„Ba se poate!”, la Teatrul Radu Beligan
‘’Ba Se Poate!’’ este un film documentar care spune povestea a 5 licee tehnologice din Romania care prin proiectul Zburd – Educație prin coaching, au mărit rata de promovabilitate de la 2% la 40%. În liceele tehnologice iau BAC-ul anual sub 5 elevi.
Filmul este un ghid de bune practici pentru celelalte licee care aspiră la un nivel superior de performanţă şi va fi distribuit în mai multe cinematografe din ţară. Imaginea filmului este semnată de Cosmin Nistor, iar coloana sonoră le aparţine compozitorilor Georg Mausolf şi Nicklas Bauske.
Asociația ROI, a implementat proiectul Zburd în București, Iași, Brașov, Sibiu și Câmpulung-Muscel. Timp de 2 ani, au consolidat prin coaching relația elev-profesor-părinte, lucru care a ridicat fiecare liceu din program, la alt nivel de performanța. Simona David-Crisbășanu, inițiatoarea proiectului, împreună cu numeroasa echipei de coach, au adus o premieră în educația din România, constientizând fiecare liceu că schimbarea cea mai puternică și facilă vine din interior, unind cei 3 actori principali, elevii, profesorii și parinții, care împreuna au identificat țintele, pașii apoi soluțiile pentru a depași blazonul de liceu foarte slab.
Regizorul Tedy Necula, a documentat procesul de dezvoltare al acestui proiect, în lungmetrajul educațional ‘’Ba Se Poate!’’. Filmul surprinde poveștile de succes ale elevilor, profesorilor și părinților din fiecare liceu. Deopotrivă inspirațional și servind ca ghid de bune practici pentru celelalte licee care aspira la un alt nivel de performanța, filmul va fi distribuit in cinematografele din țară. începând cu 3 decembrie. Imaginea filmului este semnată de Cosmin Nistor iar coloana sonora se bucura de creația excepțională a doi compozitori straini, Georg Mausolf si Nicklas Bauske.
‘’M-a fascinat ambiția cu care elevii au depășit barierele impuse de statutul social sau nivelul general de educație din cele 5 licee. Am reușit sa aratăm drumul spre succes al elevilor. Ei împreună cu coachii, profesorii și părinții au arătat că ‘’Ba Se Poate’’ să performezi în plan educațional și personal, atunci când cineva te ajută să conștientizezi propriul tău potențial. Filmul trebuie să ajungă la cât mai multe licee din Romania, iar in acelasi timp va fi propus pentru selecție către 400 de festivaluri internaționale de film.’’ – Tedy Necula
Asociatia Oblio impreuna cu Inspectoratul Scolar Judetean Bacau si al Primariei Bacau, cu sprijinul Consiliului Scoar al Elevilor-Colegiul Economic “Ion Ghica” Bacau, Clubului Leo “Phoenix” Bacau si al Consiliului Judetean al Elevilor, vor fi ambasadorii acestei proiectii inspirationale.
La Teatrul de vara “Radu Beligan” Bacau va fi proiectata aceasta pelicula . In cadrul evenimentului va participa toata echipa implicata in proiect pentru a explica si a motiva si a creste performanta invatamantului bacauan.
Miscarea Populara construieste “Uniunea de Dreapta”
“Nu putem sa stam acasa când vedem ce se intâmpla”, cum conduce “partidul rosu”, uniunea care “a vândut România”, “Numai impreuna putem sa salvam tara asta” sunt câteva dintre sloganurile care au animat intâlnirea de vineri seara a membrilor Partidului Miscarea Populara (PMP). Manifestarea a avut loc la Hotelul “Decebal” si a inceput la ora 17 cu un moment de socializare.
“Este un alt fel de adunare generala, in care avem sansa sa ne cunoastem mai bine, a declarat Valerian Vreme. Vom discuta despre obiectivele noastre, despre organizare, dar si despre adoptarea modificarilor la Codul Penal si Legea amnistiei si gratierii, ce pun in pericol statul de drept.” Au fost prezenti circa 250 de membri si simpatizanti, precum si posibilii parteneri ai viitoarei coalitii de dreapta: PER si Forta Civica.
“Ceea ce se intâmpla de la minut la minut in tara asta ne face sa spunem ‘Nu pot sa mai stau acasa!’ Românii au inceput sa iasa in strada, ‘Nu se mai poate’ isi spun ei, ‘Am gresit când i-am trimis in Parlament pe cei care conduc astazi’” a declarat Valerian Vreme, deputat, in fata bacauanilor veniti sa afle cine este, dar mai ales ce va fi PMP.
El i-a prezentat pe liderii PER si Forta Civica, viitori parteneri in marea alianta de dreapta, care vor sprijini, probabil, proiectul de tara al lui Traian Basescu . “Sunt partide care au inteles ca trebuie sa spunem ‘Unitate’, care au inteles ca Dreapta trebuie sa fie unita!” a mai afirmat Vreme. Cum invitatii socializau in picioare, el a explicat: “Uitati-va ce fac scaunele din liderii politici! Noi nu vrem un partid in care sa te asezi si sa uiti sa pleci de acolo!”
“Din ianuarie, sa ne unim!”
Valerian Vreme a mai vorbit despre “incompetenta si duplicitatea celor care au condus tara intre 2000 si 2004”, “cei care au vândut petrolul, au vândut toate resursele tarii, au vândut Romtelecom si sistemul bancar…” Directia in care se merge este gresita, “toti românii spun asta!” sustine liderul PMP, “de aceea ne-am asumat acest proiect de tara!”
Deputatul Vreme a mai vorbit si despre TVA-ul de 24 la suta, pe care cei din USL “nu l-au dat jos”, despre viata grea a românilor si despre dorul lor dupa Emil Boc. Vasile Gherasim, secretar executiv al PMP, a vorbit despre povara fiscalitatii asupra populatiei, coruptia de la vârful clasei politice si despre “singura sansa a României, politicile de dreapta, dar pentru asta trebuie sa fim uniti!” Mihai Platon, presedintele Fundatiei Miscarea Populara, a marturisit ca nu a facut niciodata politica, dar acum a aderat la PMP deoarece “e prima data când se doreste a se face o politica pentru oameni”, si nu “o politica pentru gasti”.
