Sâmbata, 23 martie, democrat-liberalii se vor reuni, la Bucuresti, in Conventia Nationala Extraordinara, pentru a-si alege presedintele formatiunii, dar si pe cei doi presedinti ai comisiilor permanente ale PDL. La eveniment sunt asteptati sa participe aproximativ 5.000 de delegati din organizatiile teritoriale. Cei trei care isi disputa presedintia Partidului Democrat Liberal sunt actualul lider al PDL, senatorul Vasile Blaga, deputatul Elena Udrea si europarlamentarul Monica Macovei. Comisia de organizare a Conventiei Nationale Extraordinare (COCNE) a PDL a stabilit, prin tragere la sorti, ordinea prezentarii celor trei motiuni: Monica Macovei, Elena Udrea si Vasile Blaga. Decizia comisiei cu privire la acest aspect mentioneaza ca fiecare din cei trei are la dispozitie 45 de minute pentru prezentare, timp in care liderul motiunii si cinci sustinatori ai acestuia se pot adresa electorilor. De asemenea ordinea pe buletinele de vot se pastreaza: Monica Macovei, Elena Udrea, Vasile Blaga.
Prefectura Bacau stinge lumina
In cadrul campaniei derulata anual sub titulatura Ora Pamântului si in asentimentul mesajului „Pamântul sufera! Stinge lumina!” Instituţia Prefectului-judeţul Bacău va intrerupe iluminatul in cadrul institutiei, sâmbata, 23 martie 2012, intre orele 20.30-21.30. Campania a fost demarata de Reinvent Consulting la nivel national.
Vesti bune pentru farmacisti de la Casa de Asigurari
Farmaciile ar putea sa primeasca mai repede banii de la Casa de Asigurari de Sanatate pentru retetele compensate eliberate asiguratilor. Aceasta, deoarece termenele de decontare au fost revizuite. Astfel, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate va trebui sa deconteze medicamentele eliberate prin farmacii in termen de 60 de zile de la verificarea retetelor si de la acordarea vizei „bun de plata”. Durata maxima de verificare a prescriptiilor medicale este de 30 de zile calendaristice. Acest termen ar putea prelungi, asadar, termenul de decontare la 90 de zile. Farmacistii nu se bucura prea mult de schimbare. Si pâna acum, termenul legal era de 210 zile, dar Casa de Asigurari a intârziat cu plata pâna la 300 de zile, ceea ce le-a creat farmaciilor serioase probleme financiare.
Legende amestecate cu adevar in istoria Vaticanului
Mai ales atunci când sunt predate/preluate stafetele papale, revin in prim-plan, voluptuos, povestile mai mult sau mai putin credibile din jurul acestei importante institutii care a influentat de multe ori evolutia omenirii. De pilda, David Allen Bawden, din Kansas, se astepta ca dupa demisia Papei Benedict al XVI-a renumitul conclav sa recunoasca, de facto, ca el este cel care, oficial, trebuie declarat Papa. Nascut in 1959, David Allen Bawden a fost ales ca sef al bisericii catolice de catre cei sase enoriasi ai sai. El se prezinta sub titulatura de Papa Mihail I si nu recunoaste ultimii sase papi alesi la Vatican, argumentând ca toti sunt modernisti si, prin urmare, ilegali. Dintre cei sase credinciosi care l-au ales Papa fac parte parintii sai si, bineinteles, chiar el insusi. Bowden asteapta sa fie invitat sa-si ocupe scaunul de drept la Vatican inca din 1990, când a fost ales. De-a dreptul tulburatoare, ravasind istoria Vaticanului, este povestea Papesei Ioana. Pe la anul 850, viitoarea Papesa s-ar fi travestit, pentru a-si urma iubitul la Roma. A devenit preot si, mai târziu, a fost aleasa Papa, de catre episcopi. Dupa ce a ocupat câtiva ani scaunul papal, aceasta ar dat nastere unui copil, in timpul unei procesiuni si ar fi fost atacata si ucisa, de catre de multimea furioasa. Cei care au fost cuceriti de aceasta legenda despre care unii cred ca ar avea si mult adevar au citit, desigur, Papesa Ioana, romanul istoric al scriitoarei americance Donna Woolfolk Cross, publicat in anul 2008, la Editura All, dar au vizionat si filmul omonim care a aparut pe ecrane in 2009. Povestea este dezmintita de istoricii oficiali ai Vaticanului, dar in sprijinul ei ramâne Sedia Stercoraria, un ciudat scaun de marmura gaurit, care a fost descoperit in Lateran, Basilica „Sfântul Ioan”. Se spune ca fiecare nou Papa era obligat, inainte de investitura, sa se aseze pe acest scaun pentru o… palpare care sa-i determine sexul. Dupa inspectie, cardinalul care o efectua exclama: Duos habet et bene pendentes („Are doua si atârna cum trebuie”). Fara aceasta confirmare, celebrul Habemus Papam! nu avea valoare… Nu exista nicio lista oficiala de papi, dar Annuario pontificio, publicat anual de catre Vatican, contine o lista care este in general considerata a fi cea mai autorizata. Conform acesteia, au existat 266 de papi. O persoana aleasa in 752, insa decedata doar dupa trei zile, a fost adaugata acestei liste, sub Stefan al II-lea, insa numele a fost sters din editia anului 1961. Unele liste inca il considera valid, fara nicio justificare. Noi am consultat varianta Wikipedia a acestui document, dar n-am gasit prezenta lui Pope Joan. Se spune ca Papesa Ioana ar fi urmat in tronul papal lui Leon al IV-lea, care a murit in ziua de 17 iulie 855. In documentul consultat de noi, dupa Papa Leon al IV-lea este consemnat Papa Benedict al III-lea ( 855-7 aprilie 858).
Firesc, mai circula si altfel de istorii nonconformiste despre unii care au ocupat scaunul pontifical. De pilda, Pietro Boccadiporco a fost unul dintre primii papi care si-au schimbat numele civil in timpul pontificatului (deoarece Boccadiporco insemna, in traducere, gura de porc). El a ramas in istoria papalitatii sub numele de Sergiu al IV-lea. La rândul sau, Papa Virgiliu (537-555) si-ar fi cumparat scaunul pontifical cu suma de 700 de lire de aur, primita de la imparateasa Teodora a Bizantului. Cel care l-a impus la Roma a fost generalul Belizarie, caruia Virgiliu nu i-a mai platit niciodata suma promisa… Istorii mai mult sau mai putin fanteziste se tes si in jurului noului Papa, Francisc. O doamna venerabila a scos de la naftalina o nevinovata poveste de dragoste pe care ar fi avut-o cu acesta, la vremea… prunciei, iar niste fosti colaboratori din Argentina sugereaza ca Jorge Mario Bergoglio ar fi aprobat, pe când era cardinal, torturi si rapiri gestionate de dictatura argentiniana. Miguel Ignacio Mom Debussy, fostul sofer al cardinalului de Buenos Aires, isi da si el silinta la turnat gaz mediatic pe foc, spunând despre Papa Francisc: „Acum, el spune ca merge cu metroul si autobuzul. In cei zece ani in care i-am fost sofer nu pleca nicaieri fara masina, chiar si daca avea de strabatut o distanta de câteva blocuri”…
Unde evadam in weekend
R U ready 4 the PARTY?
