Bibliotecarii din comune, orase si municipii s-au intâlnit, joi, de la ora 9, la Biblioteca Judeteana „Costache Sturdza”, la o instruire privind profesia lor si programele derulate in acest domeniu. „Mai are biblioteca publica valoare pentru societate?”, „Programul Biblionet: perfectionari, oportunitati, centre de excelenta” si „Informatii privind derularea rundei a cincea in Programul National Biblionet” au fost temele prezentate la intâlnire. In partea a II-a a manifestarii, au avut loc mai multe lansari de carte: „Impostorul”, romanul lui Viorel Savin, „Valeriu Filimon. Epistole catre Dan Sandu”, „Jurnal duhovnicesc” a Arhimandritului Paulin Lecca si „Furtuna din camara mea. Sfatuiri duhovnicesti pentru vremea de acum”, autor Ioan Enache, „Nostalgia paradisului” a lui Nichifor Crainic si „Despre gândurile despatimitoare” – Pr. Artemie Popa. Au vorbit Viorel Savin, Dan Sandu, Petre Isachi, Ioan Enache si Ionel Rusei. Astazi, biblioteca va pune la dispozitia bacauanilor doua expozitii de carte, realizate de Margareta Duma si Radita David, dedicate criticului Eugen Simion, de la nasterea caruia se implinesc 80 de ani.
Dentistii au bani de primit de la Casa de Asigurari
Cei 118 medici dentisti care au avut contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) mai asteapta inca sa primeasca banii pentru serviciile acordate asiguratilor in luna martie. Suma restanta este de 81.581.000 lei. In alte judete au inceput platile catre dentisti, dar pentru cei din Bacau nu s-au primit inca banii. Reprezentantii CJAS au declarat ca s-a trimis la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) o solicitare de fonduri si se asteapta raspunsul. Anul trecut au incheiat contracte cu CJAS 118 cabinete de medicina dentara. Relatia contractuala s-a prelungit prin acte aditionale si in primele luni din acest an. De la 1 mai insa, când a inceput contractarea de servicii cu alti furnizori pentru anul 2013, dentistii nu au mai fost invitati sa depusa dosare. Aceasta, deoarece CNAS nu a alocat buget si pentru asistenta stomatologica. Desi asiguratii au in continuare prin lege dreptul la servicii stomatologice gratuite sau compensate, nu vor gasi niciun cabinet care sa aiba fonduri de la CJAS in acest scop.
Programari la RAR la un numar unic
Incepând cu 23 mai 2013, programarile la Registrul Auto Român se vor face la numarul unic 021.9672. Acesta este valabil la nivel national, astfel incât orice are acces la serviciile institutiei, indiferent de domiciliul sau zona din tara in care se afla. Prin acest serviciu unic, clientul are acces rapid la operatorul care efectueaza programarea telefonica, isi poate face o programare si in alt judet daca intervalul de asteptare este mai mic. Conducerea institutiei mai estimeza ca astfel va putea actiona mult mai repede daca numarul de solicitari creste. Programul functioneaza in paralel cu programarile on-line, care se fac pe site-ul rarom.ro.
Week-end cu motoare si distractie
Bacauanii sunt asteptati la sarbatoarea motociclistilor
MOTOR BIKER PARTY, editia a XI-a, 24-26 mai
Clubul Moldavia Bikers Bacau organizeaza cea de a XI-a editie a MOTOR BIKER PARTY, una dintre cele mai importante reuniri ale pasionatilor de motociclete. Cel mai vechi, cunoscut si mai apreciat club, Moldavia Bikers isi sarbatoreste cu acest prilej si cei 20 de ani de existenta oficiala, lucru foarte rar in România. Un parteneriat laudabil cu Primaria sI Consiliul Local a facut posibil ca Bacaul sa devina pentru trei zile o adevarata capitala a centaurilor ce mâna… sute de cai putere.
“Privesc in urma, la cei 20 de ani si parca nu-mi vine sa cred cum a trecut timpul! Un timp frumos, in care prietenia si dragostea pentru motoare ne-a legat cu fire ce nu mai pot fi rupte. MOTOR BIKER PARTY nu e doar sarbatoarea noastra a celor de la Moldavia Bikers, este a tuturor bacauanilor, pe care iI asteptam sa se distreze impreuna cu noi!” – Adinel, presedintele Moldavia Bikers Bacau
“Motociclismul a devenit parte din viata mea si sunt fericit sa spun acest lucru. Pe lânga familia de acasa, care ne intelege si ne sprijina, noi suntem o familie si la club. Este poezie si barbatie, este solitudinea unei calatorii si placerea de a sta cu oameni care iti seamana. E cel mai frumos!” – Manolo, arhitect
“Eu sunt muzician si cred ca exista o muzica a motoarelor, una care este, de fapt, fundalul pentru gândurile care iti roiesc prin minte in timp ce strabati distantele pe motocicleta. Si mai e ceva, e bucuria impartasita impreuna cu cei care stii ca iti vor fi mereu alaturi, indiferent de situatia materiala sau pozitia sociala. Le doresc tuturor sa aiba parte de asa ceva!” – Bogdan, muzician
Program:
Vineri
– 15.00 Sosirea participantilor si campanrea lor in zona Centrului de Afaceri si Expozitii
18.00 Prologul intrecerii de endure pe dealurile din comuna Magura
Sâmbata
– 10.00 Etapa nationala de enduro pe trasee din comuna Magura
– 12.00 Defilarea motociclistilor pe traseul Centrul de Afaceri – Pasajul “Stefan Gusa” – Centru – Tic-Tac – Pod Narcisa – Centru de Afaceri
– 14.00 Concursuri in parcarea Centrului de afaceri. Trasul frânghiei, skandenberg, parcurgerea pe motociclieta a unui traseu cu obstacole si, nu in ultimul rând, concurs de tricouri ude sunt intrecerile care vor stârni interesul bacauanilor
– 17.30 Cascadorii cu motocicleta in parcarea Centruluide Afaceri
– 19.00 Concerte in pavilionul de expozitii. Vor concerta Artizan si Desperados, vor mixa DJ cunoscutI, iar totul va fi asezonat cu un show laser. Petrecerea va tine pâna dimineata pentru cei rezistenti.