Si Cristian Manolache, liderul PER, a pledat pentru unitate: “Sa nu mai lungim discutiile, din ianuarie sa ne unim ca sa existe o singura forta de dreapta”, care sa tina piept “partidului rosu”, care nu lucreaza pentru oameni: “Copiii lor studiaza afara, ai nostri, aici! Ei se trateaza afara, noi aici! Sa avem un gând curat, un gând unit pentru o Românie prospera”.
Scopul acestei adunari generale a PMP, la care au participat peste doua sute de persoane, a fost strângerea rândurilor, intarirea increderii simpatizatilor, insufletirea liderilor: “Ne-am adunat aici ca sa ne cunoastem mai bine, sa fim impreuna, a marturist Valerian Vreme. Impreuna putem sa facem schimbarea, putem sa construim. Impreuna nu dam gres, impreuna vom ajunge la liman!”
VIDEO: Noul ministru al Culturii, intr-o ipostaza ciudata
Pe YouTube a aparut un videoclip filmat la o conferinta de presa de anul trecut, in care viitorul ministru al Culturii, Gigel Stirbu, avea o atitudine cel putin euforica.
Cine facea parte din gruparea care introducea telefoane mobile in Penitenciar
Procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău au finalizat cercetările în cauza privind funcționari publici cu statut special din cadrul Penitenciarului de minori și tineri Bacău și alte persoane care constituiseră o adevărată filieră pentru introducerea de telefoane mobile și alte obiecte interzise în interiorul spațiului de detenție, dispunând trimiterea în judecată a inculpaților:
— BALAN OCTAVIAN MIHAI (arestat preventiv), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și introducere de obiecte interzise în penitenciar;
— GÎRLEANU GABRIEL (arestat preventiv), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și introducere de obiecte interzise în penitenciar;
— DĂDUȚ EUSEBIU MARIAN, GURĂU HORIA (ambii arestați preventiv), DĂDUȚ OANA MIHAELA, VÂRLĂNESCU FLORIN, ARDELEANU CORNELIA VASILICA, BADARIC ADRIANA, GURĂU CARMEN, BADARIC ALEXANDRU VASILE, BUGA AUREL, POENARU CONSTANTIN ADRIAN, CERNAT DORU TICU și MATANIE LUCIAN cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare la dare de mită, complicitate la luare de mită și instigare la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar.
Conform unui comunicat al Biroul de informare publică și relații cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inculpații Balan Octavian Mihai și Gîrleanu Gabriel, în calitate de funcționari publici cu statut special (arestați preventiv), au pretins și primit (fiecare în parte), în intervalul august — septembrie 2013, sume cuprinse între 250 — 400 lei, de la rudele persoanelor private de libertate. În schimbul sumelor primite, inculpații și-au încălcat atribuțiile de serviciu și au introdus în Penitenciarul Bacău, telefoane mobile pe care le-au înmânat inculpatului Gurău Horia atât pentru sine cât și pentru a fi vândute pe ‘piața’ din penitenciar cu sprijinul inculpatului Dăduț Eusebiu Marian.
Inculpații Dăduț Oana Mihaela, Vârlănescu Florin, Ardeleanu Cornelia Vasilica, Badaric Adriana, Gurău Carmen, Badaric Alexandru Vasile, Buga Aurel, Poenaru Constantin Adrian, Cernat Doru Ticu și Matanie Lucian în calitate de soții/rude/prieteni au sprijinit persoanele private de libertate și au acționat la inițiativa acestora procedând la procurarea de telefoane mobile și intermedierea transmiterii acestora din mână în mână pe un circuit gestionat din Penitenciarul Bacău de inculpații Gurău și Dăduț precum și intermedierea sumelor de bani oferite și respectiv date cu titlul de mită funcționarilor publici cu statut special.
În urma perchezițiilor derulate la domiciliile ori în spațiile de detenție în care locuiau sau erau cazați inculpații, au fost identificate și ridicate un număr semnificativ de telefoane mobile, înscrisuri ce atestă achiziționarea acestora, precum și diferite sume de bani.
Prin ordonanțe ale procurorilor au fost dispuse sechestre asigurătorii asupra unor sume de bani ridicate de la inculpați.
Cauza a fost înaintată, spre competentă soluționare, Tribunalului Bacău.
Concert caritabil organizat de Asociatia ‘Scoala de pian Dragos Lungu’
Vineri seara, sala Ateneu a gazduit un spectacol caritabil emotionant, organizat de Asociatia ‘Scoala de pian Dragos Lungu’.
Publicul prezent in numar mare a putut urmari mai multe reprezentatii oferite de copiii pregatiti de profesorii asociatiei, care au cantat la pian si vioara.
Au fost, de asemenea, si colinde, muzica clasica, muzica populara oferita de Ansamblul folcloric ‘Mugurasii’ Saucesti.
Au participat si elevii Colegiului National de Arta ‘George Apostu’.
Banii stransi in urma vanzarii biletelor la spectacol vor fi donati Spitalului de Pediatrie Bacau. Acesta este al doilea concert caritabil organizat de Asociatia ‘Scoala de piane Dragos Lungu’.
Cei mai buni 10 sportivi pe 2013 ai Clubului Sportiv Kanku Dai Bacau
In urma rezultatelor obtinute la competitiile nationale si internationale ale anului 2013, Clubul Sportiv Kanku Dai si-a intocmit clasamentele pe sectii.
Dupa examenul din Germania, Andrei Olariu este emblema clubului, un copil cu reale calitati fizice si psihice.
Este elev la Sc. Mihai Dragan, cu rezultate exceptionale la invatatura, prin sinceritate si modestie, mai mereu tacut, muncitor pana la extrem si foarte capabil, asa a reusit sa cucereasca Andrei inimile multor antrenori.
Sportivul este singurul karate-ka care a pus in aplicare cele 5 kata din studiul celor cinci elemente GODAI RYU.
Are 12 ani si detine gradul 1Dan omologat de W.G.R.F. Fondatorul stilului, germanul JOSS HELD 10 Dan, spunea despre „Mutulica”: „prin ambitie si devotament va ajunge un specialist al stilului”.
Andrei Olariu este antrenat de Octavian Adam 5 Dan si Larisa Adam 2 Dan.
