Acasă Blog Pagina 4059

Alte masuri: 500 lei amenda la Pediatrie

    Directia de Sanatate Publica (DSP) Bacau a definitat ancheta la sectia de Pediatrie a Spitalului Judetean. Dupa decizia de inchidere a sase saloane din sectorul D, prescolari, s-a aplicat si o sanctiune in valoare de 500 de lei, pentru personalul auxiliar.

    „La data controlului, acea persoana care lucra pe sector nu cunostea si nu a aplicat tehnicile si procedurile de curatenie si dezinfectie. In plus, au fost constatate abateri si in ceea ce priveste completarea graficelor de curatenie si dezinfectie”, a declarat dr. Dana Marcu, inspector sef Serviciul Control DSP Bacau.

    Pentru restul neconformitatilor – privind respectarea normelor igienico-sanitare pe sectie s-au stabilit termene de conformare pentru efectuarea igienizarilor, urmând ca doar in urma unui recontrol, care va avea loc azi, sa se reia activitatea in acea zona. De altfel, sectia de Pediatrie a spitalului bacauan se afla intr-un proces mare de reabilitare si modernizare, care are termen de finalizare anul 2015.

    Grupa intâi de munca, avantaj la reducerea vârstei de pensionare

      In prima zi de lucru din acest an Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau a fost luata cu asalt de catre o multime de persoane, care au muncit mai putini ori mai multi ani in grupa I de munca. Majoritatea dintre ele beneficiaza deja de pensie si solicita recalcularea acesteia, pentru ca au aflat ca unul din articolele Legii 263/2010 referitor la grupa I de munca a fost modificat.

      Dar, din pacate pentru ele, aceasta modificare, prevazuta de Legea 380/30.12.2013 (Monitorul Oficial 842/30.12.2013, partea I) nu le va aduce niciun ban in plus la pensie. Si aceasta deoarece schimbarea consta doar in faptul ca persoanele care au lucrat un anumit numar de ani in grupa I se pot pensiona cu mult mai devreme decât pâna acum.

      „Noutatea vizeaza strict reducerea vârstei standard de pensionare pentru cei care au acumulat un stagiu de cotizare in grupa intâi de munca de cel putin sase ani si urmeaza sa iasa la pensie ori sa treaca de la pensia anticipata partiala sau de invaliditate la cea de limita de vârsta. Nu se refera la majorarea punctajului, deci a pensiei, in raport de stagiul acumulat in grupa intâi. Toate majorarile prevazute de lege pentru grupele superioare de munca le-au fost acordate deja celor care au iesit la pensie.”
      Alina Iftode, directorul executiv al CJP Bacau.

      [HIDEPOST]

      Concret, Legea 380/2013 prevede ca pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare in grupa I, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, vârsta standard de pensionare se reduce cu 6 pâna la 13 ani, in functie de vechimea acumulata. Astfel, pentru 6 ani vechime in grupa I, vârsta de pensionare se diminueaza cu 3 ani. Apoi, pentru fiecare an lucrat in grupa I peste cei 6 ani se adauga la reducerea de 3 ani câte 6 luni. Astfel, cei cu 7 ani vechime in grupa I vor putea solicita iesirea la pensie mai devreme cu 3 ani si jumatate, cei cu 8 ani, mai repede cu 4 ani s.a.m.d. Cei care au de la 26 ani in sus de grupa I se vor putea pensiona mai devreme cu 13 ani. Prin urmare, aceasta modificare nu-i priveste nici pe pensionarii de limita de vârsta si nici pe cei care beneficiaza de pensie anticipata. La CJP Bacau se vor prezenta doar persoanele care urmeaza sa se pensioneze, pensionarii de invaliditate si cei cu pensie anticipata partiala, care au cel putin 6 ani lucrati in grupa I si pot beneficia de reducerea vârstei. Trebuie retinut, insa, ca si cei care au cel putin 6 ani de vechime in grupa I trebuie sa indeplineasca si conditia de stagiu de cotizare, prevazuta in Anexa 5 la Legea 263/2010.[/HIDEPOST]

      Spitalul Judetean Bacau a fost acreditat pentru prelevare de organe

        51 de unitati sanitare cu paturi au fost acreditate de catre Ministerul Sanatatii pentru activitatile de prelevare si transplant de cord, transplant hepatic si pancreatic, transplant renal, dar si pentru prelevare de organe, tesuturi si celule. Printre acestea se afla si Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, la activitatea de prelevare de organe.

        Pentru transplant pe cord au fost acreditate institutele pentru Boli Cardiovasculare din Bucuresti si Tg. Mures, acest din urma centru fiind acreditat si pentru activitatea de prelevare.
        Pentru activitatea de transplant sunt acreditate Institutul National de Hematologie Transfuzionala Bucuresti, Institutul Clinic Fundeni, Institutul Clinic de Urologie si Transplant Renal Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Judetean Timisoara si Spitalul Clinic Judetean Iasi.
        [HIDEPOST]
        Bacaul este inclus pe lista spitalelor care desfasoara prelevare de organe, tesuturi si celule, alaturi de alte unitati medicale din Sibiu, Timis, Alba, Hunedoara, Caras-Severin, Covasna, Harghita, Cluj, Brasov, Dolj, Iasi, Suceava, Tulcea, Prahova, Braila, Arges, Bihor, Satu MAre, Maramures, Salaj, Galati, Arad, Constanta si Mures.

        Bancile de celule stem se afla doar in Spitalul Clinic Judetean Tg.Mures si Spitalul Clinic de Urgenta Timisoara, ambele unitati fiind acreditate si pentru transplant de celule stem de prelevare de organe.

        Transplantul rebal, hepatic si pancreatic a fost acreditat tot pe clinicile de renume din Cluj Napoca si Bucuresti.
        [/HIDEPOST]

        Carnet plastic. Anuala 2013

        La fiecare sfârsit de an, artistii ne invita in casa lor, in odaia de sarbatoare, adica la Salonul lor anual, când se intâlnesc si ei pe simeze. Dar marea intâlnire este cea cu publicul, pentru el fiind pus la cale acest spectacol vizual de amploare. Casa artistilor este Galeria „Ion Frunzetti”, unde puteti vizita si admira nu mai putin de 60 de lucrari de pictura, sculptura, grafica, arta ambientala, obiect, fotografie, design vestimentar, instalatii.