Ploaie de mai peste absolventi
Sarbatoare mare la Colegiul Tehnic de Comunicatii „N.V.Karpen”, unde o noua promotie a finalizat cursurile de liceu. Bucurosi si entuziasmati de intregul eveniment, absolventii au ignorat pâna si ploaia torentiala care s-a incapatânat sa se abata peste oras chiar in momentul in care acestia au organizat, traditionalul de acum, mars prin centru, cu oprire in fata Prefecturii Bacau. Si-au luat ramas bun de la anii de liceu, de la profesori, colegi si spiritul „Karpen” peste 220 de elevi, din 8 clase de a XII-a si o clasa de a XIII-a, care au invatat fie la profil teoretic – Matematica – Informatica, fie la profil tehnic sau profil servicii. Majoretele liceului si formatia de dans modern au oferit publicului prezent in fata Prefecturii, dar si oficialitatilor locale care au iesit sa-i intâmpine, si un mic moment artistic, pentru ca apoi cu totii sa-si indrepte pasii spre Universitatea „George Bacovia” unde a fost organizat cursul festiv. In aceasta perioada, CTC „N.V.Karpen” promoveaza in scolile bacauane si oferta educationala a liceului cu speranta ca si anul acesta isi va realiza integral planul de scolarizare.
„Ne despartim acum de o noua promotie a Colegiului «Karpen», un colectiv de 9 clase, o generatie buna. Speram ca mai mult de jumatate dintre acesti elevi sa promoveze si examenul de bacalaureat si sa duca numele scolii noastre dincolo de orasul Bacau.”
prof. Remus Cazacu, director CTC „N.V.Karpen” Bacau
Seful promotiei 2013 al Colegiului „Karpen” este Razvan Lazar – din clasa a XII-a B, care a finalizat anii de liceu cu media generala 9.70, pe specializarea tehnician operator tehnica de calcul. El a predat cheia succesului colegului mai mic, Eusebiu Popa, din clasa a XI-a D. „In spatele acestor rezultate este munca multa, continua si pe care am avut-o. Am fost constant in tot cei 4 ani de liceu”, ne-a declarat Razvan Lazar, care se pregateste acum pentru a intra la Facultatea de Automatica si Calculatoare de la Universitatea din Bucuresti.
Dragos Benea, Presedinte CJ Bacau: „Vom avea regiuni in ianuarie 2014!”
Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacau, si Viorel Ilie, primarul municipiului Moinesti, au participat, ieri, la prima dezbatere organizata de vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, pe tema descentralizarii si reorganizarii administrativ-teritoriale a României. Intâlnirea a avut loc in aula Universitatii „Ion Ionescu de la Brad”. Au fost prezenti, la eveniment, reprezentanti ai MDRAP, ai consiliilor judetene si primariilor din Regiunea Nord-Est, ai grupului de lucru academic din Consiliul Consutativ pentru Regionalizare (CONREG), ai asociatiilor, specialisti si ziaristi. S-a discutat despre bani, despre luarea deciziilor si s-a intarit ideea ca sediile institutiilor deconcentrate nu trebuie sa fie situate, toate, in capitala regiunii. Liviu Dragnea a afirmat ca stabilirea resedintelor va fi printre ultimele decizii din procesul de regionalizare si ca aceasta trebuie sa tina cont de modelul multipolar care asigura cea mai echilibrata dezvoltare. „Regionalizarea va aduce fondurile europene mai repede in regiune, fara sa mai fie nevoie sa mergem la Bucuresti, va aduce decizia mai aproape de cetatean si va creste numarul investitiilor din regiune si, implicit, din judet”, a afirmat Dragos Benea, presedintele CJ Bacau. Viorel Ilie, primarul municipiului Moinesti, a propus ca „viitorii consilieri regionali sa fie alesi dintre primari, consilierii judeteni si consilierii locali, sa nu mai existe aceasta incompatibilitate, deoarece au experienta si cunosc foarte bine problemele comunitatii. In plus, se reduc cheltuielile cu salariile pentru ca vor primi o singura indemnizatie.” La dezbaterea privind regionalizarea au mai participat Sorin Antonoaie, primarul comunei Brusturoasa, Dumitru Tulpan, primarul din Beresti Tazlau, Ioan Ionel, primarul comunei Flipesti, si Ioan Galateanu, viceprimarul comunei Hemeius.
„Eu sunt convins ca vom avea regiuni in ianuarie 2014. Obiectivul principal, pentru noi toti, trebuie sa fie acela de a scoate de pe Regiunea Nord-Est eticheta de cea mai saraca zona a Europei. Practic, sa creasca nivelul de trai al locuitorilor regiunii si in indicatorii statistici, si in viata reala. Ma refer atât la infrastructura, cât si la numarul locurilor de munca.”
Dragos Benea, presedintele CJ Bacau
„O asumare a raspunderii publice, fara o dezbatere publica poate, in viitor, sa ingreuneze implementarea noilor institutii. Un lucru este clar, nu trebuie sa facem regiuni pentru baroni, ci pentru cetateni. Principiul cel mai important este modernizarea regiunilor si cresterea nivelului de trai.”
Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacau
„Daca am ajunge sa punem in practica tot ceea ce frumos discutam la aceste intâlniri ar fi foarte bine. Este o viziune globala, integratoare, care pleaca de la polul de dezvoltare – resedinta regiunii – si cuprinde toate nivelele – municipii, orase si comune – intr-o gândire coerenta.”
Viorel Ilie, primarul municipiului Moinesti
Vicepremierul Liviu Dragnea a prezentat un sondaj, pe regiuni, cu privire la opiniile cetatenilor privind alegerea capitalei. In Regiunea Nord-Est, 9,8 la suta dintre bacauanii chestionati isi doresc ca Bacaul sa fie capitala regiunii, 48 la suta dintre ieseni vor ca Iasiul sa fie capitala, 11,1 la suta dintre locuitorii judetului Neamt vor capitala la Piatra Neamt, iar in Botosani si Vaslui, „patriotii” reprezinta 2,1 la suta, respectiv 1 la suta.
Silvia Patrascanu
Andreea Gavrila
Santier pâna in iulie
Pâna in vara, santierele pentru asfaltare se vor tine lant. Portiuni intregi de carosabil vor intra in reabilitare, dupa ani buni in care nu au avut parte decât de peticiri. In functie de buget, vor fi asfaltate cel putin sapte artere mari din oras, intr-un lant de santiere care s-ar putea intinde pâna in luna iulie. Pentru inceput, intra in reabilitare Calea Republicii, continuând cu Marasesti, 9 Mai si Bulevardul Unirii, pâna la podul de la Serbanesti. Urmeaza, tot pe Marasesti, portiunea de la Casa de Asigurari la statuia lui Stefan cel Mare. In paralel, se va repara strada Mihai Viteazul si apoi 9 Mai, portiunea cuprinsa intre sensul giratoriu de la Colegiul Economic pâna la fosta Curte de Apel. O ultima investitie in cadrul campaniei de asfaltare de primavara se va face in cartierul Serbanesti, pe strada Plaiului. Bugetul alocat in 2013 pentru aceasta campanie este de circa 10 milioane de lei si include nu doar asfaltarile de mai mare anvergura, ci si peticirile. Daca aceste lucrari sunt finantate cu bani de la bugetul local, alte doua mari santiere ar putea incepe de pe strada Mioritei, pâna pe Vadu Bistritei si incheind cu Milcov, cu fonduri europene.
“Banii europeni nu se dau pe ochi frumosi”
. interviu cu Mares Cosmin Constantin, fermier – Buhusi
– Tânar, nelinistit, dupa o experienta de câtiva ani prin tari straine, iata-va, din nou, in tara, de data aceasta pus serios pe treaba, mai precis in agricultura. De unde ideea cu agricultura, multi tineri cauta locuri mai caldute, bine platite si, daca se poate, fara prea mult efort, va spun acest lucru din experientele mele de la bursele locurilor de munca.
– Ideea nu e noua, insa nu venise timpul pentru a o pune in practica. Ea vine de la tatal meu, care este inginer agronom, a lucrat o viata in agricultura, iar eu am crescut alaturi de el pe câmp. Practic, de el am si preluat activitatea, dupa 1990, tatal meu a devenit unul din principalii fermieri din zona, la un moment dat lucra peste 300 de hectare de teren. Am revenit in tara, la insistentele lui, care dorea sa ca eu sa-i continui munca. Am venit, m-am informat, am depus un dosar la programul PNDR: Masura 112, “Instalarea tânarului fermier”. Asta in câteva cuvinte.
– Pare simplu, insa eu stiu ca nu a fost si nu este asa de simplu. Te-as ruga sa detaliem.
– Sunt doua posibilitati, ori preiei o activitate de altcineva, ori o pornesti de la inceput. Cum tatal meu avea deja o dotare, avea si teren, avea experinta, mi-a fost mai usor. Am stat de vorba, am pus capa la cap ideile mele si ale lui, am facut inventarul a ceea ce avem, ne-am adresat OJPDRP, am facut un curs de specialitate, in cadrul proiectului, la Constanta, am intocmit proiectul, cu sprijinul Camerei Agricole, care este gratuit. Ca o paranteza, am mai participat la un curs de trei luni, aici, in Buhusi, organizat de Camera Agricola, zilele acestea astept sa ni se inmâneze diplomele. Acest curs, organizat foarte bine, unde am invatat multe lucruri noi, imi va folosi, cred, la accesarea altui proiect, in perioada urmatoare, din 2015, când se va relua programul. Tot pe scurt, am luat de la tata o parte din pamântul pe care il avea el in arenda, unele utilaje, m-am declarat Persoana Fizica in 2009, Persoana fizica autorizata in 2010. Pentru ca un proiect sa devina eligibil, el trebuie sa acumuleze un numar de UDE-uri, unitati de dezvoltare economica, pentru a accesa suma de 25.000 de euro. Aveam 35 de hectare de teren, am pus culturile pe el, am facut calculul UDE-urilor, am mai adaugat câteva animale, fiecare se constituie intr-un numar de puncte.
Timp de cinci ani nu poti da faliment
– Ati vorbit de proiect, marea problema a românilor este proiectul, cine il face, cât costa, cine este autorizat, deoarece nu toata lumea se pricepe. Cine v-a ajutat la elaborarea acestui proiect?