Stilul Godai Ryu prinde radacini in Romania, nu peste mult timp, Bacaul va fi primul oras din tara care va organiza Campionatul European.
SECTIA KARATE GODAI RYU
LOCUL 1 OLARIU ANDREI
LOCUL 2 CHIORASCU VLAD
LOCUL 3. JUGARU MARIO
LOCUL 4. CONDREA VASILICA
LOCUL 5. NEGURA ALEXANDRA
LOCUL 6. OLARIU ANA MARIA
LOCUL 7. LAIS GEORGIANA
LOCUL 8. BOTEZATU VICTOR
LOCUL 9. BOTEZATU ANDREI
LOCUL 10. BOTEZATU ALEXANDRU
SECTIA KARATE SHOTOKAN
LOCUL 1 OLARIU ANDREI
LOCUL 2 CHIORASCU VLAD
LOCUL 3. BOTEZATU VICTOR
LOCUL 4. OLARIU ANA MARIA
LOCUL 5. JUGARU MARIO
LOCUL 6. CONDREA VASILICA
LOCUL 7. UNGUREANU OCTAVIAN
LOCUL 8. BOTEZATU ALEXANDRU
LOCUL 9. LAIS GEORGIANA
LOCUL 10. STANCIU ANDREI
SECTIA JUDO
1. OLARIU ANA MARIA
2. BOTEZATU VICTOR
3. OLARIU ANDREI
4. UNGUREANU OCTAVIAN
5. CIUBOTARU MARCO
6. BOTEZATU ANDREI
7. CODREANU GEORGE
8. CONDREA VASILICA
9. JUGARU MARIO
10. ANCUTA MATEI
Despre post – interviu cu pr. Marius Iacobeanu, de la Biserica Lazaret
Pasind in curtea bisericii ortodoxe ,,Lazaret” ai sentimentul ca esti acasa. O biserica mica, însa foarte primitoare, o tihna ,,ca de manastire”, data de faptul ca în acest loc se savârseste Sfânta Liturghie, în fiecare dimineata, prin voia Domnului, dar si de oamenii pe care-i întâlnesti aici, mai intâi cei doi parinti slujitori, care, desi tineri, par desprinsi din vesnicie, apoi strana, figuri si glasuri îngeresti, iar în final închinatorii, cu sufletul îngenunchiat la rugaciune.
Parohul acestui loc, parintele Marius Iacobeanu, impresioneaza prin autenticitatea si vitalitatea predicilor sale si prin bucuria slujirii lui Dumnezeu si oamenilor.
Suntem in Postul Craciunului, un post al bucuriei deoarece mergem, treapta cu treapt, spre o sarbatoare a Nasterii si a bucuriei. Am avut îndrazneala sa-l oprim pe parintele Marius din forfota unei zile de lucru, cu câteva întrebari:
– Ce este postul, parinte?
– Postul este, pâna la urma, prima porunca data de Dumnezeu oamenilor, în rai: «Numai din rodul pomului celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: “Sa nu mâncati din el, nici sa va atingeti de el, ca sa nu muriti!”» Facerea 3,3. Porunca aceasta era menita sa-i ajute pe oameni sa nu iubesca mai mult hrana decât pe Dumnezeu, sa nu faca din materie Dumnezeul lor, pentru ca vor muri. Prin post, oamenii arata ca-L iubesc mai mult pe Dumnezeu decât hrana. Este, totodata, expresia libertatii umane; omul, prin aceasta, arata ca are o vointa puternica, putând spune ,,nu” unei placeri trecatoare si ,,da” lui Dumnezeu. Postind, oamenii participa la suferinta lumii, a animalelor, pentru ca in acest timp sunt crutate vietati de la a fi omorâte pentru a fi hrana.
Postitorii ies din logica ucigasa a lumii. Postul este o oglinda a sufletului. Atunci când postim, ies la iveala toate neputintele, lacomiile, nerabdarile, mâniile sufletului nostru, întelegând ca suntem dependenti de materie. Apare foamea la care omul îsi pune întrebarea: ,,De ce depinde viata mea?”. Atunci aude glasul lui Dumnezeu: ,,Nu numai cu pâine va trai omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu” Luca 4,4. Astfel, rugaciunea devine, în chip real, hrana pentru om. Cine nu experimenteaza aceasta, nu a început sa posteasca.Postul nu este un scop în sine, ci un mijloc prin care foamea noastra de cele materiale se transforma in foame duhovniceasca. La sfârsitul acestei calatorii a postirii, omul descopera cât de bune sunt alimentele, pentru ca el le întelege ca dar al lui Dumnezeu, si nu va iubi mai mult darul decât pe Daruitor. in perioada
postului, sângele nu mai merge catre stomac, unde era pâna atunci activitatea principala, ci catre minte si inima. Totodata, prin post, se descopera sacralitatea cuvântului; postul are si o dimensiune a tacerii, întelegând ca vorba este o arma sau un medicament.
-V-am auzit, într-un interviu, vorbind despre ,,duhul” postului, o anumita atitudine care ar fi bine sa ne însoteasca în aceasa perioada…
-,,Duhul “ postului este doar iubirea si smerenia.
– Este postul o jertfa? Are nevoie bunul Dumnezeu de jertfa noastra?
– Nu omul pazeste porunca, ci porunca îl pazeste pe om. Principalul beneficiar al postului este postitorul. Postul, la început pleaca asemeni unei jertfe, dar cu timpul devine o stare fireasca.
– Daca postesc si, în continuare, ma vad mai bun decât ceilalti, unde gresesc?
– Gândul de început nu este un pacat, mândria se hraneste din virtuti. Pacatul apare xatunci când omul începe sa se îndulceasca cu gândul si sa-l creada. Neputinta omului în acest caz sta în faptul ca în adâncul lui a primit mesajul ca :,,nu sunt bun”.Cei care au primit acest mesaj se vor folosi de toate mijloacele, chiar si de post, ca sa-si demonstreze lor însisi si altora ca sunt buni, însa e o nevoie gresit înteleasa, pentru ca nevoie esentiala este aceea de a-L dobândi pe Dumnezeu.
– Participând de câteva ori la Sfânta Liturghie în biserica ,,Lazaret”, am avut bucuria de a vedea multi tineri la slujba.