        Veti gasi in aceasta expozitie reprezentate diferite genuri, varietate stilistica, viziuni traditionale, moderne, postmoderne, oferta e bogata, generoasa, putând satisface o cuprinzatoare paleta de gusturi. Este ceea ce a subliniat pictorul si profesorul Aurel Stanciu (doctor in arte) in substantiala sa prezentare facuta cu prilejul vernisarii Anualei. Eveniment important pentru breasla, la care sunt conferite si premiile anuale, unele foarte valoroase, pentru ca juriul este competent si exigent, format fiind din confrati. Câstigatorii de anul acesta sunt Silvia Tiperciuc si Stefan Pristavu, care au avut foarte frumoase si elaborate expozitii personale.

        Si la Anuala ei expun lucrari care atrag si retin privirea. Mucalit, cum il stim, Stefan Pristavu prefateaza sarbatorile de iarna, cu al lor belsug, imbiindu-ne la petrecere, dar si la cumpatare, pentru ca, din natura statica de mari dimensiuni, cu damigene si butelci de vin, nu lipseste apa minerala. Lucrari interesante expun cunoscutii Ilie Boca, Vasile Craita Mândra, Ion Vasâi, Gheorghe Zarnescu, Mihai Chiuaru, Ovidiu Marciuc, Ion Burlacu, experimentatele si talentatele Cristina Ciobanu, Ionela Lazureanu, Dany Zarnescu, Carmen Poenaru. Armonios, echilibrat, senin este peisajul hibenal cu o poarta de mânastire semnat de Liliana Dumitriu. Din grupul celor tineri i-am remarcat pe mereu inventivul si spiritualul Dragos Burlacu, pe Bianca Rotaru, Elena Samburic, Ioana Marcoci, Ciprian Frunza, Mari Bucur. Si am zabovit, cu incântare, in fata rafinatelor fotografii semnate de Viorel Cojan si Ovidiu Ungureanu. Semnalez ca sunt prezenti in expozitie si doi maestri ai artei naive, Catinca Popescu si Ion Maric.

        Dar marea realizare a acestui Salon ii apartine lui Ion Mihalache, autor al unei pânze imense cu superbe nuduri feminine pline de un senzual, tulburator mister. O lucrare puternica, tensionata, de mare forta expresiva. In totul, Anuala 2013 reuseste sa-si atinga scopul, dând o elocventa imagine a creativitatii artistilor din filiala bacauana.

        Corala bacauana si-a pierdut vocea

        Obiceiul colindatului mi-a oferit câteva surprize placute. Pe lânga micile grupuri de colindatori, formate din 3- 4 copii sau tineri, la redactie au venit si formatii bine inchegate, cu repertorii dificile, cu voci slefuite in ore de repetitii, al caror rezultat ne-a uimit, in conditiile in care muzica corala pare ca nu mai are trecere la spectatori, nu mai are loc pe scene, fiind acoperita de susanele, manele etc.

        Si nu vorbesc aici de formatiile deja consacrate, ci ma opresc la formatiile corale din Colegiul “Sf. Iosif”, Scoala Speciala “Maria Montessori”, Colegiului Tehnic “Anghel Saligny”, pe care le-am ascultat la sfârsitul anului 2013, dar si alte mici formatii corale din gimnazii, clasele primare, chiar de la gradinite, care aduc pe scena gingasia, prospetimea, sinceritatea si talentul specifice vârstei, insa se zbat in anonimat.

        Si daca aceste mici formatii corale au ajuns la un nivel interpretativ acceptabil, putem aprecia ca nu-i totul pierdut. Bacaul are o lunga si bogata traditie in muzica corala. Cu ani in urma, nu exista comuna, scoala, in care sa nu activeze, permanent sau ocazional, un grup coral, un cor mixt, care participau la concursuri, festivaluri, unele cu rezultate remarcabile. Cine nu-si mai aminteste de vestitele coruri de la URA (condus 20 de ani de prof. Gheorghe Gozar), F-ca de Postav Buhusi, Confectia, IMU, Proletarul, cele de pe Platforma de la Borzesti, din Pârjol sau Margineni. Cine nu a ascultat macar o data Corul Cadrelor Didactice ATENEU (in 2013 a sarbatorit 90 de ani de activitate), pe cel de la Oituz (cor taranesc, care a implinit anul trecut 110 de ani de existenta, condus de peste 40 de ani de invatatorul Gheorghe Oprea), ca sa luam doar câteva exemple.

        Involutie dupa Revolutie

        Dupa Revolutie, aproape toate formatiile corale au disparut pur si simplu din peisajul cultural autohton. “Acum este un dezastru, mai sunt doar resturi de coruri, doar prin scoli se mai face ceva, acolo unde un profesor cu vocatie, cu ambitie, sprijinit de conducerea scolii mai tine in viata o formatie corala”, ne spunea prof. Gheorghe Gozar. Lipsa de interes, a competitiei, a banilor (in special pentru corurile profesioniste), desfiintarea cluburilor, a caminelor culturale, reducerea orelor de muzica, au dus – regretabil – la desfiintarea acestor formatii, ajungându-se acum la doar câteva coruri active in tot judetul.

        Active este un fel de a spune, deoarece, si acele, ies la rampa doar cu diferite ocazii, aniversare, festive sau la sarbatori, Ziua Nationala, Craciun sau de Paste, insa cu doua-trei spectacole pe an este putin probabil sa poti mentine in viata asemenea formatii. “Locul artistului este pe scena, spunea dirijorul Ion Banica, iar frumusetea acestui gen de muzica trebuie adusa in fata spectatorului”, “Suntem fericiti când iesim pe scena, ca bucuria noastra are cine sa o primeasca!”, afirma si sora Silvia, dirijorul Corului Colegiului “Sf. Iosif”, idee imbratisata de toti cei care, prin sacrificii nebanuite dau inca tonul corurilor pe care le-au infiintat si le dirijeaza.
        [HIDEPOST]

        Un festival al ambitiilor

        Din discutiile cu dirijori, profesori de muzica, interpreti a iesit la iveala o propunere extrem de interesanta: organizarea unui mare festival, a unui regal al muzicii corale, in judetul Bacau, pe etape, pe grupe de vârsta, muzica religioasa si laica, pentru amatori si profesionisti. “Ar fi o sarbatoare a spiritului, a muzicii in general si a celei corale in special”, ne-a spus prof. Gheorghe Gozar.

        “Ideea este interesanta, nu ar fi o noutate absoluta, insa s-ar relua o traditie intrerupta acum aproape 20 de ani. Este o provocare, ar fi ceva extraordinar, insa, sa nu uitam, este nevoie de munca, de organizare, de riscuri, dar, mai ales, de bani, de sponsori, de oameni inimosi, cu dragoste fata de arta, de arta interpretativa.”
        prof. Ion Banica – dirijorul corului ATENEU

        Doi oameni care si-au dedicat intreaga viata muzicii corale, la care ii adaugam pe Vintila Dabija, Silvia Pândaru, prof. Daniela Negrea – corul AS (Colegiul Tehnic “Anghel Saligny), sora Silvia (Colegiul Catolic), prof. Genoveva Handoca (Sc. Maria Montessori), dar si alti “frumosi nebuni” ai unor timpuri in care muzica corala bacauana trece prin momente extrem de dificile.

