Acasă Blog Pagina 4421

Prima autostrada din Moldova ocoleste Bacaul la 100 de kilometri

    Prima autostrada cu sansele cele mai mari sa fie construita in Moldova ocoleste Bacaul. Este vorba despre ruta Târgu Mures – Iasi, care trece la circa 100 km nord de Bacau, prin judetele Mures, Harghita, Neamt si Iasi. Lucrurile s-au accelerat in privinta constructiei acestei rute, intrucât premierul Ponta l-a mandatat, miercuri, pe ministrul Transporturilor, ieseanul Relu Fenechiu, sa se ocupe de realizarea proiectului. Si cum pentru Bacau nu are cine sa faca un lobby consistent, municipiul de pe Bistrita rateaza, inca o data, sansa de a fi conectat prea curând la viitoarea retea nationala de autostrazi. Si alte proiecte de autostrazi care au trecut pe la Ministerul Transporturilor au ignorat, de asemenea, Bacaul, cum este cazul rutei Bucuresti-Focsani-Albita, cu ocolire prin Vaslui.

    Harta-Autostrazi-RomaniaContradictii ministeriale pe tema autostrazii Bacaului

    In plus, nici soseaua de centura a Bacaului, lung prilej de promisiuni pentru politicienii locali in ultimii patru-cinci ani, nu se afla printre prioritatile Guvernului. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri din România (CNADR) precizeaza nu are in plan nici o autostrada care sa se apropie de Bacau, cu toate ca unele proiecte amplasau Bacaul pe traseul Bucuresti – Siret, aproximativ acelasi cu actualul E85. Singura mentiune a CNADR referitoare la Bacau vizeaza aceeasi controversata sosea de centura, despre care se spune ca se afla in stadiul de “actualizare a documentatiei tehnice finalizate”. Centura ar urma sa aiba o lungime de 30,8 km, in regim de autostrada, la un cost de 179 milioane de euro.
    Surpriza apare la termenul de incepe a lucrarilor, fixat pentru primul trimestru al anului 2011. Iar termenul de executie este de 30 de luni de la data la care se da ordinul de incepere a lucrarilor, care pâna acum nu exista. Bizar este ca pe site-ul Ministerului Transporturilor apare un alt termen de incepe a lucrarilor, respectiv 31 martie 2012, dar nici acesta nu a fost respectat. Mult mai avansate sunt lucrurile, de exemplu, la Suceava, unde soseaua de centura este aproape finalizata, sau la Radauti.

    Soseaua de centura a ramas la stadiul de promisiune

    Cât despre soseaua Bacaului, aceasta a ramas la stadiul de promisiune electorala si pe timpul fostului guvern, si al celui anterior. Anca Boagiu, de exemplu, promitea atunci când era ministru al Transporturilor ca prima autostrada din Moldova va incepe la Bacau, din iunie 2012.
    In 2008, pe vremea când era prefect, Gabriel Berca anunta ca Bacaul este inclus in programul national de autostrazi si ii infiera pe cei care erau pesimisti in aceasta privinta. “Atrag din nou atentia ca s-au spus atâtea vizavi de autostrada fara informare, si eu dupa ce nu voi mai fi prefect ma voi informa si asa ar trebui sa facem toti, caci exista mijloace de informare in aceasta tara”, spunea Berca in 2008, pe când era prefect. La rândul sau, Dan Sova, ajuns acum parlamentar USL, spunea in campania electorala ca Bacaul nici nu are nevoie de o autostrada drept ruta ocolitoare, ci doar de o sosea expres, cum este actualul DN2. Declaratia sa exclude, asadar, perspectiva ca Bacaul sa fie in viitor pe traseul unei autostrazi si contrazic proiectele aparute pâna acum, chiar si in stadiu de intentie.

    O noua promisiune

    O speranta ca Bacaul va avea, totusi, iesire la drumurile de mare viteza, lucru de care se leaga insasi redresarea economica a zonei noastre, este programul de guvernare lansat in decembrie 2012, pentru perioada 2013-2016. La capitolul “Infrastructura”, acesta prevede, printre altele, si realizarea lucrarilor la coridorul IX pan-european Bucuresti-Bacau-Pascani. Lucru de care, insa, CNADR nu pomeneste nici o vorba. Cum viitoarea autostrada anuntata de Guvern nu are nici un fel de documentatie realizata, iar acest lucru necesita mult timp, Bacaul are sanse mari sa se aleaga in loc de autostrada doar cu o noua promisiune neonorata.

    „Fostii elevi vin si din Italia sa-mi aduca flori”

    Interviu cu prof. Margareta Neacsu, fost director la Colegiul National “Vasile Alecsandri”, femeie de afaceri

    – Am fost surprins sa o gasesc pe profesoara Margareta Neacsu, fost director de scoala multi ani la doua licee de prestigiu din Bacau, un dascal recunoscut si apreciat, la un stand din Piata, specializat pe produse naturiste. Ce v-a determinat sa luati o asemenea decizie, sa va apucati de afaceri?
    – Nu sunteti primul care imi pune o asemenea intrebare, unii au dezaprobat initiativa mea, altii au apreciat ceea ce fac eu acum. Le-am spus si lor, dar mi-am spus si mie atunci, ca au trecut deja cinci ani de când sunt om de afaceri, cum spuneti dumneavoastra, principalul motiv a fost lipsa de activitate. Imi doream sa fac ceva, ma simteam in putere si vroiam sa fiu o persoana activa, cum am fost toata viata. Pur si simplu ma plictiseam, nu mai incapeam in casa. Bineinteles ca as fi avut sansa sa mai ramân câtiva ani in invatamânt, insa am considerat ca, iesind la pensie, la limita de vârsta, era cazul sa ma retrag onorabil, sa las loc celor tineri si, de ce nu, sa nu fiu la mâna nimanui, pentru a ma umili, si cred ca nu gresesc spunând acest lucru, cerând sa mi se dea si alte ore. Si am mai avut un argument de partea mea, puteam sa-mi valorific niste veleitati, niste cunostinte, acumulate inca de pe timpul când eram la catedra. Ma interesau inca de pe atunci foarte mult produsele naturiste, ba chiar, in ultimii ani, aveam si un curs pe care il predam, se numea chimia naturii. Mai mult decât atât, cred ca am mostenit putin si de la mama, care avea si ea asemenea preocupari. Nu uitati ca sunt profesoara de chimie. Am stat si m-am gândit si am zis ca o pot lua de la capat cu un alt tip de activitate. Din acest punct de vedere, cred ca mi-am gasit locul pe care mi-l doream.

    – Dupa cum imi spuneati, sunteti patron, contabil, sofer, faceti aprovizionarea, vindeti direct in stand, oferiti informatii…
    – Da, le fac pe toate. Am invatat, am capatat experienta, imi place ceea ce fac. Multi credeau ca eu am personal pentru vânzari, pentru aprovizionare, iar când au auzit ca eu stau la raft, dadeau din cap. Eu nu cred ca este o rusine ceea ce fac. Si am mai invatat un lucru: in aceasta munca este sanatos, profitabil, sa faci totul tu, cap-coada.

    „Incerc sa alin suferintele oamenilor si, uneori, sa le infumusetez viata.”

    – Care au fost reprosurile, despre care vorbeam la inceput?
    – Multi mi-au spus in fata, dar dumneavoastra ati fost profesoara, va cunoaste tot orasul, cum sa faceti asa ceva! Le raspundem tot direct, foarte bine, toate au un inceput, nu este dezonorant in viata daca muncesti, indiferent unde. Eu ma simt mândra de ceea ce fac acolo, ajut oamenii aflati in dificultate, vorbesc cu ei, ma informez, le ofer ce imi cer sau le recomand eu, vin la mine oameni de toate categoriile, de la medici la oameni de la tara, unii instruiti, altii in cautare de informatii, de produse naturiste, suplimente alimentare, cosmetice din produse naturale, oameni in vârsta, dar si multi tineri.

    – Merge afacerea, doamna?
    – Cum sa va spun, merge pentru mine ca sunt pensionara si pentru ca fac totul singura, nu cheltuiesc cu salarii, transport. Eu lucrez corect, respect toate legile din domeniu, deoarece am avut si tot felul de intâmplari hazlii pe acolo. Eu consider ca daca imi mai ramâne ceva si pentru mine, dupa ce trag linie, este bine. V-am spus ca nu banii au primat in alegerea mea, bani mai aveam, insa de ce sa nu spun ca imi doresc sa fac si bani, daca tot muncesc. Mai vin controale, mai dau amenzi, se mai inchid standurile, ramân uneori singura, eu nu inchid, sunt corecta, asa cum am fost toata viata.

    „Toata viata mea a fost munca, presarata cu foarte multe greutati, dar si cu multe impliniri.”