Se poate vorbi de o mai mare receptare a cuvântului Evangheliei printre tinerii de astazi?
– In general, tânarul de azi este flamând si el poate mânca din nestiinta cam orice; si nu orice este folositor. Daca dobândeste si daca Il intâlneste pe Hristos si se hraneste cu El, atunci tânarul capata bucurie si sens. Din pacate Hristos astazi este mai mult o realitate exterioara si mai putin o realitate a inimii, viata noastra adânca.
– In curtea Bisericii al carei parinte paroh sunteti se afla si Asezamântul social-filantropic Lazaret. Ce activitati se desfasoara în cadrul acestui asezamânt ?
-La Asezamântul social-filantropic Lazaret functioneaza un centru de zi pentru persoanele cu autism, un centru de consiliere, sprijin si informare pentru persoanele defavorizate, un cabinet stomatologic pentru persone cu venituri mici, un centru de prevenire, evaluare, informare si consiliere a persoanelor dependente de alcool, un centru de terapie ocupationala pentru persoanele dependente. Cei care vor sa ni se alature sunt asteptati cu drag, pentru a împlini în mod concret porunca iubirii pe care a lasat-o Dumnezeu. Am încredintarea ca Domnul va trimite oamenii care trebuie, atunci când trebuie.
A consemnat Diana Cornescu,
Masterand în anul întâi al sectiei “Cultura si literatura româna”,
Facultatea de Litere, Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacau
Perchezitii la traficantii de alcool
În urma a 53 de percheziţii efectuate de poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate şi procurorii D.I.I.C.O.T. – B.T. Neamţ, au fost indisponibilizaţi 7.600 de litri de alcool contrafăcut şi 200000 de lei, bani despre care se bănuieşte că provin din vânzarea ilegală de băuturi alcoolice.
Ieri dimineaţă, poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Bacău şi procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamţ au descins la locuinţele, sediile unor firme, precum şi în imobile în care existau suspiciuni că ar fi depozitate băuturile alcoolice, aparţinând membrilor unei grupări infracţionale, specializată în evaziune fiscală şi contrabandă cu produse accizabile (alcool şi tutun).
Au fost desfăşurate 53 de percheziţii (49 la Neamţ, 3 la Vaslui, una la Iaşi).
La acţiune au participat şi poliţişti din cadrul brigăzilor de combatere a criminalităţii organizate Neamţ, Galaţi, Suceava şi Iaşi.
În cauză, au fost vizate 44 de persoane, cu vârste cuprinse între 20 şi 55 de ani, suspectate de săvârşirea infracţiunii de contrabandă şi evaziune fiscală.
Membrii grupării sunt suspectaţi că, în perioada 2011 – 2013, ar fi achiziţionat de la mai mulţi furnizori, alcool pur, pe care, ulterior, l-ar fi contrafăcut şi comercializat ilegal, către diverse baruri şi persoane juridice din judeţul Neamţ.
În urma percheziţiilor, au fost indisponibilizaţi 7.600 de litri de alcool şi băuturi alcoolice, aditivi şi substanţe utilizate la contrafacerea băuturilor alcoolice și 2000 de pachete de țigări. De asemenea, au fost ridicaţi 200000 de lei.
În urma percheziţiilor, au fost duse pentru audieri, la sediul D.I.I.C.O.T. – B.T. Neamţ, 44 de persoane.
În cauză, a fost luată măsura interzicerii de a nu părăsi ţara faţă de 12 suspecţi.
Activităţile s-au desfăşurat cu sprijinul de specialitate al D.I.P.I..
La activităţi au participat şi poliţişti din cadrul Serviciului pentru acţiuni Speciale – I.P.J. Neamţ şi jandarmi.
Cercetările sunt continuate pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi contrabandă cu produse accizabile (alcool şi tutun), fapte prevăzute şi pedepsite de Legea 241 / 2005 şi Legea 86 / 2006 .
Cercetaţi pentru conducere sub influenţa alcoolului
Un echipaj de poliţie rutieră din cadrul Poliţiei municipiului Oneşti l-a depistat la data de 12.12.2013, în jurul orei 02.05, pe C. Gabriel, de 45 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe Calea Mărăşeşti, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice.
Acesta a fost testat cu aparatul etilotest iar rezultatul a fost de 0,84 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui autoturism pe drumurile publice de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică în sânge peste limita legală.
• Poliţiştii rutieri din Comăneşti au constatat că L. Ciprian, de 46 de ani, din comuna Pârjol, conducea un autoturism, în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice. Bărbatul a fost depistat pe DJ 117, în localitatea Solonţ.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest iar rezultatul a fost de 0,42 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică în sânge peste limita legală.
Accidentat în timp ce traversa strada neregulamentar
În timp ce I. Cleopatra, de 36 de ani, din Bacău, conducea un autoturism pe DN 2, în afara localităţii Răcăciuni, l-a surprins şi accidentat pe H. Costache, de 64 de ani, care se angajase în traversarea străzii prin loc nepermis şi fără să se asigure.
În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a pietonului care a fost transportat la Spitalul Judeţean Bacău pentru îngrijiri medicale.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest iar rezultatul a fost negativ.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.
Politia a deschis o ancheta in cazul elevei de la Saligny
O minoră de 15 ani a fost transportată la Spitalul Judeţean de Urgenţe Bacău pentru ingrijiri medicale, după ce a încercat să părăsească căminul în care locuia cu ajutorul unor cearceafuri. Poliţiştii cercetează împrejurările producerii evenimentului.
La data de 12.12.2013, în jurul orei 22.30, două minore, de 15 ani, au încercat să părăsească internatul liceului în care locuiau, de la etajul II al clădirii, cu ajutorul unor cearceafuri legate de caloriferul unei încăperi.
În coborâre, una dintre minore a căzut şi a suferit vătămări corporale, fiind transportată la Spitalul Judeţean de Urgenţe Bacău pentru îngrijiri medicale.
În cauză, poliţiştii efectuează cercetări pentru a stabili cu exactitate împrejurările care au condus la situaţia de fapt.
O eleva de la Saligny, in stare grava dupa ce a cazut de la etaj – UPDATE
Accident cumplit, in aceasta noapte, la internatul Colegiului Tehnic Anghel Saligny, din Bacau. O tanara a ajuns in stare foarte grava la Spitalul Judetean de Urgente dupa ce a cazut de la etaj, in timp ce incerca sa coboare pe o franghie improvizata din cearsafuri.