Suntem din nou la intâlnirea cu timpul liber si la intrebarea ce facem cu el. Iata in continuare câteva variante din care sa alegeti ceea ce vi se potriveste. Nu incape indoiala, ziua de vineri este dedicata fotbalului, meciul Ungaria – România fiind cap de afis. in aceste conditii majoritatea barurilor si pub-urilor au facut aprovizionarea si va asteapta sa fiti suporteri. Cu toate acestea puteti alege si varianta Discoteque de la The Stage incepând cu ora 21.00 sau Pijama Party in Rock It Pub, al carei start este la 19.30, si probabil are inclus in oferta si meciul nationalei. Sâmbata seara, The Kids Are Allright Party! Este genericul petrecerii organizate incepând cu ora 21.00 in The Stage, iar pentru duminica trecem in revista concertul lui George Sarluceanu, ce este programat de la ora 20.00 in aceeasi locatie, The Stage.
Animatie si drama la „Bacovia“
Urmatorul pas il facem in lumea teatrului, iubitorii de gen având parte de noi provocari. Inainte de toate, cei mici sunt asteptati de actorii sectiunii animatie a teatrului bacauan , de la ora 11.00, la spectacolul „Scufita Rosie”, adaptare de Ch. Perrault, in regia artistica a lui Radu Popovici. Pentru publicul larg, institutia bacauana a programat de la ora 18.00 „We ARe CAMeRA”, de Fritz Kater, in regia artistica a lui Horia Suru.
Premiere la CinemaCity
Si nu in ultimul rând, CinemaCity vine cu noi surprize pentru iubitorii de film, oferind cinefililor nu mai putin de trei premiere:
Croods. Gen: Animatie. In rolurile principale: Nicolas Cage, Ryan Reynolds, Emma Stone. Familia Crood traieste intr-o caverna, in perioada cretacica. Lumea este plina de creaturi nemaivazute, ceea ce-i face pe membrii familiei sa nu se prea indeparteze de casa. Doar ca ei sunt vizitati de un necunoscut iesit din comun, un adevarat geniu al acelor vremuri, printre accesoriile caruia se numara si focul! El ii va impinge pe inapoiati in cea mai mare aventura a vietii lor.
Cursa infernala. Gen: Actiune. In rol principal: Paul Walker. Ajuns intr-un oras strain, un detinut eliberat pe cautiune (Paul Walker, franciza Fast & Furious), inchiriaza fara sa stie o masina care-l arunca intr-o cursa infernala atunci când descopera in portbagaj un „pasager” nedorit, o femeie legata de mâini si de picioare. Pentru ca a inchiriat masina care nu trebuia, se trezeste acum cu toata politia pe urmele lui, care vrea cu orice pret ca femeia din masina sa nu ajunga sa depuna marturie intr-un caz care implica politisti corupti.
Jack si Uriasii. Gen: Aventuri. In rolurile principale: Ewan McGregor, Nicholas Hoult, Ian McShane, Bill Nighy, Stanley Tucci. Un conflict stravechi este pe cale sa reinceapa atunci când fermierul Jack (Nicholas Hoult) deschide din greseala un portal prin care uriasii mitologici pot patrunde in lumea noastra. Odata ajunse pe pamânt, razbunatoarele creaturi o rapesc pe frumoasa printesa Isabelle (Eleanor Tomlinson) si planuiesc sa cucereasca intreaga omenire. Tânarul Jack este cel care va trebui sa conduca misiunea de salvare a acesteia si sa ii invinga pe uriasi chiar pe tarâmul lor. Pentru a-si apara regatul si a o salva pe printesa de care s-a indragostit, Jack va trebui sa ii invinga pe neinfricatii uriasi, despre care auzise doar din legende.
Volei feminin, Divizia A1 / Semifinale play-off: Weekend de foc pentru bacauance
Sfârsitul de saptamâna le va gasi pe voleibalistele Stiintei Bacau pe litoral, insa nu pentru relaxare, ci pentru dubla confruntare cu Tomis Constanta. Astfel, sâmbata si duminica, de la ora 20.00, in Sala Sporturilor din Constanta vor avea loc primele doua partide dintr CSV 2004 Tomis Constanta si Stiinta Bacau, contând pentru faza semifinalei Diviziei A1 la volei feminin. Partidele din semifinalele play-off-ului se disputa in sistemul “cel mai bun din cinci partide”, asadar, dupa dubla din 22-23 martie de la Constanta, jocurile urmatoare sunt programate pe 28 si 29 martie, la Sala Sporturilor din Bacau, iar daca scorul general va fi 2-2, meciul decisiv va avea loc tot la Constanta, pe 3 aprilie.
In faza sferturilor, care s-a disputat in sistemul “cel mai bun din trei partide”, atât Stiinta, cât si Tomis s-au impus cu câte doua victorii. Stiinta Bacau a invins de doua ori CSU Medicina Tg. Mures cu un identic 3-1, in timp ce Tomis Constanta le-a depasit pe “vecinele” noastre de la Piatra Neamt cu o dubla in care Unic nu a câstigat niciun set.
De mentionat ca in sezonul regulat, in cele doua intâniri dintre bacauance si constantence, fiecare formatie si câstigat partida disputata pe teren propriu: in tur, Stiinta a dispus cu 3-2 de Tomis, in retur pierzând cu 3-1, la Constanta. Cealalta semifinala le va opune pe Dinamo si CSM Bucuresti.
Fotbal, Liga a III-a / Etapa a XVI-a: Sport Club – acasa, Aerostar – in deplasare
Cea de-a XVI-a etapa a seriei I din Liga a III-a de fotbal programeaza toate partidele vineri, 22 martie, de la ora 15.00. In unul dintre cele cinci meciuri rezultatul este cunoscut deja: 3-0 pentru Stiinta Miroslava, in “deplasarea” de la Panciu, datorita retragerii echipei Young Stars din campionat. Lidera seriei I a Ligii a III-a, Sport Club, primeste vizita “macelarilor” de la Kosarom Pascani, care s-au impus in tur cu 2-1. Asadar, Sport Club are un motiv in plus sa-si forteze victoria. In aceasta etapa, Aerostar va face deplasarea la Piatra Neamt, unde va da piept cu Ceahlaul II. Daca aviatorii vin odihniti dupa “victoria” contra YS Panciu din etapa precedenta, Ceahlaul II isi doreste câstigarea partidei tinând cont ca saptamâna trecuta au pierdut la Bucovina Radauti. Cea de-a treia formatie bacauana din Liga a III-a, CSM Moinesti, se va odihni in aceasta etapa si nu-si face griji ca ar putea pierde locul secund din clasament, având o diferenta confortabila fata de ocupanta locului 4, Bucovina Radauti, totodata si FCM Dorohoi (locul 3) neavând programat meci.
Programul complet al etapei a XVI-a: Otelul II Galati – SCM Petrotub Roman, SC Bacau – Kosarom Pascani, Young Stars Panciu – Stiinta Miroslava, Ceahlaul II Piatra Neamt – Aerostar Bacau, Sporting Suceava – Bucovina Radauti. CSM Moinesti si FCM Dorohoi stau.