– Mi s-a recomandat un specialist de la Camera Agricola, doritorii trebuie sa stie ca este gratuit. Eu am fost foarte multumit de colaborarea cu acea persoana. Cu rabdare, cu amabilitate, m-a condus pâna ce l-am finalizat. Poti sa faci cu cine vrei un proiect, dar este posibil sa te coste niste bani. L-am depus, repet, in 2009, in 2010 a fost aprobat si am luat prima transa de bani. Banii sunt nerambursabili, in conditiile in care respecti strict proiectul, dar absolut tot ceea ai scris in proiect. Programul dureaza cinci ani, timp de cinci ani trebuie sa functionezi in cadrul proiectului, sa te dezvolti, sa ai crestere, nu poti sa inchizi, nu poti sa dai faliment sau sa schimbi datele principale ale proiectului. Aceste lucruri trebuie sa-ti intre bine in cap, altfel dai banii inapoi. Mai este un hop de trecut, in anul trei de derulare a proiectului, ai o prima evaluare, an de control, se verifica daca tot ce a fost trecut in proiect, s-a respectat, utilaje, cu acele caracteristici din proiect, acele culturi, acele animale etc. Eu, fiind la inceput, am avut câteva probleme, am trecut un timp de moara, de 2000 de uero si eu am cumparat una de 5000 de euro, mai performanta, am facut, impreuna corectiile necesare, insa cu mari greutati, cu referate, cu explicatii. Este bine sa nu ajungi acolo. Dupa trei ani trebuie sa inregistrezi o crestere de patru UDE-uri, cu rapoarte de progres la fiecare sase luni. Vedeti, primesti acesti bani, insa finantatorul se intereseaza foarte strict de modul in care ii folosesti. Este ceva de munca, de atentie, de seriozitate, mai ales.
– Banii au fost virati in doua transe, ce ai cumparat?
– Practic doar 30 la suta din suma trebuie sa o justifici, ban cu ban. Ceilalti bani ii folosesti cum vrei, insa tot in ferma. Eu am cheltuit toti banii pentru dotarea fermei, am cumparat o moara pentru porumb, un pulverizator, o masina de imprastiat ingrasaminte si niste animale. Cam astea au fost cuprinse in proiect. Dupa verificarea de la anul trei, primesti a doua transa, cu alt dosar, cu alte cerinte. Este un pic mai complicat, insa dupa ce ai invatat mecanismul, merge mai usor. Dupa aceea am mai achizitionat o cositoare, o grebla si alte utilaje, seminte, ingrasaminte etc.
Politica agrara trebuie facuta pe termen mai lung
– România nu reuseste, an de an, sa accesee toate sumele alocate de UE, procentul este foarte mic. Toata lumea se plânge ca cerintele sunt foarte stricte, ca nu se pricep la dosare, la proiecte, ca banii vin târziu, ca ai nevoie, la plecare, de multi bani. Care este adevarul?
– Daca vrei cu adevarat sa deschizi o afacere, pe una dintre masuri, nu este foarte greu. Cât priveste banii de la inceput, este vorba de alte masuri, eu am accesat prin 112, banii sunt nerambursabili, nu ai nevoie de bani la pornire. Acum lucrez 50 de hectare, fata de 35 la inceput, cultivate cu grâu, floarea soarelui, legume in câmp, plante de nutret, am animalele (bovine si porcine), insa numarul acestora variaza, de la an la an: mai vinzi, mai valorifici, ti le mai fura. Asta e!
– Sunteti aproape de finalul perioadei de implementare a proiectului. Cum apreciati toata aceasta mica aventura?
– Pentru mine nu a fost aventura, totul a fost scris in proiect, m-am tinut de el si cred ca am reusit. Cum sa fie? Multa munca, responsabilitate, stiinta (v-am spus ca norocul meu este tata, el este specialistul care ma ajuta, a iesit la pensie, dar nu se poate lasa de pamânt, ma mâna mereu la treaba, stiti cum este in agricultura, nu totul depinde numai de om, mai intervine si natura, daca nu stii sa folosesti timpul, perioadele, te-ai dus, s-a dus munca, cheltuiala, drepturile oamenilor care ti-au arendat terenul, profitul tau. Eu sunt multumit, cu toate ca statul, in general, nu prea ajuta agricultorii. Sa va dau un exemplu, subventia la motorina am primit-o abia acum, anul acesta nu stim daca se mai da. Nu se stie nimic, insa lucrarile trebuie sa le faci, la toamna investim deja pentru anul viitor. Eu cred ca politica agrara trebuie facuta, aprobata pe o perioada mai lunga, sa stie fermierul cu ce pleaca la treaba. Asa, asteptam si speram, eu am suprafete mici, insa sunt ferme mari, oameni care lucreaza in agricultura de multi ani, au investit, s-au angajat la credite, au contracte de distributie, de valorificare, nu poti sa lucrezi de pe o zi pe alta. Vad ca a inceput sa se miste mai bine noul ministru, Guvernul. Eu cred ca agricultura poate salva România, nu este alta solutie acum. Dar de toate acestea v-ar putea vorbi tatal meu zile intregi.
Primul tractor privat din România este la Buhusi
– Domnule inginer Constantin Mares, am vorbit cu fiul dumneavoastra despre faptul ca l-ati sprijinit si il sprijiniti in continuare in proiectele sale. O scoate la capat?
