penalitatile care s-au adunat de la un an la altul. De precizat este si faptul ca grupul de cogenerare cu care municipalitatea s-a tot laudat si care a costat peste 11 milioane euro provenite din fonduri europene nu a dus la nimic bun, cifra de afaceri ramânând aproximativ constanta, iar valoarea pierderilor fiind an de an destul de mari. Si asta in conditiile in care Stanila, acompaniat de Stavarache si prietenii anuntau ca acest grup de cogenerare va face ca CET Bacau sa devina o nestemata in portofoliul societatilor adiministrate de municipalitate.
Nu se lasa…
Nu cu mult timp in urma, un alt mega-proiect a fost demarat sub umbrela generoasa a CET si, normal, a Primariei. Este vorba de Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Bacau in vederea conformarii la normele de protectia mediului privind emisiile poluante in aer si pentru cresterea eficientei in alimentarea cu caldura urbana. Acest proiect, finantat de Uniunea Europeana prin Fondul de Coeziune, are o valoare de peste 78 milioane de euro. Proiectul a fost demarat inca din 2005 si s-au cheltuit deja aproximativ 25 de milioane de euro, bani al caror efect este inca asteptat de cei ce nu simt nimic in bine la facturile de energie termica. Sa nu uitam si de instalarea unui nou grup de cogenerare, lucrare la care s-au ingramadit cei de la Branpis si Elsaco, care au si câstigat prin descalificarea din start a tuturor celorlalti competitori. S-au facut contestatii peste contestatii, dar cine a trebuit a ramas in continuare pe val. Pentru ca asa au vrut Stanila si Stavarache.
CET, sursa de venituri
Mai toti liberalii cu functii s-au lipit la un moment dat de CET Bacau. Si de acolo au muls cât s-a putut, fara ca nimeni sa ia vreo masura. CET a functionat dupa principiul stat in stat, totul fiind secretizat la maximum. S-au dat bani cu nemiluita pe lucrari facute in bataie de joc, dar care au asigurat prosperitatea si fondurile pentru diferitele campanii ale liberalilor. Povestea CET Bacau este departe de a fi fost scrisa in totalitate. Dar urmeaza, cu siguranta, noi amanunte. Poate intr-un final cineva se va sesiza si vor fi luate masurile necesare.
Piata en-gross te baga in faliment
Angroul „sacosarilor”
Bacaul are o piata de gross, un loc in care producatorii agricoli sa-si aduca marfa, sa o vânda in cantitati mari, foarte repede, astfel incât sa nu piarda timpul la taraba si sa se intoarca pe câmp sau in sere. Teoria suna bine. In realitate, acesta este locul in care samsarii vând marfa producatorilor la preturi umflate sau desfac produse din import.
Piata de gross a Bacaului a ajuns o banala piata a „sacosarilor”. Asa sunt numiti clientii obisnuiti. „Vindem rar cantitati mari de marfa, ne-a declarat Florentina Savin, din Pascani. Mai mult sacosarii vin, asa le spunem. Este vorba despre cei care cumpara cu sacosa, ca sa puna pe iarna. Ne bucuram sa venim aici, sa dam marfa repede, dar tot stam mult ca vindem cantitati mici.” Si Daniel Popa, din Tecuci, a observat acelasi lucru: „Vânzare ne fac cel mai mult cei care cumpara pentru gospodaria proprie.” Un alt producator, Doru Marin, din Pâncesti, a crezut si el in „ideea ca venim in piata de gross, dam toata marfa odata si plecam acasa, dar nu iese asa. Mai bine ar fi, daca tot vindem in cantitati mici, sa stam la tarabe in piete, dar acolo nu ai loc de intermediari.” Putinii producatori agricoli din piata de gross se deosebesc de cei cu societati comerciale. Vând un singur produs, de exemplu varza in aceasta perioada, sau inca unul sau doua, dar in cantitati mici. Ceilalti au marfa variata, de la patrunjel la citrice.