CL Moinesti umbla dupa angajatori
Cei trei mari angajatori pe care mizeaza cetatenii din Moinesti sunt „Spitalul, Primaria si Petrom-ul”. Din pacate, „dispar si sondele”, iar asta ii afecteaza atât pe oraseni, cât si pe locuitorii comunelor invecinate. Cei mai afectati sunt tinerii, care nu au prea multe variante: fie traiesc din ajutorul social, fie pe seama banilor primiti de la parinti, in situatia fericita in care acestia au o pensie sau un salariu. „Unii câstiga bani din expediente sau activitati mai putin onorabile”, spun moinestenii. Cei mai multi, insa, parasesc orasul. Fie urmeaza o facultate, iar la absolvire ramân in Capitala, fie pleaca in strainatate, la munca, cu speranta ca vor strânge niste bani ca sa-si deschida „un chiosc, un atelier, ceva, acolo,” o afacere pe cont propriu. „In fiecare luni, la audiente, vin foarte multi oameni care isi cauta loc de munca si se adreseaza primariei, dupa ce au fost la tot felul de firme. Din pacate, angajarile sunt putine, fiind cautati doar cei specializati”, arata Viorel Costea, purtator de cuvânt la Primaria Moinesti. Intrebarea e daca oamenii cauta, la primarie, locuri de munca sau doar ajutoare sociale. „Si una, si alta. In principal, locuri de munca. Lumea vrea sa lucreze! Dupa 20 de ani, oamenii au inteles ca nu se mai poate daca nu muncesti. Se inscriu pentru ajutorul social, dar vor sa vada si ce oportunitati de angajare exista.”
„Toata deschiderea“ pentru investitori
Primaria Moinesti s-a straduit sa aduca, aici, un birou al Camerei de Comert si Industrie (CCI), sa invite investitorii si sa-i incurajeze sa ramâna. Periodic, a strâns date privind locurile de munca de pe internet, din ziare, de la firme si le-a afisat la intrare. „Semestrial, facem o intâlnire, la primarie, cu agentii economici si cu CCI, explica Viorel Costea. Avem contacte si cu investitori din strainatate, dar lucrurile treneaza. In mod cert, investitorii care vin aici au avantaje. Discutam cu fiecare in parte si in functie de cât vor sa investeasca si ce vor sa faca, noi le facem oferte. Avem toata deschiderea ca sa creem locuri de munca in Moinesti.” Eforturile au dat rezultate, chiar daca nu spectaculoase. Astfel, in 2011, in Moinesti au fost eliberate 1.327 autorizatii pentru societati sau puncte de lucru ale unor societati, iar in 2012, cu 70 mai multe. Anul acesta, vor fi peste 1.800. „Pâna pe 14 martie 2013, au fost emise alte 382 de autorizatii de functionare, arata Viorel Costea. E clar ca situatia s-a stabilizat si trendul e crescator.”
Suntem pregatiti in caz de razboi
Prefectura Bacau a gazduit sedinta Comisiei Mixte de Rechizitii conduse de prefectul Claudiu Serban, in calitate de presedinte, sedinta in care s-a prezentat, discutat si aprobat proiectul Planului de rechizitii de bunuri si prestari servicii in interes public al judetului Bacau si a fost prezentata situatia cu deficitele si excedentele de bunuri rechizitionabile la aceasta data. Rechizitia se impune in cazul in care se declara starea de razboi, se instituie starea de asediu sau de urgenta sau in cazul prevenirii, localizarii si inlaturarii urmarilor unor dezastre. Legea obliga firmele sa-si cedeze temporar bunurile mobile sau imobile, iar cetatenii sa pesterze munca in interes public. Pentru judetul Bacau s-a stabilit nivelul bunurilor si serviciilor ce trebuie rechizitionate pentru 618 persoane juridice si fizice din care 374 operatori economici, 36 de institutii publice, 164 de persoane fizice, precum si un numar de 2152 de ore de prestari servicii, in special la nivelul comunelor. „Pentru urmatoarea perioada se are in vedere modificarea structurii populatiei judetului Bacau, in urma datelor recensamântului din 2012, aspect ce impune diminuarea necesarului de bunuri necesare populatiei in caz de razboi. Intrucât in judetul Bacau se va derula un antrenament de mobilizare in luna octombrie, prefectul Claudiu Serban a dispus asigurarea intregii documentatii de specialitate pâna la acea data si a cerut aportul profesionist al tuturor structurilor responsabile, al comisiilor de aparare ce functioneaza atât la nivelul primariilor, cât si la nivelul operatorilor economici mari”, a declarat Carmen Cioltan, purtator de cuvânt al Prefecturii Bacau.
„Ma imbrac in negru, dar, pe dinauntru, il refuz“
Sunt cuvintele Irinei Petrescu, pe care am avut bucuria sa o cunosc si dincolo de filme si spectacole. Am stat alaturi de ea o saptamâna, acum vreo trei ani, când am facut parte dintr-un juriu al unui festival de teatru de la Buzau. Ea prezida acel juriu si era extrem de serioasa, de corecta, notându-si tot ce vedea, pentru ca sa discute apoi cu noi, ceilalti jurati, pentru a face punctaje, departajari, si, in final, a hotari premiile. Mi-o amintesc cum aparea in fiecare zi la teatru, distinsa, eleganta, de fiecare data imbracata in negru, dar si cu un accent de alb, o bluza, un guleras, un baticut, un mic accesoriu, acolo. Si cu nelipsitele ei pandantive, coliere, si bratari mari. „Ma imbrac in negru, dar, pe dinauntru, il refuz”, spunea Irina, care, dând atunci, la Buzau, un interviu unei doamne critic de teatru (o prietena comuna) recunostea ca e fericita, „un om norocos, iubit de Dumnezeu, de parinti, de bunici, de prieteni …si de iubiti”. Era si greu sa n-o indragesti pe Irina cea frumoasa, gratioasa, inteligenta, delicata, plina de amabilitate, de caldura pentru cei din preajma ei. Mai ales ca era si foarte modesta, nefacând deloc mare caz de talentul si de meritele ei. Dimpotriva, ea considera ca nu este „o actrita pur sânge”, si ca marele ei dar era acela de a sti sa asculte pe scena, sa-si asculte atent partenerul. Asa ca nu a s-a luptat sa obtina roluri, nu a intrat in competitie cu altii, nu a avut invidii profesionale, multumindu-se cu ce i se oferea. Si a avut norocul sa joace in film si in teatru roluri importante, la cei mai mari regizori ai momentului. Spunea, printre altele, ca a invatat de la profesorul ei, maestrul Sahighian, ca teatrul este, in egala masura, „a arata si a ascunde, tot ce e misterios atragând interesul si nevoia de a gasi mijlocul de a-l descifra”.
Imi placea sa vorbesc cu Irina Petrescu despre orice, nu numai despre teatru si film. Era si o mare cititoare, iubea mult cartile, lectura, si ne-am intâlnit in câteva preferinte pentru anumiti scriitori. Avea luciditate si multa masura in comentariile, in judecatile sale. Detesta vulgaritatea, si n-o atrageau, de pilda, noile curente din arta, mizerabilismul, fenomenul underground-ul. Dar ii privea cu atentie si mare simpatie pe actorii tineri, care practica un astfel de teatru, desi ii si compatimea pentru ca nu au mari sanse sa-si gaseasca de lucru, puzderia de scoli de teatru fiind o adevarata nenorocire pentru acestia.
Ii intelegea insa pe tinerii care-si doresc cu tot dinadinsul sa devina actori, pentru ca, „teatrul te ajuta sa traiesti si daca nu mai ai nimic altceva”.
