Cea de-a doua ediție a Festivalului Național de Coregrafie și Folclor “Petre Vlase” a adus la viață tradițiile și cultura românească într-un mod grandios și plin de culoare. Evenimentul, desfășurat pe 26 și 27 iunie 2024, a reunit ansambluri folclorice de renume din întreaga țară, oferind publicului un spectacol memorabil.
Organizat sub egida Consiliului Județean Bacău și a Primăriei Municipiului Bacău, festivalul a debutat miercuri, 26 iunie, la ora 17:00, cu evoluția Ansamblului Folcloric Profesionist „Cununa Carpaților” din București. Sub îndrumarea managerului Petre Dan Alexandru și a coordonatorului artistic Ștefan Osepciuc, ansamblul a încântat audiența cu dansuri și melodii tradiționale interpretate magistral de către corpul de balet dar şi de către solistul Daniel Turică. Maiestoasele suite de dansuri au fost gândite de instructorul Vlăduţ Simulescu iar instrumentiştii au fost dirijaţi de către Dan Ionescu.
Momentul artistic al ansamblului a debutat c-o suita de dansuri din Muntenia. Hora și Sârba din Muntenia au fost interpretate la clarinet de către Cosmin Cociorvă, urmat apoi de suita Muntenească (compusă de maestrul Constantin Arvinte) interpretată de către orchestră. La nai, Ionuţ Fierută a interpretat sârbe din Oltenia urmat de corpul de balet care a pus în scenă o suita de dansuri din Oltenia. Ulterior, publicul a fost încântat de către solistul Daniel Turică iar în final, corpul de balet a pus în scenă jocurile Dianca și Călușul.
Ansamblul Folcloric “Cununa Carpaților”, activează în cadrul Centrului Național de Artă “Tinerimea Română” din București, la conducerea căruia se află Dan-Alexandru Petre. Ansamblul folcloric „Cununa Carpaților” a luat ființă în anul 1947 având în componenţa sa tineri artiști – instrumentiști , dansatori, soliști vocali – care sub conducerea competentă a unor specialiști, în frunte cu inegalabilul maestru coregraf Theodor Vasilescu sau Viorel Cioacă, au pregătit și prezentat pe parcursul anilor – numeroase spectacole de o incontestabilă valoare artistică a căror principală misiune a fost și este aceea de a aduce la lumina scenei valoarea unică a folclorului românesc. Calitatea artistică a spectacolelor, varietatea repertorială, cromatica costumelor, măiestria interpretativă au făcut ca Ansamblul folcloric „Cununa Carpaților” să reprezinte cu succes folclorul românesc cu a sa spiritualitate în formele cele mai autentice, pe scene din Europa, Asia, S.U.A. și Africa.
Dansurile “marca Cununa Carpaților”, continuă să fie urmărite cu succes pe toate scenele țării și nu numai. Orchestra este alcătuită din talentați interpreți ai instrumentelor folclorice tradiționale, conduși cu un înalt profesionalism de un prieten fidel al cântului popular, dirijorul Dan Ionescu, un virtuoz al clarinetului și al saxofonului, poli-instrumentist (instrumente de suflat tradiționale) ce abordează un repertoriu variat acoperind toate zonele folclorice ale țării.
Ansamblul folcloric “Cununa Carpaților” a colaborat cu o întreagă pleiadă de interpreți și instrumentiști renumiți – adevărați maeștri ai genului – și a realizat numeroase înregistrări la televiziune și radio. Are o mulțime de articole elogioase în presa scrisă și este deținătorul mai multor premii și diplome naționale și internaționale. Fiecare apariție a Ansamblului Folcloric “Cununa Carpaților” este o bucurie și un prilej de a-și exprima susținerea și respectul pentru obiceiurile și tradițiile românești.
Seara folclorică a continuat cu reprezentația Ansamblului Profesionist „Banatul” din Timiș. Sub conducerea managerului Liliana Laichici și a coregrafilor Brândușa și Nicolae Stănescu, ansamblul a adus pe scenă frumusețea și diversitatea folclorului bănățean, fiind acompaniați de dirijorul Sebastian Roșca. Pe scenă au urcat şi soliștii Liliana Laichici, Andreea Chisăliță, Oana Stanca și Luminița Șafta din grupul Crăițele, ce au adus un plus valoare momentului artistic al instituţiei.
