sâmbătă, 27 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 4021

Deputatul conservator Constantin Avram si-a inaugurat cabinet parlamentar la Onesti

    Joi, in municipiul Onesti a fost inaugurat cabinetul parlamentar al deputatului conservator Constantin Avram.

    Situat la câtiva pasi de fostul sediu al Primariei, cabinetul parlamentar va facilita intâlnirile dintre parlamentarul bacauan si alegatorii din cisrcumscriptia electorala.

    Panglica inaugurala a fost taaiata in prezenta a numerosi politiciani din localitate si imprejurimi, la ceremonie fiind prezent si fostul primar al Onestiului, Emil Lemnaru.

    Un sobor de preoti a sfintit cabinetul parlamentar. Deputatul conservator si-a stabilit ca prioritati imediate adoptarea unei legi care sa declare Biserica drept factor de echilibru social si desemnarea zilei de Inaltare drept zi nelucratoare.

    MONDO NATURA: Umblatorii

      Sunt putini pescari in Bacau care prefera sa nu foloseasca momelile clasice: vermisori, râme, coropisnite, nimfe, brotaci, larve. Considerat ca un sport elegant, adica al mâinilor curate, spinningul foloseste doar momeli artificiale. A nu se confunda cu spinningul din salile de fitness. S-a creat o elita. In lume sunt o multime de cluburi, se fac cursuri de initiere pentru a dobândi indemanare, competitii. Internetul abunda de informatii. Pescarii nostri neaosi, care dau la rapitori: clean, salau, stiuca, avat, biban, (nu vorbim aici in zona de lostrita sau lipan), au invatat sa pescuiasca cu o lingurita, careia i-au rupt coada. Au legat de ea la inceput un cârlig, apoi doua, ajungând la ancora deja clasica de astazi, cu trei cârlige. Cum experimentarea si perseverenta in materie de pescuit e mama invataturii, trucuri si smecherii nu poti afla decât de la cineva hârsit in domeniu.

      Batrânu’ stiucar

      Fara L, ca nu e batrân deloc la 78 de ani impliniti pe 16, anul asta, in Zodia Racului. L-am sunat pe telefonul fix pentru o vizita.

      „Nelu… mobilul e bun pentru pescari dar nu e bun când te suna nevasta”. Ma astepta zâmbind, prvind de la geamul bucatariei unui bloc din zona Piata Sud. I-am cerut iertare ca nu-l mai vizitasem acasa de 8 ani. Când ne intâlneam prin piata uitam de timp. Asa s-a intâmplat si acum. La intrarea in apartament parca pasesti intr-o galerie de arta. Tablouri si flori, fotografii si carti. Si un pisoi care se catara peste tot.

      „Trofeele” mumificate salasuiesc pe balcon, departe de tentatia felinei. Optimist si glumet, bucuros de vizita, ma invita sa iau loc la o masa. Eugen Bâtrânu e atasat de Valenii de Munte si de tuica de prune facuta acolo, cu toate ca s-a nascut in Bacau, la Sarata. Nu-si arata nici pe departe vârsta.

      cap de stiuca trofeu

      A urmat cursurile Colegiilor Ferdinand si Pedagogic. Era perioada gri cnd, tata ,dascal, afost trecut la chiaburi. „ Dar am intrat cu 10 si am terminat cu 10. In 1962 se inscrie la Scoala populara de Arta, clasa pictura. Pasionat si de fotografie, publica pentru prima oara in 1964 in cotidianul „Steagu Rosu”, un peisaj, cum altfel intitulat, ”salcii plângatoare”. A activat ca profesor dar s-a aventurat si in vazduh, in zborul fara motor, practicând planorismul. Multe din tablouri sunt pictate pe panza folosita atunci in aviatie, mai ales la Yak-uri. Nu cred c-a recuperat-o in timpul zborului. A surprins pe celuloid evolutia marilor noastre sportive: Nadia Comaneci, Doina Melinte, Teodora Ungureanu.

      In cartea scoasa de D. Dumitriu in 1976 , „Nadia Comaneci si Echipa de Aur” are 76 de fotografii publicate.

      Hatru nea Eugen. Nu ajunge spatiul pentru câte perle poate scoate intr-o singura discutie.
      „M-am apucat de pictura când eram mic. Ma uitam pe niste afise pe care le primise tata de la fabrica de zahar de la Sascut. Explicau aia acolo cum scoti sfecla, cum bagi zaharul in sfecla. Si ce crezi… ia foc casa vecinului. Iesea un fum. Urlau toti si nu intelegeam de ce. Era asa frumos. Atunci, pe verso, cu o bucata de creion am facut primul desen.

      De pescuit… tarziu. La 29 de ani. Mi-a dat tata socru o varga… de alun, pe Teleajan. Ma uitam la soare, la stele, si ma rugam. Daca prind un pestisor, pescar ma fac. Si am avut ghinion. M-a prins un chitic de nici doua degete si uite ca am prins drag. Apoi am descoperit Siretul, la Schineni, Valea Asaului, Vârlocea, dar mai ales… Bârnatul. Aici am prins cea mai mare stiuca. Cinci kile jumate. Pestele s-a dus la mânastire. Asa era atunci asa e si acum. Ne-am dus sa sfintim Dacia la parintele Iustin, de la Petru Voda. A venit cu felestiocul si ne-a umplut de aghiazma. N-a vrut sa ne ia bani. ‘Ce sa-ti dau parinte !? Da si tu monstru ala!'”.

      Parca nu ma mai lasam dus. Patru ore in care am râs cu gura plina.

      Am spicuit câteva sfaturi pline de umor:

      „Nu te numesti pescar daca nu practici. Ca si soferii sâmbetisti care conduc doar duminica.
      Nu te numesti pescar daca pescuiesti din an in Paste si mai esti si mâncator de peste. Gatitu-i altceva.
      M-am nascut pe 16 dar m-au declarat pe 15.
      Era o ceata de nu-mi vedeam degetele de la 10 metri.
      Am prins pestele cu mâna si am intrat in peisaj
      Baaa! vezi ca nu-ti scârtâie clopotelul !
      De Paste scobeam brânza.
      Cea mai buna parte la un peste este… coada. A-nceput sa se dea acum iar la tacâm.
      Dupa voblere au aparut cauciucurile.
      Pe Canal nu e ca la casa de pensii, când stai la coada pentru tichetul de vacanta.
      Din 20 de pescari doar unul prinde. Stiinta mare nene.
      Reteta de stiuca umpluta pe care ti-o dau Nelutule, e de master chef.

