Joi, in municipiul Onesti a fost inaugurat cabinetul parlamentar al deputatului conservator Constantin Avram.

Situat la câtiva pasi de fostul sediu al Primariei, cabinetul parlamentar va facilita intâlnirile dintre parlamentarul bacauan si alegatorii din cisrcumscriptia electorala.

Panglica inaugurala a fost taaiata in prezenta a numerosi politiciani din localitate si imprejurimi, la ceremonie fiind prezent si fostul primar al Onestiului, Emil Lemnaru.

Un sobor de preoti a sfintit cabinetul parlamentar. Deputatul conservator si-a stabilit ca prioritati imediate adoptarea unei legi care sa declare Biserica drept factor de echilibru social si desemnarea zilei de Inaltare drept zi nelucratoare.

Sunt putini pescari in Bacau care prefera sa nu foloseasca momelile clasice: vermisori, râme, coropisnite, nimfe, brotaci, larve. Considerat ca un sport elegant, adica al mâinilor curate, spinningul foloseste doar momeli artificiale. A nu se confunda cu spinningul din salile de fitness. S-a creat o elita. In lume sunt o multime de cluburi, se fac cursuri de initiere pentru a dobândi indemanare, competitii. Internetul abunda de informatii. Pescarii nostri neaosi, care dau la rapitori: clean, salau, stiuca, avat, biban, (nu vorbim aici in zona de lostrita sau lipan), au invatat sa pescuiasca cu o lingurita, careia i-au rupt coada. Au legat de ea la inceput un cârlig, apoi doua, ajungând la ancora deja clasica de astazi, cu trei cârlige. Cum experimentarea si perseverenta in materie de pescuit e mama invataturii, trucuri si smecherii nu poti afla decât de la cineva hârsit in domeniu.

Batrânu’ stiucar

Fara L, ca nu e batrân deloc la 78 de ani impliniti pe 16, anul asta, in Zodia Racului. L-am sunat pe telefonul fix pentru o vizita.

„Nelu… mobilul e bun pentru pescari dar nu e bun când te suna nevasta”. Ma astepta zâmbind, prvind de la geamul bucatariei unui bloc din zona Piata Sud. I-am cerut iertare ca nu-l mai vizitasem acasa de 8 ani. Când ne intâlneam prin piata uitam de timp. Asa s-a intâmplat si acum. La intrarea in apartament parca pasesti intr-o galerie de arta. Tablouri si flori, fotografii si carti. Si un pisoi care se catara peste tot.

„Trofeele” mumificate salasuiesc pe balcon, departe de tentatia felinei. Optimist si glumet, bucuros de vizita, ma invita sa iau loc la o masa. Eugen Bâtrânu e atasat de Valenii de Munte si de tuica de prune facuta acolo, cu toate ca s-a nascut in Bacau, la Sarata. Nu-si arata nici pe departe vârsta.

A urmat cursurile Colegiilor Ferdinand si Pedagogic. Era perioada gri cnd, tata ,dascal, afost trecut la chiaburi. „ Dar am intrat cu 10 si am terminat cu 10. In 1962 se inscrie la Scoala populara de Arta, clasa pictura. Pasionat si de fotografie, publica pentru prima oara in 1964 in cotidianul „Steagu Rosu”, un peisaj, cum altfel intitulat, ”salcii plângatoare”. A activat ca profesor dar s-a aventurat si in vazduh, in zborul fara motor, practicând planorismul. Multe din tablouri sunt pictate pe panza folosita atunci in aviatie, mai ales la Yak-uri. Nu cred c-a recuperat-o in timpul zborului. A surprins pe celuloid evolutia marilor noastre sportive: Nadia Comaneci, Doina Melinte, Teodora Ungureanu.

In cartea scoasa de D. Dumitriu in 1976 , „Nadia Comaneci si Echipa de Aur” are 76 de fotografii publicate.

Hatru nea Eugen. Nu ajunge spatiul pentru câte perle poate scoate intr-o singura discutie.
„M-am apucat de pictura când eram mic. Ma uitam pe niste afise pe care le primise tata de la fabrica de zahar de la Sascut. Explicau aia acolo cum scoti sfecla, cum bagi zaharul in sfecla. Si ce crezi… ia foc casa vecinului. Iesea un fum. Urlau toti si nu intelegeam de ce. Era asa frumos. Atunci, pe verso, cu o bucata de creion am facut primul desen.