Moment coregrafic al ansamblului a debutat cu „BRÂUL PĂTIMAȘILOR” coregrafia fiind gândită de Brândușa și Nicolae Stănescu. Orchestra a interpretat o suită In memoriam LUCA NOVAC, dirijor Sebastian Roșca, iar apoi pe scenă a urcat managera Liliana Laichici și grupul CRĂIȚELE: Andreea Chisăliță, Oana Stanca, Luminița Safta, ce au interpretat cântecele: Bună sara dragii mei, Timișoară, Timișoară, Doine, Acas’ la maica bătrână, Mândru-i cerul fără noi, Bage-nalt și sprancenat, Iorgovan frumoasă floare. În final, corpul de balet a prezentat un moment coregrafic intitulat JOCUL DUMINICAL, coregrafia Brândușa și Nicolae Stănescu.
Ansamblul Profesionist Banatul a luat ființă în anul 1970, și, începând cu anul 2000, funcționează ca și compartiment distinct în cadrul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, instituție din subordinea Consiliului Județean Timiș. În cei peste 50 de ani de existență, Ansamblul Profesionist Banatul a avut numeroase spectacole, premiere și turnee naționale și internaționale.
Nume sonore ale folclorului bănățean au fost în componența ansamblului de-a lungul timpului: soliștii vocali Mariana Drăghicescu, Ana Pacatiuș, Elena Jurjescu, Felician Fărcașu, Florentin Iosif, Aurelia Ardeleanu, Carmen Popovici, Adrian Stanca, Laza Blagoev, Dumitru Botoșan, Delia Musunea; soliștii instrumentiști Luca Novac, Radu Vincu, Ilie Vincu, Mircea Ardeleanu, Ion Peptenar, Luță Popovici, Ilie Nedelea, Marian Rădulescu; dansatorii Nicolae și Brândușa Stănescu, Dorina Ieftici, Ioan Cristea, Doru Haiduc, Veselinca Veasu, Maria și Paul Trâmbițaș, Gheorghe Copăceanu, Dorel David; coregrafii Milosav Tatarici, Emilian Dumitru, Ciprian Cipu; dirijorii Gelu Stan – primul dirijor și director al ansamblului, Petrică Moise, Radu Vincu, Marian Suvergel, Ilie Vincu.
Repertoriul Ansamblului Profesionist Banatul abordează folclorul muzical și coregrafic din toate zonele etnografice ale țării, tablouri coregrafice de obiceiuri, dansuri autentice din Banat, precum și tablouri coregrafice ale etniilor. Orchestra dispune de instrumentiști valoroși, profesioniști recunoscuți pe plan național și internațional, virtuozi ai instrumentelor tradiționale: vioară, țambal, taragot, saxofon, acordeon, clarinet, nai, fluier, ocarină, braci.
Ansamblul Profesionist „Banatul” are cel puţin o premieră anual şi peste 50 de spectacole, care au fost prezentate în multe centre culturale ale României şi în ţări de pe mai multe continente. A câștigat de 3 ori Concursul Naționala al Ansamblurilor Folclorice Profesioniste din România. A realizat numeroase imprimări la posturile de radio şi spectacole de televiziune, care au avut milioane de telespectatori.
Orchestra Ansamblului Profesionist Banatul are cel mai tânăr dirijor de mare ansamblul din România, Sebastian Roșca, un profesionist care a propus un repertoriu nou, mai dinamic şi mai variat.
Dansatorii din cadrul Ansamblului Profesionist „Banatul” se exprimă scenic sub coordonarea unui cuplu de coregrafi redutabili: Nicolae şi Brânduşa Stănescu. Formația abordează montări coregrafice specifice Banatului, dar şi altor zone etnofolclorice ale ţării, precum şi ale etniilor din zonă.
Ansamblul Profesionist Banatul a inspirat noi generații de dansatori și instrumentiști din cadrul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș care s-au reunit în cadrul cercurilor coregrafice. Succesul și imaginea Ansamblului Profesionist Banatul influențează noi generații de dansatori și instrumentiști care se formează continuu în cadrul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, ducând mai departe pasiunea pentru valorile folclorului autentic.
Prima zi a festivalului s-a încheiat cu spectaculoasa apariție a Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului” din Sibiu. Managerul și coregraful Silvia Macrea, alături de dirijorul Radu Dinescu şi de asistenta- coregraf Alesea Sas au prezentat un program artistic de excepție, pus în scenă de către minunaţii dansatori ai ansamblului dar şi de către soliștii Alina Bîcă, Robert Târnăveanu, Adrian Neamțu și Traian Stoiță.