      Stiuca umpluta

      Stiuca umpluta

      Se ia specimenul, daca nu din apa… de la magazin. Sa aiba intre 700 si 1500 grame. Se curata de solzi. Are mult mucus. Se spala bine. Cu un cutit se sectioneaza in jurul gâtului de jur imprejur. Atentie ca are pilea tare. Cu coada unei linguri se desprinde usurel pielita de pe carne si se ruleaza usor. Se stie termenul …popular. Când ajungem la aripioare folosim o faorfeca, ca sa nu se sparga. Apoi se scot din ea icrele, daca are. Matele le arunci. Ficatii daca-i arunci e cea mai mare prostie. Sunt medicament, afrodisiac. Carnea dezosata de sira spinarii o dam prin masina de tocat, de doua ori, prin sita mica, sa nu se mai simta urma de os. Prajim separat doua cepe in unt si lasam sa se raceasca. Luam doua felii de pâine si le muiem in lapte. Stoarse bine se dau impreuna cu ceapa, o legatura de patrunjel si una de marar, tot prin masina de tocat. Zeama de la o lamâiie, un ou cu tot cu galbenus si putin piper, vin sa completeze umplutura. Pielita se freaca bine cu malai, apoi se umple folosind tot lingura. Nu se umple prea tare ca apoi se sparge. Daca ramâne compozitie se pot face piftele. Se coase si se pune la fiert. Când se umfla o scoatem. In zeama ramasa punem 2-3 cartiofi taiati cuburi, morcov feliat, telina, patrunjel, capul si coada. Când au fiert se ridica la suprafata. Lasam sa se raceasca. Se taie stiuca felii si se pune pe un platou. Adaugam fiertura ca si garnitura. Merge strasnic cu o Tuica de Valeni inainte si mamaliguta calda.

      „Programul Erasmus mi-a marcat studentia”

        Programul Erasmus mi-a marcat studentia. Mobilitatea de studiu de care am beneficiat mi-a permis ca, în cele cinci luni petrecute pe meleaguri franceze, sa aduc un strop multicultural vietii mele de student. Orasul care m-a gazduit si mi-a dezvaluit toate secretele sale în acest timp, a fost orasul Clermont-Ferrand, una dintre cele mai vechi asezari ale Frantei, înconjurata de un lant muntos vulcanic.

        Impresia formata despre acest program universitar o pot rezuma într-o fraza: Erasmus este o experienta la nivelul tuturor domeniilor educationale. La nivel academic, iei contact cu un alt tip de învatamânt, care îti permite sa vezi notiunile teoretice deja acumulate, dintr-o perspectiva aplicativa mai larga.

        Te afli într-un mediu multicultural, care îti largeste viziunea despre viata, si devii coleg cu studenti din tari, de pe toate continentele, care îsi povestesc cu mândrie despre patria si traditiile lor, fiind dispusi sa te învete cuvinte în limba lor natala. Daca cunosti ceva despre cultura lor, ramân placut surprinsi, iar efectul ramâne acelasi si invers. Te straduiesti sa te exprimi cât mai bine în limba tarii gazda si peste câteva luni, constati cum competentele tale lingvistice au progresat neasteptat de mult, într-un timp atât de scurt. Reusesti sa îmbini utilul cu placutul.

        Calatoresti. Ai sansa sa privesti forme de relief, monumente istorice, opere de arta, cladiri moderne pe care nu le-ai vazut pâna acum decât la televizor sau despre care doar ai citit într-o carte. Devii însetat de cunoasterea acelor locuri si pleci îmbogatit spiritual. Simti ca descoperi o lume noua când pasesti prin locuri unde cândva au trecut regi, nobili sau alte personalitati istorice. Legi prietenii. Ajungi sa prinzi drag de oamenii locului, de oras, si îti faci prieteni din toata lumea. Afli cum îsi petrec timpul liber, le savurezi mâncarea traditionala si le cunosti viziunea lor despre viata. Pe scurt, Erasmus este un program plin de beneficii care îti deschide noi orizonturi si care te ajuta în procesul de dezvoltare personala. Dupa o astfel de experienta, ramâi profund recunoscator profesorilor si celor care au facut posibila plecarea ta, pentru ca ti-au oferit sansa sa privesti lumea cu alti ochi.

        Roxana-Petronela Spatariu, student Erasmus în perioada februarie-iulie 2012 la École Nationale Supérieure de Chimie de Clermont-Ferrand, Clermont-Ferrand, Franta

        „Viata printre pulbere de creion si carbune”

          – interviu cu Elena-Paula Rusu

          Elena-Paula, care este povestea ta? Când si cum ti-ai descoperit pasiunea pentru desen?

          Mi-a placut mereu sa desenez si înca de mica reuseam sa reproduc imagini din carti, reviste sau tablouri. Aveam mereu desene expuse pe holurile scolii si chiar participam a concursuri de desen. Am luat premiul I în Scoala Generala, iar în ultimul an de liceu premiul I de Maestru Caligraf. Nu am încercat sa merg mai departe pe calea aceasta deoarece am preferat sa urmez un liceu care m-ar fi putut ajuta sa am un loc de munca mai potrivit zilelor noastre, si astfel am lasat desenul în categoria hobby-urilor. Nici dupa ce am terminat liceul nu am optat pentru Facultatea de Arte, ci m-am înscris la Facultatea de Litere, pe sectia de Traducere si Interpretare în cadrul Universitatii „Vasile Alecsandri” din Bacau. În anul I am încercat sa desenez chipul unui prieten, curioasa fiind de rezultat, si mi-a placut reactia celorlalti, entuziasmul cu care primeau ideea de portret si dorinta lor de a-si vedea chipurile creionate. Din desen în desen, am ajuns sa surpind trasaturile si particularitatile fiecarui chip în parte si mi-am dorit sa pot sa fac mai mult de atât. Pâna în prezent am ajuns la aproape 260 de portrete. Am desenat chiar un autoportert din creion si lac de unghii, iar un altul din culori si farduri. Bucuria mea a fost atunci când am reusit sa desenez portrete în dimensiuni mari 60x40cm si asta mi-a stârnit curiozitatea de a reusi sa desenez cât mai realist.

          elena rusu - desene

          Cine te-a ajutat sa continui?