De pescuit… tarziu. La 29 de ani. Mi-a dat tata socru o varga… de alun, pe Teleajan. Ma uitam la soare, la stele, si ma rugam. Daca prind un pestisor, pescar ma fac. Si am avut ghinion. M-a prins un chitic de nici doua degete si uite ca am prins drag. Apoi am descoperit Siretul, la Schineni, Valea Asaului, Vârlocea, dar mai ales… Bârnatul. Aici am prins cea mai mare stiuca. Cinci kile jumate. Pestele s-a dus la mânastire. Asa era atunci asa e si acum. Ne-am dus sa sfintim Dacia la parintele Iustin, de la Petru Voda. A venit cu felestiocul si ne-a umplut de aghiazma. N-a vrut sa ne ia bani. ‘Ce sa-ti dau parinte !? Da si tu monstru ala!'”.

Parca nu ma mai lasam dus. Patru ore in care am râs cu gura plina.

Am spicuit câteva sfaturi pline de umor:

„Nu te numesti pescar daca nu practici. Ca si soferii sâmbetisti care conduc doar duminica.
Nu te numesti pescar daca pescuiesti din an in Paste si mai esti si mâncator de peste. Gatitu-i altceva.
M-am nascut pe 16 dar m-au declarat pe 15.
Era o ceata de nu-mi vedeam degetele de la 10 metri.
Am prins pestele cu mâna si am intrat in peisaj
Baaa! vezi ca nu-ti scârtâie clopotelul !
De Paste scobeam brânza.
Cea mai buna parte la un peste este… coada. A-nceput sa se dea acum iar la tacâm.
Dupa voblere au aparut cauciucurile.
Pe Canal nu e ca la casa de pensii, când stai la coada pentru tichetul de vacanta.
Din 20 de pescari doar unul prinde. Stiinta mare nene.
Reteta de stiuca umpluta pe care ti-o dau Nelutule, e de master chef.

Stiuca umpluta

Se ia specimenul, daca nu din apa… de la magazin. Sa aiba intre 700 si 1500 grame. Se curata de solzi. Are mult mucus. Se spala bine. Cu un cutit se sectioneaza in jurul gâtului de jur imprejur. Atentie ca are pilea tare. Cu coada unei linguri se desprinde usurel pielita de pe carne si se ruleaza usor. Se stie termenul …popular. Când ajungem la aripioare folosim o faorfeca, ca sa nu se sparga. Apoi se scot din ea icrele, daca are. Matele le arunci. Ficatii daca-i arunci e cea mai mare prostie. Sunt medicament, afrodisiac. Carnea dezosata de sira spinarii o dam prin masina de tocat, de doua ori, prin sita mica, sa nu se mai simta urma de os. Prajim separat doua cepe in unt si lasam sa se raceasca. Luam doua felii de pâine si le muiem in lapte. Stoarse bine se dau impreuna cu ceapa, o legatura de patrunjel si una de marar, tot prin masina de tocat. Zeama de la o lamâiie, un ou cu tot cu galbenus si putin piper, vin sa completeze umplutura. Pielita se freaca bine cu malai, apoi se umple folosind tot lingura. Nu se umple prea tare ca apoi se sparge. Daca ramâne compozitie se pot face piftele. Se coase si se pune la fiert. Când se umfla o scoatem. In zeama ramasa punem 2-3 cartiofi taiati cuburi, morcov feliat, telina, patrunjel, capul si coada. Când au fiert se ridica la suprafata. Lasam sa se raceasca. Se taie stiuca felii si se pune pe un platou. Adaugam fiertura ca si garnitura. Merge strasnic cu o Tuica de Valeni inainte si mamaliguta calda.

Programul Erasmus mi-a marcat studentia. Mobilitatea de studiu de care am beneficiat mi-a permis ca, în cele cinci luni petrecute pe meleaguri franceze, sa aduc un strop multicultural vietii mele de student. Orasul care m-a gazduit si mi-a dezvaluit toate secretele sale în acest timp, a fost orasul Clermont-Ferrand, una dintre cele mai vechi asezari ale Frantei, înconjurata de un lant muntos vulcanic.