Ansamblul Folcloric Profesionist ,,Cindrelul-Junii Sibiului” şi-a început programul cu un moment intitulat „Tablou Mărginime” urmat de interpreţii Alina Bîcă – ,,Măi bădiță marginene” şi Robert Târnăveanu – ,,Mândra sibiană”. Corpul de balet a urcat pe scenă ulterior cu un „Tablou Cătănie” urmat de soliştii Robert Târnăveanu – ,,Sibian îs sibian”, Alina Bîcă – ,,Hațegană”, Traian Stoiță – ,,Hai mândruță la poiană” şi Adrian Neamțu – solo taragot. În finalul programului, Ansamblul Folcloric Profesionist ,,Cindrelul-Junii Sibiului” a prezentat un obicei de Nuntă de pe Valea Hârtibaciului.
Junii Sibiului s-au născut în 1944, din iniţiativa maestrului coregraf Ioan Macrea şi s-au transformat din formaţie de amatori în ansamblu profesionist, adevărat ambasador al culturii tradiționale de pe întreg cuprinsul României.
În anul 1944 din dragoste pentru jocul popular, Ioan Macrea a strâns în jurul său câţiva tineri, punând bazele unei formaţii de jocuri fecioreşti; echipa s-a mărit apoi cu fete şi pentru că avea nevoie de un nume răsunător, Ioan Macrea i-a spus JUNII SIBIULUI, cu gândul la satul natal şi la obiceiul cetelor de juni, astăzi parte integrantă a Patrimoniului Imaterial UNESCO.
Talentul coregrafului şi eforturile dansatorilor au rodit în numeroase reprezentaţii la nivel local, judeţean şi naţional, pentru ca mai apoi Ansamblul să efectueze turnee şi să participe la concursuri şi festivaluri internaţionale în Europa, Asia, Africa şi America de Nord.
Inițial, ansamblul a funcționat sub tutela Arsenalului din Sibiu, apoi a IPAS Sibiu, devenit Compa. În semn de recunoaștere a valorii corpului de dansatori și a bogăției și diversității repertoriului abordat, în anul 1992, Ansamblul Junii Sibiului s-a unit cu Orchestra „Cindrelul” și a primit statutul de ansamblu profesionist, sub conducerea directorului Dumitru Giurcă Notar. De atunci, Ansamblul participă în calitate de invitat la evenimente cu caracter naţional şi internaţional.
În 1999, Ansamblul a devenit parte integrantă a Centrului Județean al Creației Populare, fiind condus de Traian Rapiță, apoi de Ioan Dinu și din 2005, de Silvia Macrea, fiica maestrului Ioan Macrea.
În toți acești ani, sub numele de Junii Sibiului s-au dezvoltat patru generaţii de păstrători ai jocului şi cântecului popular. Pepiniera este reprezentantă de copiii care descoperă tainele jocului popular în cadrul Școlii de Dans „Ioan Macrea” din Sibiu, iar activitatea lor este continuată şi perfecţionată de liceeni şi studenţi în cadrul Ansamblului Folcloric „Ceata Junilor”. Maturitatea artistică este atinsă de profesioniştii din Ansamblul „Cindrelul-Junii Sibiului”, iar „Veteranii Junii Sibiului” sunt cei care demonstrează că pasiunea pentru jocul popular este vie şi la 65, 70 şi la 80 de ani.
Cele patru generații ale familiei artistice Junii Sibiului performează anual în cadrul Festivalului Naţional de Folclor „Ioan Macrea”, locul de întâlnire a tradiţiilor, cântecelor şi dansurilor populare din marile zone etnofolclorice din România şi singurul eveniment din plan naţional ce reunește ansamblurile folclorice profesioniste din ţară. Bazele festivalului au fost puse în 1999, printr-un spectacol în memoria maestrului coregraf Ioan Macrea și, de la an la an, manifestarea s-a dezvoltat, aducând la Sibiu cele mai valoroase ansambluri şi renumiți interpreţi de muzică populară din țară și din comunitățile de români de peste hotare.