          Emil Chartier spunea: “Nu învatam sa desenam privind un profesor care deseneaza bine. Trebuie sa încerci sa faci, sa refaci, pâna când îti intra în sânge, cum se spune.” Poate daca nu ar fi fost facuta deja aceasta afirmatie, m-as fi straduit sa spun acelasi lucru. Am încercat sa desenez tot, încercând sa nu ma opresc la o simpla schita. Atunci când începi o lucrare, în gând o ai deja terminata. Ai sentimentul ca ai pierdut o buna perioada de timp doar gândindu-te la cum va arata. E adevarat, e nevoie de multa rabdare si sacrifici timpul pentru unele desene care poate nu exprima nimic si care poate îti taie elanul de a mai continua, dar cu toate astea nu te poti opri. Am învatat sa merg mai departe cu speranta la cât mai multe portrete reusite si chiar daca nu tratez portretistica ca pe o meserie ma bucur mereu ca aduc un zâmbet pe chipurile celor desenati.

          elena rusu - desene (1)

          Ce ai de gînd sa faci pe viitor?

          Am în plan sa iau câteva lectii de desen pentru ca îmi lipseste tehnica si daca ma voi descurca bine, ma voi înscrie la Facultatea de Arte „George Enescu” din Iasi. Daca nu voi reusi asta, voi continua sa desenez ca si pâna acum cu multa munca si rabdare.
          Mai multe detalii gasiti pe site-ul aici atasat:
          http://elenapaula-rusu.neq3.com/
          sau pe Facebook în link-ul de mai jos:
          https://www.facebook.com/RusuElenaPaula

          Interviu realizat de Roxana Maciuca, studenta anul I la specializarea Biologie, Facultatea de Stiinte, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau

          Patronii RAFO au vândut flota feroviara si rezerva de titei a rafinariei

          Patronii rusi ai Rafo Onesti au lichidizat în ultimul timp tot ce se putea lichidiza sI au strâns in conturi 35 de milioane de euro. Cu acesti bani, rusii vor decide în câteva zile ce planuri mai au cu fafinaria.

          Conform publicatiei electronice economica.net, Rafinaria Rafo Onesti, aflata în proprietatea oligarhului rus Iakov Goldovskiy, nu mai poate rafina titei, a trecut la concedieri masive, si-a lichidat flota de vagoane si locomotive pe care o detinea si a mai vândut si terenuri si benzinarii.

          „Vinerea aceasta, sau saptamâna viitoare, actionarul va decide directia pe care o urmam. Pornim cu pacura, pornim în totalitate, cu refacerea stocului de titei, procesam pentru altcineva, poate pentru LukOil, sau închidem. Astea sunt variantele”, a spus Marian, citat de economica.net.

          Pe lânga faptul ca nu mai detin o rezerva de titei, actionarii Rafo au lichidat si din celelalte active. În vara acestui an au vândut 39 de vagoane si doua locomotive, mai multe terenuri de pe platforma industriala a rafinariei si patru benzinarii pe care le mai detineau în vestul tarii.

          Rafo mai are circa 450 de angajati si nu mai presteaza activitatea sa de baza de mai multi ani. Rafinaria este oprita din anul 2008.

          Amenzi de aproape un miliard de lei vechi, date saloanelor de infrumusetare

            Timp de o luna, angajatii Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor (CJPC) Bacau au stat pe capul prestatorilor de servicii de estetica si igiena personala. Controalele, incluse intr-o actiune tematica derulata la nivelul intregii tari, au plecat de la numeroasele plângeri sosite pe adresa Protectiei Consumatorilor din partea bacauanilor nemultumiti de serviciile saloanelor de infrumusetare.

            Astfel, nu mai putin de 72 acþiuni de control au avut loc la frizeriile, saloanele de coafura, manichiura, pedichiura, cosmetica, precum si la cele de piercing si tatuaje. Cum era de asteptat, s-au constat numeroase nereguli printre care amintim lipsa listei de preþuri pentru serviciile prestate.

            In plus, spun comisarii CJPC, lipseau traducerile în limba româna a informaþiilor înscrise pe ambalajul cosmeticelor folosite, precum si data deschiderii produsului cosmetic conform pictogramei de pe acesta. Insa, cel mai grav, calitatea produselor utilizate era indoielnica, iar registrului de sterilizare pentru ustensile nu era completat, semn ca unitatile verificate nu obisnuiau sa dezifecteze instrumentarul dupa folosire. La un operator economic chiar se fuma în salonul de infrumuseþare.

            Pentru abaterile constatate, s-au aplicat 53 sancþiuni contravenþionale, din care 34 amenzi în valoare totala de 85.800 lei, precum si un numar de 19 avertismente. In aceste conditii, CJPC recomanda tuturor consumatorilor sa fie foarte atenti, in primul rând, la produsele cosmetice pe care angajatii saloanelor le folosesc si sa urmareasca termenul de valabilitate, iar, in cazul in care considera ca acestea nu au calitatea dorita, sa refuze utilizarea lor.

            “Totodata, este important sa fie afisata o lista cu tarifele serviciilor oferite, pentru a fi siguri ca platesc corect si nu in functie de alte «criterii» practicate de aceste unitati. Spun asta, deoarece am cercetat petitii venite de la bacauani si, uterior, la controale, s-a constatat ca, desi era afișata o lista cu tarife, consumatorii aveau surpriza ca, in momentul in care trebuiau sa plateasca, sa constate ca erau incasati cu sume mai mari decât cele declarate”
            Alin Nastasa, comisar sef CJPC Bacau

            Totodata, seful Protectiei Consumatorilor Bacau le recomanda consumatorilor sa se asigure ca ustensilele folosite de catre personalul acestor saloane sunt sterilizate corespunzator.

            Boloane albastre de Ziua Diabetului

              Joi, in Piata Tricolorului din Bacau a fost marcata Ziua Mondiala a Diabetului, sarbatorita in fiecare an la data de 14 noiembrie. Cu aceasta ocazie, Lions Club Moldova Bacau si Directia de Sanatate Publica Bacau au organizat o actiune de lansare de baloane albastre pentru sensibilizarea populatiei cu privire la aceasta boala care se instaleaza tacut in organism.

              Reprezentantii Directiei de Sanatate le-au distribuit trecatorilor si materiale cu informatii ultile despre diabet.

              „Lions Club Moldova Bacau puncteaza Ziua Mondiala a Diabetului cu diferite actiuni. Timp de doua zile le-am oferit bacauanilor posibilitatea sa faca analize gratuite pentru determinarea glicemiei, trigliceridelor sau colesterolului, cu sprijinul unei farmacii cu traditie din Bacau si a cadrelor de la DSP. Astazi (n.r.- ieri), ca in fiecare an, lansam in centrul orasului baloane albastre”, a spus Ion Mocanu – Lions Club Moldova Bacau. In judetul Bacau sunt peste 21.500 de bolnavi de diabet, dintre care 1.051 au fost depistati in primele 9 luni ale acestui an.