Mi-e greu sa ma impac cu gândul disparitiei acestei minunate doamne a teatrului românesc. Ii voi pastra multa vreme in memorie nobletea chipului si a tinutei, eleganta innascuta, discretia firii, rafinamentul, si o sa-mi amintesc mereu vorbele ei: „Imi place sa descopar partea luminoasa a unei existente, imi face mie bine. N-o fac pentru placerea altcuiva”. Pentru ca si eu gândesc la fel.
Fondul de risc a incheiat anul 2012 pe plus
Anul trecut, ignorarea normelor de sanatate si securitate in munca de catre angajatori si salariati a dus la nu mai putin de 58 de accidente petrecute in timpul lucrului. Dar si mai cumplit este faptul ca in urma accidentului din timpul muncii sapte salariati au murit iar trei au ramas invalizi pentru toata viata. Aceasta a determinat ca sumele cheltuite pentru sustinerea financiara a celor invalizi ori a urmasilor celor care au murit la locul de munca sa fie destul de mari in 2012. Anul trecut, aproape 2 milioane lei au reprezentat-o pensiile de invaliditate si de urmas, acordate ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale. Alte 332.500 lei o reprezinta sumele alocate pentru concediile medicale ale celor aflati in incapacitate temporara de munca, datorata unui accident in timpul lucrului ori unei boli profesionale, iar 83.500 lei constituie suma acordata ca ajutor de deces. Dar, chiar daca sumele cheltuite din bugetul pentru accidente de munca si boli profesionale au crescut in 2012, la acest fond se inregistreaza in continuare un excedent considerabil. Anul trecut la fondul de risc, cum mai este denumit bugetul amintit, s-au adunat de la agentii economici din judet 2.985.404 lei. Din aceasta suma s-au cheltuit, in total, 2.343.276 lei, astfel ca au ramas neconsumati 642.122 lei, care au fost preluati la bugetul statului. Excedent la fondul de risc se inregistreaza, de altfel, in fiecare an. In 2011, numai in primele noua luni, la acest fond s-au adunat de la agentii economici 2.169.265 lei. In aceeasi perioada s-au cheltuit 1.587.979 lei, astfel ca a fost un excedent de 581.286 lei. Si aceasta in conditiile in care contributia la fond, datorata de catre angajatori, este foarte mica, respectiv de 0,15-0,85 la suta, in functie de clasa de risc.
Bacaul, sub cod portocaliu de vant
Potrivit Administratiei Nationale de Meteorologie, un cod portocaliu de vânt a intrat in vigoare de la ora 10. Este valabil pentru Moldova: judetele Suceava, Botosani, Iasi, Neamt, Bacau, Vaslui, Galati, Vrancea, Braila, Tulcea si pentru unele zone din judetele Buzau, Prahova, Dâmbovita, Arges, Vâlcea si Gorj.
Meteorologii au emis o atentionare cod galben de intensificari ale vântului, ninsori viscolite si racire accentuata, care este valabila de vineri, ora 8.00, pâna sâmbata, la aceeasi ora, in toate judetele tarii. In judetul nostru a fost reactivat Coamndamentul Operativ. Sunt monitorizate râurile, chiar daca se estimeaza ca nu vor cadea cantitati importante de ploaie. Fenomenele extreme se vor intensifica spre seara.
Limbajul vegetalului in Europa
Centrul International de Arta si Cultura “George Apostu” Bacau gazduieste in perioada 21-23 martie 2013 doua dintre cele mai importante evenimente culturale din acest inceput de an. Este vorba, in primul rând, de cea de-a doua editie a intâlnirii transnationale de lucru din cadrul Proiectului European GRUNDTVIG (invatare pe tot parcursul vietii) Langages du vegetal en Europe (limbajul vegetal in Europa), al carui coordonator este Aline Rutily – Franta, care se va incheia, dupa trei zile de lucru, cu editia a XXII-a a Salonului de Primavara al Artei Naive.
La programul gazuit de Bacau participa noua institutii din sase tari europene: Franta, Spania, Italia, Portugalia, Belgia si România. Parteneri ai Centrului “George Apostu” sunt Inspectoratul Scolar, Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”, Centrul Judetean pentru Conservarea si promovarea Culturii Traditionale, Ansamblul “Busuiocul”, Consiliul Local si Primaria Gioseni.
“Este un program de cunostere, de intâlniri care pun in valoare culturile tarilor participante. Este un proiect care doreste sa discute imaginea simbolurilor vegetale pe diferite teme: mitologice, stiintifice, culturale, vegetalul in arta populara româneasca”, ne-a declarat Geo Popa, director al Centrului Cultural “George Apostu”.
Au onorat cu prezenta primarul Romeoa Stavarache si vicepresedintele Consiliului Judetean, Ionel Floroiu.
“Ma bucur ca sunteti astazi aici, in Bacau, la derularea acestui proiect, care reuneste fericit tari prietene din Europa. Noi avem in comun originea limbilor nationale, dar si multe alte lucruri din istoria mai veche sau mai recenta a continetului. Sunt convins ca acest proiect va face posibil sa ne cunoastem mai bine, ca oameni si comunitati, vom invata impreuna sa iubim si sa protejam mai bine natura. Am convingerea, de asemenea, ca dupa reuniune, fiecare dintre dumneavoastra va dori sa revina in Bacau. Va doresc un sincer bun venit si succes in demersul dumneavoastra”, le-a spus Romeo Stavarache participantilor.
Participantii vor avea in aceste zile activitati pe ateliere si domenii, vizite de lucru in judetul Suceava si o activitate practica la Scoala din comuna Gioseni, iar sâmbata, invitatii straini vor participa la deschiderea Salonului Artei Naive, aspecte asupra carora vom reveni in editiile urmatoare ale ziarului nostru.
Expozitie de gravuri la Casa „Nicu Enea”
Elevii claselor a XI-a si a XII-a din cadrul Colegiului National de Arta „George Apostu” din Bacau isi vor prezenta lucrarile in Casa memoriala „Nicu Enea”. Vor expune artistii Amalia Alban, Lorena Antal, Anamaria Breahna, Emilian Ciobanu, Ionut Ciuchi, Raluca Cojocaru, Bogdan Diaconu, Eduard Felegeanu, Robert Grosu, Andreea Harabagiu, Oana Herciu, Oana Marian, Diana Puscalarga, Iulian Sabau, Ioana Muntele, coordonati de prof. Luminita Radu. Vernisajul expozitiei „Gravura colorata” va avea loc astazi, de la orele 11, insa lucrarile de grafica vor ramâne la Casa „Nicu Enea” pâna pe 15 aprilie.
Lucrarile la podul de la Narcisa, amânate
Traficul pe pasarela de la Narcisa se va desfasura normal inca o saptamâna. Lucrarile de modernizare a podului, care ar fi trebuit sa inceapa astazi, 22 martie, au fost amânate din cauza conditiilor meteo. “La sfârsitul acestei saptamâni, pentru judetul Bacau, a fost emis un cod galben de ploi, vânt puternic si chiar lapovita si ninsoare. Din acest motiv, lucrarile de modernizare la Pasarela de la Narcisa se vor amâna cu o saptamâna. Vorbim de data de 29 martie, data la care circulatia pe pasarela va fi restrictionata”, a spus Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei Bacau. Lucrarile de modernizare vor dura zece luni si in tot acest timp pe pod se va circula pe un singur sens de mers.