Joi, 27 iunie, festivalul a continuat cu momentul Ansamblului Folcloric Profesionist “Busuiocul” din Bacău. Managerul Liliana Maria Vlase, împreună cu coregrafii Gheorghe Vlase și Robert Costrovanu și dirijorul Victor Coman, au gândit un spectacol vibrant și plin de energie, alături de corpul de balet dar şi de către soliștii Paula Florescu, Georgiana Păduraru și Gabriela Comăneci. Momentul artistic al ansamblului a fost îmbogăţit, pe de o parte, de apariţia membrilor atelierului de Cânt vocal tradiţional iar pe de altă parte, în scenă a fost pus un poem coregrafic memorabil având în prim plan generaţiile de dansuri ale instituţiei formate din: copii, tineri şi veterani.
Astfel, momentul ansamblului a debutat c-o suită instrumentală urmată de un poem coregrafic cu toate grupele de dansatori din cadrul instituţiei intitulat ,,Generații” format din copiii atelierului de dans tradiţional – Grupa mică, copiii din cadrul atelierul de dans tradiţional – Grupa mare -, corpul de balet ce a interpretat o suită de dansuri din zona Bacăului şi corpul de balet – Veteranii. Ulterior, au urcat pe scenă membrii atelierului de cânt vocal tradiţional ce au interpretat: Când îi horă-n satul meu & Aşa joacă tinerii. Corpul de balet a pus în scenă o suită de dansuri de pe Valea Trotuşului iar apoi au urcat pe scenă soliştii: Paula Florescu – Hai cu sârba, Constantin! și Sunt fătucă din Bacău şi Georgiana Păduraru – Asta-i sârba neamului și Măi bădiţă ce-ai crezut. Compartimentul de suflători a interpretat o suită instrumentală iar apoi a urcat pe scenă interpreta Gabriela Comăneci – Dacă joci o oneșteancă și Să pornim sârba din loc. În final, corpul de balet a interpretat o suită de dansuri din zona Iaşului.
Ansamblul Folcloric Profesionist „Busuiocul” al Consiliului Județean Bacău este una dintre cele mai prestigioase instituții de promovare a folclorului românesc, cu o istorie îndelungată și o contribuție semnificativă la cultivarea și conservarea tradițiilor populare.
Fondat în anul 1973 de către regretatul maestru coregraf Petre Vlase, ansamblul și-a început activitatea sub îndrumarea unor maeștri de renume în domeniul folclorului, adunând în jurul său talente remarcabile și pasionate de arta populară. De-a lungul anilor, ansamblul a evoluat și s-a dezvoltat continuu, aducând în prim plan cele mai autentice și captivante elemente ale folclorului românesc.
Cu o echipă dedicată și talentată de dansatori, solişti și instrumentiști, ansamblul a cucerit inimile publicului prin spectacole de excepție, atât în țară, cât și în străinătate. Repertoriul său bogat cuprinde dansuri tradiționale din diverse zone ale României, cântece populare autentice și momente artistice ce reflectă diversitatea culturală a țării. Ansamblul şi-a cuprins în programele sale cele mai valoroase creaţii din zestrea folclorică a satelor străbătute de râurile Bistriţa, Tazlău, Trotuş şi Şiret. Au fost adunate în spectacole cântece de dragoste şi dor, piese instrumentale cu o largă gamă de ritmuri şi tempouri, de la „hora” lină, până la „bătutele” şi „corăgheştile” rapide, specifice acestor locuri.
An de an, instituția organizează adevărate regale folclorice cum ar fi: Festivalul Naţional de Folclor „Ion Drăgoi”, Festivalul Naţional de Coregrafie şi Folclor „Petre Vlase”, „Alaiul Datinilor şi Obiceiurilor de iarnă” dar şi numeroase spectacole tematice.
Dintr-o altă perspectivă, în cadrul instituției se confecționează numeroase obiecte vestimentare tradiționale, Atelierul de creație fiind unul dintre cele mai solicitate centre de producție din zona Moldovei.
Astăzi, Ansamblul Folcloric Profesionist „Busuiocul” continuă să fie un ambasador al folclorului românesc, participând la festivaluri naționale și internaționale, organizând spectacole de anvergură și promovând valorile autentice ale tradițiilor noastre. Prin pasiunea și profesionalismul său, ansamblul își propune să păstreze vie flacăra folclorului pentru generațiile viitoare și să contribuie la transmiterea moștenirii culturale românești.