Impresia formata despre acest program universitar o pot rezuma într-o fraza: Erasmus este o experienta la nivelul tuturor domeniilor educationale. La nivel academic, iei contact cu un alt tip de învatamânt, care îti permite sa vezi notiunile teoretice deja acumulate, dintr-o perspectiva aplicativa mai larga.

Te afli într-un mediu multicultural, care îti largeste viziunea despre viata, si devii coleg cu studenti din tari, de pe toate continentele, care îsi povestesc cu mândrie despre patria si traditiile lor, fiind dispusi sa te învete cuvinte în limba lor natala. Daca cunosti ceva despre cultura lor, ramân placut surprinsi, iar efectul ramâne acelasi si invers. Te straduiesti sa te exprimi cât mai bine în limba tarii gazda si peste câteva luni, constati cum competentele tale lingvistice au progresat neasteptat de mult, într-un timp atât de scurt. Reusesti sa îmbini utilul cu placutul.

Calatoresti. Ai sansa sa privesti forme de relief, monumente istorice, opere de arta, cladiri moderne pe care nu le-ai vazut pâna acum decât la televizor sau despre care doar ai citit într-o carte. Devii însetat de cunoasterea acelor locuri si pleci îmbogatit spiritual. Simti ca descoperi o lume noua când pasesti prin locuri unde cândva au trecut regi, nobili sau alte personalitati istorice. Legi prietenii. Ajungi sa prinzi drag de oamenii locului, de oras, si îti faci prieteni din toata lumea. Afli cum îsi petrec timpul liber, le savurezi mâncarea traditionala si le cunosti viziunea lor despre viata. Pe scurt, Erasmus este un program plin de beneficii care îti deschide noi orizonturi si care te ajuta în procesul de dezvoltare personala. Dupa o astfel de experienta, ramâi profund recunoscator profesorilor si celor care au facut posibila plecarea ta, pentru ca ti-au oferit sansa sa privesti lumea cu alti ochi.

Roxana-Petronela Spatariu, student Erasmus în perioada februarie-iulie 2012 la École Nationale Supérieure de Chimie de Clermont-Ferrand, Clermont-Ferrand, Franta

– interviu cu Elena-Paula Rusu

Elena-Paula, care este povestea ta? Când si cum ti-ai descoperit pasiunea pentru desen?

Mi-a placut mereu sa desenez si înca de mica reuseam sa reproduc imagini din carti, reviste sau tablouri. Aveam mereu desene expuse pe holurile scolii si chiar participam a concursuri de desen. Am luat premiul I în Scoala Generala, iar în ultimul an de liceu premiul I de Maestru Caligraf. Nu am încercat sa merg mai departe pe calea aceasta deoarece am preferat sa urmez un liceu care m-ar fi putut ajuta sa am un loc de munca mai potrivit zilelor noastre, si astfel am lasat desenul în categoria hobby-urilor. Nici dupa ce am terminat liceul nu am optat pentru Facultatea de Arte, ci m-am înscris la Facultatea de Litere, pe sectia de Traducere si Interpretare în cadrul Universitatii „Vasile Alecsandri” din Bacau. În anul I am încercat sa desenez chipul unui prieten, curioasa fiind de rezultat, si mi-a placut reactia celorlalti, entuziasmul cu care primeau ideea de portret si dorinta lor de a-si vedea chipurile creionate. Din desen în desen, am ajuns sa surpind trasaturile si particularitatile fiecarui chip în parte si mi-am dorit sa pot sa fac mai mult de atât. Pâna în prezent am ajuns la aproape 260 de portrete. Am desenat chiar un autoportert din creion si lac de unghii, iar un altul din culori si farduri. Bucuria mea a fost atunci când am reusit sa desenez portrete în dimensiuni mari 60x40cm si asta mi-a stârnit curiozitatea de a reusi sa desenez cât mai realist.

Cine te-a ajutat sa continui?