    – De la profesor la patron au trecut destui ani, viata dumneavoastra a fost o poveste, mai multe povesti care au facut un roman. De unde a inceput si cum?
    – Roman… O viata, cu bune si mai putin bune, cu bucurii si necazuri, ca nu m-au ocolit. Normal ca totul a inceput din copilarie. Sa stiti ca eu am muncit de mica, in familie, alaturi de parinti. Eram scolarita, apoi liceeana, studenta, când veneam acasa faceam tot felul de treburi in gospodarie, pe câmp, nu se putea altfel. Apoi, in cariera mea didactica eu m-am ridicat doar prin munca mea, nu am avut nicodata pe cineva in spate. Cred si acum ca nu mi-am dorit niciodata sa ajung director, mereu a fost un complex de imprejurari, oamenii m-au ales, ei m-au recomandat si sunt mândra pentru acest lucru, eu nu am dat niciodata pe cineva deoparte ca sa ajung director, iar ajunsa acolo experienta, profesionalismul, principiile dupa care m-am ghidat, educatia din familie m-au ajutat sa imi fac datoria. Am plecat ca profesoara la Scoala din Nicolae Balcescu, am ajuns director, apoi director la Liceul de mecanica, acum “Mangeron”, iar din 1995 pâna in 2005 am fost director la Liceul “Vasile Alecsandri”.

    – Am vorbit si cu alti profesori, ce inseamna impliniri, in ce sunt materializate, ca, pare o vorba, o expresie, care da bine intr-o conversatie.
    – Totul pleaca de la felul in care iti faci meseria de profesor, de dascal. Ceea ce face un profesor nu este o rutina, ceea ce faci azi nu faci si mâine, nu faci acelasi lucru de la o ora la alta, de la o clasa la alta. Munca la clasa, cu elevii, este foarte frumoasa, de mare responsabilitate, ai in fata copii, un aluat in crestere, curiosi, care asteapta de la tine raspunsuri, multe raspunsuri la intrebarile lor rostite sau nerostite. Mereu inveti, mereu trebuie sa te raportezi la materia pe care o ai in fata, iar pentru cine si-a dorit sa devina invatator, profesor, nu se plictiseste niciodata. Eu aveam o vorba când eram director: aprecierea unui cadru didactic sau a unei scoli nu este facuta in functie de cum te califica un director, un inspector de specialitate, ci doar calitatea activitatii tale la clasa, in procesul educational, in scoala, se reflecta asupra rezultatelor copiilor, ale scolii, iar comunitatea si includ aici si parintii percepe si apreciaza unitatea scolara sau profesorul. De aici vin implinirile, multumirile.

    – Care au fost pilonii pe care v-ati sprijinit in viata?
    – Munca, in primul rând, familia – eu am doi copii. Copiii mei m-au ajutat foarte mult, nu au fost copii dadaciti, sotul avea munca de teren, au fost doi copii care au inteles ca noi muncim, muncim pentru ei, pentru familie si nu ne-au creat greutati. Eu am avut mai bine de jumatate din activitatea mea functia de director, nu ma duceam acasa la 12 sau la ora 13, aveam mereu si alte activitati. Un alt pilon, cum spuneti, au fost colegii mei. Sa va dau doar exemplul de la “Vasile Alecsandri”, in corpul profesoral erau persoane care au fost la rândul lor manageri, directori, inspectori, acesti oameni mi-au fost de nadejde, m-au sprijinit si m-au ajutat. Am lucrat bine cu Consiliul de Administratie, cu cel profesoral, incât am putut face experimente, incercari, care ne-au reusit, astfel ca am reusit sa ducem liceul acolo unde toata lumea isi dorea.

    „Sunt fericita ca cei doi copii au reusit sa faca in viata ce si-au dorit.”

    – Au fost 35 de ani de activitate didactica si manageriala. Ati muncit si ati trait in doua secole si in doua regimuri social-politice, unde a fost si unde este acum dascalul, isi mai poate indeplini menirea, rolul la aceleasi cote si standarde enuntate de Spiru Haret?
    – Auzim tot mai des ca este greu, insa greu a fost intotdeauna, sa nu credeti ca inainte de ’89 a fost mai usor, dar cine a tinut la meseria asta si-a facut-o in conditii de performanta. Eu am un spirit mai novator, am fost mereu aproape de elev, incercam sa-i capacitez, sa le ofer spatiu si timp pentru dialog. Nu am fost intotdeauna inteleasa, insa dupa 1989, am impresia ca s-a profitat de libertatea câstigata, a fost uneori prost inteleasa, mai ales de copii, de familii, dar si de unele cadre didactice. Se observa o bulversare a unor principii, a raporturilor dintre cei trei factori enuntati, care nu imi plac. Se vede un oarecare libertinaj, mai ales din partea unor cadre didactice, se accentueaza partile negative ale elevilor, când, in opinia mea copiii au si un fond bun, sanatos, acela trebuie stimulat. Poate ca eu nu mai am dreptul sa fac aprecieri, nu mai sunt in pragul scolii, tin insa legatura, cum v-am spus, cu fostii colegi, cu fosti elevi, vad, aud, fiica mea este profesoara la acelasi liceu “Alecsandri”, preda chimia ca si mine. Baiatul este economist, lucreaza la Aeroport, intr-un colectiv de oameni tineri, cu perspective. Anul trecut am fost soacra mare, ce-si mai poate dori o mama, decât sa fie sanatoasa, sa se bucure de copii, de nepoti, sunt si bunica, nepotul meu de la fiica este in clasa a VII-a, il iubesc foarte mult si sunt convinsa ca voi mai fi bunica.

    – Sa facem un apel la memorie si sa va amintiti de prima ora de curs, de prima intâlnire cu elevii.
    – Eu sunt din Orbeni si am fost repartizata la scoala din comuna Nicolae Balcescu. M-am dus cu mult inainte sa vad scoala, nu am avut rabare sa stau pâna pe 1 septembrie. Am gasit o scoala fara garduri, cam prapadita. Am ramas putin deceptionata, dar am pus ca aici trebuie sa muncesc, sa-mi fac meseria. M-am atasat foarte repede de copiii de la clasa, am avut putin noroc deoarece, stiti, chimia se preda din clasa a VII-a, mi-am luat catalogul si am intrat in clasa, m-au pus si diriginta, aveam niste emotii, ce stiam eu atunci! Copiii m-au ajutat sa depasesc acel moment, cu veselia lor, cu curiozitatea lor, cu frumusetea lor. Sa le fi vazut fetisoarele imbujorate, cu mânutele pe sus, ii tin minte pe toti, daca nu pe nume, figurile lor mi-au ramas intiparite. A fost greu, frig, peretii cu fum, faceam naveta, dar n-am fugit de acolo, n-am plecat din invatamânt. Anii au trecut. Vara trecuta am avut o mare surpriza si o mare bucurie. Unul din copiii de atunci a venit la mine in Piata, la magazin, un barbat cu parul carunt, distins, cu sotia: „Uite, Ileana, cine este aici, uite pe cine vad, este doamna noastra diriginta”. Când m-am uitat, i-am recunoscut zâmbetul de copil. Lucreaza in Italia, sta acolo cu familia, iar când vine in tara trece pe la magazin si imi aduce flori. Si nu este singurul fost elev care vine sa ma vada dupa atâtia ani.

    „Pe mine viata m-a incercat de multe ori, insa am reusit sa depasesc acele momente.”

    directoare-margareta-neacsu– Scoala a avut gard când ati plecat?
    – Am fost si director la acea scoala, când am plecat scoala avea gard. Ma mai duc pe acolo, acum au o scoala frumoasa, cu toate conditiile, poate concura cu orice scoala din oras.

    – Si ultima ora…
    – Ultima a fost la Liceul “Vasile Alecsandri”. Am simtit ca mi se duce pamântul de sub picioare când ma duceam spre sala de curs. Eu hotarâsem ca este ultima ora, ma retrag, n-am spus nimic copiilor, era o clasa de-a XII-a, mi-am facut ora normal, era sfârsitul anului scolar. A urmat dupa câteva zile cursul festiv, s-a tinut la Sala Ateneu, cu aceeasi ocazie s-a anuntat si cine iese la pensie. Mi-au dat cuvântul. Nu-mi amintesc ce am spus insa m-am trezit când toti elevii s-au ridicat in picioare si m-au aplaudat minute bune. A fost cea mai mare multumire, am foarte foarte fericita. S-a dat si la ziar: “Fosta directoare de la «Alecsandri» a fost aplaudata la scena deschisa”. Am ramas insa cu gândul la scoala, la elevii mei, la clipele placute si mai putin placute petrecute in scoala timp de 35 de ani. Eu am un crez…

    – Aceasta era urmatoarea mea intrebare.
    – Nu-mi place sa-mi pun neimplinirile mele, profesionale, personale, pe umerii altora, sa gasesc tot felul de vinovati pentru ce mi se intâmpla mie. Eu mi-am asumat pâna la urma greselile, neimplinirile mele, dar si realizarile. In viata, daca ti se intâmpla ceva, tu ai rolul hotarâtor, nu astrele, vecinii, colegii.