Taxa la externare
Intre 5 si 10 lei iesirea din spitalele publice
De la 1 aprilie, si nu este o pacaleala, pacientii vor plati, la externarea din spitale, o taxa. Aceasta va fi modica, dar va permite unitatilor sanitare sa-si rotunjeasca veniturile. Prevederile privind coplata au fost introduse in Contractul cadru de acordare a asistentei medicale in sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Recent aprobat, contractul aduce si ale noutati pentru pacienti si furnizorii de servicii medicale.
Guvernul a aprobat miercuri Contractul-cadru de acordare a asistentei medicale in sistemul asigurarilor sociale de stat. Acesta vine cu noutati fata de contractul vechi, valabil in anii 2011 si 2012. Una dintre acestea este coplata, o taxa pe care fiecare pacient o va plati la externarea din spitalele publice. Cuantumul taxei va fi stabilit de fiecare unitate sanitara, dar nu poate fi mai mic de 5 lei si nici mai mare de 10 lei. Bacauanii au pareri diferite despre noua taxa pe boala.
Coplata se va percepe pentru serviciile medicale acordate in regim de spitalizare continua. Nu se va plati taxa la externare pentru serviciile medicale acordate in compartimentele de ingrijiri paliative si nici pentru internarile obligatorii in cazul unor categorii de bolnavi psihic. Nici pacientii care au afectiuni pentru care se impune internare mai lunga de 1 an nu vor suporta coplata. Sunt exceptate, de asemenea, serviciile medicale acordate pacientilor internati in urgenta. Ministrul Sanatatii a justificat introducerea coplatii prin intentia de a-i determina pe pacienti sa fie mai responsabili si sa nu se interneze nejustificat in spitale. Suma este, insa, prea mica pentru a se atinge acest scop. Mai grav este ca ii va afecta, totusi, pe pacientii foarte saraci, pentru care chiar plata a numai 5 lei la externare reprezinta un efort financiar. Alte noutati ii vizeaza pe medicii de familie. Acestia vor primi 50 la suma din suma lunara de la Casa de Asigurari pentru pacientii inscrisi pe lista si 50% pentru serviciile medicale acordate. O alta schimbare este obligarea spitalelor private sa plateasca serviciile pentru pacientii pe care ii transfera la spitalele publice. Urmeaza publicarea normelor de aplicare a Contractului-cadru de acordare a asistentei medicale.
Ministerul Sanatatii a incercat anul trecut sa introduca un alt fel de coplata, intre 4 si 250 de lei, in functie de serviciul medical primit de pacient. Bolnavii ar fi trebuit sa scoata bani din buzunar incepând de la vizita la medicul de familie. Tariful urma sa se majoreze proportional cu complexitatea serviciilor medicale acordate.
Spitalul Judetean de Urgenta a avut anul trecut 56.830 de externari. Daca fiecare pacient ar fi platit tariful maxim la externare, spitalul si-ar fi completat veniturile cu 568.300 de lei.
„De unde sa dea pacientii necajiti? Eu sunt de acord sa dau. Si asa scot bani din buzunar când ajung la spital. Daca stiu cei de acolo ca platim spitalului, poate ne vad mai bine.”
Alexandru Breahna„Sistemul sanitar lasa de dorit. Nu stiu daca va fi mai bine pentru pacienti sa dea taxa asta. Poate vor folosi spitalele banii la igienizare. Acum vin de la spital si e un miros de nu stii cum sa pleci mai repede.”
Rodica Ojog
Petru Cimpoesu a refuzat sa participe la o dezbatere moderata de Eugen Simion, la Salonul de Carte de la Paris
Bacaul, la Salonul de Carte de la Paris, 22-25 martie 2013
Vineri se deschide oficial cea de-a 33-a editie a Salonului de Carte de la Paris, la care România este pentru prima data invitata de onoare. Acest eveniment international, ce reuneste in capitala Frantei, in perioada 22-25 martie, scriitori, editori, bibliotecari si librari din 45 de tari, se va desfasura sub sloganul „Lettres roumaines à l’honneur“. Organizatori ai editiei din 2013 sunt Centre National du Livre Paris, Institutul Francez si Institutul Cultural Român. Programul autorilor invitati la Salon include mese rotunde, ateliere, recitaluri, sesiuni de autografe.
Prozatorul bacauan Petru Cimpoesu, aflat pe lista oficiala a invitatilor la Salonul de Carte de la Paris, a cerut sa fie scos din programul unei dezbateri ce va avea loc vineri, 22 martie, la Pavilionul României. Intrunirea la care scriitorul din Bacau refuza sa participe este o masa rotunda cu tema “Cum se reflecta criza societatii in literatura româna contemporana?”, organizata de Institutul Cultural Român si moderata de criticul si istoricul literar Eugen Simion. Petru Cimpoesu isi motiveaza decizia spunând, in primul rând, ca tema aleasa de organizatori pentru dezbatere este “aiuristica”. “M-a sunat Horia Gârbea (vicepresedintele ICR Bucuresti, n.n.) sa ma intrebe daca voi veni la Salon. I-am spus ca voi fi prezent dar ca nu voi lua parte la aceasta dezbatere. De ce? Nu vreau. Nu-mi place compania. La acea masa rotunda participa printre altii Bogdan Teodorescu, un ideolog, analist politic, pe care eu nu-l consider scriitor, nu stiu ce cauta acolo, si care in urma cu trei-patru luni suferea ingrozitor pe la Realitatea TV si pe la Antena 3, impreuna cu Rares Bogdan si cu altii, din cauza ca Mircea Cartarescu cheltuieste banii pensionarilor cu turismul cultural in strainatate, cu traduceri inutile s.a.m.d. Si acum se duce el acolo, la Paris, pe banii acelorasi pensionari sarmani, nu?, ca sa ne vorbeasca despre literatura româna. Dar cine este el sa ne vorbeasca despre literatura româna? Despre ce sa vorbesc eu cu Bogdan Teodorescu? Eu nu am ce vorbi cu Bogdan Teodorescu despre literatura. Nu pot sa cer sa fie dat el afara. Ma retrag eu”, a declarat prozatorul din Bacau. Petru Cimpoesu a confirmat insa participarea la dezbaterea “Rire de tout”, organizata de Centre National du Livre Paris, sâmbata, 23 martie, de la ora 18.00.
„Simion liftnicul“, tradus si in limba franceza
Prezenta scriitorului Petru Cimpoesu la Salonul de Carte de la Paris de anul acesta se datoreaza si traducerii in limba franceza al celui mai de succes roman al sau, “Simion liftnicul”. Dupa ce a fost publicata pe rând in Cehia, Italia, Spania, Croatia si Bulgaria, cartea va aparea la Editura Gingko, din Paris, sub numele “Saint Siméon l’Ascenseurite”, in traducerea lui Dominique Ilea, românca stabilita in Franta. Spre nemultumirea autorului, insa, versiunea in limba franceza a romanului nu a aparut de sub tipar pâna la acest moment, desi editorii promiteau publicarea cartii pâna la Salon. “Eu as fi vrut sa fac o lansare sau o prezentare a cartii acolo. In momentul in care am aflat ca nu se va face asa ceva am zis ca n-are rost sa mai merg. Ce sa fac acolo? Asta a fost de la inceput retinerea mea”, a declarat Petru Cimpoesu. Totusi, scriitorul este programat de organizatori la o sesiune de autografe, care va avea loc in cadrul Salonului, vineri, 22 martie, de la ora 13.00.