În prezent, instituția deține un număr de 28 de dansatori îndrumați de către coregrafii Gheorghe Vlase şi Robert Costrovanu, 18 instrumentiști conduşi de către dirijorul Victor Coman, dar şi soliste de seamă ale folclorului băcăuan, Paula Florescu, Georgiana Păduraru şi Gabriela Comăneci, fiind cu toții sub conducerea managerului Liliana Maria Vlase, ansamblu care se bucură de toată susținerea Consiliului Județean Bacău.
Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” din Tulcea a adus pe scenă magia folclorului dobrogean. Managerul și dirijorul Aurelian Croitoru, alături de coregraful Cătălin Tănăsuică, au orchestrat o reprezentație de excepție, susținută atât de multitudinea costumaţiilor puse în scenă de către dansatorii ansamblului cât şi de momentele vocale interpretate de către soliștii: Georgeta Nichifor, Costel Atanasof, Laura Mocăniță și Laura Feraru.
În cadrul festivalului, momentul instituţiei a fost format dintr-o suită orchestrală urmată de o suită de jocuri populare intitulată – Dobrogea – Rol. Pe scenă a urcat grupul vocal ce au interpretat şlagărul„Hai, Dunărea mea” iar apoi au urcat pe scenă toţi interpreţii astfel: Laura Feraru +Laura Mocăniță au cântat: „ Dunăre cu apă multă”, Laura Feraru – „Vino bade, că mi-e dor” , Costel Atanasof – „De când te-am văzut”. Corpul de balet a interpretat o suită de jocuri populare intitulată „Turcesc” iar apoi au revenit soliştii după cum urmează: Laura Mocăniţa- „Geampara ca-n Dobrogea” , Laura Feraru + Laura Mocăniță – „Spune- mi floare de la mare” , Georgeta Nichifor – „Multe face omu-n lume”, Costel Atanasof – „Mândra mea din Dobrogea, Grup vocal – „Pandelașul” . Momentul de incheiere al ansamblului a fost suita de jocuri populare intitulată „Bulgăresc”.
Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” al Primăriei Municipiului Tulcea a fost înființat în anul 1997 cu menirea de a pune în valoare cultura tradițională, portul, obiceiurile, cântecele și jocurile specifice pitorescului teritoriu cuprins între Dunăre și Mare.
Ansamblu profesionist de dansuri tradiționale din Dobrogea – zonă bogată din punct de vedere etnic, aici conviețuind nu mai puțin de 14 minorități – și unul dintre cei mai valoroși promotori ai specificului tradițional dobrogean, „Baladele Deltei” s-a născut în 1997 transformându-se în mers din formație de amatori în ansamblu profesionist.
Peste 5.000 de spectacole susținute în municipiul și județul Tulcea, în Delta Dunării, în complexe turistice și pe nave de croazieră, în țară și peste hotare, peste 250 de jocuri populare și montări coregrafice de excepție sunt cifrele care conturează activitatea de 23 de ani, neîntreruptă, a Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”.
Ansamblul tulcean a oferit spectacole de o mare amploare artistică atât în țară, cât și în străinătate, în țări precum Germania, Austria, Turcia, Franța, Serbia, Ucraina, Macedonia, Bulgaria, Olanda, Republica Moldova, Ungaria etc. Una dintre cele mai importante realizări a fost cea din 2003 când, la Dijon, în Franța, a obținut prestigiosul premiu „Colierul de argint”, în competiție cu alte 30 de țări din întreaga lume. Spectacolele ansamblului se bucură de o receptare foarte bună în rândul publicului larg, a specialiștilor în domeniul culturii tradiționale și coregrafiei, precum și în mass-media. Ansamblul a fost invitat la numeroase posturi de televiziune, precum TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, Antena 1, PRO TV, Acasă, EtnoTv, Romantica, Național, Favorit etc.
De asemenea, a colaborat cu mari artiști ai cântecului popular românesc, precum și cu reputați maeștri coregrafi.