    – Ne apropiem de sfârsitul “romanului” si nu ati vorbit de ceea ce ar fi trebuit sa fie inceputul: povestea de dragoste, povestea dintre doi copii, doi tineri aflati la inceput de viata…
    – Domnule Baltatescu, ma duceti intr-un timp pe care vroiam sa-l pastrez doar pentru mine. Va spun doar atât: eu si cu viitorul sot am fost elevi la acelasi liceu, la “Vasile Alecsandri”, el era cu un an mai mare. Ne-am cunoscut, ne-am imprietenit, el a plecat la facultate, l-am urmat si eu, am studiat amândoi la Iasi, insa ne-a unit dragostea si ne-am casatorit in timpul facultatii. A fost o iubire trainica, sincera, stiti cum e, Copou, plimbari, serate, teatru, iar in anul cinci am avut primul copil, fetita de care v-am vorbit. Am foarte fericiti, insa soarta a fost ca el sa plece de lânga noi acum 14 ani, in urma unei boli. Am reusit, impreuna cu cei doi copii, cu prietenii, sa depasesc acel moment, mi-a fost poate mai usor ca eram la scoala, aveam activitate, preocupari. Baiatul meu a facut cred un sacrificiu pentru mine, a ramas sa faca studiile superioare in Bacau, sa fie alaturi de mine. Fiecare dintre copiii mei au hotarât singuri ce vor sa faca, nu m-am implicat prea mult in deciziile lor, s-au casatorit cu cine au dorit, pe cine au iubit, nu sunt o “soacra”, sunt o mama pentru toti. Asa cum eu mi-am ales pe cine am vrut, asa i-am lasat si pe ei sa aleaga, eu doar ma bucur ca ei sunt fericiti.

    „Nu-mi ajunge timpul la câte as vrea eu sa fac.”

    – Se spune ca dupa o viata de munca, vine vremea, timpul sa te odihnesti, sa ai o batrânete linistita…
    – Eu nu vorbesc de batrânete, sunt multumita de ceea ce fac, imi place, dar sa nu credeti ca sunt legata de standul meu, ca fac doar drumul de acasa la Plafar. Daca intr-o zi nu ma pot duce, nu ma duc, nu ma da nimeni afara! Sa stiti ca am calatorit mult in ultimii ani, am fost in multe tari din Europa, când eram tineri aveam alte oferte, alte preocupari, acum mi-am gasit altele. Uitati, am fost cu niste prietene la Revelion, s-a organizat printr-un Club al pensionarilor si ne-am dus si noi. M-am simtit bine, ne-am distrat, am socializat, ne-am ales cu prieteni noi. Acum citesc mult, mereu am o carte in geanta, iar daca am chef sa manânc o inghetata, ma urc in masina, iau doua prietene si ne ducem la Piatra Neamt sa servim o inghetata. Am un catel, pe Misa, il am de când eram la scoala. Suntem buni prieteni, se mai supara el când il mai las singur, dar recuperam când iesim la plimbare. Am pagina pe Facebook, am multi prieteni. Destul de des ma duc la mormintele parintilor, la cel al sotului. Eu am ales sa ma odihnesc activ. Fereasca Domnul de o boala, atunci…

    – Cum va spune nepotul?
    – Imi zice Bunica, iar când vrea sa ma alinte imi spune Reta. El nu si-a cunoscut bunicii barbati, nu a avut aceasta sansa. M-a impresionat teribil o data. L-am luat cu mine la cimitir, avea patru ani. Era primavara, vroiam sa pun niste flori, sa fac straturi. L-am lasat singur si m-am dus sa aduc o sticla de apa de la o pompa. Când m-am intors, sapa pe mormânt, facuse o groapa destul de mare. Andrei, ce faci?, l-am intrebat. Vreau sa-l vad pe bunicu…

    – Mai suna clopotelul, Doamna?
    – A mai sunat in vis, insa acum suna ceasul dimineata, sa ma duc la slujba, la afacerea mea.

    Intretinere de 7 milioane si jumatate pentru doua camarute

      Caldura la CET se plateste la mica intelegere

      Ana Leustean locuieste intr-un bloc de pe strada Stadionului. Este proprietara unui apartament mic, insa cheltuielile de incalzire sunt uriase. Pentru luna decembrie datoreaza 744 de lei, adica trei sferturi din pensie. Asociatia de proprietari da vina pe locatara, fiindca nu are centrala proprie. Pe de alta parte, datele din registrele asociatiei sunt diferite de cele din evidenta CET.

      Pentru luna noiembrie, Ana Leustean a avut de plata 446 de lei pentru cele doua camere de 30 de metri patrati incalzite (bucataria este debransata). In decembrie, când s-a afisat tabelul de intretinere pentru luna precedenta si a vazut cât are de plata si-a luat adio de la cheltuielile de sarbatori. Dupa cum ne-a declarat plângând, avea in casa 500 de lei. Daca ar fi platit integral intretinerea, nu ar mai fi avut cum supravietui pâna la pensia din ianuarie, asa ca a achitat cu 100 de lei mai putin. Zilele acestea, Ana Leustean a avut parte de o suparare si mai mare: pentru luna decembrie trebuie sa plateasca numai la caldura 744 de lei. La aceasta suma se adauga celelalate cheltuieli de intretinere si restanta din noiembrie. S-au adunat astfel 912 lei de plata. Pentru pensia ei de 1040 de lei este enorm. Locatarei i se pare exagerata suma raportata la sprafata mica a apartamentului. Si nici macar nu „ard” caloriferele, in interiorul locuintei fiind o temperatura de aproximativ 18 grade Celsius. Discutia cu reprezentantii Asociatiei de proprietari 27 nu a fost in masura sa lamureasca problema. Dimpotriva. Administratorul si presedintele asociatiei au promis la inceput ca se va recalcula totul, iar Ana Leustean nu va mai avea atât de mult de plata. Apoi, au dat asigurari ca, in urma conventiei incheiate de locatara cu CET-ul, zilele trecute, aceasta va primi subventie si va scapa de datorie, ceea ce este eronat, fiindca subventia nu se acorda retroactiv depunerii cererii. Din declaratiile administratorului reiese ca nu cunoaste situatia din blocul in care locuieste Ana Leustean. Angajata asociatiei sustine ca suprafata pentru care s-a calculat consumul de caldura este de 37 de metri patrati, in timp ce pe tabelul de intretinere, semnat de administrator, sunt trecuti 30 de metri patrati. Pentru a scapa de reclamatia locatarei, administratorul a amenintat ca va recalcula totul si le va repartiza o suma mare celor cu centrala proprie. Vinovata de situatia in care a ajuns este considerata tot Ana Leustean, care nu si-a montat centrala termica in apartament.

      „Pâna la intretinerea pe noiembrie nu am avut niciodata datorii. Asa am fost toata viata mea. Si acum, pentru decembrie, as vrea sa platesc tot, dar este exagerat. Cred ca de asociatie depinde sa se lamureasca. Eu n-am stat cu mâna intinsa, nu am cerut ajutor de caldura, dar acum am incheiat conventie cu CET-ul ca sa mi se faca acolo calculele si sa pot primi subventie.”
      Ana Leustean, locatar

      „O sa le pun celor cu centrala câte 60-70 de lei pentru tevile care le trec prin apartamente si prin subsol. Pâna acum i-am bagat pe cei cu centrala asa, la bunul simt. Oricum, se regleaza. N-am avut timp, ca in decembrie s-a lucrat vreo 20 de zile, au fost liberi si la CET. In 10 zile nu se putea face… Am afisat târziu, dar se regleaza. O sa-i dea subventie pe decembrie.”
      Administratorul Asociatiei de proprietari 27

      „Locatara a depus si la noi o reclamatie. Din situatia pe care o avem noi reiese ca nu ar fi trebuit sa plateasca atât de mult. In evidenta noastra sunt 7 apartamente fara centrala termica, nu 4. In plus, celor care au centrala li s-a repartizat prea putin de plata (2,3 lei de apartament, n.r.), deoarece au coloane serioase, cu suprafata radianta mare. Oricum, este treaba asociatiei ca, impreuna cu seful de scara, sa verifice situatia din apartamente.”
      Elena Cirnu, purtator de cuvânt CET Bacau