              „In cele doua zile s-au efectuat peste 70 de analize si la peste 60% dintre persoanele pe care le-am testat analizele au iesit modificate. Aproape jumatate dintre ei nici nu stiau ca au probleme de sanatate si au fost indrumati catre medicii de familie pentru a le recomanda investigatii suplimentare”
              – Anda Dumitrescu- purt. cuv. DSP Bacau.

              Consulul Republicii Moldova la Iasi a vizitat Bacaul

                Prefectul judetului Bacau, Claudiu Serban, a avut joi, 14 noiembrie 2013, o intâlnire protocolara si de lucru cu noul consul al Republicii Moldova la Iasi, Excelenta Sa domnul Ion Coser. Au fost discutate mai multe probleme de interes reciproc, o atentie aparte fiind acordata relatilor economice si comerciale dintre cele doua tari, in special cu zona Moldovei, având in vedere ca Bacaul face parte din Circumscriptia de acreditare a Consulatului general, alaturi de alte 11 judete din estul României.

                De asemenea, au fost identificate o serie de aspecte care privesc protejarea intereselor cetatenilor moldoveni care se afla temporar in Bacau, este vorba de 274 de studenti, in cea mai mare parte la Universitatea “Vasile Alecsandri”, si de 164 de elevi la scoli si colegii din Bacau.

                In detaliu au fost analizate si problemele nou aparute odata cu trecerea in competenta consulatului a activitatii de schimbare si preschimbare a unor acte administrative, cum sunt pasapoartele sau permisele de conducere ale cetatenilor din Republica Moldova care domiciliaza si lucreaza in arealul bacauan. Un spatiu al discutiilor a fost alocat intensificarii si diversificarii relatiilor culturale, educative, de informare si deschidere spre dialog.

                Consulul Ion Coser a mai avut discutii cu reprezentanti ai Consiliului Judetean, Primariei Bacau, Camerei de Comert, Inspectoratului de Politie Judetean, dar si o intâlnire cu cadre universitare si studenti de la Universitatea “Vasile Alecsandri”.

                Lectie de supravietuire

                Este vorba despre cazul unei bunici care isi vrea nepotii aproape, chiar daca nu le poate oferi prea multe. Nici mama lor nu le poate face copilaria mai fericita, dar pentru a le asigura macar hrana zilnica munceste cu ziua pe la oamenii din Margineni.

                Marina Peste locuieste alaturi de fiica ei si de cei sase nepoti intr-o singura camera. Este o incapere modesta inchiriata intr-o casa din cartierul CFR. Cel mai mic are un an si o luna iar cel mai mare 9 ani. Doua fetite merg la scoala si alti doi copii la gradinita. Ca sa ajunga la timp la cursuri se trezesc dimineata devreme. Din cartierul CFR si pâna la Piata Sud, unde invata, au mult de mers, dar nu vor sa renunte.

                „Ne-am mutat aici de curând. Am pierdut apartamentul in instanta si abia am gasit sa inchiriem si camera asta. N-am vrut sa-i mutam de la scoala ca le-ar fi greu sa se acomodeze, sa-si faca alti colegi”, povesteste Marina. Florina este cea mai mare dintre ei si atunci când bunica nu are timp sa-i duca la scoala ea are grija de fratiori. „Este destul de greu ca pe aici sunt si câini. Iesim la Gara si de acolo mergem cu autobuzul”, spune fetita. Copila a pierdut doi ani de scoala pentru ca nu avea certificat de nastere.

                Cu greu au reusit mama si bunica sa-i faca rost de un ghiozdan si de rechizite iar acum caietele ei sunt pline de F.B. (nota 10). Ceea ce nu stiu colegii ei este ca ea imparte camera cu alte sapte persoane, ca sunt zile in care mâncarea este prea putina sau ca nu poate primi bani de pachetel asa cum au toti copiii. Este totusi bucuroasa ca poate mânca o masa calda, alaturi de sora ei, la Biserica Sf. Gheorghe, acolo unde sunt hraniti zilnic 25 de elevi.

                „Nu-i dam, orice ar fi”

                Lipsurile materiale nu le-au rapit insa zâmbetul de pe chip si nici speranta ca intr-o zi le va fi mai bine. Asta chiar daca stau intr-o camera fara caldura si fara baie. Se multumesc ca au un acoperis deasupra capului.

                „Fata mea trebuie sa-si gaseasca un serviciu permanent, ca are de crescut atâtia. Astazi s-a dus in Margineni, la cules de porumb. Ii da 30 de lei pe zi sa cumpere de mâncare. Facem si noi ce putem. Pe asta mic l-am crescut cu terci. Nici lapte n-am avut sa-i dam. Ne rugam sa fie sanatosi. Oricum nu-i dam, orice ar fi”, mai spune bunica.

                Acum au ramas si fara butelie si ca sa le pregateasca o oala de mâncare apeleaza la bunatatea unei vecine care le da voie sa foloseasca aragazul ei. Nu refuza sprijinul nimanui si orice ajutor este bine primit. Acesti copii merita sa guste si ei din fericirea copilariei, sa afle mai des gustul ciocolatei si sa nu mai imparta doar doua jucarii de plus.

                Tineri voluntari, in actiuni caritabile

                  Tinerii voluntari de la Leo Alpha „Young&Smart” Club Bacau deruleaza in aceasta perioada doua campanii inedite. Unul dintre acestea este un proiect caritabil, prin care vor sa restaureze Sectia de Pediatrie a Spitalul Judetean de Urgenta Bacau intr-o activitate intitulata „Vino si picteaza un zâmbet”, prin care isi doresc sa ofere micilor pacienti un ambient mai placut in mediul spitalicesc.

                  Sunt implicati mai multi elevi de la Colegiul de Arta si se mai asteapta alti voluntari. O alta campanie, care este organizata la nivel national, adreseaza tuturor intrebarea „De ce alegi România?”.

                  „Scopul acestui proiect este cel de promovare a României si a valorilor ei, pe care toti trebuie sa le cunoasca si insuseasca. Pâna pe 1 decembrie vrem sa adunam cât mai multe raspunsuri la intrebare si sa facem o prezentare cu acestea. Pe 1 decembrie vom sarbatori ziua noastra si vom spune tuturor ca exista sute de motive pentru a alege, fie ca rezident sau turist, sa fii român”, ne-a declarat Madalina Vlasie, presedinte Leo Alpha „Young&Smart” Club Bacau.

                  Eleva la Colegiul National „Gh.Vranceanu”, Madalina Vlasie este si coordonator judetean EYP-European Youth Parliament, voluntar la Crucea Rosie, dar si voluntar la Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Bacau.