Repertoriul specific dobrogean este interpretat cu măiestrie și profesionalism, același nivel artistic încercând să-l atingem și în interpretarea pieselor aparținând zonelor Moldovei, Olteniei, Munteniei, Ardealului, Banatului, Oașului etc., dar și minorităților naționale – rusești, bulgărești, țigănești, aromâne, grecești, după cum urmează:suite din Dobrogea – 6; suite din Oltenia – 2 + Călușul + Toconele + Dans de fete; suite din Moldova– 2 + Jocul Caprei; suită de jocuri din Ardeal și „Obiceiuri de nuntă la Leșu-Ilvei” – ritualuri de nuntă din Năsăud (fragmente) + Jocuri din Bistrița Năsăud + 1 suită din zona Sibiului; suită din Banat; – suită de dansuri din Oaș; – suite de dansuri aromâne- 2 + Obicei de nuntă; – tablou muzical-coregrafic rrom; – suită de dansuri rusești;- suită de dansuri turcești;- suită de dansuri bulgărești ș.a.m.d. Coregrafiile ansamblului sunt semnate de maeștrii coregrafi Theodor Vasilescu și Marin Barbu.
Festivalul s-a încheiat apoteotic cu Ansamblul Național “Transilvania” din Baia Mare. Managerul Iuliana Maria Dragoș și coregrafii Daniel Bota și Lavinia Pașca, împreună cu dirijorul Eduard Albina, au oferit un spectacol care a captivat audiența, avându-i ca protagoniști pe soliștii: Andreea Ghițiu, Larisa Uță și Paul Marincaș.
Momentul ansamblului a debutat cu un tablou muzical-coregrafic din Maramureșul Voievodal: tulnic, taragot (soliști instrumentiști: Alex Tarția și Mihai Pop) urmat de un dans din Maramureșul Voievodal. Au urcat pe scenă soliștii vocali: Larisa Uță Pruneanu, Paul Marincaș și Andreea Ghițiu ce au interpretat cântece tradiționale din Țara Chioarului și Țara Lăpușului. Pe scenă a răsunat ulterior o suită de orchestră din Transilvania iar în finalul programului a fost interpretat un obicei de nuntă din Țara Oașului.
Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania, cu sediul în Baia Mare, judeţul Maramureş, a luat fiinţă în anul 1959 ca parte integrantă în Ansamblul de Stat profesionist, iar din 1970 ca instituţie cu personalitate juridică şi program de activitate de sine stătător. Justificarea înfiinţării lui rezidă în valorificarea bogatelor tradiţii folclorice milenare ale poporului român, păstrate din generaţie în generaţie într-o formă nealterată până în zilele noastre.
Ansamblul transilvan îndeplineşte cu prisosinţă această misiune sfântă, prezentând spectacole de înaltă factură autentică şi fascinaţie spirituală, cutreierând patru din cele cinci continente ale globului terestru. Întreaga sa activitate se rezumă la valorificarea folclorului tradiţional naţional al întregului spaţiu etnogeografic al României, devenind ansamblul reprezentativ al acestui spaţiu.
Ansamblul are în componenţă: orchestra populară cu nume de rezonanţă în privinţa virtuozităţii interpretative a instrumentiştilor săi la vioară, acordeon, clarinet, taragot, nai şi la alte instrumente populare; un corp de dansatori ce fascinează prin forţa, autenticul şi sensibilitatea coregrafică prin care valorifică varietatea dansului diferitelor zone etnofolclorice ale ţării; solişti vocali recunoscuţi cu predilecţie pentru frumuseţea vocilor şi stilul preponderent autenticului zonal ce îl reprezintă. Este suficient să amintim că în rândul acestora avem şi laureaţi ai unor festivaluri mondiale.
O notă aparte o prezintă costumele, care prin amprenta cromatică a specificului popular zonal, în deplină concordanţă cu repertoriul adus în scenă, sunt bijuterii ale artei populare manuale. Ele strălucesc prin acurateţea autenticului, a culorii şi eleganţei autohtone.
Cei ce văd spectacolele noastre nu ne uită. Mărturie ne sunt desele solicitări şi apariţii în public, la televiziune, în sălile manifestărilor de amploare naţională, înregistrările radio, pe discuri şi CD-uri de popularitate. Ansamblul Folcloric Naţional Tansilvania este tot mai des reprezentant al României în manifestările internaţionale, expoziţionale, culturale şi artistice, ceea ce constituie un motiv de mândrie şi certitudine a valorii ce o reprezintă.
Festivalul Naţional de Coregrafie şi Folclor „Petre Vlase” a fost o adevărată sărbătoare a folclorului românesc, o oportunitate unică de a celebra și promova bogăția culturală a României. Publicul prezent a avut parte de două zile de neuitat, pline de muzică, dans și tradiții autentice, într-un cadru festiv și vibrant.
Consultant Artistic Paula Florescu
Manager Liliana Maria Vlase