„Ajungi in faliment cu piata en-gross”
Legumicultorii cu traditie, care au in fiecare an aceiasi clienti, nu se duc in piata en-gross. „Livram catre gospodariile populatiei, dar vin clientii si iau marfa de la noi. E mai simplu si mai convenabil asa”, arata ing. Silvia Ambarus, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura (SCDL) Bacau. Oamenii stiu ca marfa este de buna calitate si ii prefera altor furnizori. In plus, societatea vinde legume catre un supermarket si catre companiile care au cantine pentru angajati si gradinite: „Avem contract cu «Adriatica», un magazin deschis non-stop si foarte bine organizat, cu Europrod si Agricola International. Nu ne ducem la en-gross, e si complicat si nici nu-i avantajos. Ajungi in faliment cu piata en-gross! Vor sa ia marfa pe nimic apoi dubleaza sau tripleaza pretul”, spune Silvia Ambarus, referindu-se la samsarii care ii astepta, la intrare, pe producatori. In plus, „acolo trebuie sa te duci cu marfa diversificata, arata Grigore Rusti, administrator al societatii legumicole Adonis SRL. Omul vrea sa cumpere si morcov, si telina, de toate. Si ca sa tii un om numai pentru ceapa, nici nu este rentabil!”
Incasarile din taxele de la piata de gros merg de la 8.864 lei in luna ianuarie, la 77.881 in septembrie. Vasilica Busuioc, directorul Administratiei Pietelor, a declarat ca in aceasta perioada sunt cam 15 comercianti cu certificat de producator in piata si 13 societati comerciale.
Deficiente privind etichetarea, provenienta si fiscalitatea!
Reprezentantii Directiei pentru Agricultura a Judetului (DAJ)arata ca cei mai multi dintre agentii economici care vând legume si fructe in piata en-gross sunt autohtoni. „In aceasta piata isi desfasoara activitatea atât producatorii din judet cât si cei din judetele limitrofe, arata Stefan Postolache, directorul DAJ Bacau. Persoanele juridice sunt preponderent din judet si sunt amplasate la intrare si in hala special amenajata.” El afirma ca prezenta unei asemenea piete „este utila mai ales producatorilor agricoli care valorifica in mod direct cantitati mai mari de legume si fructe.” Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic in Producerea si Valorificarea Legumelor si Fructelor (ISCTPVLF) din cadrul DAJ Bacau face periodic verificari care vizeaza valorificarea legumelor si fructelor in pietele din judet. In 2012, in acest sector au fost date 69 de avertismente si 10 amenzi in valoare de 5.500 de lei si au fost retrase 6 certificate de producator. De asemenea, au fost retrase de la comercializare 1,23 tone de produse. In piata en-gross, inspectorii au constatat ca „in anumite cazuri nu se respecta legislatia privind etichetarea produselor, expunerea la vedere a talonului de identificare, documentele de provenienta.” In timpul actiunilor efectuate de echipe mixte – DAJ Bacau, IPJ Bacau si Garda Financiara – s-au constatat si o serie de deficiente „de natura fiscala”. (Silvia Patrascanu)
Pentru edili, „punga USL e goala”
Primarii blocate de datorii
Au venit la putere „ai nostri”, adica ai lor, de la USL, si s-au bucurat. Si-au zis ca de-acum vor avea bani pentru investitii, utilitati, protectie sociala, salarii. Edilii social-democrati constata, acum, ca „punga e goala”. Nici ceilalti, din Opozitie, nu stau mai bine chiar daca unii au prins ceva cheag in mandatul trecut. „Am auzit ca va fi o rectificare”, se amagesc primarii.