– Trebuie. Nu mai are incotro. Vad ca a inceput sa-i placa. Sa stiti de la mine, nu utilajele sunt cele mai importante in agricultura, omul este cel mai important. Asta este valabil peste tot. Omul sfinteste locul, il face mai frumos, mai bogat, il imbogateste cu munca lui, cu dragostea lui pentru animale, pentru pamânt. Eu am invatat de la tata, Cozmin invata de la mine. Asa-i de când e lumea, copiii au ce invata de la parinti, numai sa asculte, numai sa vrea. Am sa va dau un exemplu. La Revolutie, imediat, se mai tragea prin tara, tata imi spune: o sa fie mare zarva dupa aceste evenimente, o sa fie inflatie, leul o sa cada, hai sa cumparam un tractor. Cu banii care ii avem, nu o sa reusim sa cumparm o matura si un faraj, hai sa-i investim. Un taran cu putine clase, dar trecut prin viata, prin mai multe regimuri. La sfârsitul lui decembrie am depus banii, in ianuarie 1990 mi-au aprobat, in februarie, tractorul era in curte. Am fost primul român care si-a cumparat un tractor. Il avem si acum, merge, ne facem treaba. Stiti ce a urmat. Tata a avut dreptate, eu l-am ascultat si asa am reusit sa lucrez in privat, in agricultura. Dupa aceea am mai cumparat unul, tot la sfatul lui, imi zicea ca astia or sa dea faliment. Vedeti, Tractorul Brasov nu mai este.
– Dumneavoastra cu ce il ajutati?
– Acum, cu sfaturi. Eu zic ca valoreaza si acestea ceva. Este important sa spuneti acolo, in interviu, ca fondurile se acceseaza destul de greu, insa cu munca si efort, banii se obtin. La acesta masura trebuie sa respecti exact ce ai trecut in proiect, altfel dai banii inapoi. Este greu la inceput, insa dificultatea vine dupa aceea, trebuie munca si stiinta. Eu as dori sa poata accesa si alte fonduri, acum este un inceput, primul pas, nu poate ramâne aici. Si am sa va mai spun ceva, tineti minte de la un om batrân: munca nu trebuie sa te oboseasca, munca trebuie sa o faci cu placere, sa te relaxeze, nu sa o faci ca trebuie facuta, in ciuda, când muncesti din placere, te simti si odihnit. Eu mai am o vorba, vorba multa, e saracie curata.
– Sa continuam, Cozmin, ca deja am vorbit prea mult, uite, tata zice ca trebuie sa mergi la treaba. Se acorda subventii si pentru animale…
– Da, beneficiaza de subventie doar aceia care au declarat animalele in 2007, eu nu aveam atunci animale, doar din 2014 voi beneficia, când se va aproba planul pe 2014-2020.
– Va descurcati cu ce aveti?
– Nu in totalitate, mai colaborez cu niste prieteni din zona, eu le dau o combina, el imi fac niste lucrari pe care eu nu le pot face singur. Suntem câtiva in zona, tineri, si ne ajutam. Eu am o cultura, el nu o are, lucram rapid la mine, apoi mergem la el. Oamenii buni se inteleg.
Din Italia m-am intors si cu o combina
– Ce faceti cu productia, cu produsele?
– O parte ramân in ferma pentru animale, pentru consum, o parte o valorificam, legumele, porumbul, grâul, floarea soarelui. Trebuie sa traim, sa ne mai dezvoltam.
– Vorbeam la inceput de o perioada petrecuta in Italia…
– Italia. In Italia m-am dus de curiozitate, apoi am ramas mai multi ani. Am lucrat ca reprezentant al unei firme de bauturi alcoolice si nealcoolice, am stat câtiva ani, dupa care m-am intors, la insitentele tatalui meu.
– Ai venit cu bani?
– Nu m-am dus neaparat sa adun bani, nu am simtit nevoia sa pun deoparte toti banii câstigati, am trait, am calatorit. A fost un moment când m-am gândit sa ramân definitiv, in acelasi timp imi pare rau ca nu m-am intors atunci când tata avea o societate puternica, lucra vreo 200-300 de hectare. Era singur si nu a mai putut sa se ocupe de tot si de toate. Acum am luat-o de la capat, incercam sa mai luam teren in arenda, mai cumparam, vreau, ca impreuna, sa ne dezvoltam, sa ajungem la 100-150 de hectare. Este altceva. Din 2014 vreau sa accesez un alt proiect, pe masura 121, daca stiu eu bine, modernizarea exploatatiilor agricole. Am nevoie de un tractor performant, cu toate utilajele dupa el, de alte masini absolut necesare pentru a face agricultura performanta, de productivitate mai mare. La aceasta masura trebuie sa ai tu 50 la suta din suma pe care vrei sa o accesezi. Este o facilitate. Si cu animalele este o afacere, insa ai nevoie de bani, de conditii, de teren. Ma intrebati de banii câstigati in Italia. Am inceput o casa, cu ajutorul tatii am terminat-o, o vedeti aici, am adus o combina de recoltat grâu, am demontat-o si am adus-o cu un tir, am ansamblat-o aici si este foarte buna pentru suprafetele pe care le lucram noi.
Este o crima sa lasi pamântul nelucrat
– In Italia ai vazut, te-a interesat cum se lucreaza, cum sprijina statul micii fermieri?
– Am vazut, m-am interesat când am stiut ca ma intorc. Nu se compara, italienii lucreaza totul mecanizat, pe terenuri compacte, au irigatii, subventii cu mult mai mari decât la noi, o alta structura a culturilor. Statul aduce instalatiile de irigat pâna la parcela fermierilor, iar de acolo se descurca fiecare, motorina este la jumatate de pret, creditele sunt avantajoase, subventia la ei este de 300 de euro la hectar, la noi este 140. Insumând toate aceste, subventia nu este doar 300 de euro, se ridica la 500-600 de euro. Am avut si noi, insa am distrus tot, pamântul s-a dat inapoi la fostii proprietari, structurile de organizare au fost desfiintate, baza materiala a disparut, iar taranul, de la an la an, nu a mai putut lucra pamântul, s-a parcelat, a saracit deoarece nu s-au mai administrat ingrasaminte, de aceea productiile sunt mici, ajung doar pentru consumul propriu. Abia in ultimii ani se incearca o comasare a terenurilor, s-au infiintat societati si asociatii agricole, cum sunt si in Buhusi destul de multe, cu suprafete mari, care lucreaza dupa tehnologii moderne, cu utilaje performante. Au investit foarte mult, altfel nu se poate. Eu, altii ca mine venim din urma. Este o crima sa lasi pamântul nelucrat câtiva ani, iti trebuie alti 3- 4 ani pentru a-l aduce la nivelul unui sol productiv, cu investitii foarte mari. Aceste aspecte sunt cunoscute, insa lucrurile se misca destul de greu. Nu ne putem compara, nu putem sa ne batem pe piata cu ei la preturi. Când am fost la cursul acela la Constanta, ne-au dus in practica la diferite ferme, nu din acele foarte mari, ci ferme mijlocii, care accesasea si ei fonduri europene. O ferma avea 100 de bovine, cu productia contractata de o firma mare de prelucrarea laptelui, una avea vita de vie, alta legume, toate infiintate cu fonduri europene, cu fonduri românesti. Am fost si in Bacau la o ferma de crestere a suinelor, avea 2000 de porci. Deci, se poate si la noi.