        “Este o idee minunata, care ar stimula copiii, cadrele didactice. Locul muzicii corale este in mijlocul oamenilor. Oamenii au nevoie de o stare de bine, de comunicare. Acesta este rostul corului, transmite idei. Este vorba de convietuirea in grup, de comunicare, de slefuire a comportamentelor, de cultura.Ideea trebuie gândita bine, analizata. Eu subscriu total la aceasta propunere.”
        prof. Gheorghe Gozar – dirijor al Corului ARMONIA

        Ideea generala este ca la performanta se ajunge cu dragoste, talent, cu munca si bani. Potential exista si in institutii, in societati comerciale, in biserici. Sunt vorbe si idei frumoase, numai ca asemenea “voci” ar trebui reunite intr-un “spectacol” la care sa participe, deopotriva, elevi, profesori, manageri, bancheri, parinti, oameni de decizie, institutii de profil, care ar putea interpreta a cappella “incoronarea” muzicii corale bacauane.

        [/HIDEPOST]

        Semnal editorial: Grigore Codrescu, al treilea volum în 2013

        Grigore Codrescu publica la editura Rovimed Publishers al optulea sau volum: „Ironicul reflexiv. Calistrat Costin” (micromonografie). Este a treia aparitie editoriala semnata de Grigore Codrescu, în 2013. Volumul recent debuteaza cu un interviu-confesiune realizat cu scriitorul Calistrat Costin. Sumarul volumului este elocvent pentru problematica provocatoare propusa de autor: Profil biobibliografic, Indeciziile saptezecistului (Gravitatea lirica incipienta; Lumea, neantul, histrionul; Evaziunea în erotismul suav), Mastile postmodernismului acut (Prozaicul sceptic; Duplicitatea ironica a liricului; Proiectia înalta a parodiei), Temperantele septuagenarului; Romancierul abandonat; Meandrele criticului; Evaluari critice în timp si reflexe actuale. O iconografie interesanta evidentiaza câteva repere ale existentei presedintelui filialei Uniunii Scriitorilor Bacau.

        Ghicim în discursul lui Grigore Codrescu dezamagirea cauzata de faptul ca autorii din provincie nu au fost în atentia criticilor care scriu monografii. Dintre bacauani, spune autorul, „numai George Bacovia s-a bucurat pâna acum de asemenea atentie din partea criticii prin Dinu Flamând, iar mai înainte datorita si lui Mihail Petroveanu si mai recent prin vastul proiect al lui Constantin Calin, în curs de realizare”.

        „Deocamdata, noteaza Grigore Codrescu, pe noi ne-a atras subiectul Calistrat Costin”. Pentru a incita la lectura, inseram în acest semnal editorial un portret pe care autorul i-l schiteaza lui Calistrat Costin, poetul: „Calistrat Costin se profileaza din succesiunea poemelor sale, ca un poet al cetatii, al clipei, al aglomerarilor umane, al iubirii, al simbolurilor culturale si al miturilor. Toate acestea – merit mare, nu-i vorba– sunt tratate liric, epic, dramatic, parodic, volubil si trubaduresc, ceea ce este, adesea deconcertant”.

        Polite RCA sunt mai scumpe

        2014 aduce scumpiri nu doar la utilitati, ci si la politele obligatorii pentru autoturisme. Firmele de asigurari au crescut deja preturile cu circa zece la suta, dar mai grav este ca tendinta de scumpire se va mentine intreg anul.

        Aceasta, din cauza marjelor mari de despagubire, nu atât materiale, cât mai ales morale, care pot ajunge la milioane de euro. „Societatile de asigurari intâmpina, la rândul lor, numeroase probleme. Din cauza impredictibilitatii, societatile de reasigurare straine, isi sisteaza afacerile din România”,spune Florin Misaila, directorul unei firme de asigurari bacauane.

        In plus, anumite categorii de soferi sunt considerate cu risc mare de incidente, prin urmare, sunt fortati sa plateasca in plus pentru aceeasi polita. Vorbim, de exemplu, de soferii care au sub 30 de ani, pentru care politele de asigurare s-au scumpit si cu 50 la suta fata de anul trecut. Pentru acestia, si nu numai, singura optiune pentru a nu risca amenzi, este aceea de a incheia politele RCA cele mai ieftine de pe piata.
        [HIDEPOST]
        „Nu intotdeauna ceea ce este ieftin este si prost. Vorbim insa de societatile care nu au un istoric si care practica chiar preturi de dumping. Daca la inceput vor avea de unde achita despagubirile pentru ca au multe polite incheiate, tavalugul daunelor le va prinde din urma si vor avea de suferit numai clientii”, a mai spus Misaila.

        O alta cauza a scumpirii acestor polite este faptul ca sute de mii de autoturisme sunt inmatriculate in tara noastra, dar sunt folosite pentru a circula pe drumurile din tarile europene. Daca soferii sunt implicati in incidente, daunele trebuie achitate de firmele de asigurari la nivelul estimarilor din tarile unde au avut loc evenimentele, creând astfel presiune pe bugetul asiguratorilor.

        Politele RCA sunt obligatorii pentru toate tipurile de autovehicule care circula pe drumurile publice din România.

        „Politele se scumpesc in functie de rata daunei. Dar, câte polite trebuie sa incheie o societate pentru a plati unui client care a câstigat in instanta un proces cu daune morale de peste un milion de euro?”
        Florin Misaila, directorul unei firme bacauane de asigurari

        [HIDEPOST]

        30 de firme au intrat in rândul contribuabililor mijlocii

        Din acest an, contribuabilii din judet vor fi administrati fiscal dupa alte criterii. Astfel, potrivit unor acte normative publicate spre sfârsitul anului trecut, au fost stabilite noi criterii de clasificare a acestor contribuabili, incepând cu 1 ianuarie 2014.

        „Pentru stabilirea contribuabililor mijlocii si a celor mari, se va tine cont de volumul obligatiilor fiscale datorate, declarate de catre contribuabili, si cifra de afaceri raportata in situatiile financiare incheiate la data de 31 decembrie a anului anterior celui in care se efectueaza actualizarea”, a precizat Dragos Badioiu, director la Administratia Judeteana a Finantelor Publice (AJFP) Bacau.