                  “A disparut respectul pentru cuvântul dat si pentru munca”

                  – interviu cu Marinel Mihai Todasca, presedinte al Forumului Democrat German, Filiala Bacau

                  Expozitie personala Silvia Tiperciuc

                  Uniunea Artistilor Plastici, Filiala Bacau, invita iubitorii artelor plastice, vineri, 15 noiembrie, de la ora 17, la vernisarea a doua expozitii, cu lucrari de pictura si instalatii, semnate de Silvia Tiperciuc, membra a UAP, muzeograf si expert restaurator la Muzeul de Arta Bacau.

                  A 13-a expozitie personala a artistei bacauane este gazduita de Galeriile Frunzetti si Galeria Noua, fiind prezentata de criticul Carmen Mihalache.

                  Au ales România

                  Exista tendinta, data mai ales de cursul zbuciumat al vietii, sa discuti pe un ton mai ridicat, sa scrii cu nervi, cu incrâncenare, aproape de ura, despre toate lucrurile negative, rele care ni se intâmpla, uitând parca sa ridicam privirea spre normalitate, spre ceea ce se petrece lânga noi si asupra careia ar trebui sa te opresti macar pentru o clipa.

                  Stiu, ne e greu tuturor, din ce in ce mai greu, ne supara câte nedreptati vedem ca se consuma in fiecare zi, ne deranjeaza când, in loc sa se ieftineasca, viata e din ce in ce mai scumpa. Auzi de aparitia a tot soiul de taxe, de impozite sau de produse care se scumpesc, se tot scumpesc, de banii care nu-ti mai ajung, care se topesc pe facturi, de boli sau, mai trist, de pierderea unei cunostinte, care nici macar nu ti-era foarte apropiata, dar te doare, pentru simplu fapt ca esti om si ai sentimente, traiesti cu ele.

                  Personal, ma bucur când vad ca, in realitate, lumea – o parte din ea – parca nu e asa de incrâncenata sau, cel putin, a inceput sa nu mai fie asa. Ma bucura sa vad ca tinerii, copiii nostri, unii netrecând inca de pragul maturitatii, se dovedesc a fi mai maturi decât cei mari, participa la tot soiul de actiuni de voluntariat, fiind dispusi sa aloce timp, bani si alte resurse pentru folosul semenilor care din nefericire, nu au avut sansa unei vieti normale.

                  Notez, cu litere de-o schioapa, initiativa unor copii care, in alte conditii, s-ar putea presupune ca nu le lipseste nimic acasa, dar care, in nebunia lor frumoasa, s-au gândit sa initieze o campanie, la nivel national, intitulata „De ce alegi România?” prin care doresc, simplu si concis, sa promoveze România si valorile ei, pe care, zic ei, românii trebuie sa le cunoasca si sa si le însuseasca.

                  La final, de ziua României, de ziua noastra, acesti vesnic dedicati voluntariatului vor sa constate ca exista sute de motive pentru a alege, fie ca rezident sau turist, frumoasa România! Ei au ales, deja, România, se vede, de aceea subscriu si ma alatur lor, cu toata fiinta.

                  De ce suntem flamânzi?

                  Cei care ati mai iesit din tara stiti ca prin Italia, Spania, Anglia sau Germania, daca te duci acasa la un om, ala te serveste cu ceva, dar nu-ti desarta frigiderul pe masa. Pe când, daca ajungi la niste neamuri in România, trebuie sa-ti iei Colebilul cu tine, pentru ca nu scapi fara 4-5 feluri de mâncare, basca ciorba si desertul.

                  La fiecare sarbatoare mai importanta, Urgentele se aglomereaza de români care au mâncat pâna li s-a facut rau; nu este Craciun, Paste, Revelion sau mai stiu eu ce data insemnata cu rosu in calendar in care sa nu fie devalizate magazinele de mâncare. Când ii intrebi pe români de ce cumpara atâta hrana, iti raspund senini ca “asa cere traditia.” Culmea e ca au dreptate.
                  S-a intrebat cineva la modul serios ce e cu foamea asta istorica la poporul nostru? A stat cineva sa cerceteze cauza acestui fenomen?

                  Ziceam ca traditia este cea care a determinat acest comportament. Parerea mea este ca suntem un popor flamând. Anii de foamete au ajuns sa ne determine un comportament deviant când e vorba de mâncare. Si nu ma refer doar la cei câtva ani de pe vremea lui Ceausescu in care magazinele alimentare erau o gluma proasta.

                  Cred ca in ultimii 300 de ani, de la inceperea domniilor fanariote, nu exista mai mult de 50 de ani adunati laolalta in care românii sa poata spune ca au avut camarile pline. Pentru ca atunci când nu veneau zapciii sa strânga taxele si impozitele din care sa-si plateasca fanariotii creditorii si sa-si mareasca averile, venea razboiul. Când nu veneau nici zapciii si nici soldatii, venea vechilul si strângea dijma.

                  Ne place sa credem ca România a fost “grânarul Europei”, ca recoltele românesti saturau natiunile continentului cu pâine. N-am fost noi cei mai mari exportatori de grâu, dar un lucru e sigur: in vreme ce pretul grânelor se stabilea la Bursa de la Braila, românii mâncau mamaliga cu varza pentru ca grâul de pâine era vândut in stainatate.

                  Asa ca retineti: suntem un popor flamând si nu ne vom linisti nici peste jumatate de mileniu. Pentru ca foamea ne-a intrat in ADN si suntem conditionati sa traim cu teama ca nu vom avea ce pune pe masa.

                  Intimitatea cea răvăşită a scriitorilor

                  Andrei Oişteanu, cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor, a primit în 2011 premiul U.S.R. pentru volumul „Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură”. Conceput ca un amplu studiu privind utilizarea substanţelor psihotrope în istoria culturală şi literară a României, cartea este prima de o asemenea anvergură întreprinsă pe terenul culturii române, unde tematica folosirii narcoticelor, intens tabuizată până în 1990, este abordată într-o manieră inedită, ce va modifica, probabil, configuraţia câtorva capitole din istoria literaturii române. Oişteanu oferă exemple de mari scriitori români care au recurs la substanţe halucinogene. Cităm din cuprinsul lucrării: Fumigaţii de canabis şi alte plante halucinogene.

                  De la Herodot la Strabon • Dimitrie Cantemir: „Suc de mac şi alte stupefiante” • Al. Odobescu: Supradoza de morfină • Mateiu Caragiale: Opium şi canabis la Curtea-Veche • Ion Barbu: Eterul cotidian şi cocaina săptamânală • Emil Botta: „Lecţia de opium” • Eliade în India: Opium şi canabis •Emil Cioran: „Calmante să-mi domolesc indignarea” • Eugène Ionesco: „Injecţii să dea la cap spaimei” • Culianu: Manipularea viselor prin stupefiante • Mircea Cărtărescu în zodia macului… Istoricul aduce în sprijinul afirmaţiilor sale diferite scrieri în care autorii îşi mărturisesc dependenţa faţă de substanţe ca opiumul, laudanum, morfină, extracte din mătrăgună, seminţe de mac, haşiş şi cannabis.