Se pare ca doua eleve au incercat, in aceasta noapte sa coboare din internat, si sa mearga sa-si cumpere ceva de la un chiosc. Pentru a cobora, au incropit o franghie din cearsafuri. Una din eleve a coborat iar, cand sa coboare si cea de a doua, aceasta s-a dezechilibrat si a cazut, lovindu-se cu capul de ciment.
Ambele eleve au ajuns la spital, una pentru lovitura extrem de grava de la cap, cealalta pentru ca a facut un atac de panica.
UPDATE
„Aseara, in jurul orei 23. 30, a ajuns la Unitatea de Primire Urgente Adulti o tanara de 15 ani cu politraumatism prin cadere de la inaltime – etajul II. In urma investigatiilor medicale, radiografii si computer tomograf, pacienta a fost diagnosticata cu fractura de baza de craniu, luxatie de umar, fractura de oase lungi la picioare si coma profunda.
Starea ei este foarte grava, in continuare, iar pronosticul medicilor este rezervat cu privire la sansele de supravietuire. Este monitorizata permanent pe aparate si medical in sectia de Terapie Intensiva Adulti. Nu se poate vorbi de un transfer la o clinica specializata, pentru ca pacienta, din cauza starii foarte grave, nu este deplasabila” – a declarat dr.Aurelia Taga, director medical Spitalul de Urgenta Bacau.
„Facem comisie de cercetare. Eleva este din clasa a IX-a. Amandoua eleve sunt de a IX-a. Nimeni nu si-a inchipuit ca se poate ajunge aici. Vom lua masuri”, a declarat prof. Adrian Fuioaga – directorul Colegiului Tehnic ‘Anghel Saligny’.
‘
Viata din Lunca. Calatorie in timp
Dumitru Cosa s-a nascut lânga apa, in Galbeni. A invatat sa se inteleaga cu ea si când i-a intrat in casa, si cand i-a asigurat traiul de zi cu zi.
Sotia, Ana Cosa a implinit 70 de ani pe 11 iulie. Nu stie de zodii. Tot pe 11, dar septembrie, e nascut si el, in 1936. Un rac cu o fecioara. Am zis sa sedem oleaca, la o vorba. „Aici ne-am nascut si traim. Ne-am casatorit in ’54”.
O sa va cheme primarul sa va dea diploma de 50! „Eiii… cum o fi”. Adunati pe scaunele parca suntem la o sedinta de partid. Dumitru stie multe. Se uita la mine. Nu prea impun respect. Râd prea mult. In armata a fost bucatar opt luni, când se construia barajul de la Bicaz. Cât peste a „prajit” atunci! Apoi a fost maistru. Incet, discutia se leaga. Au venit si feciorii.
Calatorie in timp. „Aveam barca facuta din scânduri si unsa cu smoala si o cotiga din aia improvizata, din doua roti de la plug. Puneam barca pe ea si cu aia mergeam la Siret. Erau de-a insule! Ce pasari, cât peste: chiscari, scobari, zvârluga. Dormeam noaptea pe insula. Dupa ce puneam pripoane ne incalzeam la foc, facut cu poronndi fani, (bradut de prundis), seamana cu coada calului”.”Da’ zi-i tata de bureti, de pitoan!”
Secrete de bucatarie
„Pentru iarna, acuma c-o venit timpul, buretii i-am pus, opariti oleaca, la congelator. Daca-i prepari nu mai au acelasi gust. Aia la borcan i-am pus spalati, opariti, strecurati si fara zeama, cu putina sare si ulei. Si am tinut borcanele la fiert o ora. S-au facut ghebele anu’ asta. Scoti afara si poti sa manânci. Altii le pun si pe astea la congelat.” Am ramas dezumflat. Stiam si eu. „Si melcii la fel”.
„Care melci?” „De gradina… de pe câmp. Intâi ii curatam, apoi ii spalam si-i punem la oparit”. „Ca sa iasa afara animalu’ de acolo”, intervine unul din baieti. „Si dupa aia tre’ sa-i freci, cum sa spun… cu malai, sa se duca pielita aia. Dai cu sare si-i prajesti sau ii faci tocanita.” Feciorii, opriti din munca de sederea mea, o fac pe chibitii.
„Padre… dar cum spui matale ca sunt melcii?!!”. „Da… is bun melcii. Cum sa nu. Satiosi. Da’ parca manânci talasul, geluitul.” Cum??? „Când geluiestiii… scândura… cam asa-i gustu. Ei… in fine…. cam asa gust are. Ca si paii cu cartofi. Cum sa dai la vite numai paie? Paii astia… ca la astia de tin cura de slabire. Nici nu mai zic. Si mai vrei si lapte? Mâncare pentru domni. Manânci cartofi pai, pleci la munca si când ai ajuns la bucata, nu mai trage sapa cum trebuie. Iar ti-e foame.”
„Tata… de câte ori manânci mata cartofi pe saptamâna?!” Glumeste el … „Alaltaieri am facut urzici.” Ana ii sare in aparare. „A venit baietul si i-au placut”. „Si urzicile nu sunt frate cu cartoful? N-am vazut sa aduni acolo, in congelator, toate verdeturile toamna. Manânci tu in februarie de Craciun urzici? Asta numa’ diarie face.”
Râdem toti. Ma dezbrac de haina. Gust din pestele, facut la ceaun, cu ceapa si mamaliga. „Nu mai tii minte mama când era sa ne ia apa. L-am dus pe parintele Rota, sa iasa la drumul spre gara, cu covata. Aveam o covata din aia mare, pentru porc, de-aici pâna-n usa. Si-l impingeam noi, copiii.” „Tata… da’ cum prindeai mata peste?” Ma bag si eu in seama. Cu undita? „Cu undita… rar. Mai degraba luam crâsnicul, plasa, pripoanele.”
Matusa Ana il justifica: „undita face rau la nervi”. Cum sa nu râzi. Au crescut patru feciori si doua fete , „asa a fost sa fie din ce a lasat Domnul”, sunt cea mai mare bucurie a lor. „Am vazut la televizor oameni bucatari, adunati din toata lumea, si n-o facut mâncare ca mine. Stiu ei ce-i ala Pitan sau Chiscoar.”