        Astfel, criteriul de baza, denumit si criteriul valoric agregat, va rezulta dupa agregarea celor doi indicatori care vor fi selectati, din punct de vedere economic si bugetar, in proportie de câte 50 la suta. Daca sunt in insolventa, contribuabilii mijlocii trebuie sa aiba creante fiscale totale, atât cele inscrise la masa credala, cât si cele acumulate ulterior deschiderii procedurii insolventei, mai mari de 3 milioane de lei.
        [HIDEPOST]
        Cert este ca, potrivit listei publicate de ANAF, din acest an, numarul contribuabililor mijlocii din judetul Bacau a crescut la 423 fata de 393 anul trecut (cu aproape 7 la suta mai multi). Ceea ce dovedeste ca nou-venitii au reusit sa deruleze afaceri in crestere fata de anul precedent. „Cred ca a crescut, de fapt, nivelul de constiinta al contribuabilului. Agentii economici incep sa fie din ce in ce mai interesati sa fie cu datoriile la zi. De exemplu, numai in 31 decembrie, ultima zi de lucru, s-au incasat circa 1.6 milioane de lei, iar in ziua precedenta, alte 1,5 milioane de lei”, a precizat Mircea Muntean, directorul AJFP Bacau.

        La categoria „mari contribuabili”, administrati fiscal la Bucuresti, de o directie special infiintata, din judetul Bacau, figureaza 30 de agenti economici, printre care amintim Chimcomplex Borzesti, Dedeman, Conextrust, Comfert, Croco, SIF Moldova. Acestora li s-a alaturat, din acest an, Compania Regionala de Apa Bacau, impreuna cu alti contribuabili mijlocii care nu se mai incadrau in aceasta categorie.[/HIDEPOST]

        Injunghiata de sot dupa o cearta pe banii din casa

          O femeie, in vârsta de 52 de ani, din comuna Corbasca, a ajuns la spital cu o plaga injunghiata in hemitorace. Ea a fost agresata de sotul ei in urma unei discutii aprinse iscate pe fondul banilor pe care-i aveau in casa.

          Evident si consumul de alcool a contribuit la aceasta agresiune. Politistii au fost sesizati de caz si au deschis o ancheta pentru infractiunea de loviri sau alte violente, urmând ca in functie de numarul de zile de ingrijiri medicale sa se stabilieasca daca se va schimba sau nu incadrarea juridica a faptei.

          Femeia a fost internata pentru a primi ingrijiri medicale, dar medicii spun ca nu i-a fost pusa viata in pericol.

          Accident spectaculos pe strada Pacii

            Neasigurarea corespunzatoare la plecarea de pe loc, a declansat necazuri in lant pentru un sofer bacauan. Zilele trecute, acesta conducea un autoturism marca Renault si a iesit dintr-o parcare aflata pe strada Pacii din Bacau, taind calea unui Volkswagen al carui sofer circula regulamentar.

            Pentru a evita impactul cu autoturismul care i-a iesit brusc in fata, soferul Volkswagen-ului a tras dreapta de volan si s-a izbit violent de un stâlp de iluminat public. Martorii oculari spun ca nu au existat victime in urma accidentului, insa, in masina care a intrat in stâlp se afla o femeie gravida, aceasta fiind preluata de o ambulanta si dusa la Spitalul Judetean Bacau pentru investigatii medicale.

            “Pe strada asta se intâmpla o multime de nenorociri. Foarte putin a lipsit ca Volkswagen-ul sa se rastoarne. N-ar fi pentru prima data când s-ar intâmpla asta aici. Merg cu viteza, toti sunt grabiti si n-au vreme sa se asigure”, spune un martor ocular.

            In timpul derularii anchetei, politistii au fost sesizati de un barbat ca soferul Renault-ului ar mai fi acrosat o masina inainte. Masina avariata fiind identificata pe strada Cuza Voda si avea urme de avarii pe portiera stânga fata.

            Polistii au luat datele autoturismului si ale conducatorului auto, urmând sa stabileasca cu exactitate cum s-a produs evenimentul. Soferii masinilor implicate in accident au fost testati cu aparatul etilotest, iar politistii au deschis un dosar penal.

            Performanta in literatura: O eleva din Bacau citeste pâna la 15 carti intr-o luna

              Pasiunea pentru literatura nu cunoaste limite pentru Roxana Gavrila, eleva in clasa a VIII-a B, la Scoala „Domnita Maria” din municipiul Bacau. Cotata de profesori printre cei mai buni elevi ai scolii, Roxana a reusit sa se mentina fruntasa la invatatura studiind conform programei scolare si in afara acesteia.

              Pasiunea pentru literatura a descoperit-o in clasa a IV-a, atunci când a citit „Ciresarii”. „A fost cartea care m-a captivat si mi-a deschis drumul catre literatura. De atunci, am inceput sa citesc din ce in ce mai mult. Vara ajung la performanta de a citi câte 15 carti intr-o luna, pentru ca am timp foarte mult. Acum citesc ‘Singur pe lume’, de Hector Malot, la care se adauga cartile pentru programa clasei a VIII-a. Am mai citit recent ‘Popa Tanda’, de Ioan Slavici si literatura SF.

              In perioada aceasta, la scoala, ne axam mai mult pe nuvela si basm, pentru ca incercam sa recapitulam pe cât se poate materia din clasele V-VIII, necesara la evaluarea nationala de anul viitor. Daca la matematica 1+1 fac intotdeauna doi, la româna, totul este diferit.

              Tocmai de aceea este esential sa citim cât mai mult”, spune Roxana Gavrila. Printre cartile preferate citite de ea se mai numara „Casa noptii”, de Kristen si PC Cast sau volumele SF – „Rosu de rubin”, „Albastru de safir” si „Verde de smarald”.

              Tableta „te fura” la citit

              Daca intr-un timp prefera cititul pe tableta, Roxana s-a intors la carte. „Tableta merge mai repede, nici nu stii când trece timpul si când dai paginile. Scrisul este mai mare si poti sa setezi luminozitatea. Am renuntat la cititul pe tableta in momentul in care am realizat ca nu imi face bine la ochi”, spune Roxana Gavrila. Pentru ca uneori exagereaza cu cititul, se intâmpla ca mama sa-i mai ia cartea din mâna.

              Nu acelasi lucru se intâmpla cu tatal fetei, care o admira si o incurajeaza sa citeasca cât mai mult. Timpul alocat lecturii se diminueaza insa atunci când trebuie sa se pregateasca pentru olimpiadele la chimie, limba româna sau matematica. Cel mai recent concurs la care a participat a fost Olimpiada de literatura, faza judeteana, care s-a desfasurat la Colegiul National Pedagogic „Stefan cel Mare” Bacau.