Poduri incepute si neterminate, drumuri pentru care exista doar studiul de fezabilitate, cladiri care ar fi trebuit inaugurate din 2010, dar nu au ferestre si usi. Investitiile administratiei sunt blocate sau intrerupte din cauza saraciei. „Stam prost cu banii pentru ca nu ne-au dat nimic!”, spun edilii, referindu-se la guvernantii USL. In multe cazuri, datoriile catre constructor sunt uriase. „Avem de platit 11,6 miliarde de lei vechi societatii Alconep Tg. Ocna, pentru un pod, arata Constantin Radulescu, primarul din Asau. Trebuia sa toarne banda de asfalt, dar s-a oprit.” Edilul mai are doua investitii blocate. „Facem un pod la Mazilu cu Global Invest, dar din cauza datoriilor sta neterminat. A fost inceput in 2006, dar abia acum s-au turnat culeiele. Daca ar turna si grinzile s-ar putea trece macar cu piciorul”, arata edilul, adaugând ca, in timp, a achitat 4,5 miliarde firmei si mai are de platit inca 8. Pentru podul de la Agastin, unde „e turnata doar o pila, pe mijloc”, mai sunt necesare 13 miliarde, iar drumul spre Apa Asau nici nu e inceput. Exista studiul de fezabilitate si cine stie, poate cândva, cineva il va asfalta… „Ne-au cerut din saptamâna in saptamâna date, situatii… Noi asteptam, am auzit ca va fi o rectificare”, spune Constantin Radulescu.
Ungureanu i-a dat, Ponta i-a luat!
Primarii se plâng ca „punga e goala” si nu pot sa-i convinga pe constructori sa lucreze fara bani. Exista si cazuri in care firma a terminat lucrarile, dar nu si-a incasat banii, iar primari se tem ca urmeaza blocarea conturilor: „Pentru proiectul integrat, realizat pe Masura 322, care cuprinde 7,3 km de drum, un centru de zi si doua poduri, avem de platit constructorului 6,4 miliarde de lei vechi. Daca nu-i platim, exista riscul ca in decembrie sa avem conturile blocate”, arata Ionel Galatanu, primarul din Odobesti. A facut economii la sânge, dar oricât s-a straduit nu a reusit sa achite restanta. „Am strâns toate gaurile, nu mai am nicio gaura la curea!” spune edilul, care se considera discriminat: „Intrebati cât s-a dat la Traian sau Tamasi! Daca imi dadeau si mie 5-6 miliarde, ca altora, nu ajungeam in situatia asta. Eu am primit anul trecut 2,35 miliarde, iar anul acesta mi-au luat 5,5. Dragos Benea mi-a luat 1,5 miliarde, iar Guvernul Ponta, 4. Ungureanu mi-a dat 4 miliarde, iar Ponta mi le-a luat!” Cea mai grava situatie e in Prajesti, unde primarul Eugen Antica, pe lânga faptul ca are un sediu de primarie neterminat, nu poate face niciun fel de cheltuieli din cauza datoriei: „Trebuie sa viram in fiecare luna 5 suta din arierate, dar noi suntem in litigiu. Curtea de Conturi zice ca am platit prea mult, Rombet zice ca prea putin. Ne judecam, dar daca factura este emisa suma respectiva e considerata datorie”, arata edilul.
La Primaria Prajesti e „blocaj total”
CL Prajesti a achitat firmei 4,1 miliarde de lei vechi si are o restanta de 1,45 miliarde de lei. „Nu e terminata constructia, spune Eugen Antica. Nu sunt facute interioarele, nu are montata centrala, nu are ferestre si usi… Ei mai vor bani, iar zice ca le-am dat 2,2 miliarde in plus si ca nu au facut lucrari de banii astia.” Din cauza asta, nu poate plati utilitatile, salariile etc. Ieri, edilul a trimis un memoriu Ministerul Finantelor Publice, in care solicita sprijin „in deblocarea alocarii unor sume provenite de la bugetul de stat”, mai exact a cotelor defalcate din TVA si din impozitul pe venit si a sumelor destinate echilibrarii bugetelor locale. MFP a decis ca primarii care nu achita lunar 5 la suta din restante nu mai primesc niciun leu de la buget. Eugen Antica mai arata ca „arieratele nu sunt sume real datorate, ci facturi emise prin incalcarea clauzelor contractuale”, prin urmare cere MFP precizari la Legea 273 care sa excluda din calcul sumele aflate in litigiu, mai exact, cele 2,2 miliarde datorate Rombet. In lipsa lor, arata disperat primarul, comuna Prajesti „nu va putea respecta prevederea legala privind pragul de 5 la suta al arieratelor achitate lunar, fapt ce va avea drept consecinta sistarea iluminatului public, neplata salariilor, a serviciilor de deszapezile, salubrizare, a asistentei sociale a persoanelor cu handicap institutionalizate in centre rezidentiale” etc. „Va rugam sa ne ajutati” si „sa nu ezitati sa ne contactati”, scrie, in final, Emil Antica, oferând MFP toate datele de contact (telefon, fax, mail) si implorând, disperat, un raspuns.