„Ma duc cu gândul sa ajung cu bine acasa“
Desi recunoaste oportunitatea de promovare a culturii române pe care o ofera tarii noastre prezenta ca invitat de onoare la Salonul de Carte de la Paris, scriitorul Petru Cimpoesu crede ca, personal, participarea la acest eveniment nu-i va folosi la nimic. “Ma duc cu gândul sa ajung cu bine acasa, n-am niciun obiectiv. Ma duc pentru ca niste oameni au insistat foarte mult sa merg. Si pentru a nu face pe interesantul, pentru ca, vezi bine, eu nu vreau sa ma duc. E un exercitiu de modestie, de penitenta. Nu ma intereseaza, n-am niciun interes particular aici. Nu e prima oara când merg la un salon de carte si stiu cum e. Am fost la Frankfurt, am fost la Viena, am fost la Leipzig, la Ierusalim, la Torino, la Madrid. Nu se intâmpla nimic de fapt”, a spus Petru Cimpoesu. In opinia sa, pentru ca literatura româna sa patrunda realmente pe piata de carte internationala este nevoie de campanii de promovare puternice, pe care nici editurile si nici scriitorii nu si le permit. “Singurii autori care se vând bine sunt autorii americani, in toata lumea. Ca regula asta este situatia. Concurenta pe piata cartii este ingrozitor de mare. Si afara sunt campanii de promovare puternice, ca doar americanii de asta sunt cum sunt tradusi. Au campanii de promovare si de imagine, facute in principal de edituri si de agentii literare. In România nu avem agenti literari, in afara de Simona Kessler, care lucreaza in principal cu autori straini. Iar editurile noastre n-au putere sa se promoveze nici pe ele”, a declarat prozatorul din Bacau. Deplasarea sa la Paris si cazarea in capitala Frantei sunt acoperite financiar de Centre National du Livre, institutie organizatoare care le va acorda autorilor români invitati si diurna pe perioada prezentei lor la Salon.
„Ce mi-a oferit mie Bacaul?“
Dintre scriitorii români a caror biografie este legata de judetul Bacau se mai afla pe lista invitatilor la Salonul de Carte de la Paris din acest an, in afara de Petru Cimpoesu, Eugen Uricaru (nascut in orasul Buhusi), Gabriela Adamesteanu (nascuta in orasul Târgu Ocna), selectatti de Centre National du Livre, si Solomon Marcus si Magda Cârneci, invitati de Institutul Cultural Român. Chiar daca locuieste in judetul Bacau de multi ani si aici si-a scris cartile, prozatorul Petru Cimpoesu nu se regaseste in sintagma “scriitor bacauan” si spune ca prezenta sa la Salonul de Carte de la Paris este aceea a unui scriitor român, nu a unui scriitor bacauan. “Ce mi-a oferit mie Bacaul?”, isi sintetiteaza scriitorul punctul de vedere cu privire la acest subiect.
Laura Huiban
Intensificare a activitatii seismice in zona Bacau
In ultimele sapte zile, Bacaul a fost in mijlocul a ceea ce specialistii numesc „un roi de seisme“. Cele mai puternice au avut magnitudinea de 3,6, respectiv 3,8 grade pe scara Richter, urmate de mai multe replici mai slabe. Epicentrul seismelor a fost lânga Sascut, o zona mai putin cunoscuta ca activa din punct de vedere seismic. Directorul stiintific al Institutului National de Fizica Pamântului, Mircea Radulian, a declarat ca Bacaul este asezat pe un sistem de falii active de suprafata, din zona seismica a Podisului Bârladului, care poate genera si cutremure mai puternice.
In zona Bacau s-au resimtit in ultima saptamâna doua seisme moderate. Unul a avut loc pe data de 16 martie, la o adâncime de 15 kilometri si a avut o magnitudine de 3,8 grade pe scara Richter. Epicentrul a fost in zona Sascut, la 16 km de Adjud, 20 km de Onesti, 34 km de Târgu Ocna, 39 km de Marasesti, 41 km de Bacau.
Miercuri, 20 martie, in aceeasi zona a mai avut loc un seism, care conform Institutului National de Fizica Pamântului a avut loc la o adâncime de 14 kilometri si a avut o magnitudine de 3,6 grade pe scara Richter. Epicentrul a fost tot lânga Sascut, la 13 km de Adjud, la 23 km de Onesti, 34 km de Marasesti, 36 km de Târgu Ocna, 44 km de Tecuci.
Cele doua cutremure sunt singurele inregistrate in zona din 2008 incoace, de când exista date accesibile pe site-ul Institutului National de Fizica Pamântului (INFP).
Directorul stiintific al INFP, Mircea Radulian, a declarat pentru ziarul “Desteptarea” ca intr-adevar s-a remarcat o intensificare a activitatii seismice din zona Bacau. “Vorbim despre zona seismica din Depresiunea Bârlad, unde exista un sistem de falii active de suprafata Acum s-a produs ceea ce stiintific se numeste un «roi de seisme», adica mai multe cutremure moderate, urmate de mai multe replici de mica intensitate, in jur de 2 grade”, a declarat directorul Radulian. Acesta a mai precizat ca zona poate produce si seisme de magnitudine mai mare, dar ca evenimentele din ultimele zile au importanta doar din punct de vedere stiintific si mai putin pentru populatie.
„Omul se duce unde crede ca este mai bine“
Interviu cu Orhan Sayin, cetatean turc, om de afaceri in Bacau
– Eu am vrut sa scriu ca esti patron. De ce nu esti de acord cu aceasta formula?
– Patron! Eu nu sunt patron, patroni sunt cei care au fabrici, complexe comerciale, afaceri de milioane si miliarde de lei, sute de angajati. Eu am un restaurant cu specific turcesc, cu trei angajati. Sunt om de afaceri, asa stim noi.
– De mai multi ani, milioane de români isi cauta de lucru in alte tari, in Italia, Germania, Spania, Anglia, Franta si chiar Turcia, peste trei milioane de români…
– Mai mult, mai mult, nu i-a numarat cineva…
– In acelas timp, alti cetateni straini vin sa lucreze in România. Care crezi ca este explicatia?
– Circulatia libera. Omul se duce unde este mai bine. Noi asa gândeam acum 10 ani. Eu si fratele meu aduceam marfa in România, o vindeam si ne duceam dupa alta. Asta faceam. Asta era afacerea nostru, nu lucram angajati undeva, la români. Asa am facut ceva bani, impreuna cu fratele meu. O mers o perioada, o mers bine, dupa ce o venit crize, s-o darâmat. Eu am venit in 2006, o mers 2007 si 2008. Criza a venit in 2008, in august, pe 20, 28, nu stiu exact. Intr-o zi o venit. Acum, ca sa stam picioare, aducem din Turcia bani.
– Dupa aceea ai luat restaurantul?
– Nu, m-am lasat de comert si un an nu am lucrat. Am stat deoparte, nici afacere nu merge, nu puteam pierde toti banii.
– Când te-ai gândit sa infiintezi un restaurant cu specific turcesc?
– Acum trei luni. Am avut niste bani, am dotat cu ce a trebuit, am construit un cuptor penntru pâine, noi facem altfel pâinea. Am inchiriat spatiul si am pornit la treaba.
– Turcia, dupa câte stiu eu, are acum cel mai mare ritm de dezvoltare din Europa, nu sunt posibilitati acolo de a te afirma?