              „Tema de anul acesta a fost ‘Lectura ca abilitate de viata’, iar subiectele au fost elaborate de Ministerul Educatiei. Am obtinut a doua nota in concurs, la clasa a VIII-a, respectiv, 54,5 puncte din 60 posibile. Ma asteptam sa ne dea din clasici si s-a dat contemporani, respectiv, , de Ann Brashers”, declara adolescenta.

              Chitara inlocuieste cartea

              Rezultatele bune la invatatura nu o transforma insa pe Roxana in tocilarul tipic. Nici graiul si nici fizionomia nu tradeaza acest lucru. Stie sa-si gestioneze timpul liber astfel incât sa aiba timp pentru desen si muzica.

              „Fac chitara de patru luni si deja cânt intr-o formatie. De , am urcat pe scena Salii Ateneu alaturi de colegele mele, Teodora Perca (chitara) si Giorgiana Ciubotaru (voce) si am cântat in limba italiana”, adauga Roxana. Ea spune ca s-a hotarât sa invete chitara pentru ca are multi prieteni care cânta la acest instrument si era fascinata. Asa ca, a apelat la varul ei, care a invatat-o primele acorduri si i-a dezvaluit câte ceva din tainele chitarei.

              Românii, asteptati in Marea Britanie: “Aveti o alta sansa!”

                Comunitatea românilor din Marea Britanie ii asteapta pe concetatenii care se vor bucura de dreptul de a circula si munci liber in intreaga comunitate europeana din acest an. Cu acest prilej, liderii comunitatii au transmis o scrisoare prin care ii incurajeaza pe români sa se bucure de faptul ca vor fi tratati ca fiind egali cu ceilalti inca de la inceput.

                „Voi veniti in Marea Britanie sa darâmati statutul de cetatean de mâna a doua al Europei. Voi veniti cu sansa de a concura de la egal la egal cu ceilalti pe piata muncii. Voi veniti cu drepturi pe care trebuie sa le invatati. Documentati-va si incercati sa va integrati in societatea de aici”, spune Cristina Irimie, editor fondator Român in UK.

                Aceasta ii indeamna pe români sa nu isi critice tara prea mult si in acelasi timp sa nu isi nege identitatea. Cei care vor avea dificultati in a-si gasi ceva de lucru sau intâmpina probleme in a se adapta sunt indemnati sa caute ajutor la românii stabiliti deja acolo.
                [HIDEPOST]
                „Cereti ajutorul nostru, al celor care suntem aici de mult timp. Vedeti care sunt asociatiile pentru români, care sunt bisericile românesti, unde este consulatul si cereti ajutor. Avem datoria morala sa va ajutam. Si daca nu vi se raspunde la o usa nu va dati batuti, cautati alta la care sa bateti. Cineva va va ajuta”, mai spune Cristina Irimie.

                Potrivit ultimului recensamânt, 19.000 de români au plecat temporar (mai putin de 15 luni) in Marea Britanie. Dintre acestia, peste 1.000 sunt bacauani. Alti peste 4300 de bacauani sunt plecati pentru o perioada indelungata, din cei peste 40.000 de români din toata tara. (L.G.)
                [/HIDEPOST]

                Boboteaza in parohia „Sfântul Gheorghe”

                  La primele ore ale diminetii, Biserica „Sfântul Gheorghe” din Bacau era invaluita in ceata, curtea lacasului de cult era goala si doar câteva butoaie cu apa pregatite in exterior, anuntau marea sarbatoare a Botezului Domnului sau Boboteaza.

                  Treptat, oamenii s-au adunat la slujba, iar câteva echipaje de jandarmi au fost trimise in dispozitiv pentru a asigura linistea si ordinea pe durata slujbei de sfintire a apelor. In jurul orei 11.00, curtea bisericii s-a umplut de lume, pentru ca preotii au facut afara ritualul religios de sfintire a apei.

                  Lumea a asistat la slujba, insa, nu toti cei prezenti au ascultat recomandarea preotilor de a nu se imbulzi la butoaie. “Aghiasma este pentru toata lumea, iar butoaiele nu pleaca de aici nicaieri. Incercati sa va purtati civilizat pentru a evita neplacerile”, a spus preotul Constantin Gherasim.
                  [HIDEPOST]
                  Dupa impartirea busuiocului sfintit si retragerea preotilor, lumea a inceput sa se agite. Cei care dadeau din coate, s-au izbit insa de gardurile de protectie montate de jandarmi. Barbatii in uniforme albastre au fost legatura intre multime si oamenii bisericii care s-au ocupat cu umplerea recipientelor intinse de oameni.

                  “Sa dati la cei din fata prima data! Ca noi stam de dimineata aici, nu ca altii care au venit acum”, tipa inversunat un batrânel. Lipsa bunului simt si-a spus si ea cuvântul in unele cazuri, iar atunci când le-a fost impatit busuioc, din prea multa zgârcenie, unii l-au calcat in picioare in loc sa-l imparta cu semenii.
                  [/HIDEPOST]

                  Bacauanii au luat Agheasma Mare

                    Luni, crestinii ortodocsi au praznuit Boboteaza sau Botezul Domnului. Considerata una din cele 12 mari sarbatori ale crestinatatii, Boboteaza vine sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica.

                    De aceea, biserica mai numeste aceasta sarbatoare si Aratarea Domnului sau Epifania. Si credinciosii catolici au sarbatorit ieri Epifania. In bisericile catolice s-au tinut Sfintele Liturghii ca in ziua de duminica dupa care apa a fost binecuvântata de preoti.

                    Asadar, bisericile au devenit neincapatoare in aceasta zi sfânta de sarbatoare, credinciosii venind in numar mare la biserica pentru a lua Agheasma Mare despre care se spune ca are puteri miraculoase, vindeca boli, ne pazeste de rele si aduce linistea in caminele noastre.
                    [HIDEPOST]
                    Se spune ca are puteri miraculoase

                    La Catedrala „Inaltarea Domnului”, din centrul Bacaului, dupa slujba oficiata de preoti in biserica, toti enoriasii au iesit in curte, acolo unde a avut loc slujba de sfintire a apei. Sute de oameni au indurat frigul zeci de minute pentru a ajunge la butoaiele cu aghiasma. Jandarmii bacauani i-au indrumat pe coridoarele formate din gardurile metalice, imbulzeala fiind astfel evitata.

                    „Am venit sa luam Agheasma ca este bine sa bei in aceste zile, mai dam prin casa si prin gosodarie sa fim feriti de rele”, spunea tanti Maria. Si la Biserica Sf. Ioan oamenii au stat cu rabdare la rând pentru a primi apa sfintita de la robinetele amplasate la gardul bisericii.