Ce ramâne dupa ei?
Nu avem incotro si scriem si astazi despre un subiect urât al Bacaului – afacerea CET, gestionata de opt ani dupa bunul plac al unei administratii care nu da cont nimanui de faptele sale. Cu toate ca a strigat din prima zi de când a inhatat puterea ca este curat si curat va ramâne câta vreme va sta in Primarie, Romeo Stavarache a instaurat cea mai completa retea de control asupra a tot ce misca in acest oras. Banul public si afacerile independente, licitatiile pe proiecte europene si manifestarile publice, sportul si artele – toate au devenit brelocul bunului plac al celui care si-a ridicat soclul pe buna credinta si, iertare!, naivitatea bacauanilor. De ceva vreme, tesatura urâta incepe sa se desire, lasând la vedere fapte obligatoriu incadrabile in Codul Penal. Dupa ce intreg valul de minciuni (dovedite) si (foarte probabil) ilegalitati va fi ridicat ne vom intreba ce ramâne dupa ei. Un oras saracit si cu prost renume, cu oameni care au uitat sa se bucure, dar au invatat frica, aceasta este mostenirea deznadajduita. Tot in aceasta editie va aratam cum bacauanii stiu sa fie oameni cu oamenii de lânga ei loviti de soarta. Sunt semnele ca fibra buna si curata a bacauanilor nu a fost atinsa de rapacitatea ticaloasa a celor capatuiti nerusinat aici. Iar aceasta generozitate sincera, aceasta putere de a ramâne intreg când in jurul tau sunt doar jumatati de masura ticaloase sunt semnalul ca putem renaste. Si-i putem uita repede, cât mai repede!
S-a stins din viata Lica Sosu
Fotbalul bacauan este in doliu. Si-a pierdut unul dintre cei mai aprigi mijlocasi pe care i-a avut: Vasile Sosu. Lica, asa cum il strigau toti, a plecat dintre noi ieri dimineata. La doar 56 de ani. L-a rapus o tumoare esofagiana, dar asta numai dupa ce singuratatea si amaraciunile ultimilor ani si-au infipt si ele coltii. Sosu ne-a parasit asa cum a trait in toti acesti din urma ani: cu discretie. Pe teren, insa, era in continua miscare. Mic si rau. Adica al naibii de bun. O boaba de piper, gata sa condimenteze jocul echipei sale si sa stea in gt adversarului. Uriasul Camataru, cu care a fost coleg la lotul national de juniori, isi aminteste, probabil, si acum de un duel la mijlocul terenului in care s-a ales cu jambiera rupta. Era in ’83, iar Universitatea Craiova venea dupa semifinala de Cupa Uefa contra Benficai in care nu cunoscuse infrângerea. A cunoscut-o in schimb la Bacau, in fata Sport Clubului lui Avadanei, Arteni, Andries si Dudu Georgescu. Si, bineinteles, Sosu. Lica juca de aproape un deceniu la Sport Club, dupa ce triumfase cu echipa Liceului cu Program Sportiv in 1973, la prestigiosul turneu international de la Lille, care a avut caracterul unui Campionat Mondial Scolar. Dupa ce si-a agatat ghetele in cui, Sosu a ramas dedicat fotbalului pregatind echipa de tineret a Selenei si numeroase generatii de juniori ale FCM Bacau in speranta descoperirii unui nou mijlocas de tenacitatea si travaliul lui… Sosu „Lica Sosu a fost un fotbalist de super-clasa. Unu din profesionistii adevarati pe care i-a avut Bacaul”, isi aminteste fostul sau coleg, Gioni Andries, care continua, cu lacrimi in voce: „Când intra Lica pe teren, se simtea. O simteam noi, coechipierii sai, si – spre necazul lor – o simteau si adversarii. Nu o spun doar pentru ca, intre timp Lica Sosu, ne-a parasit, ci pentru ca asa au stat lucrurile in realitate. Si nu a fost doar un fotbalist de rasa, ci si un om deosebit N-a deranjat, niciodata, pe nimeni. Era modest si discret. Poate ca si din acest motiv ne-a parasit fara sa ne spuna «la revedere»”. Cei care vor sa-si ia, in schimb “la revedere” de la Vasile Sosu o pot face participând joi dimineata, la funeraliile ce vor avea loc la Cimitirul Sarata.