                  Dependenţa lui Alexandru Odobescu de morfină, de exemplu, este sugerată şi asemuită cu actul erotic, într-una dintre scrisorile către soţie: „Eu nu sunt morfină, ci ceva mai mult mai bun, care va servi la injecţii şi, pentru a le face, există gata pregătit un ac frumos şi gros, care te va penetra, nu mai puţin ca morfina.” Daniil Scavinschi, pe care Eminescu îl numeşte în Epigonii „Daniil cel mic şi trist”, este un poet a cărui sinucidere a fost surprinsă de Costache Negruzzi, martor al întâmplării: „Apoi Scavinski luă o lingură, o umplu dintr-o stecluţă şi o înghiţi. În stecluţă era opiu. Se lăsă pe o perină şi…”.

                  Consumul de stupefiante în lumea literaturii româneşti are continuitate interbelică şi postbelică. Autorul menţionează nume precum Emil Botta şi Ion Barbu. Argumentele sunt susţinute şi de jurnalul lui Arşavir Acterian, care face trimiteri la Emil Bota: „În bârlogul în care se încuie s…t îl surprind răvăşit, prăbuşit, cu o voce cavernosă parcă ţâşnită dinlăuntrul lui, încât cu greu percep ce spune. s…t L-am descoperit cu greutate mai deunăzi în singurătate şi tăcere, respirând cu mare dificultate, bând totuşi cafele cu căni mari şi fumând ca un posedat, rebel oricărui sfat şi oricărei asistente”.

                  Un alt mare scriitor român amintit de studiul lui Andrei Oişteanu este Eugen Ionescu, a cărui dependenţă de alcool este de notorietate în lumea filosofilor şi eseiştilor români. Emil Cioran aminteşte în scrierile sale: „Eugen îmi telefonează din Lucernă, unde ar trebui să facă o cură într-o clinică. E oră 10 dimineaţă şi îmi spune că nu mai rezistă; că nu poate ieşi din crizele de depresie şi mă întreabă cum fac că să trăiesc s…t Eu însă nu beau, şi i-am spus lui Eugen că alcoolul e diabolic, că atâta vreme cât o să bea nu va putea ieşi din infern.” Au existat şi autori români care au utilizat drogurile în scopuri mai degrabă spirituale. Un exemplu în acest sens este Mircea Eliade, consumator de cannabis şi opium. Eliade vorbeşte îndeosebi despre „tufe de bhang” (Cannabis Indica) „ale căror frunze fierte sau fumate într-o hooka de lemn produc o toropeală mult gustată de sadhus, căci se spune că facilitează concentrarea mentală şi clarifică meditaţia”.

                  În istoria literaturii universale găsim şi alţi scriitori care au experimentat diferite tipuri de narcotice. Aldous Huxley a scris The Doors of Perception sub influenţa mescalinei, care i-au oferit halucinaţiile ajutătoare pentru inspiraţie. Charles de Baudelaire a făcut parte din Club de Hachichins, adică un club al iubitorilor de haşiş, unde „colegi” îi erau şi Alexandre Dumas sau Eugène Delacroix. Hunter S. Thompson a experimentat toate drogurile pe lista creaţiei lui. Ken Kesey s-a ajutat de multe pentru actul creaţiei cu marijuana, ciuperci şi alcool. Robert Louis Stevenson a scris „The Strange Case of Dr Jekyll and Mr Hyde” sub influenţa unei doze de cocaină care a avut efect şase zile. Stephen King a recunoscut că unul dintre viciile sale a fost cocaina, care i-a creat o adevărată dependenţă.

                  Unde evadam in week-end

                  „Rock it Pub” ii asteapta, vineri seara, pe microbisti sa urmareasca meciul Grecia – România impreuna.

                  Tot vineri, in „Pub S”, de la ora 22.00, are loc „Dubstep Party”. De atmosfera se vor ocupa Tengu si Johnny K. Intrarea este libera.

                  Si in „Matteo Café”, tinerii pot participa vineri la „Tomorrowland Theme Party”. Dj Eskat si Sergio Moratti vor mixa ritmuri electro, techno, house etc. Cei care isi vor asorta imbracamintea cu tematica petrecerii pot câstiga masti Vendetta si tricouri personalizate cu inscriptii si imagini caracteristice festivalului. Pretul unui bilet este de 20 de lei, bani care pot fi folositi la bar pentru consumatie.

                  Vineri, „Club Khemia” asteapta toate domnisoarele atragatoare, de la ora 23.00, la „Sexy Back Night”. Intrarea este libera.

                  In „Pub The Stage”, vineri, puteti dansa pe ritmuri electro iar pe 16 noiembrie, de la ora 21.00 are loc o noua runda „Discoteque”.

                  Sâmbata, de la ora 22.00, „Luxury Pub” va invita la „Tazovsky party – Free vodka party”. Baietii trebuie sa plateasca 10 lei la intrare, in timp ce accesul fetelor e gratuit.

                  In „Club LM” se organizeaza, pe 16 noiembrie, de la ora 22.00, „Western Party”. Invitatul special este Theodor Rauta. Pretul unui bilet pentru domni este 10 lei, iar pentru domnisoare 5 lei.

                  Fanilor seriei „Star Wars” li se pregateste o surpriza in „Club Kremlin”, in aceasta sâmbata. Participantii se vor putea bucura de spectacolul celor de la „Budoar Dancers”, care poarta, de aceasta data, numele celebrei trilogii.

                  Si in acest weekend bacauanii sunt asteptati sa se distreze la „Cocco Caffe and Lounge”. Vinerea este dedicata slagarelor din anii 1990. Sâmbata e combinatia perfecta pentru o seara plina de romantism este „Roses, Wine and Girls”. Petrecerea incepe de la ora 22.00, pe muzica lui Dj Elchinsoul. Intrarea este libera pentru fete, dar baietii trebuie sa scoata din buzunare 10 lei.