      Pacientii mor si sufera, doctorii nu platesc

        Politele de malpraxis, o afacere banoasa si atât

        Unitatile cu profil medical si angajatii lor au fost obligati sa incheie prima polita de asigurare pentru malpraxis in 2003. S-a stabilit nivelul sumei asigurate pentru fiecare tip de furnizor medical si categorie de personal. Potrivit acestui barem, nivelul maxim al unei despagubiri poate fi obtinut in cazul in care vina apartine unui spital judetean, regional sau universitar – 500.000 de euro. Suma minima asigurata in cazul spitalelor este de 100.000 de euro, pentru cele comunale si orasenesti sau pentru sanatorii, preventorii si unitati sanitare ambulatorii de recuperare. Pentru serviciile de ambulanta, legiuitorul a stabilit o suma asigurata de 300.000 de euro. Furnizorii de ingrijiri la domiciliu si de dispozitive medicale sunt obligati sa se asigure la suma de 150.000 de euro. Pentru eroarea unui medic de familie, un pacient poate primi o despagubire de cel mult 12.000 de euro, in timp ce un medic de specialitate medicala se asigura pentru 37.000 de euro, la fel ca si dentistii. Cea mai mare suma asigurata pentru medici – 62.000 de euro – s-a stabilit in cazul chirurgilor. Asistentii medicali din spitale sunt asigurati pentru 10.000 de euro, iar cei din cabinetele medicilor de familie, pentru 4.000 de euro. Suma platita pentru polita de fiecare asigurat se negociaza intre acesta si asigurator. Firmele de asigurari au incasat in fiecare an bani de la furnizorii de servicii medicale si de la personalul medico-sanitar, dar despagubirile acordate sunt o raritate, ceea ce face din aceste politie o afacere de aur.

        Numai pentru asigurarea de malpraxis a medicilor, Sindicatul SANITAS a platit anul trecut peste 40.000 de lei unei firme de asigurari. Fiecare medic de familie (din cei peste 300 din judet) plateste pentru asigurare in jur de 40 de euro.

        Pacientii sau rudele acestora se pot adresa in caz de malpraxis comisiei de specialitate din Directia de Sanatate Publica, Colegiului Medicilor sau instantei. Comisia de la DSP functioneaza de mai multi ani, dar nu a avut pâna acum niciun caz finalizat. La Colegiul Medicilor, durata anchetelor ii descurajeaza pe reclamanti. Sanctiunile care pot fi aplicate sunt: mustrare, avertisment, vot de blam, suspendare temporara a calitatii de membru al Colegiului Medicilor, retragerea calitatii de membru si propunerea catre Ministerul Sanatatii pentru retragerea autorizatiei de practica.

        „Am avut o sesizare din partea unui pacient nemultumit de o lucrare dentara. Ar fi trebuit sa plateasca in jur de 3.000 de lei pentru a aduce un expert si a renuntat. Acum avem in cercetare o alta sesizare, din partea unui pacient ca a avut botulism, dar a fost tratat de nevralgie. Sustine ca a ajuns la spital in Tg. Mures, unde a fost diagnosticat corect si salvat. Astazi (miercuri, 23 ianuarie – n.r.) ne intrunim la comisie pentru a analiza cazul.”
        Marin Bustuc, director adjunct al DSP Bacau

        In alte parti, pacientii sau urmasii acestora au reusit sa obtina despagubiri. Un spital judetean din tara a fost obligat sa plateasca in solidar cu unul dintre medicii sai daune morale de 500.000 de euro.

        Asiguratorii sustin ca pretul politelor a ramas neschimbat pentru asistente, medici si doar pentru clinici si spitale s-au mai modificat preturile. „La acest capitol pretul politelor a crescut cu circa 10 la suta fata de 2012”, arata Florin Misaila, directorul unei societati bacauane de asigurari. Daca anumite tipuri de polite pot fi considerate nerentabile de catre asiguratori, nu este si cazul celor de malpraxis. „Nu as putea spune ca nu sunt rentabile. Din punct de vedere al raportului pret – risc, e ok. Oricum, pâna acum nu am avut solicitari de despagubire in baza acestor polite”, a mai spus Misaila. (Andreea Gavrila)

        Cortez si Anghel au scapat de inchisoare in dosarul „Aur pentru functionari”

          Magistratii de la Curtea de Apel Bacau au decis in urma judecarii recursului ca o parte din pedepsele cu inchisoarea aplicate de Tribunalul Bacau inculpatilor din dosarul „Aur pentru functionari” sa fie suspendate. Este cazul fostului arhitect sef al municipiului, Silvian Cortez, condamnat la doi ani de inchisoare pentru complicitate la dare de mita, si al lui Cristinel Aurel Anghel, fost functionar in Primaria Bacau, condamnat la 1 an de inchisoare pentru complicitate la dare de mita. Lor li s-a suspendat pedepasa si au termen de incercare de 4 ani pentru Cortez si 2 ani pentru Anghel. In ceea ce-i priveste pe Ghiocel Lupu, condamnat la 4 ani de inchisoare cu executare pentru dare de mita, Nelia Ghervase la 1,6 ani si Solomon Reuven la 1 an de inchisoare, recursurile lor au fost respinse. Aceeasi instanta a decis sa se mentina celelalte dispozitii ale sentintei Tribunalului, mai exact confiscarea sumelor de 11.287 de lei si 20.700 de euro de la Ghiocel Lupu si sa se mentina sechestrul asigurator pus pe un teren al acestuia. Toti cei din dosar mai au o cale de atac, având la dispozitie 10 zile pentru a face recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Avocatii celor condamnati la pedepse cu executare au declarat ca merg in recurs.

          Secretarul Popovici – denuntator

          ovidiu-popoviciTotul a inceput in toamna anului 2009, când acestia au fost acuzati si apoi trimisi in judecata pentru ca au incercat sa mituiasca functionari din Primaria Bacau pentru a li se retroceda terenuri si cladiri, pentru care cumparasera drepturile litigioase. Fostul inspector de la Cadastru, Anghel, si fostul arhitect, Cortez, au intrat la categoria intermediarilor, rolul principal revenindu-i secretarului Ovidiu Popovici, cel care a si facut denuntul la DNA. Le-a spus anchetatorilor ca oamenii de afaceri i-au oferit bani si un kilogram de bijuterii din aur pentru a-i ajuta in demersurile lor. A recunoscut in fata instantei ca a stat trei zile in birou cu punga de aur, dar ca nu a stiut ce este in ea. In acest dosar, pe timpul audierilor in instanta s-a vorbit si de suma de 1 milion de Euro pe care inculpatii ar fi fost dispusi sa o dea cu titlu de mita.

          „Luni dimineata, când faceam mapa, am observat sacosa, am desfacut-o si era o caseta cu bijuterii din aur, cred. M-am blocat. L-am chemat pe Cortez la mine si l-am intrebat de unde sunt? A zis ca de la Lupu. L-a chemat, i le-am dat si i-am dat afara din birou”, a spus secretarul Ovidiu Popovici in fata judecatorului.

          „Sincer, nu ma asteptam la aceasta decizie. Am muncit mult la acest dosar si nu ma asteptam la asa ceva. Am declarat deja recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.”
          avocat Carmen Lepirda – aparator pentru Ghiocel Lupu

          „Facem recurs. Altceva nu vreau sa comentez.”
          avocat Daniel Miclaus – aparator pentru Nelia Ghervase

          Unire. Care Unire?

          Pustiu ieri prin oras. Câteva steaguri tricolore au fost arborate pe stâlpi si la câteva institutii publice. A fost 24 Ianuarie (ianuarie cu “I” mare), Ziua Unirii Principatelor Române, ziua in care Adunarea Electiva a Moldovei l-a ales Domn pe Alexandru Ioan Cuza. Bacauanii au fost atunci reprezentati in Adunare de trei personalitati, Vasile Alecsandri, Constantin Rosetti-Tescanu si Iancu Donici. In drumul sau spre Bucuresti, noul domnitor, afirma surse contemporane, s-a oprit si in Bacau. Multime de oameni l-a intâmpinat la intrarea in oras cu urale, a fost bucurie mare, s-a dansat, s-a cântat, diriguitorii orasului urându-i viata lunga si domnie cu spor. Nu sunt singurele marturii despre participarea bacauanilor la Unirea de la 1859, presa vremii a consemnat multe alte marturii, alte fapte. Ani de-a rândul, de Ziua Unirii bacauanii obisnuiau sa se adune in centrul orasului la o Hora a Unirii, oficialitatile locale organizau spectacole, iar spre seara se adunau prin parcuri, la restaurante si birturile din cartiere. Au fost ani in care se organizau parade militare, fanfara cânta in parcurile orasului. Devenisera atractii pentru tineri intrecerile sportive, cupe la diferite discipline, in scoli, profesori si elevi marcau acest eveniment important din istoria tarii. Era o stare de normalitate, de respect fata de inaintasii nostri. Acum? Acum, cum spuneam, pustiu prin oras. Primaria, Prefectura, Consiliul Judetean nu au catadicsit sa se deranjeze, la ordinea zilei sunt lupte politice, lupte pentru impartirea banilor, a lucrarilor pe bani publici. Este rusinos ca intr-un municpiu cu traditie, cu posibilitati intelectuale, logistice si, daca era bunavointa se gaseau si ceva bani, sa nu se organizeze nimic de Ziua Unirii. Aceeasi Primarie desface insa punga când este vorba de susanele, cum ar fi tot felul de festivaluri, ale berii, ale unor genuri de muzica unde se expun fundurile a tot felul de neica-nimeni, unde banii pot fi mânariti pe sub scene, pe la colturi in cârdasie cu „cântaretii” de ocazie. Ne miram si o facem pe moralistii când prin scoli elevii habar nu au de istoria tarii, de principalele evenimente si semnificatia lor. Atunci abia se trezeste constiinta in reprezentantii administratiilor locale, sar cu critica inspectori docti, analisti si istorici fara opera.
          Ieri, prin oras a fost liniste. Pustiu. Doar politistii patrulau, asa cum s-au obisnuit, cum o fac in fiecare zi de 24 Ianuarie.