                    Agheasma Mare se face o singura data in an, in ziua de Boboteaza, si se spune ca nu se strica niciodata. Se bea doar timp de opt zile, intre 6 si 14 ianuarie, si cine vrea sa mai consume si ulterior are nevoie de acceptul preotului. Dupa ce iau apa sfintita si o duc acasa, oamenii obisnuiesc sa stropeasca cu ea casele, grajdurile si animalele pentru a fi feriti de necazuri.

                    [/HIDEPOST]

                    Agricultorii bacauani cer dezbatere publica pe PNDR

                    Fermierii bacauani au inceput 2014 cu nemultumiri, mai bine zis, au reportat reprosurile de anul trecut la adresa Ministerului Agriculturii.

                    „Ar fi trebuit ca Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) sa fie pus in dezbatere publica in 2013 si transmis la Bruxelles pâna pe 1 ianuarie 2014, dar nu au facut nici una, nici alta!” arata Daniel Ciobanu, presedintele Asociatiei Judetene a Producatorilor Agricoli (AJPA) Bacau.
                    [HIDEPOST]
                    Ministerul i-a asigurat ca va transmite PNDR catre CE pâna pe 15 ianuarie, dar fermierii se indoiesc. „A existat o varianta de program in noiembrie, inca una in decembrie, dar nu se stie nici la ora asta care sunt domeniile care vor fi sprijinite in 2014-2020 in cadrul Politicii Agricole Comune (PAC). Fara sa cunosti PAC nu poate exista predictibilitate.

                    Noi cerem transparenta si dialog. Daca avem aceste lucruri, poate eliminam minciunile din 2013. Am terminat anul cu o lista intreaga de promisiuni mincinoase. Vrem sa stim care va fi nivelul subventiilor in 2014”, arata ing. Ciobanu.

                    Toate acestea nemultumiri vor fi discutate pe larg la prima intâlnire a fermierilor, programata saptamâna viitoare.
                    [/HIDEPOST]

                    Pomana sau initiativa?

                    La sfârsitul anului, dar si la inceputul celui nou, doua intrebari au fost pe buzele reporterilor, analistilor, puse obsesiv, aiuristic, de dimineata pâna seara, in capcana raspunsurilor intrând fara rezerve, aproape toti cei intervievati: Ce asteptati de la anul 2014, ce sperati sa va aduca noul an?

                    S-au perindat prin fata camerelor de luat vederi, prin studiouri, cetateni care alergau dupa noile promotii, politicieni, economisti, astrologi, ghicitoare, jurnalisti, formatori de opinie, profesori, lideri de sindicate inexistente, condamnati penal, cu executare sau cu suspendare, sportivi, antrenori, bancheri, pensionari, abonati la talk-show-uri (fiecare post are ciracii lui), meteorologi purtatori de catastrofe naturale etc. Ce asteptati de la anul 2014?

                    Nimeni nu a realizat stupizenia intrebarii, lipsa ei de logica. Intrebarea, dar si raspunsurile contin câte ceva din “specificul românesc”: asteptarea, para malaiata, povestea cu posmagii, statul trebuie sa ne dea, crestineasca si milenara pomana, oita nazdravana, deal-vale, din filozofia blagiana etc., mai nou subventia, ajutoarele sociale, de parca “anul 2014” ar fi o ruleta, la care toate numerele sunt câstigatoare, un tren plin cu de toate, care opreste in dreptul fiecaruia, un siloz din care curge faina, iar noi asteptam sa ne curga in gura, in traista, nu ne mai obosim nici macar sa alegem: ce s-o nimeri, numai sa fie ceva.

                    N-am vazut, n-am auzit pe vreun destept al natiei care sa intrebe, sa rastoarne sensul ei: dar noi ce facem pentru 2014, in 2014? Mai sunt pilde si invataturi in cultura româneasca la care am putea apela: dormi cum iti asterni, viitorul ti-l faci singur, nevoia il invata pe om, dar cea mai teribila intrebare a pus-o unul dintre cei mai iubiti presedinti ai americanilor, John Fizgerald Kennedy: voi ce faceti pentru America?

                    Nu-i tulburatoare intrebarea? Si americanii au stiut sa raspunda. Este la indemâna fiecaruia sa priveasca peste ocean, nu-i o tara perfecta, insa, cu siguranta, este una prospera, la fel ca Germania, Suedia, Norvegia etc. N-au trecut din 2014 decât opt zile, nici nu ne-am dezmeticit bine din “ceata” multelor sarbatori, este inca timp sa ne punem si noi americaneasca intrebare: Noi ce facem pentru tara? Fiecare dintre noi ce face pentru 2014?, iar la cumpana dintre ani sa ne intrebam celebral si mai putin sentimental: ce facem pentru 2015? Intrebarile nu sunt comode, cum nici raspunsurile nu sunt.

                    Care Europa?

                    In vreme ce România gâfâie sub povara normelor europene de tot felul care i s-au impus, Europa incepe sa examineze obligatiile pe care ar trebui sa le respecte si incepe sa strâmbe din nas.

                    Parca nu prea ar mai vrea sa permita românilor sa munceasca liber oriunde ar dori, parca românii ar trebui amprentati, urmariti si supravegheati. In general, Europa descopera astazi, dupa ce a muls cât a putut din România ca românii put si e mai bine sa stea la ei in tara.

                    A fost bine câta vreme companiile europene faceau afaceri banoase in România pentru ca tara noastra se angajase sa respecte niste conditii, dar, acum, când Europa trebuie sa respecte, la rândul ei, conditiile pe care si le-a asumat, parca nu mai e la fel de bine.

                    Uniunea Europeana incepe sa devina un vis tot mai indepartat pe masura ce tarile vestice transforma acest proiect tot mai mult intr-unul economic si renunta la latura politica si sociala.

                    Problema este ca transformarea aceasta risca sa macine si mai mult constructia europeana, alimentând nationalismul si xenofobia, adica exact pilonii pe care se sprijina fortele care promoveaza euroscepticismul.

                    Cu 130 km/h pe autostrazile utopice ale Bacaului

                      A devenit deja obisnuinta ca planurile viitoarelor autostrazi ce vor strabate România sa se schimbe aproape de la zi la zi, in functie de interesele electorale si declaratiile politicienilor.

                      Iata ca, mai nou, Guvernul a dat publicitatii un nou plan, care promite ca peste zece ani sa putem goni cu masina, cu 130 km/h, de la Nadlac la Constanta, de la Bucuresti la Suceava sau de la Bacau la Brasov. Bacaul este bine ancorat in acest plan si, daca nu ar fi vorba doar despre promisiuni politicianiste, zona noastra va avea un atu important pentru dezvoltare, prin intermediul acestor legaturi rapide cu restul tarii.