– Nu mai merge. La noi se spune ca daca pleci undeva si faci o afacere este la noi un rusine, când intorci cu mâna goala este doi rusine. Intelegeti? De aceea oamenii nu pot intoarce inapoi. Când ai plecat, ai rupt legaturile, când te intorci le refaci greu. Cât stai tu aici, acolo se schimba. Eu faceam legume si fructe, mergea bine in România, vindeam en-gros, dupa un timp s-a rupt ceva, nu stiu de ce, s-a intâmplat ceva. Asa am zis la inceput, mergem in alta parte, poate merge bine. Mi-am facut relatii aici, ma intelegeam bine.
– Cum sunt românii in afaceri?
– Oamenii, ca oamenii. Trebuie sa ai grija, se pot intâmpla multe.
– Ai luat vreo teapa, cum se spune la noi?
– Asa spune si la noi. Am luat, cum sa nu. Cine n-a luat!
– Tu cunosti legislatia de la noi, stii ce spun legile in acest domeniu al alimentatiei publice?
– La inceput nu prea stiam, fratele meu stia, am mai invatat si eu, am contabil.
– De ce Bacau? Lumea-i mare?
– V-am spus, fratele meu era aici, am venit dupa el. El este la locul lui, are un magazin de covoare, vinde covoare. Eu am zis sa incerc cu crâsma, sa vad cum merge, insa nici crâsma nu prea merge.
– La intrare scrie restaurant cu specific turcesc. Totul este turcesc?
– Facem mâncare ca la Turcia, sunt retete, cu deosebire ca noi nu mâncam carne de porc, noi oaie, pasare, vita. Nu facem saorma, este restaurant, nu saormerie, aia se vinde la geam.
– Ai clienti turci, stiu ca sunt peste 40 de turci in Bacau.
– Nu prea. O parte ii cunosc, alta parte nu, o parte vine la mine, altii se duc nu stiu unde. Oamenii sunt liberi, se duc unde vor, fac ce vrea. Poate nu are bani, poate fi o problema. La mine vin si români si turci, poate sunt si de alte nationalitati, nu-i stiu pe toti. Mai este un restaurant libanez in Bacau. Eu am fost si bucatar, eu nu mergeam niciodata la restaurant. Am facut doi ani de scoala si 12 ani am lucrat ca bucatar in Turcia. Aveam un prieten, avea un local, faceam saorma, kebach. N-a mai mers, v-am spus. La noi criza a venit in 2001, inainte ca la voi. A fost criza mare. A facut dolarul dublu, a pierdut multa lume bani. Un dolar era 3-3,5 lire, atunci s-a facut 8 lire. Va dati seam’? Am facut faliment. Am câstigat, am pierdut, comerciant te numesti. Nu asa se spune si la voi? Asa.
– Am vazut ca tu esti patron, dar lucrezi alaturi de salariati. La noi patronul nu lucreaza, el sta la birou, are trei masini la scara, da ordine, merge in tari straine.
– La voi am vazut, la noi daca nu baga patronul mâna lui inauntru, nu poate scoate banii. Noi trebuie sa muncim, asa-i in Turcia. Este restaurant cu specific turcesc, trebuie bucatar care stie meserie, nu pui românul la bucatarie, a muncit un an undeva si gata, ii bucatar. Eu stiu ce si cum sa fac mâncare turceasca, salariatii iau comanda, servesc. Ajutorul meu invata usor, usor, peste 2-3 ani iese si el bucatar.
– Eu stiu ca sarmalele isi au originea in Turcia, la fel si micii. Se fac cu carne de porc.
– Fiecare face cum stie, noi facem sarmale cu carne, sarmale fara carne. Ies altfel, sunt foarte bune, sunt sanatoase, noi folosim foarte mult ulei de masline. Micii se fac altfel, uitati in galantar, sunt ca frigaruile la voi, carne de vita cu oaie. Are o denumire, dar nu stii tu turceste.
– Bauturi specifice?
– Rachiu turcesc, se face din struguri si anason. Cum se face nu stiu, face fabrica. La noi nu se face bautura acasa, la voi este meserie, la noi nu este meserie. Noi nu prea bem ca voi. Femeile, 90 la suta nu bea, barbatii, 60-70 la suta nu bea, daca bea, o face seara, nu fiecare ora, fiecare zi.
– Vrei sa-mi spui ca la voi nu vezi oameni beti pe strada?
– Nu, nu prea. Cel putin in zona de unde sunt eu, la 130 de kilometri de granita cu Siria. Sunt, oriunde sunt, dar nu ca in alte tari, cum este si la voi. La noi, seara, la un prieten, la un eveniment, stam, bem un rachiu. Am spus de Siria, acolo este probleme, mai vine si la noi o bomba, au venit multi sirieni la noi, trebuie sa ajutam. Este razboi acolo.
– La nunta cum este, Orhan?
– La noi, nunta, inainte este cerere, se intelege parte barbat, parte fata, fata zice atâta aur vreau, asa si asa, se face intelegere, dupa aceea se pune inel pentru logodna, si la voi nu este traditie asta, inainte de nunta se face petrecere, la fata se pune vopsea la degete, e greu de spus la mine, se danseaza, se petrece, nu cu mâncare, nu cu bautura, trei ore se petrece, iar la urma, cine vrea sa-i ajute pe tineri, da un bratar, un cercel, 100 de dolari, cât poate fiecare, alte rude care au bani, baga mai multi.
– Tu ai facut nunta in Bacau? Sotia este bacauanca?
– Este românca. Eu eram aicia si am zis ca ce sa ma duc in Turcia, era greu, fratii mei erau aicia, am facut intre noi, cu ceva prieteni. Am vrut sa chem mama, era bolnava, nu mai stiu, am zis, asta e, imi pare rau, intelegeti? La casatorie am facut ca la noi, am luat bratari, cercei, una-alta. Sunt acum aproape bacauan. A fost bine. Si fratele meu este casatorit cu românca.
– Sotia cu ce se ocupa?
– Acum avem copil mic, este acasa. Nu a facut inca trei ani, când face trei ani, dam la gradinita, iar sotia merge la locul ei, este frizerita, coafeza, vrea sa munceste, daca nu, nu.
– Tu câstigi incât sa-ti tii casa, familia?
– Sotia are apartament, a ramas de la parinti, nu platim chirie, rest câstig eu. Scot cheltuiala. Supravietuim, atâta. Acuma este greu, nu sunt bani, poate mai târziu.
– Te mai duci in Turcia?
– Ma duc, când am timp, când trebuie, ma duc. Vorbim la telefon, pe skype, pe internet. Mai am trei frati acasa, eu sunt numarul doi, al doilea. E greu si in Turcia, s-a facut greu si in România.
– Controale, Sanepid, Garda, Veterinara…
– Vin, cum sa nu, dat amenda, platit, asta e. Dar intelege oamenii, sunt intelegatori. Trebuie sa ne intelegem, n-ai cum, ce sa facem, inchidem toti, nu se poate, ce se face oamenii, trebuie de lucru. Afacerea asta este pretentie, trebuie curat, foarte curat, eu lupt cu oamenii sa fie curat, sa fie curat peste tot, sa fie ei curat. Eu tin mult la asta. Eu asa invatat la scoala, asa invatat la restaurant, asa acasa. Este vorba de stil, nu trebuie sa miroasa urât, oamenii sunt deranjati, nu-i asa si la voi?