          Volei feminin / Divizia A1: Studentele sufla in iaurt

          SCMU Craiova – Stiinta Bacau (sâmbata, ora 16.00 / Digisport)

          O noua deplasare pentru Stiinta Bacau. A treia la rând, dupa partida cu CSM Bucuresti, din debutul returului si cea de la Alba, din Cupa României. Iar saptamâna viitoare, urmeaza alte doua jocuri departe de casa: marti la Sibiu, iar sâmbata, la Constanta, pentru marele meci cu Tomis. Pâna la derby-ul de pe Litoral, studentele intâlnesc mâine pe SCMU Craiova, in Banie, intr-un joc care trebuie neaparat câstigat la un scor de trei puncte. Altfel, e de rau!

          Fara pasi gresiti

          „Un lucru este clar: nu avem voie sa mai facem pasi gresiti”, a declarat antrenorul Stiintei Bacau, Florin Grapa. Dupa ce s-a fript cu ciorba in prima etapa a returului (2-3 la Bucuresti, cu CSM-ul) si a fost cât pe ce sa se arda si in „sferturile” Cupei (3-2 cu Alba Blaj, dupa ce adversarele au condus cu 2-0), sufla acum si in iaurt: „Trebuie sa jucam serios la Craiova daca vrem sa ne impunem cu 3-0”.

          Probleme medicale

          Bacauancele se deplaseaza la Craiova cu doua probleme de lot. „Centrul” Ela Herlea este accidentata la umar si, mai mult ca sigur, va fi menajata, in timp ce tragatoarea secunda Kremena Kamenova acuza, in continuare, dureri la picior, insa va fi prezenta pe teren. Grapa va miza si pe coordonatoarea olandeza Kim Staelens, care va face „stafeta” cu ridicatoarea din tur, Sabina Mi clea-Grigoruta.

          Runda se incheie luni

          Programul complet al etapei a 14-a (26 ianuarie): Medicina Târgu-Mures – U Cluj, Tomis Constanta – Volei Alba Blaj, CSM Sibiu – Unic Piatra Neamt, SCMU Craiova – Stiinta Bacau (ora 16.00/ Digisport). CSM Bucuresti sta, iar jocul CSM Lugoj – Dinamo se va disputa pe 28 ianuarie.

          Fotbal / Liga a III-a: Din nou pe teren

          Finalul de saptamâna programeaza noi jocuri de verificare pentru divizionarele C bacauane. Astazi, de la ora 12.00, CSM Moinesti si Aerostar vor disputa revansa amicalului de acum doua zile, incheiat cu victoria moinestenilor, cu scorul de 4-2. Tinând cont de starea proasta a terenurilor din Bacau, cele doua formatii au convenit ca asa-zisul retur sa se desfasoare tot la Moinesti.
          Aflata intr-un stagiu de pregatire centralizata la Slanic Moldova, Sport Club se va deplasa sâmbata, la Piatra Neamt, pentru un amical in compania prim-divizionarei Ceahlaul. Antrenorul SC-ului, Marius Baciu intentioneaza sa ruleze intreg lotul pe care-l are la dispozitie in cantonament, minus stoperul Razvan Adascalitei, care va fi menajat ca urmare a unei accidentari la inghinali. Sosit la echipa in cursul acestei saptamâni, argentinianul de 27 de ani, Raul Speroni (ultima oara la Flacara Faget) va fi folosit doiar o repriza in testul de sub Pietricica.

          Bucura-te, Alecsandri!

          Chiar daca am imprumutat un laitmotiv din cântarile bisericesti sau, la plural, din vechiul imn studentesc (Gaudeamus „sa ne bucuram“), suntem originali – spunem noi – prin noutatea absoluta pe care o cuprindem in rândurile de fata.
          Pe 15 ianuarie, dna Mariana Popa, directoarea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu“ Bacau, ne-a comunicat celor (multi) din sala de conferinte a Muzeului o farâma de viata mai altfel: in dimineata Zilei Culturii Române, s-a spus ca Eminescu nu a avut niciodata o casa a lui, dar intra, macar de doua ori pe an, in zeci de mii de case. Venindu-mi rândul sa vorbesc, am anuntat vestea cea mare: un scriitor care a declarat raspicat „Sunt nascut in Bacau!“ (Mircesti, mai 1865) va avea curând „prima casa“ (cea in care, probabil, s-a nascut): „Domnul presedinte al Consiliului Judetean, Dragos Benea, ne-a dat asigurari ferme ca in bugetul pe 2013 va fi cuprins un segment de cheltuieli pentru achizitii, cu nominalizarea Casa Vasile Alecsandri“. Nu degeaba in 2012 a fost pusa pe primul loc intre cele 100 de locuri de salvat din România. Ecourile campaniei acum se vad.
          Pe 24 ianuarie, ieri adica, românii din Resita, Sighetul Marmatiei, Jimbolia, Husi, Medgidia, Reghin etc., etc. – de toate vârstele – au cântat si au jucat „Hora Unirii“, stiut fiind de toata lumea ca versurile s-au ivit din priceputa pana a lui Vasile Alecsandri. Iulian Antonescu, omagiat in acelasi context, s-ar fi bucurat sa stie ca, in sfârsit, i se face dreptate unei personalitati care da greutate uriasa judetului. Asteptam aproape fara neliniste repartizarea fondurilor de la centru, pentru Bacaul nostru.

          Unirea, cu mic, cu mare

            „Unirea si moda timpului”

            Sala 13 a Muzeului „Iulian Antonescu” s-a dovedit neincapatoare pentru multimea celor care au venit sa participe la manifestarea dedicata Unirii Principatelor Române. Liceenii sositi dupa ora 11 nu au mai avut loc, asa incât au preferat sa viziteze sectiile complexului. Evenimentul a debutat cu un colocviu despre semnificatia actului de la 24 ianuarie 1859. In cadrul expozitiei „Unirea si moda timpului”, invitatii au avut sansa sa vada rochii de epoca garnisite cu cu volane de matase, palarioare cu dantela, costume barbatesti, fotografii. Ca atmosfera sa fie si mai convingatoare, copiii au dansat Hora Unirii. A urmat lansarea revistei „Carpica”, vol. XLI, si comemorarea istoricului Iulian Antonescu, de la moartea caruia se implinesc 22 de ani. Prof. dr. Ioan Mitrea a vorbit despre „Perenitatea operei lui Iulian Antonescu”, dupa care invitatii au vizitat expozitia memoriala „Iulian Antonescu”, in care au fost prezentate carti, haine, biroul si alte obiecte de mobilier care au recreat spatiul de lucru si de odihna al istoricului. (Silvia Patrascanu)

            Ziua Unirii la Colegiul Ferdinand I

            ferdinand-unireaElevii de la Colegiul National Ferdinand I din Bacau au sarbatorit astazi Ziua Unirii. Adolescentii s-au pregatit zile in sir pentru ca programul dedicat acestui eveniment sa se desfasoare fara cusur. Iar pregatirea lor nu a fost in zadar. Amfiteatrul institutiei a devenit neincapator pentru elevii care au dorit sa participe la manifestare.