Pitan sau pitoan
Tine de pronuntie, in functie de zona.
Reteta este „importata” din zona Tg. Mures, si are ca ingrediente faina de porumb si grâu.
„Malaiul se da prin sita deasa… sa-i scoti puful ala. Pui apa la fiert sa clocoteasca . Rastorni faina intr-un lighean si torni apa peste faina. Amesteci pâna se face pasta si apoi lasi sa se raceasca. Abia atunci adaugi faina alba de grâu.
Cam o strachina la un lighean. Le amesteci. Pui si o lecutica de sare. Altii pun acum si un pumn de zahar, sa fie mai dulce. Inainte, in loc de zahar fierbeam sfecla de zahar si cu zeama aia opaream. Ba mai scapam si câteva bucatele in ea. Dupa ce se framânta bine, se pune in tava unsa cu ulei, nu mai inalt de 5 cm, ca aluatul nu creste, si se da la cuptor. Cuptorul la tara trebuie sa fie fierbinte, bagi un brat bun de lemne acolo, sa se incinga. Mai tare ca la pâine sau la cozonaci.
Scoti carbunele afara si arunci faina. Daca ia foc cand ajunge pe vatra atunci e bun pentru pitoan. Acu poti sa faci si la aragaz, dar tre sa-l tii la 200 grade, N-are acelasi gust! Pitanul era la noi ca checul. Se facea la nunti dar si la inmormântare. Merge tare bine cu bureti, varza calita si sarmale de post.”
Reteta cu dovleag e buna si dupa sarbatori.
Renii nu se-mpusca
Plaiul carpatin ne-a scutit de-asa oroare. Sa ramâna Mosul fara atelaj de Sarbatori. Cerbul nostru e prea mândru pentru a se lasa dresat si folosit de tras la sanie, asa ca haladuie liber prin padure.
Mos Craciun e pacifist si vine la noi cu sania trasa de alte patrupede. Din aceasta cauza magarii au ajuns sa poarte coarne si scufita, mai ales ca moda s-a transferat si la masini. Nu umbla cu arme, dar cara-n desaga asa ceva. Multi copii i-au scris pentru o pusca cu apa, un pistol cu bile, un arc cu sageti sau o arbaleta. Cei mai marisori au optat pentru ceva mai sofisticat , arme pentru paintball sau airsoft, imitatii ale celor adevarate.
Vânatul … „la picior”
Costica Nechita vinde arme in magazinul de pe Strada Mihai Viteazu. Din alea adevarate. Te intâmpina jovial, dar serios. Are constitutie atletica si o privire care te citeste din prima. Inainte de a pune mâna pe o pusca, la el dai examenul psihologic. Intuieste reactiile si-ti studiaza comportamentul. Normal, e si el vânator. Capricorn.
Implineste 50 de ani pe 4 ianuarie. Prefera vânatul activ, la picior, dupa iepuri. „La picior” inseamna sa mergi peste dealuri, prin miristi, pe araturi. Sa tragi in iepurele care tâsneste din tufe sau dintre brazde. Trebuie sa ai experienta, conditie fizica si reflexe bune. Fiecare vânator are dreptul sa impuste doar un iepure pe zi. „Cu ocazia asta testam si cartusele pentru a sti ce sa recomandam clientilor.”
Daca nu ai cu tine un câine de urma, si e mai bine sa nu-l ai, pentru ca poate fi impuscat din greseala de colegi, poti trece la doi trei metri de urechiat fara sa-l vezi. Si asa este etic. Unu la unu. Tu cu arma si mâinile inghetate, el cu siretenia si rapiditatea. E valabil si proverbul cu alergatul dupa doi odata.
Perioada de obtinere e vizei anuale
Sezonul se incheie la inceputul lui ianuarie. Anual ajung in ceaun in jur de douazeci de mii de „codobasi”. Termenul a disparut din uz. Vine de la „melc, melc, codobelc”, animal fara coada, evoluând din „iepuras codobas, ce-a fugit de pe imas”. In timp s-a transformat in „coconas, ce- a fugit de la oras”. La magazin vânzarile au scazut. „Fata de 2008 am ajuns la 40%. Si numarul vânatorilor a scazut.
Atentie, este perioada de obtinere a vizei anuale, pentru prelungirea permisului de port arma, care are o valabilitate de 5 ani. Sunt care uita, si atunci formalitatile o iau de la zero, sau renunta”. Din pacate, avem si din cei care au ajuns in „vesnicile plaiuri ale vânatorii”.
Rastelul e plin cu arme de tot felul: lise & juxtapuse, lise semiautomate, carabine cu repetitie sau semiautomate. „Mai cautate si cumparate sunt cele rusesti, Clasic si Baikal. Bock este firma care le produce.”
Vânatorii cu experienta spun ca sunt bune la talere, dar pentru incepatori e OK. „Trecem apoi la pustile Blaser cu lunete Zeiss. Preturile sunt accesibile. De la 1.900 la 2.500 lei. Bine, avem si la 12.000 si mai mult, in functie de marca si performanta. Putem onora orice comanda, oricât de pretentioasa. Un cadou bun de sarbatori? O vesta, un binoclu, rucsac, manusi… o camera cu termoviziune… sau o lanterna?!”
Costica lucreza din 2005 aici si cunoaste toti vânatorii. Stie multe si despre articolele de pescuit. Trebuie sa-i mai fac o vizita. Se duc iepurii… si renii de import. Pâna la copca mai e. Vine perioada monturilor.
Cum poți face artă dintr-un simplu desert
„Am început să ornez colive dorind să aduc mulțumire Maicii Domnului”
-interviu cu doamna Lilișoara (Maria Cucu)
Coliva, acel dulce preparat din grâu fiert, amestecat cu zahăr și nuci, care se împarte de pomană și care este atât de cunoscut în rândul românilor, reprezintă astăzi o și mai mare atracție pentru felul în care este ornat. Doamna Maria Cucu, cunoscută în rândul prietenilor ca d-na Lilișoara, este persoana care reușește să orneze cu măiestrie coliva și să atragă toate privirile. “Am început să ornez colive dorind să aduc mulțumire Maicii Domnului pentru ajutorul Său. Am vrut să fac ceva cu care să Îi mulțumesc și eu la rândul meu, iar ideea mi-a venit în biserică atunci când am observat că lumea nu mai știe să prepare această rețetă. Am primit binecuvântarea starețului de la Mănăstirea Neamț și prima colivă ornată a fost cu Maica Domnului și Iisus binecuvântând. Mi s-a spus că îmi va fi foarte greu, pentru că este nevoie de multă răbdare și timp, dar m-am ambiționat să fac acest lucru și am și reușit după scurtă vreme.”