Parcarea de la Piata Sud va fi cu plata
S-a finalizat amenajarea Pietei Sud Bacau. Aceasta a fost asfaltata si in curând vor fi marcate locurile de parcare. Acestea vor fi cu plata, dupa cum prevede o hotarâre de consiliu local mai veche. „In baza HCL 359/2010, parcarile de la Piata Centrala si Piata Sud sunt prevazute cu sistem de taxare rapida. Parcarea va fi deschisa in intervalul 8-18, urmând ca dupa ora 18 sa fie libera pentru cei care locuiesc in zona”, a precizat Florin Podoleanu, purtator de cuvânt al Politiei Primariei Bacau. Parcarea are in total 1.805 metri patrati si va fi deschisa imediat ce se incheie amenajarea sa. „Este prevazuta cu 55 de locuri de parcare, la tarifele care se practica si la Piata Centrala, respectiv un leu pentru primele doua ore si 10 lei pentru fiecare ora, incepând cu a treia ora de stationare”, a mai spus Podoleanu. Aceasta parcare s-ar putea dovedi o noua mina de aur pentru bugetul local. Numai intr-o luna, de la parcarea de la piata se colecteaza peste 10.000 de lei din taxe.
Cursuri in cascada pentru profesori
Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacau organizeaza, in cascada, doua programe de formare continua, avizate de Ministerul Educatiei. Unul dintre acestea, „Psihopedagogia – de la teorie, la practica” (coordonat de prof. formator Elena Hussar), este destinat cadrelor didactice debutante din invatamântul preuniversitar, atât din mediul rural, cât si din mediul urban. Scopul acestuia urmareste abilitarea cursantilor de a proiecta si derula activitati didactice de calitate si eficiente, odata cu constientizarea fundamentelor psihologice ale pedagogiei. Celalalt program, „Organizarea interdisciplinara a ofertelor de invatare, pentru formarea competentelor cheie, la scolarii mici”, se desfasoara in premiera si este organizat la Scoala „Al.I.Cuza” sub coordonarea inspectorului scolar pentru invatamântul primar, prof. Rodica Leonte, si prof. Adina Albu, care au calitatea de formatori acreditati.
Un barbat din Bijghir si-a ucis cumnatul
Un barbat de 43 de ani, din satul Bijghir, comuna Buhoci, a fost retinut pentru infractiunea de omor. Stefan S. este acuzat ca si-a ucis in bataie cumnatul. Scandalul ar fi avut loc la locuinta victimei, acolo unde a vrut sa-i aplice acestuia o corectie ca i-a batut sora. Se pare ca loviturile au fost mult mai puternice, iar Carmin F. (52 ani) a decedat. Medicii legisti care au efectuat necropsia au fost cei care au stabilit ca a avut parte de o moarte violenta si s-a deschis o ancheta. Daca va fi gasit vinovat, suspectul risca sa stea ani buni dupa gratii.