            Ziua Unirii Principatelor Române nu a trecut neobservata pentru elevii Colegiului National „Ferdinand I” din Bacau. Coordonati de profesorul de istorie Nicoleta Zarnescu, elevii au organizat un eveniment care a avut mare succes in rândul colegilor spectatori. „Suntem din nou in sarbatoare, sarbatoarea Unirii Principatelor de la 24 ianuarie 1859. Nu puteam lasa acest moment sa treaca neobservat. Nu numai de mine ca profesor de istorie ci, bineinteles, si de colegii mei cu care am colaborat la un mic moment artistic cu continut stiintific, doua momente de interpretare corala si o hora pe care o vor face elevii din toate clasele”, a spus Nicoleta Zarnescu, profesor de istorie. Unirea Principatelor Române, cunoscuta si ca Mica Unire a avut loc la jumatatea secolului al XIX –a. Anul acesta s-au sarbatorit 154 de ani de importantul eveniment. (Geta Panaite)

            Unirea Principatelor, o perspectiva metafizica

            Valea lui Ion, localitate care a intrat in istorie si datorita rolului de actor principal in evenimentele din 1907 si 1859, a fost, si ieri, frumos ravasita de evocarea Unirii Principatelor. Ion Ababei, din acest sat, a fost coleg de Divan Ad-hoc cu Vasile Roaita. Elevii si profesorii de la Scoala „Ion Rotaru” au comemorat evenimentul Unirii Principatelor prin organizarea unor spectacole, dezbateri, concursuri si expuneri. La Buhusi, Asociatia „Renasterea” si Colegiul „Ion Borcea” au avut ca invitat de onoare pentru acest eveniment pe prof.univ.dr. Alexandru-Florin Platon, Universitatea „Al.I. Cuza” Iasi. In amfiteatrul liceenilor, un public elevat a asistat la un veritabil regal metafizico-istoric despre „sensurile actuale ale Unirii Principatelor”, invitatul evidentiind si faptul ca, din pacate, „acaparati de haosul prezentului, suntem mai putin sensibili fata de trecutul istoric”. Au fost formulate intrebari, oferite raspunsuri elevate, nuantate cu informatii inedite. In acelasi context, participantii au evocat si personalitatea regretatului academician Gheorghe Platon. (Ion Fercu)

            Clasa a III-a A a Scolii Gimnaziale „Spiru Haret” Bacau a sarbatorit Unirea cea mica!

            mauca-unireaCa in fiecare an, pe 24 ianuarie, elevii clasei a III-a A de la Scoala Gimnaziala „Spiru Haret” Bacau au sarbatorit Unirea Principatelor Române, infaptuita in anul 1859. Activitatea a avut drept scop ideea de unitate nationala, de cultivare a sentimentului patriotic, inca de la vârste fragede, a sentimentului de mândrie nationala, conform vorbelor marelui domnitor Alexandru Ioan Cuza, infaptuitorul Unirii – „Sa respectam si sa impunem respect cât suntem, iar atunci când nu vom mai fi, sa fim regretati”. Intr-un cadru festiv, elevii au prezentat, in fata bunicilor, parintilor si fratilor mai mici, momente cultural – artistice. Colajul de cântece, dansuri, scenete, având ca subiect Unirea Principatelor Române, a curs firesc, inaltator. Hora Unirii a prins viata, maturii alaturându-se copiilor. Tot in cadrul acestei activitati, a avut loc un concurs interactiv „Ce stim despre Unire?”. Creta a punctat locul Europei, Principatelor si imperiilor jinduind a le supune. Elevii au constientizat slabiciunea in fata marilor puteri de unii singuri, au expus motivele pentru care „In Unire sta puterea”, au analizat discursul lui Kogalniceanu adresat lui Alexandru Ioan Cuza: „Prin inaltarea ta pe tronul lui Stefan cel Mare / S-a inaltat insasi nationalitatea româna… Alegându-te pe tine Domn… am voit sa aratam lumii ceea ce toata tara doreste: La legi noi, om nou. O, Doamne! Mare si frumoasa iti este misia. Fii dar omul epocei; Maria Ta, ca Domn, fii bun, fii blând; Fii bun mai ales cu aceia pentru care mai toti domnii trecuti au fost nepasatori sau rai. … Fa dar ca Domnia Ta sa fie cu totul de pace si dreptate” , dar si semnificatia cuvintelor domnitorului “Sa dea Dumnezeu sa-i fie tarii mult mai bine fara mine!” atunci când a fost silit sa abdice si sa plece in exil. Murariu Varvara, Irina Orzata si Ciprian Pintilie au apreciat importanta faptului de a fi impreuna intr-un demers didactic sau extracurricular.
            inv. Clemansa Mauca, Scoala „Spiru Haret” Bacau

            „Hai, sa dam mâna cu mâna!” la Gradinita „Agricola”

            agricola-unireaPrescolarii Gradinitei ” Agricola” au sarbatorit 154 de ani de la Unirea Principatelor Române. Acest eveniment de mare insemnatate istorica a fost marcat printr-un scurt program artistic sustinut de copiii grupelor mari si mijlocii cuprinzând versuri, cântece, dansuri populare si sceneta cu Mos Ion Roata si Unirea. De asemenea, a fost organizata o expozitie cu obiecte de arta populara si cu lucrari ale copiilor. Echipa gradinitei considera ca orice sarbatoare este un prilej de a oferi copiilor o noua experienta, o noua situatie de invatare. In acest sens, la actiunea de pe 24 ianuarie au participat si 12 copii prescolari cu familii aflate in dificultate care beneficiaza de programele „SOS – Satele Copiilor” din România, parteneri in proiectul „Invata-i RECUNOSTINTA!” initiat de Gradinita „Agricola”. Dupa o succinta prezentare a evenimentului realizata de prof. Gheorghe Raschitoru , copiii, invitatii, personalul didactic si nedidactic al unitatii au dansat Hora Unirii. Aceasta traditie simbolizeaza coeziunea neamului românesc, speranta ca doar impreuna, pastrându-ne identitatea nationala, UNITI, vom reusi sa avem o viata mai buna. Aceste valori sunt promovate in Gradinita „Agricola” si transmise copiilor prescolari.
            prof. Eliza Marga Ciurea, director Gradinita „Agricola”

            „Ipostaze sentimentale” ale tinerei pictorite Anca Movila

              Anul Cultural 2013 s-a deschis la Casa Memoriala “Nicu Enea” cu o inedita expozitie a tineri pictorite de numai 15 ani – Anca Movila, eleva in clasa a IX-a B la Colegiul National de Arta “George Apostu”. Eleva la clasa profesoarei Ionela Lazureanu, cunoscuta sculptorita, Anca Movila este la a treia expozitie personala, aceasta din urma fiind reunita sub genericul “Ipostaze sentimentale” si face parte din ciclul “Prietenii pictorului Nicu Enea”. “O promisiune certa pentru viitor, lucrarile tinerei eleve contin multa poezie, iar cele zece miniaturi in penita puse pe simezele de la “Nicu Enea” contin autoportrete asupra carora nu este greu sa ne pronuntam, deoarece elevii de la colegiul “George Apostu” invata sa se defineasca, sa se autoipostazieze. Lucrarile au substanta, au idei si personalitate, chiar daca sunt semnate de o… tânara”, au fost cuvintele criticului de arta Iulian Bucur. De altfel, la vernisaj au mai fost prezenti prof. Marius Manta, critic literar, dirigintele elevei, Dionis Puscuta, presedintele UAP, filiala Bacau, Mariana Popa, director al Complexului “Iulian Antonescu”, pictorul naiv Ioan Maric, vicepresedintele CJ Dumitru Braneanu, muzeografi, colegi de clasa ai Ancai Movila. “Tânara artista ne incânta cu compozitii in care elementele preluate din studiile sale, tehnica desenului in penita, laviu si pensula, facute dupa natura, atât din regnul animal cât si din cel vegetal sunt asociate cu portretul care este omniprezent. Faptul ca Anca stie deja sa-si exprime si sa transmita cu atâta maestrie trairile cu ajutorul mijloacelor artistice ne demonstreaza ca avem in fata noastra un adevarat artist in devenire. Talent si perseverenta, acestea sunt cele doua trasaturi ce o caracterizeaza pe Anca Movila”, a spus la vernisaj si Ionela Lazureanu, profesor si mentor al tinerei artiste. Expozitia este deschisa pâna pe 17 februarie 2013, colaborarea dintre Casa memoriala “Nicu Enea” si Colegiul de Arta fiind una interesanta, productiva, fiind un câstig pentru micii artisti care expun aici, dar si pentru vizitatori.

              Tenis / Alexandra Neamtu a ratat accederea in finala Turneului TC 2000

                Alexandra Neamtu (SCM Bacau) s-a oprit in semifinalele Turneului TC 2000 Bucuresti – Academia „Sever Dron” U 16 din cadrul Circuitului FRT. Jucatoarea bacauana a fost invinsa joi cu 6-3, 7-6 (5) de constanteanca Miruna Tudor, care a acces in finala competitiei.