Când și cum a început totul?
„Am început să ornez colive în anul 1993, iar în 2001 am preparat și ornat 56 de colive într-o singură noapte în Cucuieți, Solonț pentru hramul bisericii. 10 dintre ele aveau diametrul de 65 cm. Mi-am făcut șabloane A4, iar colivele sunt așezate pe suport de tort sau pe tăvi de lemn. Primele bomboane mi le-a adus starețul Dosoftei din Grecia prin comandă și așa am început să le folosesc pe dimensiuni și culori.”
Stilul dvs a fost remarcat și apreciat încă de la început. Cine v-a îndemnat să continuați?
„Preafericitul Daniel a văzut colivele ornate de mine la ziua starețului de la Mănăstirea Neamț și a rămas impresionat de rezultat, iar de atunci duc mereu colive ornate la hramuri sau la diferite sărbători.”
Cum reușiți să respectați întocmai imaginea?
„După ce aplic șablonul și stratul de cocos sau cacao, așez bomboanele cu o pensetă, în funcție de culorile reprezentate în icoană. Cacaoa trebuie să fie de un maro roșcat, nici prea închisă la culoare, dar nici prea deschisă, pentru că vine în contrast cu celelalte culori.”
În cât timp reușiți să faceți desenul pe colivă?
„Cam în jumătate de oră este gata. Depinde cât este de încărcată icoana. De obicei icoana Maicii Domnului iese mai bine pentru că are multe detalii și îmi permite să pun bomboane de diferite dimensiuni. Pe lângă colivă mai ornez și pasca și ouăle pentru Paște, iar ca eveniment mai important am ornat 500 de pahare de colivă cu icoana Domnului Iisus Hristos copil.”
De unde vă inspirați și cum reușiți să faceți atâtea modele diferite de icoane?
„Cred că oricine ar putea face ce fac eu. E nevoie de timp și de credința că îți va ieși întocmai cum ți-ai propus. Când sunt cu icoana în față, uit de toate greutățile, e ceva ce nu pot explica, e o trăire specială de care nu vreau să mă despart prea curând.”
Aveți câte o icoană anume pentru fiecare comandă?
„Nu, nu neapărat. Câteodată ajung să visez icoana unui Sfânt anume, iar a doua zi fac șablonul și încep să lucrez după acea icoană. E adevărat că fiecărui om i se potrivește un Sfânt, iar asta se dovedește când intenționezi să o lucrezi.”
Ați participat la evenimente sau expoziții?
„Am fost la toate evenimentele Moldovei: la împlinirea a 500 de ani a Mănăstirii Putna, la împlinirea a 420 de ani a Mănăstirii Sucevița, la Mănăstirea Petru Rareș din Hârlău, la împlinirea a 7 ani de la trecerea la cele veșnice a părintelui Ilie Cleopa și la multe alte evenimente.”
Cât costă o astfel de operă de artă?
“Mi-am zis simplu: Muncind atâta, eu să nu am parte de nimic?! Eu fac și ofer, iar dacă Maica Domnului consideră că fac bine, să mă răsplătească. Nu iau bani pentru ornament sau pentru modelul făcut pe colivă. E de ajuns să fie plătite grâul, zahărul și celelalte ingrediente.”
Cea mai mare colivă realizată de doamna Lilișoara a fost de 36 kg, iar cea mai mică de 500g. Rețeta de colivă a d-nei Lilișoara este: la un kg de grâu se folosesc 2,5 l apă, 500g zahăr, o lămâie rasă, o portocală rasă, rom și vanilie de Coseli, 300g de nucă și 100-200 g stafide.
Elena-Paula Rusu,
studentă Facultatea de Litere,
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
Primarul comunei Luizi Calugara a fost arestat
Fostul primar si directorul Scolii Generale nr. 1 din Luizi Calugara sunt si ei cercetati in dosar, dar au primit interdictie de a parasi tara. Se pare ca, nu vor scapa prea usor nici consilierii locali care au semnat procesele verbale de receptionare a unor lucrari imaginare.
Judecatorii de la Judecatoria Bacau au admis, joi, propunerea procurorilor de arestare preventiva a lui Aurel Varga, edilul comunei Luizi Calugara. Acesta a primit mandat pentru 29 de zile, insa a declarat recurs, care, cel mai probabil, se va judeca la inceputul saptamânii viitoare. Primarul este acuzat de procurori de infractiunile de instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual, instigare la fals în înscrisuri sub semnatura privata si abuz în serviciu, toate în forma continuata.
„In sarcina inculpatului s-a retinut faptul ca, în perioada 2010 -2011, în calitate de consilier în cadrul Consiliului Local al comunei Luizi Calugara, i-a instigat pe primarul în exercitiu (…), pe directorul scolii nr. 1 Luizi Calugara (…), precum si pe alti consilieri locali, sa încheie contracte de lucrari cu doua societati comerciale cu obiect de activitate în domeniul constructiilor civile, la preturi supraevaluate si fara respectarea prevederilor OUG nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achizitii publice”, spun procurorii de la Parchetul de pe lânga Judecatoria Bacau.
Receptia s-a facut inaintea lucrarilor
Dupa ce s-au incheiat contractele s-au semnat procesele verbale de receptionare a lucrarilor care in realitate nu fusesera realizate iar sumele au ajuns in conturile unor societati la care administrator era sotia lui Varga. „De asemenea, inculpatul i-a determinat pe reprezentantii societatilor contractante sa semneze în fals oferte de pret, situatii de lucrari si procese verbale de receptie a lucrarilor, în schimbul unui comision din sumele achitate de Primaria comunei Luizi Calugara si Scoala Gimnaziala Luizi Calugara”, mai spun procurorii.