                      Astfel, in urmatorul deceniu va exista o autostrada de la nord la sud, pe ruta Suceava-Bacau-Bucuresti-Alexandria, precum si ramificatii care pornesc de la aceasta ruta principala. De asemenea, Bacaul apare in capatul rutei ce porneste de la Buzau si trece prin Focsani. Intr-o alta etapa, tot din viitorul deceniu, apare si constructia autostrazii Bacau-Roman.

                      Nu in ultimul rând, de la Bacau va pleca ruta spre Brasov. Deocamdata, Bacaul ar urma sa aiba o sosea de centura, al carei constructor abia a fost desemnat de autoritati, dar totodata contestat de ceilalti participanti la licitatie.

                      Bani europeni pe drumuri românesti

                      Planurile decadei urmatoare prevad si o autostrada ce va traversa România de la vest la est, pe ruta Nadlac-Constanta, atât pe traseul Nadlac-Sibiu-Brasov-Bucuresti-Constanta, cât si pe traseul Nadlac-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Constanta. O alta ruta va strabate Muntenia si Oltenia, de la Bucuresti la Craiova, cu o ramificatie spre Nadlac si iesire in Ungaria.

                      Alte autostrazi ce ar urma sa fie gata pâna în 2023 sunt Bors-Oradea- Cluj-Napoca-Brasov, Târgu Mures-Iasi, Buzau-Focsani-Bacau, respectiv Buzau-Focsani-Galati-Braila.

                      De asemenea, va exista o autostrada care va lega Oltenia, între Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu si Drobeta Turnu Severin.
                      Din cele 3 miliarde de euro puse la dispozitie de Uniunea Europeana prin fonduri de coeziune si instrumentul Connecting Europe Facility în perioada 2014-2020 vor fi finantate autostrazile Roman-Bacau, Craiova-Calafat, Bucuresti-Alexandria, Pitesti-Râmnicu Vâlcea, Ungheni-Iasi-Târgu Neamt si Roman-Bacau, în timp ce cele 1,8 miliarde de euro din fondurile de dezvoltare regionala vor fi folosite pentru constructia autostrazilor Sibiu-Brasov, respectiv Brasov-Bacau.

                      „Suntem singuri impotriva tuturor!”

                      Antrenorul SCM Bacau, Cornel Agop, considera ca, in pofida rezultatelor, gimnastica bacauana a ajuns o „cenusareasa”

                      A incuiat sala pe 30 decembrie si a descuiat-o pe 3 ianuarie. Asa cum o face de ani de zile. „Sala de Gimnastica este a doua mea casa. As putea numara pe degete zilele in care nu-i trec pragul in decursul unui an. Si nu ma refer la perioadele in care suntem plecati la competitii”, marturiseste coordonatorul sectiei de gimnastica a SCM Bacau, prof. Cornel Agop. La inceput de 2014, Agop isi dezvaluie obiectivele, insa paralela cu trecutul, recent sau indepartat, este inevitabila. Doar vorbim cu antrenorul care a lansat-o pe dubla medalaita cu aur la Olimpiada, Monica Rosu! Asa ca, prima intrebare a interviului cheama in cauza trecutul. De data aceasta, cel de data recenta.

                      Un nou titlu la individual compus, dupa 27 de ani

                      -Domnule Cornel Agop, cum a fost 2013 pentru sectia de gimnastica a SCM Bacau?

                      -Având in vedere bugetul foarte mic pe care l-am avut la dispozitie, 2013 a fost unul foarte bun.

                      – De câti bani ati dispus?

                      -In jur de 400 milioane de lei vechi. Foarte putin. Acest buget redus ne-a impiedicat sa organizam concursuri de casa sau sa participam la un numar insemnat de competitii, care sa ne pregateasca terenul pentru Campioantele Nationale. Or, la fiecare editie de Campionat National, obiectivul nostru este de a duce mai departe scoala de gimnastica bacauana, pentru ca putem vorbi de o scoala de gimnastica in adevaratul sens al cuvântului. Totodata, m-am limitat la un singur cantonament, de sase zile, desfasurat in august, la Mamaia.

                      -Conditiile de la sala?

                      -Conditiile existente in Sala de Gimnastica sunt bune, dar acesta nu este meritul celor care au condus si conduc clubul. Lumea trebuie sa stie ca noi, antrenorii de gimnastica, ne-am investit banii pentru reparatia si intretinerea salii. Pentru a da insa raspunsul la intrebarea initiala, vreau sa precizez ca, in ciuda tuturor problemelor financiare, am reusit ca in 2013, dupa o pauza de 27 de ani, sa aducem din nou in Bacau un titlu la individual compus, ceea ce constituie o satisfactie majora. Succesul a fost realizat in luna mai, la Buzau, de Teodora Teodoru, precedenta reusita apartinând tot unei eleve de-ale mele, Cecilia Martinas si data din 1986.

                      -Teodora Teodoru este un nume important din noul val al gimnasticii bacauane.

                      -Asa este. Pe lânga Teodora Teodoru, eu, cu sotia mea, Vasilica si cu celelalte doua antrenoare ale sectiei de gimnastica de la SCM Bacau, am mai format o pleiada de copii talentati care sunt suportul moral pentru vârfurile ce tind sa apara. Vorbim despre Anamaria Mandache, Collen Tataru, Romina Iacob, Andrada Grigoras, Lorena Pintilescu si lista nu se opreste aici.

                      -Vârful de lance ramâne, insa, sora mai mare a Teodorei, Diana Teodoru.

                      -Fara doar si poate. Ca sa completam bilantul, pe lânga titlul la individual compus si argintul la sarituri câstigate de Teodora Teodoru, care a ratat de putin aurul la paralele pentru un balans, ne putem mândru cu faptul ca Diana Teodoru s-a laureat dubla campioana nationala. Noi avem, in continuare, asteptari foarte mari in privinta Dianei Teodoru. Anul acesta trece la seniorat si intra in lupta pentru un loc in echipa României care va concura la Europene si Mondiale. Viitorul sau, ca si al celorlalte gimnaste ale clubului, depinde insa foarte de mult de atentia de care se va bucura din partea conducerii SCM Bacau.

                      „De 10 ani, niciun presedinte nu mi-a trecut pragul”

                      -O intrebare cu nuanta de repros: de ce ati renuntat la una dintre traditiile sectiei: „Sarbatoarea gimnasticii bacauane”?