                Boli transmisibile in scoli si gradinite

                  Medicii de familie si medicii scolari au incheiat verificarile obisnuite in unitatile de invatamânt dupa fiecare vacanta. Au trecut prin triajul epidemiologic 61.258 de prescolari si elevi din cei 63.955 inscrisi. In evidentele medicale au intrat 166 de cazuri cu diferite afectiuni transmisibile: varicela (2 cazuri), angine (85), scabie (2), pediculoza – paduchi (74) si micoze (3). Pacientii au primit tratament si indicatia de a nu se intoarce in comunitate inainte de vindecare.

                  „Pirat” din Casin prins in trafic

                    Un barbat de 37 de ani, din comuna Casin, s-a ales cu dosar penal pentru nerespectarea regimului transportului rutier public dupa ce a fost prins ca facea transport de persoane desi nu avea licenta. Acesta a fost oprit pe strada Calea Scutarului, din Onesti, iar in autoturismul sau au fost identificate sapte persoane pe care le transporta la Casin, contra unor sume de bani.

                    Groapa de top pe strada Narcisa

                      Gropile din carosabil apar ca ciupercile dupa ploaie in municipiul Bacau. Soferii trebuie sa fie cu ochii in patru pentru ca oricând se pot trezi cu masina intr-una din ele. Este si cazul celor care ajung in zona Narcisa si unde o groapa le testeaza abilitatile de conducator auto pe drumuri accidentate. O gasesc pe sensul de mers de la Onesti catre pasarela si este greu de trecut cu vederea dar obligatoriu de evitat daca nu vreti sa va distrugeti masina. Zona este una extrem de tranzitata, fiind cea mai scurta varianta pentru cei care vin dinspre Onesti si vor sa-si continue drumul catre Capitala.

                      Dorel a „operat” in Bacau: Fara curent in miezul zilei

                        Activitatea societatilor comerciale, dar si a celorlalti locuitori din zona Garii si de pe strazile Bogdan Voievod, Vasile Alecsandri, I.S. Sturdza, Titulescu si Oituz s-a oprit ieri brusc, in jurul orei 13.30. Cauza a fost o pana de curent. „Incidentul a fost cauzat de avarierea unui cablu subteran de catre o firma ce executa lucrari de constructii in zona podului de la iesirea din Bacau spre Margineni”, a declarat Corneliu Zait, purtator de cuvânt al E.ON Moldova. La o ora de producerea incidentului, situatia s-a remediat.

                        Atentie la etichetele alimentelor!

                          Directia Sanitar-Veterinara reaminteste comerciantilor ca au obligatia de a eticheta corect produsele alimentare si de specifica toate datele cerute prin lege. Consumatorii trebuie sa gaseasca pe eticheta denumirea sortimentului (daca este facuta mentiunea carne de porc sau vita, proportia acesteia trebuie sa fie mai mare de 50 la suta), numele si adresa fabricantului, termenul de valabilitate, cantitatea neta, conditiile de pastrare, lista ingredientelor folosite (trebuie mentionati aditivii alimentari, speciile de animale de la care provine carnea, tipul de membrana), cantitatea ingredientelor, procedeul de fabricatie sau natura tratamentului utilizat, caracterul dietetic al produsului, marca de sanatate. Eticheta nu trebuie sa induca in eroare clientul. Toate mentiunile trebuie facute in limba româna, sa fie usor de citit si la loc vizibil. Inscrisul nu trebuie sa prezinte modificari. Reetichetarea este strict interzisa si daca observati astfel de modificari, este bine sa sesizati institutia.

                          Ore in cafenele: Inca 40 de elevi au fost prinsi in baruri

                            Pentru aproape 40 de elevi din municipiul Bacau orele de curs s-au dovedit a fi mult prea plictisitoare si au ales sa scape de monotonie in barurile si cafenelele din apropierea scolilor. Ghinionul lor a fost ca in acelasi timp in aceleasi locatii au mers si politistii pentru a cauta elevi chiulangii. Si i-au gasit. La finalul zilei, acestia au tras linie si au constatat ca au verificat 28 de unitati de alimentatie publica si au identificat si legitimat 39 de elevi, care absentau de la cursuri. In doua cazuri a fost luata masura sanctionarii contraventionale la legea 61, privind ordinea si linistea publica. Oamenii legii au informat conducerea celor 11 unitati de învatamânt din care faceau parte elevii depistati ca absentau de la cursuri pentru ca impotriva lor sa se ia masurile administrative ce se impun. Saptamâna trecuta, peste 70 de elevi au fost gasiti de politisti si jandarmi in baruri si potrivit acestora astfel de activitati vor fi desfasurate si in perioada urmatoare.

                            „Actiunea este parte a activitatilor derulate de politisti pentru prevenirea delincventei juvenile si victimizarii minorilor precum si pentru mentinerea climatului de ordine si siguranta publica în zona unitatilor de învatamânt.”
                            insp. Narcisa Butnaru, purt.cuv. IPJ Bacau

                            Elevii au chiulit pe capete in semestrul I

                            Numai in primul semestru s-au inregistrat 871.424 de absente, pe o populatie scolara de 109.491 de elevi. S-a stabilit deja, din experienta anilor trecuti ca, in medie, un elev care invata intr-una din unitatile scolare din judetul nostru chiuleste de cel putin 30 de ori intr-un an de studiu. Din primele informatii, absenteismul deja a crescut cu 10 la suta, de la o luna la alta. „Cele mai multe absente s-au inregistrat in lunile octombrie – 325.342 si noiembrie 314.268. Din totalul de 871.424 de absente, 321.123 sunt motivate. Numarul de absente nemotivate este mai mare la nivelul colegiilor tehnice, in special pe clasele a IX-a si a X-a. Vorbim aici de tot ce inseamna invatamânt obligatoriu”, a explicat prof. Claudia Merticaru, inspector scolar si purtator de cuvânt la ISJ Bacau. Daca se face o medie, pe invatamântul primar se inregistreaza 4 absente/elev, la invatamântul gimnazial – 10 absente/elev, la invatamântul liceal si seral – 30 absente/elev. (Roxana Neagu)

                            Bogatu si Birzu il contrazic pe Stavarache: „Spatiile comerciale s-au vândut legal!”

                              Doi consilieri locali, George Bogatu si Ilie Birzu, au achizitionat in perioada 2000-2004 mai multe spatii comerciale in pietele din Bacau. In ciuda speculatiilor aparute in ultima perioada cu privire la modul in care au fost instrainate câteva spatii din Piata Centrala si Piata Sud catre Asociatia FCM Bacau, documentele semnate la acea vreme sunt legale, iar cei doi consilieri recunosc ei insisi ca nu au dubii cu privire la corectitudinea si legalitatea actelor incheiate in acelasi timp in care s-au vândut spatiile catre asociatia de fotbal. Spatiile comerciale au fost vândute in anul 2003 cu acceptul consilierilor locali care au avut inaintea lor HCL 286/2002 pe care au votat-o in unanimitate, prin care spatiile comerciale au trecut in domeniul privat al municipiului. Hotarârea a fost fundamentata pe Legea 550/2002 care a permis la acel moment vânzarea spatiilor catre chiriasii lor, prin negociere directa a preturilor. Tot consilierii au aprobat in 2003 metodologia de vânzare, rapoartele de evaluare a spatiilor comerciale, preturile si conditiile de plata stabilite in urma negocierii cu chiriasii. Pe lista cumparatorilor, alaturi de Asociatia FCM Bacau se mai afla institutii publice, cum este Directia Sanitar-Veterinara si mai multe societati, printre care si cele detinute de cei doi consilieri si pe care ambii le au trecute in declaratiile de avere si interese pe 2012.

                              ordonanta-1

                              ordonanta-2In presa locala au aparut informatii cu privire la o plângere formulata de Primaria Bacau la DNA ce are ca obiect vânzarea spatiilor comerciale catre Asociatia FCM Bacau in 2003. Printr-o ordonanta semnata de procurorul Cornelia Hrincescu, din 19 decembrie 2012 se arata ca DNA – Serviciul Teritorial Bacau – „nu este competenta sa efectueze urmarirea penala in cauza, nefiind intrunite niciunul din criteriile enumerate”. In plus, institutia isi declina competenta de solutionare a cauzei. Mai mult, se mai arata in document, paguba invocata de Primaria Bacau, zece milioane de euro, „nu poate fi primita”, iar municipalitatea trebuie sa dovedeasca in acte cum s-a ajuns la aceasta suma. Documentul confirma ordonanta de scoatere de sub urmarire penala si declinare din 2008, când tot DNA arata ca „in legatura cu modalitatea de vânzare-cumparare a spatiilor comerciale din pietele din municipiul Bacau si retrocedarea unor imobile nu s-au constatat fapte de coruptie ori asimilate lor” in care sunt acuzate mai multe persoane alaturi de Dumitru Sechelariu.