                  Cinefilii bacauani pot viziona in acest sfârsit de saptamâna, la Cinema City, in premiera, urmatoarele productii:

                  Pasari libere/ Free Birds
                  Regia: Jimmy Hayward Gen: Animatie, Comedie
                  Cu: Owen Wilson, Woody Harrelson, Amy Poehler
                  Animatia debuteaza cu o mica ferma de curcani, unde viata este aproape perfecta pentru galagioasele pasari, fericite doar pentru ca au mâncare pe saturate. Nota discordanta face numai Reggie, un curcan ager la minte si fara apetit, pe care confratii lui l-au marginalizat. Însa viata lui Reggie se schimba radical în momentul în care Presedintele SUA îl adopta ca animal de companie pentru fiica lui. Asta înseamna ca va duce o viata în puf, cu pizza la discretie si televizor la dispozitie. Dar când în sfârsit îsi gaseste locul, curcanul nostru este introdus cu forta într-o misiune de maxima importanta.

                  Avocatul/ The Counselor
                  Regia: Ridley Scott Gen: Crima, Drama, Thriller
                  Cu: Brad Pitt, Penélope Cruz, Javier Bardem, Cameron Diaz, Michael Fassbender
                  Un avocat disperat sa faca rost într-un timp cât mai scurt de o suma mare de bani intra într-o combinatie ce implica distributia de droguri. Planul sau nu numai ca nu functioneaza, dar îl aduce pe muchie de cutit, fiind nevoit sa lupte din rasputeri pentru a-si salva viata.
                  Madalina Gheta

                  Bricolaje / Calea spre succes

                  Când sunt în deplasări, între două colocvii, spectacole, îmi găsesc şi timp de citit. Pe lângă cărţile mele, luate de la librării sau primite de la autori, trag cu coada ochiului şi la cărţile pe care le au colegii mei, şi mereu descopăr câte ceva interesant.

                  Aşa că, în timpul petrecut la hotel, mai împrumut câte o carte care-mi trezeşte curiozitatea şi o parcurg în viteză, doar ca să-mi culeg informaţia dorită. Evident, un titlu ca „Excepţionalii – povestea succesului” mi-a sărit imediat în ochi, aşa că l-am rugat pe colegul care-o avea să mi-o dea şi mie ca să o răsfoiesc şi să-mi fac o idee despre subiectul abordat de autor.

                  Un anume domn Malcolm Gladwell, un jurnalist american cu ştiinţa de a transforma într-o poveste de succes orice temă pe care şi-o alege. Scrisă într-un stil direct, fluent, nesofisticat, cartea este surprinzătoare şi îţi răstoarnă multe idei preconcepute. Lectura te ţine în priză, pentru că reportajele din volum, exemplele, analizele de acolo, studiile de caz sunt prezentate într-un mod foarte atrăgător, având şi ingredientul surpriză.

                  Eşti uimit de câte lucruri nu ştiai legate de reuşita în viaţă. Se bazează ea pe merite personale, în primul rând, pe mediul în care ai trăit şi te-ai format, pe muncă asiduă sau pe alte date? Ei bine, Gladwell răspunde la asta în felul următor: succesul este un rezultat al asocierii dintre meritul individual şi oportunitate. Fără oportunitate chiar şi un geniu se poate pierde, spune autorul. Iar aici dă exemplul celor doi aşi ai computerelor, Bill Gates şi Steve Jobs, care au avut acces la computerele universităţilor, sărind gardul şi lucrând la ele în timpul nopţii.

                  Pentru că, pe vremea aceea, computerele nu erau pe toate drumurile. Dar cea mai clară regulă a succesului, explicată în detaliu de Gladwell, se referă la practică, la cele 10. 000 de ore de lucru efectiv, de muncă aplicată într-un anume domeniu. „Practica nu este chestia pe care o faci odată ce eşti bun la ceva. Este chiar chestia care te face bun”. E vorba, aşadar, despre o normă peste care nu poţi să sari.

                  Aşadar, este ceea ce ştiam şi noi mai demult, că nu talentul, nu geniul înseamnă totul. Că e nevoie de multă transpiraţie pentru a ieşi din rând. De muncă intensă, tenace, dar şi de oportunităţi. Excepţionalii (din titlul cărţii) sunt acei oameni care au fost la locul şi timpul potrivit, au fost stăpâni pe situaţie, au avut prezenţă de spirit şi au profitat la modul inteligent de ocazia ivită pentru a ieşi în faţă.

                  Concluzia este că degeaba eşti deştept sau doar te crezi, dacă nu ai acumulat cele 10.000 de ore de practică şi nu ai parte de oportunităţi. Complicate şi deloc uşoare sunt căile succesului durabil, carevasăzică. Şi tot practica, săraca, duce greul! Că teoria, ca teoria…

                  Limba ce-o vorbim şi-o scriem. Auzite ori citite

                  DE LA VIRGULE CORECTE… Unul dintre motivele părerii de rău că s-a desfiinţat nu ştiu ce direcţie a finanţelor publice este că avem mai puţin cu o mostră de folosire corectă a unei perechi de virgule. La etajul al II-lea al clădirii de lângă fosta Curte de Apel cineva a aşezat pe un perete această vorbă de duh a lui Lucian Blaga: „Sunt oameni care, de teamă să nu abuzeze în vreun chip, preferă să nu făptuiască nimic. Despre aceşti oameni se poate spune că însăşi existenţa lor este un abuz“. Dacă eliminăm virgulele, denaturăm parţial înţelesul.

                  …LA VIRGULE INCORECTE. Pe crowlul unei televiziuni citim: „Persoanele, care au scăpat de pe targă rănitul, nu au fost sancţionate“. Aplicăm proba de mai înainte şi constatăm că renunţând la virgule ajungem la înţelesul cel bun: „Persoanele care au scăpat de pe targă rănitul (şi nu altele!) nu au fost sancţionate“. Lingvistic, avem o atributivă determinativă şi nu una explicativă, de care ne putem lipsi fără riscuri.

                  CU -L SAU FĂRĂ? Aşteptând să intrăm într-un birou al unei instituţii din Bacăul acesta mare, ne tot băteam capul dacă o literă de culoare apropiată de celelalte (deci o literă adăugată) trebuia pusă sau nu. Aşadar, OFICIU JURIDIC sau OFICIUL JURIDIC? Să verificăm: pe o uşă alăturată ar trebui scris CONTABILITATEA sau CONTABILITATE, SECRETARIATUL sau SECRETARIAT? Avem deja răspunsul, iar cazul îl catalogăm ca probă de hipercorectitudine.

                  NE ÎNTOARCEM LA PRIMUL SISTEM DE SEMNALIZARE? „Piesa lui Matei Vişniec ne face să medităm la starea unei lumi în care se comunică onomatopeic“, ne avertizează regizorul Geo Balint. Noi rămânem totuşi la al doilea sistem de semnalizare, cuvântul, chiar dacă aceasta ne obligă să-l invocăm pe I. P. Pavlov, cel ce vedea cuvântul ca semnal al semnalelor directe.