                      -Am renuntat din motive de ordin financiar. Si va imaginati ca n-am facut-o cu bucurie, mai ales ca vorbim despre o traditie inagurata in 1992. De data aceasta, n-am mai avut posibilitati financiare si nici nu am mai gasit spriinul necesar pentru a tine in picioare traditia. Asa ca ne-am rezumat la a pune bani din propriul buzunar si la a cumpara dulciuri si jucarii din plus pe care le-am oferit, in semn de multumire, catre 20 de copii legitimati la sectia de gimnastica a clubului. M-am bucurat, in schimb, sa observ ca o alta sectie a SCM Bacau, cea de sarituri in apa, coordonata de Adi Gavriliu, a preluat initiativa si, dupa modelul sectiei de gimnastica, a organizat o sarbatoare similara la Bazinul de Inot. Bravo lor!

                      -Stiu ca, la un moment dat, Adrian Gavriliu v-a solicitat sprijinul profesional pentru realizarea unui exercitiu.

                      -Da si m-a bucurat interesul manifestat de el. E un lucru normal sa ne ajutam intre noi, mai ales atunci când disciplinele de care ne ocupam interfereaza. Apropo de asta: un antrenor, in cazul de fata Adi Gavriliu, a venit la sala pentru a vedea cum lucrez, asa cum n-a facut-o niciunul din conducatorii SCM Bacau in ultimii zece ani!

                      -Stati, ca nu inteleg…

                      -Ce e asa de greu de inteles? Din 2004 si pâna acum, niciunul dintre cei care au ocupat functia de presedinte sau de director al SCM Bacau nu a venit vreodata la Sala de Gimnastica pentru a vedea cum lucram noi. Niciunul, retineti, niciunul nu mi-a trecut pragul! De unde sa stie ei cât de grea este gimnastica sau câta munca depun copiii acestia? Suntem singuri impotriva tuturor. Pai, pe vremea când era presedinte, Dorin Aradavoiacei venea in permanenta la sala. In plus, el mergea lunar la Deva si de trei-patru ori pe luna era la Federatie. Acest climat de lucru a favorizat ascensiunea Monicai Rosu. Si sa va mai spun ceva: in ultimul deceniu am gazduit de doua ori finalele Campionatelor Nationale la Bacau. In niciuna din dati, conducerea clubului n-a fost prezenta. Si ne mai miram ca pierdem copii de valoare, cum a fost cazul Madalinei Neagu, vice-campioana europeana?

                      -Chiar, in ultima perioada vi s-a mai intâmplat sa fie retrasi, de catre parinti, copiii de la gimnastica?

                      -Da. Anul trecut am avut doua cazuri. Si, probabil ca vor mai fi. Performanta e grea, iar parintii vor sa vada si rezultate, dar si atentie. Când vad cât muncesc copiii lor si ca nu primesc si ei un trening, un echipament, ca nu beneficiaza de un cantonament, ii retrag. Si nu e doar asta! Credeti ca viitorul sectiei e asa de roz, când noi suntem patru antrenori, dintre care doi sunt detasati, iar detasarea e valabila doar sase luni? Nici nu vreau sa ma gândesc cine se va ocupa pe viitor de initiere, de selectie… Eu mai am trei ani si ies la pensie. Nu stiu cine va veni dupa mine, asta daca va veni cineva! Pâna atunci, insa, sa stiti ca ma voi lupta cu toate greutatile, indiferent cât de mari sau de multe vor fi acestea. De mic am fost educat sa muncesc si e clar ca nu ma voi schimba acum. Nu mi-am spus ultimul cuvânt si voi demonstra asta. Si in 2014, dar si in urmatorii ani.

                      „Monica Rosu a avut un temperament aparte”

                      -Si cum se anunta 2014 pentru sectia de gimnastica a SCM Bacau?

                      -Va dati seama ca foarte multe lucruri vor depinde de buget. Nu pot fi in intregime sigur de ceea ce voi spune acum deoarece nu fac decât sa preiau informatiile furnizate de unii colegi, insa se pare ca, incepând cu acest an, cinci discipline care au avut rezultate la ultima Olimpiada, printre care, fireste, si gimnastica, vor beneficia de un tratament financiar preferential. Asta ar fi foarte bine deoarece gimnastica este un sport extrem de dificil, care are nevoie, printre altele, si de o sustinere financiara solida.

                      -Credeti ca de acest tratament financiar preferential vor beneficia si antrenorii de gimnastica?

                      -Oho, ce bine ar fi! S-a discutat de mai multe ori acest aspect, insa salarizarea a ramas aceeasi, indiferent de disciplina. Noi, antrenorii de gimnastica nu facem sport la gramada. Daca se va face ceva in privinta salarizarii, va fi foarte bine, iar daca nu, eu voi continua sa-mi fac datoria cu aceeasi pasiune.

                      -Si ce v-ati propus in 2014?

                      -Sa le promovez la lotul national pe Anamaria Mandache si pe Teodora Teodoru si sa obtinem rezultate cât mai bune la competitii chiar daca absenta unui cantonament ma dezavantajeaza in lupta cu Deva, Constanta sau Onestiul care au hotel, cantina, ca sa nu mai vorbesc de scoala. Noua nu ne vine nimeni in ajutor, dar, asa cum spuneam, nu dezarmam. Problema se pune si pe plan financiar, dar si organizatoric. Oricum, nu credeam ca dupa succesele pe care le-am obtinut cu Monica Rosu sa ajung sa cumpar din buzunarul propriu saltele, magneziu sau chiar echipament.

                      – Domnule Agop, credeti ca Bacaul va mai avea vreodata o gimnasta dubla medaliata cu aur la Olimpiada, asa cum a fost cazul Monicai Rosu?

                      -Mi-e greu sa cred! Monica Rosu a avut un temperament aparte. Monica a fost un baietoi, care nu s-a uitat la durere. Tare ma tem ca, daca nu se creeaza conditii propice gimnasticii, nu vom mai reusi sa scoatem capul in lumea buna. Si nu vorbesc doar de Bacau! Nu vedeti ca tari care in urma cu 10-15 ani nu contau, acum sunt abonate constant la podium la marile competitii? Semnalul de alarma a fost tras mai demult. Ramâne doar sa-l auda cineva.

                      Handbal masculin / Stiinta MD s-a reunit

                      Stiinta MD Bacau s-a reunit ieri, dupa doua saptamâni de vacanta.

                      De la primul antrenament al anului au lipsit antrenorul Eliodor Voica, internationalii români Ghita, Iancu, Fenici si Rotaru, cei gruzini Tevzadze si Rusia si estonianul Johansson, toti aflati la loturile nationale pentru campania de calificare la Mondialele din Qatar.

                      Cu Voica pe banca si cu cei patru internationali bacauani in teren, România a fost la un pas de o mare reusine in jocul de duminica, de la Nicosia, contra Ciprului, pe care l-au câstigat in-extremis, cu 31-30, gratie golului marcat de Florea, cu 11 secunde inainte de final!

                      ULTIMELE ȘTIRI