                              George-Bogatu„Normal ca toate contractele incheiate sunt legale. Nu s-au vândut spatii la acel moment numai in Bacau, ci in toata tara. Chiriasii aveau dreptul de a cumpara acele spatii, potrivit legii.”
                              George Bogatu, consilierul local PSD

                              Ilie-Birzu„Daca erau suspiciuni la acel moment, nu cred ca se incheiau contractele.”
                              Ilie Birzu, consilier local PNL

                              adeverintaIntr-o adeverinta remisa Asociatiei „FCM Bacau” care dateaza din 16 iunie 2009 (la ani buni de la parafarea vânzarilor!) si care poarta antetul Primariei Bacau, se arata clar ca toate obligatiile contractuale pentru spatiile din Piata Centrala si Piata Sud au fost achitate integral. Documentul este semnat de primarul Romeo Stavarache si face referire tocmai la contractele de vânzare-cumparare din plângerea formulata in vara anului trecut. Eliberarea unui asemenea document de catre administratia locala si semnatura primarului municipiului Bacau certifica atât incasarea in totalitate a pretului vânzarii, cât si lipsa oricaror obiectiuni cu privire la cuantumul acestuia.

                              Transparenta si egalitate de sanse

                              Vânzarile spatiilor din Piata Centrala, catre toti chiriasii care exploatau bunurile respective la acel moment, ca de altfel toate celelalte vânzari incheiate de catre Primaria municipiului Bacau inainte de 2004, s-au facut cu respectarea legislatiei si cu aprobarea Consiliului Local Bacau, prin hotarâri care nu au fost niciodata contestate. Beneficiarii acestor vânzari au fost chiriasii respectivelor spatii, care au avut oportunitatea de a deveni proprietari in conditiile stipulate expres de Legea 550/2002 privind vânzarea spatiilor comerciale proprietate privata a statutului sau a unitatilor administrativ teritoriale. La baza acestor hotarâri au stat proceduri perfect legale de anuntare a vânzarii si stabilirea unui cadru transparent al tranzactiilor, care sa elimine orice suspiciune: evaluarea spatiilor, adoptarea unei metodologii de vânzare, desemnarea unei comisii de supraveghere a vânzarilor, aprobarea rapoartelor de evaluare de catre CL.

                              Legalitate pe toate planurile

                              Conform Legii 554/2004, orice hotarâre a Consiliului Local este legala si produce efecte pâna la anularea sa in contecios administrativ, termenul de contestare fiind de maximum un an de la data adoptarii. Contestarea legalitatii hotarârii prin care s-au facut vânzarile nu a fost facuta in termenul legal, ceea ce confera hotarârilor de aprobare a vânzarii spatiilor, prezumtia de legalitate si regularitate, pe care nu o poate rasturna nicio alta institutie publica, in afara instantei de contencios administrativ, fara incalcarea principiului separatiei puterilor in stat. (Elvira Stan)

                              Criza, falimente si somaj record in Bacau

                              „Tratam criza economica din Bacau ca o boala grava cu aspirina”

                              Economia Bacaului a luat-o din nou la vale. Desi era timpul pentru o redresare, se pare ca nici 2012 (si nici 2013, desi este abia la inceput) nu a fost anul norocos pentru afaceristii bacauani.

                              Situatia firmelor care isi desfasoara activitatea in judetul Bacau, inregistrate la Oficiul Registrului Comertului Bacau, arata ca dizolvarile de firme s-au dublat fata de anul 2011. In paralel, a crescut si numarul radierilor. “In anul 2012, in primele 11 luni, am inregistrat 660 de dizolvari de societati, comparativ cu 315 in acelasi interval din 2011, dar si 1.818 radieri, comparativ cu 1.549 in 2011”, a explicat Gheorghita Patrichi, directorul Oficiului Registrului Comertului Bacau. Se observa si o descrestere a inmatricularilor de firme. Daca in 2011 au fost deschise 2.983 de firme, in 2012 si acest indicator a fost in scadere, ajungând la 2.639.

                              Presiunea este pe bugetul national

                              “Daca firmele care au disparut aduceau beneficii economiei nationale si implicit celei locale, atunci este un semnal de alarma. Este un aspect negativ inchiderea lor. Ne punem problema unde se duc oamenii care au inchis firmele, eventual angajatii lor. Fie au plecat sa lucreze la stat sau beneficiaza de alte forme de sprijin. In acest caz, presiunea este tot pe bugetul national”, explica lect.univ.dr. Lucian Anton, de la Universitatea “George Bacovia” din Bacau. Acesta sustine ca este importanta incurajarea sectorului privat inainte de toate. Cât mai multe firme active pe piata locala inseamna locuri de munca, incasare de TVA, impozite care merg la stat. “Acum doi ani a fost introdus acel impozit forfetar. Banuiesc ca acele firme care au fost dizolvate anul trecut sunt, de fapt, cele care si-au suspendat activitatea la acel moment”, este de parere si prof.univ.dr. Gheorghe Epuran, profesor la Facultatea de Stiinte Economice a Universitatii “Vasile Alecsandri” Bacau.

                              „Daca firmele care s-au inchis au trecut din registre in economia subterana este grav. Statul trebuie sa sprijine initiativa privata, sa relaxeze fiscalitatea. Indicatorii macro-economici ne arata ca in luna mai exista posibilitatea ca tara noastra sa intre in incapacitate de plata, motiv pentru care acum se incearca largirea bazei de impozitare. Nu ne ramâne decât sa muncim.”
                              lect.univ.dr. economist Lucian Anton

                              „Aceasta criza nu poate fi descrisa conform manualelor de economie. Este atipica. Dar si tratamentul aplicat acestei crize este invechit. Este ca si cum ai trata o boala grava cu aspirina. Din fericire, altele sunt conjuncturile. Ne dezvoltam intr-un alt context informational, de comunicare, care ne-ar permite sa iesim mai repede din criza, daca am tine cont de el.”
                              prof.univ.dr. Gheorghe Epuran

                              Se inchid si antrepozitele fiscale

                              Din 16 antrepozite fiscale câte erau in 2011, 13 in 2012, in prezent mai functioneaza doar 8. Acest lucru duce si la scaderea incasarilor de accize pe uleiuri minerale. Principala cauza este datorata de faptul ca cele mai mari furnizoare de accize erau rafinariile de pe platforma petrochimica Borzesti – Darmanesti, ce asigurau un procent de peste 90 la suta la aceste incasari. La Directia Judeteana de Accize si Operatiuni Vamale (DJAOV) Bacau sunt monitorizate acum doar 8 antrepozite fiscale (4 de vinuri – din 5, Casa de Vinuri Dealu Morii a renuntat la antrepozit, 1 unitate de energie – din 3 pentru ca s-au inchis doua puncte de lucru ale unor astfel de societati in Bacau si Onesti, 2 unitati GPL – care oricum au acciza zero si inca o societate de biodisel, un biocombustibil sintetic lichid ce se foloseste in amestec cu motorina ce provine din rafinarea petrolului in diferite cantitati, deschisa in decembrie 2012 in Comanesti). S-au inchis pe capete antrepozite de alcool, de bere, de produse energetice. DJAOV Bacau. In plus, cel mai mare producator de produs accizabil cu sume mari generate catre bugetul de stat si-a mutat sediul social la Bucuresti, pe motiv ca a devenit mare contribuabil.
                              Andreea Gavrila
                              Roxana Neagu

                              „RAFO Onesti, Petrochemical Darmanesti si Petrom – depozit Bacau si-au incetat complet activitatea. De asemenea, si importurile de uleiuri minerale efectuate de catre RAFO SA au incetat complet.”
                              Valentin Grosu, director executiv DJAOV Bacau

                              Pachetul de masuri fiscale pentru anul 2013:
                              – impozitare cu 3 la suta a profiturilor firmelor care au o cifra de afaceri sub 65.000 de euro;
                              – largirea bazei de impozitare pe veniturile obtinute din agricultura in toate domeniile;
                              – decalarea calendarului de crestere a accizelor de la 1 iulie la 1 aprilie;
                              – introducerea unei taxe suplimentare de 0,5 la suta pe cifra de afaceri pe exploatarea resurselor naturale;
                              – introducerea impozitului forfetar in sectorul serviciilor.

                              Nici 25.000 de comercianti, in total

                              In judetul Bacau, in prezent, isi desfasoara activitatea 24.771 de agenti economici activi, adica 2,7 la suta din totalul de peste 900.000 din tara. Alte 10.880 de persoane desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesorii libere. Asta in timp ce, la nivel national, din cei peste 900.000 de agenti economici, aproape 264.000 sunt persoane fizice autorizate, iar restul de 636.000 sunt persoane juridice (firme).

                              ULTIMELE ȘTIRI