                  ÎNAPOI LA LIMBILE CLASICE! În Franţa e un cor foarte… vocal când e vorba de latină şi greacă, limbile care ne învaţă să scriem corect. „Ortografia are a doua importanţă în raport cu gramatica şi logica exprimării“, iar „dispreţul curent faţă de scrierea normată este simptomul unei boli grave, manifestată prin renegarea limbii materne şi a istoriei ei“. („România literară“) La noi t(e)renul oricum e pierdut: aflăm cu uimire că în programele analitice ale filologiei dintr-un mare centru universitar nu a mai încăput, din 2013, limba latină. Poate de când se tot spune că româna e de fapt mama latinei…

                  TIPTIL, NU PE FURIŞ. Par echivalente, dar la o analiză atentă nu sunt: primul are încărcătură pozitivă, iar al doilea, negativă. „Tiptil printre sinonime“ e o rubrică de un minut care merită ascultată la RRA zilnic, în jurul orei 11,45.

                  ALERGĂTORUL CU CARTEA ÎN MÂNĂ. „Şcoala noastră îl învaţă pe elev din ce e alcătuit ochiul, în loc să-l înveţe să privească“, spune invitatul unei emisiuni de la RRC (29.06). Remarca ne-a dus cu gândul spre vorba lui Eminescu că aşa cum un atlet se pregăteşte nu citind manuale despre pregătirea fizică, ci alergând constant, tot aşa o definiţie nu poate înlocui antrenamentul rezultat din exerciţiu.

                  GRECISME ROMÂNEŞTI, VIA ITALIA. „– E autohton? (Cumpărătorul, către vânzătoare, într-un magazin din Bacău, mai 2013) –?! – Vă întreb dacă e autohton produsul, insistă cumpărătorul. – Hai, dom’le, lasă-ne cu italienismele matale!…“ Autohton e chiar străin, mai precis e alcătuit din doi termeni greceşti: autos „însuşi; singur“ şi htonos „pământ“.

                  TERMINAŢIILE NE TERMINĂ. „– Am pregătit tot felul de legume, pentru că invitaţilor trebuie să le oferi o cât mai mare diversiune. – Diversiune? Poate diversitate…“ (Horia Vârlan, la Academia lui, 19.05.2013) Diversiunea a încercare de a schimba cursul unei acţiuni, de a abate (prin crearea unor false probleme) intenţiile, gândurile, acţiunile sau planurile cuiva (DEX); diversitate a varietate.

                  O NOUĂ ABREVIERE. „– De unde ai bluza asta? – De la ssehaşt.“ De bună credinţă, persoana curioasă s-a ambiţionat să găsească, în Comăneşti, magazinul cu sigla S.H. Zadarnic! Şi-a adunat forţele lingvistice, a descompus „sehaşul“ şi a ajuns la… second-hand. Să recunoaştem: e aproape nobil gestul de a procura un bun de la sehaş, comparativ cu mulţimea care cumpără de la second-hand (pardon: ssecăndhendt).

                  Volei feminin/ Divizia A1: Prazul da gust

                  Stiinta Bacau – SCM U Craiova (duminica, ora 16.00/ Sala Sporturilor)

                  Schimbare de meniu pentru Stiinta Bacau. Dupa trei meciuri insipide, incheiate cu victorii clare, cu 3-0, contra modestelor Unic, Rapid si Tomis, campioana României isi condimenteaza parcursul in campionat cu nitel praz. Praz adus de la mama lui de SCM U Craiova, adversara de duminica a Stiintei.

                  „Meciuri precum cele cu Unic, Rapid sau Tomis scad nivelul campionatului, asta e adevarul. Aproape ca nici nu te poti bucura de victorie. Contra Craiovei va fi insa altceva. Nu ne asteapta un joc usor, intâlnim o echipa destul de buna”, a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa.

                  Rezultatele intermediarei de miercuri: CSM Lugoj – Dinamo 0-3, Medicina – Volei Blaj 1-3, CSM Bucuresti – CSM Târgoviste 3-2, Unic – Rapid 3-0, Tomis – Stiinta 0-3, SCM U Craiova – Penicilina 3-0.

                  Programul complet al etapei a opta: Dinamo – Penicilina, Stiinta – SCM U Craiova, Rapid – Tomis, CSM Târgoviste – Unic, Alba Blaj – CSM Bucuresti, CSM Lugoj – Medicina.

                  Clasament
                  1 Stiinta Bacau 8 7 1 23-6 21p.
                  2 Dinamo 7 7 0 21-2 20p.
                  3 Alba Blaj 7 6 0 20-7 18p.
                  4 Medicina 7 4 3 15-10 13p.
                  5 SCM U Craiova 7 4 3 14-11 12p.
                  6 Unic P. Neamt 7 4 3 12-10 12p.
                  7 CSM Bucuresti 7 4 3 14-11 11p.
                  8 CSM Târgoviste 7 3 4 13-14 9p.
                  9 CSM Lugoj 7 2 5 9-16 7p.
                  10 Penicilina 7 2 5 6-16 6p.
                  11 Rapid 8 0 8 1-24 0p.
                  12 Tomis 7 0 7 0-21 0p.

                  Fotbal, Liga a II-a / In bârlogul Lupului

                  Pentru Sport Club Bacau, returul ligii secunde incepe cu o vizita in… bârlogul „Lupului” Vali Badoi si al echipei sale, FC Clinceni, lidera Seriei I. Situati la distanta de patru puncte (care pot deveni insa sapte dupa etapa de sâmbata) de zona play-off-ului, bacauanii pornesc cu sansa a doua la Clinceni.

                  In prima jumatate a sezonului, oamenii lui Viorel Tanase n-au luat dect un amarât de punct (la Buzau) din cele 21 posibile in meciurile cu primele sapte clasate. Vor sta lucrurile altfel la Clinceni? Mai greu de de crezut, insa cert este ca oaspetii n-au nimic de pierdut.

                  In jocul direct din tur, Karamyenii au dat o adevarata lectie de pragmatism pe stadionul „Aerostar”, unde s-au impus cu 4-1. De urmarit daca antrenorul SC-ului, Tanase a invatat ceva din lectia de atunci.

                  Programul complet al etapei a 12-a (sâmbata, ora 11.00): Unirea Slobozia – CF Braila, FC Clinceni – SC Bacau, CSMS Iasi – Unirea Târlungeni, Rapid Bucuresti – ACS Berceni, Farul – Gloria Buzau (ora 15.00). Rapid Suceava si Dunarea Galati stau.