La agricultura se pricep multi, doar cei seriosi reusesc
– Am putea concluziona, ai luat banii, cei 25.000 de euro, ai pus afacerea pe picioare, vreti sa va dezvoltati, la anul doriti sa luati alti bani. Ce i-ai spune unui tânar, dornic si el sa se apuce de agricultura?
– Eu sunt multumit de ce am facut pâna acum. Imi place ceea ce fac, am planuri de viitor. Ma gândesc serios si la dezvoltarea sectorului zootehnic, insa toate la timpul lor. Eu l-as sfatui sa incerce, sa se informeze, sa invete si, daca este serios, fara seriozitate nu merge sa te apuci de agricultura, nu poti sa accesezi fonduri europene, fonduri de la programul national. Ii pot ajuta, ii pot consilia, asa cum am fost si eu la inceput. Daca ai cu ce pleca, este pacat sa nu pornesti o afacere de acest gen, sau alta structura de productie. Oricine poate deschide un calculator, se poate informa, poate cere sfaturi de la altii, poate merge la Directia Agricola, la APIA, la Camera Agricola. Nu-i usor in agricultura, insa eu am ales aceasta cale, acest domeniu.
– Am vorbit cu un tânar care a depus un proiect si nu a fost aprobat, el spunea ca nu a fost declarat eligibil deoarece nu a dat spaga. Tu câta spaga ai dat?
– Nu este adevarat. Este o prostie. Daca un proiect nu se aproba, inseamna ca nu a fost in regula, nu ai respectat criteriile, nu ai acumulat numarul suficient de UDE-uri, nu ai prezentat garantie, incredere. Se depun multe proiecte, insa sunt aprobate cele mai bune, se poate ca si proiectul acelui om sa fi fost bun, insa au fost altele mult mai bune. Si apoi proiectele nu sunt aprobate in Bacau, sunt centre, mi se pare ca este si la Iasi unul, deci nici vorba de spaga, de ochi frumosi. Oamenii pot spune multe la necaz, insa nu-i drept sa faci asemenea acuzatii. Mai intervine si problema banilor, a sumelor totale alocate fiecarei masuri, ma gândesc ca aprobarile au in vedere si acest aspect. V-am spus ca proiectul l-am facut prin Camera Agricola, nu am platit nimic, consultanta este gratuita, te invata pas cu pas exact tot ce trebuie sa faci. Este in joc si prestigiul lor, a institutiei. Monitorizarea este obiectiva, nimeni nu are interesul ca tu sa nu reusesti, totul depinde de tine.
– Totusi, cam cât ai cheltuit pâna la final?
– Nu pot sa va spun, nu am calculat, drumurile la Bacau, ceva bani la Registrul Comertului, copii dupa diferite acte. Atât. Nici nu poti sa le iei in calcul.
Românii nu si-au pierdut fecioria!
Aderarea României la Uniunea Europeana a avut loc la 1 ianuarie 2007, tratatul fiind semnat pe 25 aprilie 2005, la Abatia Neumünster din Luxemburg. Dupa zilele de euforie de dupa aderarea efectiva in Uniunea Europeana, care au fost scurtate brusc de chiar organizatia europeana careia ii inchinam imnuri si manele, trezia a fost dureroasa si au inceput sa curga intrebarile, am inceput sa mârâim pe la colturi: Aderarea are doua fete, Integrarea are doua taiusuri, erau titlurile din presa. Aflate la marginea de Sud-Est a Uniunii, cele doua tari se situau la coda clasamentului, in ceea ce priveste indicatorii economici, PIB pe locuitor, inflatia, ritmul de dezvoltare, nivelul investitiilor, raportul dintre importuri si exporturi, ceea ce preupunea un efort semnificativ din partea tarilor din vestul Europei pentru integrare si incadrare in normele foarte stricte impuse de Uniune, Comisie si Consiliu, la care s-au adaugat semnificative carente in functionarea democratiei, a justitiei, a libertatii presei etc. S-a spus si se spune in continuare ca s-a negociat in genunchi, România acceptând fara rezerve si obiectii toate clauzele din tratatul semnat cu UE. Privatizarile solicitate, reducerea subventiilor, fie ele in industrie sau agricultura, liberalizarea preturilor au fost primele care au dat semne ca nu-i de glumit. Treptat, treptat, diferite institutii ale Uniunii si-au impus punctele de vedere, sub amenitarea cu sanctiuni, ceea ce s-a si intâmplat in unele domenii, cum ar cel al justitiei, energiei si liberei concurente, au inceput sa controleze si chiar sa decida in probleme ce tin de suveranitate si independenta. In aproape cei sase ani, nimeni nu a miscat si nu misca in front, asa-zisul raport de egalitate intre toate statele membre funtioneaza ca in fabula cu leii si cateii. Nici presedintele, nici premierii nu au venit cu flori si felicitari de la diferite reuniuni, nu au reusit sa convinga “barosso-nii” ca România are si probleme specifice, are traditii, cultura, o mostenire istorica si spirituala fabuloasa. Pe de alta parte, tarile europene cu state vechi in Uniune privesc si decid ca vatafii, cum – spun românii – o facea cu sute de ani in urma Inalta Poarta. Ce avem ca certitudine? Analistii, politicenii, gazetarii, guvernantii ne asigura ca certitudine este doar…incertitudinea, lipsa unui orizont, a unei politici coerente, clare, in care axul central sa fie cetateanul si investitiile, familia si protectia sociala, democratia si libertatea de exprimare, taranul si agricultura, introducerea tehnologiilor noi si cresterea productivitatii. E mult? E putin? Este suficient? Lacrimile nu folosesc nimanui, nici macar lui Dumnezeu. Si incepuse tare frumos!