Emil Chartier spunea: “Nu învatam sa desenam privind un profesor care deseneaza bine. Trebuie sa încerci sa faci, sa refaci, pâna când îti intra în sânge, cum se spune.” Poate daca nu ar fi fost facuta deja aceasta afirmatie, m-as fi straduit sa spun acelasi lucru. Am încercat sa desenez tot, încercând sa nu ma opresc la o simpla schita. Atunci când începi o lucrare, în gând o ai deja terminata. Ai sentimentul ca ai pierdut o buna perioada de timp doar gândindu-te la cum va arata. E adevarat, e nevoie de multa rabdare si sacrifici timpul pentru unele desene care poate nu exprima nimic si care poate îti taie elanul de a mai continua, dar cu toate astea nu te poti opri. Am învatat sa merg mai departe cu speranta la cât mai multe portrete reusite si chiar daca nu tratez portretistica ca pe o meserie ma bucur mereu ca aduc un zâmbet pe chipurile celor desenati.

Ce ai de gînd sa faci pe viitor?

Am în plan sa iau câteva lectii de desen pentru ca îmi lipseste tehnica si daca ma voi descurca bine, ma voi înscrie la Facultatea de Arte „George Enescu” din Iasi. Daca nu voi reusi asta, voi continua sa desenez ca si pâna acum cu multa munca si rabdare.
Mai multe detalii gasiti pe site-ul aici atasat:
http://elenapaula-rusu.neq3.com/
sau pe Facebook în link-ul de mai jos:
https://www.facebook.com/RusuElenaPaula

Interviu realizat de Roxana Maciuca, studenta anul I la specializarea Biologie, Facultatea de Stiinte, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau

Timp de o luna, angajatii Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor (CJPC) Bacau au stat pe capul prestatorilor de servicii de estetica si igiena personala. Controalele, incluse intr-o actiune tematica derulata la nivelul intregii tari, au plecat de la numeroasele plângeri sosite pe adresa Protectiei Consumatorilor din partea bacauanilor nemultumiti de serviciile saloanelor de infrumusetare.

Astfel, nu mai putin de 72 acþiuni de control au avut loc la frizeriile, saloanele de coafura, manichiura, pedichiura, cosmetica, precum si la cele de piercing si tatuaje. Cum era de asteptat, s-au constat numeroase nereguli printre care amintim lipsa listei de preþuri pentru serviciile prestate.

In plus, spun comisarii CJPC, lipseau traducerile în limba româna a informaþiilor înscrise pe ambalajul cosmeticelor folosite, precum si data deschiderii produsului cosmetic conform pictogramei de pe acesta. Insa, cel mai grav, calitatea produselor utilizate era indoielnica, iar registrului de sterilizare pentru ustensile nu era completat, semn ca unitatile verificate nu obisnuiau sa dezifecteze instrumentarul dupa folosire. La un operator economic chiar se fuma în salonul de infrumuseþare.

Pentru abaterile constatate, s-au aplicat 53 sancþiuni contravenþionale, din care 34 amenzi în valoare totala de 85.800 lei, precum si un numar de 19 avertismente. In aceste conditii, CJPC recomanda tuturor consumatorilor sa fie foarte atenti, in primul rând, la produsele cosmetice pe care angajatii saloanelor le folosesc si sa urmareasca termenul de valabilitate, iar, in cazul in care considera ca acestea nu au calitatea dorita, sa refuze utilizarea lor.

“Totodata, este important sa fie afisata o lista cu tarifele serviciilor oferite, pentru a fi siguri ca platesc corect si nu in functie de alte «criterii» practicate de aceste unitati. Spun asta, deoarece am cercetat petitii venite de la bacauani si, uterior, la controale, s-a constatat ca, desi era afișata o lista cu tarife, consumatorii aveau surpriza ca, in momentul in care trebuiau sa plateasca, sa constate ca erau incasati cu sume mai mari decât cele declarate”
Alin Nastasa, comisar sef CJPC Bacau

Totodata, seful Protectiei Consumatorilor Bacau le recomanda consumatorilor sa se asigure ca ustensilele folosite de catre personalul acestor saloane sunt sterilizate corespunzator.

Joi, in Piata Tricolorului din Bacau a fost marcata Ziua Mondiala a Diabetului, sarbatorita in fiecare an la data de 14 noiembrie. Cu aceasta ocazie, Lions Club Moldova Bacau si Directia de Sanatate Publica Bacau au organizat o actiune de lansare de baloane albastre pentru sensibilizarea populatiei cu privire la aceasta boala care se instaleaza tacut in organism.