– Am vazut ca plata pentru consumatie se face altfel…
– Este, la noi, alt stil. Totul este pe calculator, comenzi, pe mese, plata se face la patron, la administrator, cine este acolo. Daca vrea sa lase un bacsis, este un rest, este cutie speciala, se pune acolo, iar seara, la inchidere, impartim.
– Cu religia cum este? Tu esti musulman, nu?
– Da. Nu conteaza unde esti, trebuie facut rugaciune, aici nu este moschei, faci rugaciune unde poti, la birou, acasa. De cinci ori pe zi. Eu stiu ora, ma retrag si ma rog.
– Copilul cum l-ai botezat?
– Nu, nu este. La noi nu boteaza. Sotia a fost de acord asa cum este la noi. I-am pus numele Yusuf. Nu are si nume românesc, dupa aia incurcam viata la el. Dau la scoala aici, tot carte invata, matematica este aceea peste tot, si fizica, si chimia. Eu il invat si turca, daca merge in Turcia, sa stie, poate face acolo facultate, da examene, vede el. Acum este peste tot la fel, in toata Europa. Nu? Vazut la Germania la fel, am fost in Austria – la fel. Stie româna, stie turca, invata engleza – este avantaj. Doctor, inginer masina, electrician este scoala la fel. Ajuta tata si mama la copil. Eu am 35 de ani, am facut liceu de istorie, invatat engleza.
– Ai facut istorie. Ce stii despre relatiile dintre turci si români?
(Suna telefonul: o comanda pentru 10 persoane: pui, kebach, vita, salata, orez, pâine turceasca, rachiu, bere.)
– Noroc. Zece comenzi pentru diseara.
– Acasa cine face mâncare?
– Sotia. Stie, invatat de la mine si face tot ce trebuie. Este gospodina buna, imi place la ea ca a vrut sa invete.
– Ai cerut cetatenia româna?
– Deocamdata stau.
– Ce iti place la noi, in România?
– La România imi place vremea, aerul, aerul curat, peste tot padure. La România nu mai functioneaza nici fabrici, nu mai este poluare. Eu am crescut intr-un oras, nu la tara, cum ziceti voi.
– Nu mi-ai spus ce stii tu despre noi, românii, despre relatiile dintre turci, moldoveni, munteni.
– Stiu, cum nu (râde copios). Ce vrei sa-ti spun? La istoria nostru nu este trecut România, noi, de la Dunare in sus, pâna la Ungaria spunem Eflak Bogdan. Noi am venit, acum 1000 de ani din Asia si ne-am dus pâna la Viena. Am intrat prin Malatya, noi am facut acolo razboi si am facut Turcia la 1453, am luat tot Bizant si am facut Istanbul. Am fost razboinici, placut intr-un loc ramas, apoi plecat mai departe. Era mult, mult imperiu. Aia a fost afacere. Noi am stat la razboiul, eram slabi, apoi am dat afara englezi si in 1923 maiorul Kemal Ataturk a facut Turcie moderna. Este socotit parintele nostru. Sultanii au lasat Turcia slabita, in mizerie. Sper ca ai inteles ceva, nu avem timp sa vorbim, ar fi interesant, vad ca si tu stii istorie. Eu nu am putut face facultate, am facut afacere, daca puneam capul la facultate ieseam avocat. Banii m-a pacalit la mine, câstigam bani acolo, intr-o zi buna faceam 500 de dolari. Am fost un pic smecher. Am zis ca daca faceam asa bani, in cinci ani cumpar casa, ma insor. Calcul gresit. A aparut supermarketuri, noi, cei mici, am cazut. Am vrut sa merg la Germania, insa nu mai este bine nici la ei, nu mai e ca in 1948, când turcii construiau Europa. Cine era meserias, mergea in Germania, acum sunt foarte multi turci acolo. Au platit cu marci, a dat drepturi, au dus si familiile. Au trecut 64 de ani, dar s-a stricat si la ei treaba.
– Speri sa-ti pui afacerea bine pe picioare aici?
– Sa dea Domnul. Vine vara, poate se duce criza si oamenii are mai multi bani. Suntem trei frati aici, ne mai sfatuim, mai vorbim, avem prieteni, este mai bine când esti mai multi. Nu toate problemele se rezolva cu bani, este si inima, si suflet, iubire.
– In incheiere, m-au rugat colegii sa le duc o reteta de mâncare turceasca. Poti sa-mi scrii una?
– Noi facem tot specific turceasca. Avem meniu zilnic. Eu fac personal aprovizionarea, carne proaspata, tânara sau mai batrâna, depinde de ce vreau sa fac, cumpar legume, vin la restaurant, curat bine carnea, scot liniile de grasime si ma apuc de preparat, meniul sau la comanda. Facem pâinea nostru. Putin si proaspat. Mâncare sanatoasa. Noi stim asa: carnea de porc nu este sanatoasa, are grasime, deranjeaza oamenii. Eu stiu traditii la voi, este frumos la Craciun, dar…atât. Sunt de sase ani in România si ma simt bine, imi place, am invatat româneste, vad ca mai zâmbesti cum vorbesc eu, stiu sa scriu, sa citesc.
– Bine, dar vreau sa prepar si eu acasa un fel de mâncare turceasca.
– Meseria nu se vinde, nu se spune. Este secret, secret turcesc. Vine oamenii la restaurant si comanda. Eu fac de toate. Nu spun la tine reteta.
– Sunt carti cu retete, am sa iau de acolo…
– Acolo este gresit. Nu este reteta adevarata. Niciodata.
– M-ai afumat aici, intr-o ora ai fumat vreo cinci tigari. Nu-i prea mult?
– Fumez ca turcul, asa spuneti voi, nu?
Ambasadorul Israelului s-a intâlnit cu afaceristii bacauani
Ambasadorul statului Israel in România, Dan Ben-Eliezer, se afla in Bacau. Excelenta Sa va sta trei zile in orasul nostru, fiind invitat sa participe la deschiderea oficiala a programului de formare continua „Holocaustul, combaterea rasismului si discriminarii”, organizat de Institutul National pentru studierea Holocaustului din România in parteneriat cu Casa Corpului Didactic. Joi dupa amiaza a fost invitat la Centrul de Afaceri si Expozitii Bacau unde s-a intâlnit cu edilii municipiului, consilierii locali, reprezentanti ai mediului academic, dar si cu mai multi oameni de afaceri. „Sunt convins ca aceste trei zile vor face ca relatiile dintre statul Israel, dintre oamenii de cultura, de afaceri si celelalte domenii sa poata sa aduca in viitor o conlucrare pe mai multe domenii. Sunteti intr-un oras in care puteti sa va considerati ca aveti prieteni si speram sa avem o colaborare cu avantaje de ambele parti”, a spus Romeo Stavarache, primarul Bacaului. „Ma bucur ca am fost invitat aici si prin aceasta vizita sper sa putem consolida legaturile dintre Bacau si Israel”, a declarat Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului in România. Autoritatile locale au tinut sa aiba aceasta intâlnire sperând astfel sa se identifice noi oportunitati de colaborare intre societatile din Bacau si cele din Israel. In momentul de fata, potrivit datelor prezentate de seful Camerei de Comert si Industrie Bacau, in judetul nostru sunt 12 firme cu patronat israelian, dintre care doar 7 sunt active, având un capital social de 1,4 milioane de Euro si cu o cifra de afaceri de 18,5 milioane de euro. In cadrul acestora lucreaza circa 400 de salariati.