Copil de un an si jumatate, lovit de caruta
Accidentul s-a petrecut in curtea locuintei din comuna Prajesti. Copilul, in vârsta de un an si sase luni, lasat nesupravegheat a fost lovit de caruta dupa ce calul s-a pus in miscare, nefiind asigurat. Victima a fost transportata la Spitalul de Pediatrie acolo unde a fost internata cu traumatism toraco-abdominal. Politistii din localitate au mers si ei la fata locului si fac cercetari pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a produs evenimentul si cine se face vinovat de acesta.
Doua minore, prinse la furat
Doua fete, in vârsta de 16 ani, au fost prinse la furat intr-un magazin din Bacau. Minorele aveau in posete mai multe pliculete de cafea si ciocolata. Au fost vazute de agentii de paza care le-au asteptat la iesire si le-au dat pe mâna jandarmilor de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi Bacau. Bunurile au fost recuperate si restituite societatii si s-a intocmit dosar penal pentru furt calificat.
Un nou judecator la Podu Turcului
Presedintele Traian Basescu a semnat, zilele trecute, decretele de numire in functia de judecator a celor care au sustinut examenul de admitere in magistratura, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, in perioada 27 noiembrie – 4 martie. Pentru judetul Bacau este un singur judecator, Mihaela Mirt, care va ocupa functia la Judecatoria Podu Turcului.
Karting/ Campionatul National: Etapa bacauana
Sâmbata si duminica, circuitul bacauan „Speed Park” va gazdui etapa a doua a Campionatului National de karting, competitie organizata de FRK. Runda bacauana va reuni la start 32 de piloti care vor concura la urmatoarele clase: Pufo, Mini, KF 3 si KZ 2. Conform organizatorilor, printre pilotii clasei Mini care vor rula in acest week-end, pe „Speed Partk”, va fi si Andrei Ponta, fiul premierului Victor Ponta. Ziua de sâmbata este rezervata antrenamentelor si sesiunilor de calificare, in timp ce duminica, in intervalul orar 10.00-11.25, respectiv 12.00-13.25 sunt programate cele doua manse de concurs.
Ziua fotbalului de baza: Fetele, premiate de AJF Bacau
Asociatia Judeteana de Fotbal Bacau a aniversat si in acest an „Ziua fotbalului de baza” („Grassroots”), eveniment dedicat de UEFA fotbalului amator. Spre deosebire de editiile anterioare ale „Grassroots”, când a organizat meciuri rezervate copiilor cu probleme sociale, de data aceasta, AJF Bacau a facut o reverenta fotbalului feminin local. Miercuri seara, terenul sintetic al Bazei Sportive „Constantin Anghelache” a gazduit o partida demonstrativa a echipei feminine a Colegiului National „Vasile Alecsandri”. Jucatoarele nascute in anii 1996-’98 si pregatite de profesorul Ionut Dantis au oferit momente de fotbal bun, facându-l pe presedintele AJF, Cristi Sava sa declare: „Daca se vor gasi bani si conditii, este posibil ca fotbalul feminin sa prinda radacini si in Bacau, mai ales ca aici a existat, cu ani in urma o echipa apreciata, Moldova Sport”. Calificata in finala Cupei Ministerului Educatiei Nationale, echipa feminina a CN „Vasile Alecsandri” a primit din partea AJF Bacau, cu ocazia „Grassroots”, premii constând in tricouri, mingi si veste.
Azia Security foloseste stiinta impotriva infractorilor
Vineri, de la ora 11.00, Azia Security Systems Bacau organizeaza la Centrul de Afaceri si Expozitii „Mircea Cancicov” evenimentul: „Solutii stiintifice inovative in lupta cu infractionalitatea”. In premiera pentru tara noastra, va fi prezentata utilizarea ADN-ului artificial, o tehnica revolutionara de preventie si de identificare a infractorilor. Experti olandezi si români, cercetatori in domeniu, vor sustine si demonstratii practice ce pot fi aplicate atât in mediul public cât si in cel privat.