Reprezentantii Directiei de Sanatate le-au distribuit trecatorilor si materiale cu informatii ultile despre diabet.

„Lions Club Moldova Bacau puncteaza Ziua Mondiala a Diabetului cu diferite actiuni. Timp de doua zile le-am oferit bacauanilor posibilitatea sa faca analize gratuite pentru determinarea glicemiei, trigliceridelor sau colesterolului, cu sprijinul unei farmacii cu traditie din Bacau si a cadrelor de la DSP. Astazi (n.r.- ieri), ca in fiecare an, lansam in centrul orasului baloane albastre”, a spus Ion Mocanu – Lions Club Moldova Bacau. In judetul Bacau sunt peste 21.500 de bolnavi de diabet, dintre care 1.051 au fost depistati in primele 9 luni ale acestui an.

„In cele doua zile s-au efectuat peste 70 de analize si la peste 60% dintre persoanele pe care le-am testat analizele au iesit modificate. Aproape jumatate dintre ei nici nu stiau ca au probleme de sanatate si au fost indrumati catre medicii de familie pentru a le recomanda investigatii suplimentare”
– Anda Dumitrescu- purt. cuv. DSP Bacau.

Prefectul judetului Bacau, Claudiu Serban, a avut joi, 14 noiembrie 2013, o intâlnire protocolara si de lucru cu noul consul al Republicii Moldova la Iasi, Excelenta Sa domnul Ion Coser. Au fost discutate mai multe probleme de interes reciproc, o atentie aparte fiind acordata relatilor economice si comerciale dintre cele doua tari, in special cu zona Moldovei, având in vedere ca Bacaul face parte din Circumscriptia de acreditare a Consulatului general, alaturi de alte 11 judete din estul României.

De asemenea, au fost identificate o serie de aspecte care privesc protejarea intereselor cetatenilor moldoveni care se afla temporar in Bacau, este vorba de 274 de studenti, in cea mai mare parte la Universitatea “Vasile Alecsandri”, si de 164 de elevi la scoli si colegii din Bacau.

In detaliu au fost analizate si problemele nou aparute odata cu trecerea in competenta consulatului a activitatii de schimbare si preschimbare a unor acte administrative, cum sunt pasapoartele sau permisele de conducere ale cetatenilor din Republica Moldova care domiciliaza si lucreaza in arealul bacauan. Un spatiu al discutiilor a fost alocat intensificarii si diversificarii relatiilor culturale, educative, de informare si deschidere spre dialog.

Consulul Ion Coser a mai avut discutii cu reprezentanti ai Consiliului Judetean, Primariei Bacau, Camerei de Comert, Inspectoratului de Politie Judetean, dar si o intâlnire cu cadre universitare si studenti de la Universitatea “Vasile Alecsandri”.

Tinerii voluntari de la Leo Alpha „Young&Smart” Club Bacau deruleaza in aceasta perioada doua campanii inedite. Unul dintre acestea este un proiect caritabil, prin care vor sa restaureze Sectia de Pediatrie a Spitalul Judetean de Urgenta Bacau intr-o activitate intitulata „Vino si picteaza un zâmbet”, prin care isi doresc sa ofere micilor pacienti un ambient mai placut in mediul spitalicesc.

Sunt implicati mai multi elevi de la Colegiul de Arta si se mai asteapta alti voluntari. O alta campanie, care este organizata la nivel national, adreseaza tuturor intrebarea „De ce alegi România?”.

„Scopul acestui proiect este cel de promovare a României si a valorilor ei, pe care toti trebuie sa le cunoasca si insuseasca. Pâna pe 1 decembrie vrem sa adunam cât mai multe raspunsuri la intrebare si sa facem o prezentare cu acestea. Pe 1 decembrie vom sarbatori ziua noastra si vom spune tuturor ca exista sute de motive pentru a alege, fie ca rezident sau turist, sa fii român”, ne-a declarat Madalina Vlasie, presedinte Leo Alpha „Young&Smart” Club Bacau.

Eleva la Colegiul National „Gh.Vranceanu”, Madalina Vlasie este si coordonator judetean EYP-European Youth Parliament, voluntar la Crucea Rosie, dar si voluntar la Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Bacau.