Campanie de promovare in scoli organizata de Colegiul National „Ferdinand I”
Colegiul National „Ferdinand I” Bacau a deschis o noua etapa din campania de promovare a scolii in spatiul public, in rândul elevilor, parintilor si cadrelor didactice printr-un slogan ce vorbeste de la sine – „Pasaport pentru viitor”. Oferta educationala pentru anul scolar viitor 2013-2014 este transmisa direct elevilor din scolile gimnaziale din municipiul Bacau, prin intermediul unei echipe formate din profesori si elevi. Astfel, pâna la sfârsitul acestei luni, profesori si elevi ai Colegiului „Ferdinand I” viziteaza zilnic si interactioneaza in mod direct cu elevii claselor a VIII-a din scolile bacauane. „Metodele de promovare a imaginii scolii sunt interactive, plecându-se de la clasicele brosuri si afise, la prezentarea intr-un mod atractiv a colegiului, prin comunicare deschisa si prietenoasa intre profesorii si elevii participanti la intâlnire”, a declarat prof. Otilia Iftimescu, director adjunct. Elevii claselor a VIII-a afla in aceasta campanie despre posibilitatea de a se inscrie la liceu, la una din cele 5 clase de a IX-a de la profil real, cu specializarea Matematica-informatica sau la una din cele 2 clase cu profil umanist, cu specializarea Stiinte sociale. Cei talentati si dornici de performanta vor fi sprijiniti in efortul lor de catre corpul profesoral pentru obtinerea unor rezultate deosebite la concursurile scolare si extrascolare internationale si nationale, asa cum o demonstreaza sutele de mentiuni, premii si medalii care innobileaza munca elev-profesor. Certificatul de „Scoala europeana” pe care il detine Colegiul „Ferdinand I”, cel de Excelenta Institutionala sau de membru in Alianta Colegiilor Centenare din România constituie o carte de vizita ce vorbeste de la sine despre traditia si prestigiul acestui liceu.
„Casa de amanet”, pe scena Teatrului „Bacovia”
Duminica, 26 mai, Teatrul Municipal „Bacovia”, va prezenta spectacolul „Casa de amanet” a bacauanului Cristi Banica, avându-i in distributie pe Eliza Noemi Judeu si Viorel Baltag. Regia este semnata de Gheorghe Balin, iar scenografia, de Viorel Cojan. Textul a obtinut, anul trecut, premiul special al juriului la Festivalul national de dramaturgie „Mihail Sorbul” de la Botosani. Asa cum declara Cristi Banica, „textul este un mesaj metaforic”, apropiat sufletului, recomandat mai ales celor trecuti de 40 de ani .”Casa de amanet” este un spectacol despre felul in care traim „intr-o lume in care totul este de vânzare, un spectacol al vremurilor când incepem sa prindem ani mai multi de viata si gândul ne zboara spre eterna intrebare a lumii «Oare ce este cu adevarat important in viata?», a marturisit autorul textului. Spectacolul va avea loc in sala mare a Teatrului Municipal „Bacovia”, incepând de la ora 19.
CET Bacau a ramas fara gaze
De pe 22 mai, bacauanii din apartamentele bransate la sistemul de termoficare au ramas fara apa calda. In spatele reviziilor anuntate de CET pentru perioada urmatoare se ascunde, de fapt, situatia grava in care se afla furnizorul bacauan de agent termic. Acesta a fost lasat fara gaze naturale ca urmare a debitelor pe care le are catre E.On. Potrivit unui comunicat al CET, societatea de termoficare este in imposibilitatea de a plati facturile la gaze. Motivul il reprezinta slabele incasari de la asociatiile de proprietari, dar si de la consumatorii cu care CET are conventii individuale. Datoria aceasta catre societatea de termoficare a ajuns la aproape 34 de milioane de lei.
Scoala „Spiru Haret” se lupta sa salveze Casa „Vasile Alecsandri” Bacau
Scoala „Spiru Haret” s-a inscris intr-un puternic concurs interjudetean intitulat „Descopera monumentele culturale românesti”. Lupta este una in care fiecare unitate scolara participanta incearca sa obtina cât mai multe voturi pentru a obtine sustinerea sa-si duca pâna la capat proiectul. Scoala „Spiru Haret” s-a inscris in acest concurs pentru salvarea Casei „Vasile Alecsandri” Bacau, construita in secolul a XVIII-lea si care acum se afla intr-o stare de degradare avansata. Cladirea a fost inregistrata in anul 1980 pe lista monumentelor istorice si de arhitectura, de valoare nationala. In prezent, Casa „Vasile Alecsandri” este pe primul loc de pe lista celor 100 de monumente si alte asemenea edificii de salvat din România. Proiectul scolii bacauane prezinta istoricul acestei case, in cel mai mic detaliu, pentru a convinge cât mai multe persoane sa voteze. Intregul eseu de prezentare este realizat de Anca-Elena D. si Maria-Madalina I., ambele eleve in clasa a VIII-a A. Concursul este adresat tuturor scolilor atât din invatamântul primar si gimnazial, cât si din cel liceal. Jurizarea, votul online si comentariile pe fiecare proiect se vor finaliza pe 26 mai. Desemnarea câstigatorilor este organizata in perioada 26 mai – 1 iunie 2013, când vor fi afisate si rezultatele finale. Vor fi acordate premii I, II, III si mentiuni echipelor participante sau diplome de participare. Scopul concursului este, in principal, cel de descoperire a valorii monumentelor culturale/istorice din tara si promovarea acesteia in rândul copiilor si tinerilor. Cei care vor sa voteze proiectul Scolii „Spiru Haret” pot accesa site-ul http://concurs.cristis.ro/proiecte.
Eveniment editorial la Universitatea „George Bacovia”
Universitatea „George Bacovia” organizeaza mâine, 24 mai, cu incepere de la ora 12.00, un Spectacol al Cartii, in cadrul caruia va avea loc lansarea unui nou titlu – „Contabilitate – fundamente, aplicatii, istorie si personalitati”, autori: Marius Dumitru Paraschivescu, Willi Pavaloaia, Florin Radu, Lucian Patrascu, Gabriela Fotache, Gabriela – Daniela Bordeianu si Oana Grosu. Intregul eveniment va avea loc in Aula Moldova a institutiei de invatamânt superior bacauan.