Potrivit anchetatorilor, si in perioada 2012 – 2013, când era primar al comunei a procedat la fel. A încheiat contracte fara sa organizeze o licitatie si a platit lucrari neexecutate. Si de aceasta data, sumele de bani au fost directionate in conturi controlate tot de nevasta sa. Procurorii au estimat pâna la acest moment un prejudiciu de circa un milion de lei.
Primarul si-a recunoscut faptele
Pus in fata acuzatiilor, primarul Aurel Varga si-a recunoscut vina.
„Clientul meu a recunoscut, in mare parte, savârsirea faptelor. S-a emis mandat pentru 29 de zile si am declarat recurs. El a facut multe demersuri pentru recuperarea prejudiciului. Numai in luna noiembrie s-au executat lucrari de 380.000 de lei si pâna acum s-a recuperat jumatate din prejudiciu”, a declarat avocatul Liviu Ghioc, aparatorul primarului Varga.
Edilul a incheiat mai multe contracte pentru construirea unui teren de minifotbal si unul de tenis de câmp, dar si pentru lucrari la scoala din sat. Contractele erau pe faze de lucru, respectiv nivelarea terenului, turnarea asfaltului, imprejmuire, tribune sau gazon artificial. Banii erau veniti de la bugetul de stat pentru achitarea arieratelor si motiveaza ca a ales sa puna carul inaintea boilor pentru a cheltui banii in termenul prevazut de lege si sa nu fie nevoit sa-i returneze. Dupa arestarea preventiva a primarului, comuna va fi condusa de viceprimar.
Razboi pietarilor
De aproape o luna, Florin Tataru, un producator din zona Vrancei, a declarat razboi “mafiei din piata agricola locala”. Fermierul se afla in conflict cu unii dintre comerciantii din Piata Sud, unde de opt ani isi valorifica productiile proprii. Situatia s-a inflamat luna trecuta când i-au fost furate vreo patru cutii cu mere (in total, circa 100 de kilograme).
Mai mult, omul afirma ca pietarii cu care se afla in conflict l-au atacat si l-au batut, atât pe el, cât si pe copiii sai. A fost nevoie de interventia fortelor de ordine pentru a calma situatia, alertate fiind de un apel la 112. Sicanele nu s-au oprit odata cu acest episod, comerciantul fiind amenintat cu bataia si chiar cu moartea in repetate rânduri de rivalii lor din piata. El acuza ca administratia pietei ii protejeaza pe rivalii sai. Reprezentantii pietei cred insa ca, de fapt, cel care a generat conflictul ar fi fost fermierul vrâncean, caruia, de altfel, i-a fost interzisa desfacerea marfii in piata timp de o luna, riscând sa fie exclus definitiv de pe pietele agroalimentare din tot municipiul, la a doua abatere.
„Daca nu are o atitudine cuviincioasa fata de cumparatori si ceilalti comercianti autorizati, se retrage dreptul de a comercializa in piata timp de 30 de zile. El va putea vinde in alte parti din Bacau, cum ar fi Piata Centrala, Piata de gross sau in cele private de la Aviatori si Mioritei”, a declarat Nicolae Sargu, administrator la Piata Sud
Totodata, Vasile Busuioc, directorul Administratiei Pietelor Bacau, spune ca obligatia sa este de a asigura un flux in piete, in conditiile in care de Sarbatori, de regula, spatiile sunt goale.
“I-am oferit loc sa vânda in Piata Centrala, ca sa stingem orice conflict, mai ales acum, de Sarbatori, când numai de asta nu avem nevoie. Pentru ca s-a ajuns sa-si dea in cap unii altora”
Vasile Busuioc, director Administratia Pietelor Bacau
Florin Tataru crede ca, de fapt, totul a plecat de la faptul ca, in ultima vreme, bacauanii care vin in piata aleg, de cele mai multe ori, sa cumpere de la el. „Oamenii au inceput sa vina spre producatori. Pentru ca ceilalti mereu le-au vorbit urât, i-au furat la cântar, le-au tot bagat marfa stricata printre produsele cumparate si tot asa”, crede Tataru.
Chiar daca au primit interdictie in Piata Sud, familia vrânceana spune ca nu va renunta. Ei sunt decisi ca, de astazi, sa intre in greva foamei, impreuna cu toata familia – sotia si cei opt copii ai sai.
„Uitati-va la mâinile mele, nu sunt un filfizon, eu muncesc din greu pamântul. Si nu fac o avere din asta. Oricum, noi pâna de Sarbatori am fi stat aici, pentru ca din ianuarie trebuie sa incepem munca la solarii. Dar, nu vrem sa fim calcati in picioare. Eu sunt un patriot, am drapelul care flutura pe casa. Am opt copii integri, destepti, si nu am apelat la niciun ajutor niciodata. Dar, nu e posibil ca, in tarisoara mea, un român, destoinic, muncitor sa fie dat afara dintr-o piata atunci, nu stiu ce sa mai zic”.
Florin Tataru, producator vrâncean
„Oamenii mari nu pricep niciodată nimic…”
Deghizată într-o carte pentru copii, nuvela Micul Prinţ, dăruită de Antoine de Saint-Exupéry, oferă mai multă înţelepciune, în cele câteva pagini ale sale, decât unii autori pot spera să ofere într-o viaţă întreagă. Micul Prinţ este un minunat elogiu închinat inocenţei… A fost odată un prinţ de mărimea unui băieţel care îşi ducea viaţa singur pe o planetă destul de mică, undeva departe de Pământ. Pe planeta sa îşi îndeplinea cu răspundere îndatoriile sale, fiind un bun gospodar care avea mare grijă de echilibrul acesteia. Poate şi-ar fi trăit liniştit viaţa acolo, neştiut de noi, pământenii, dacă pe planeta lui nu ar fi răsărit o minunată floare… Vă mai amintiţ?…
Dacă aş eşua pe o insulă pustie, n-aş vrea ca Micul Prinţ să-mi lipsească din bagaleje salvate, pentru că el ne voebeşte admirabil despre…
Un altfel de Cosmos.. „Tu — tu singur vei avea stelele aşa cum nimeni nu le are… În una din stele voi trăi eu. În una din ele, eu voi râde. şi va fi ca şi cum toate stelel vor râde, atunci cand te vei uita noaptea către cer… Tu — doar tu — vei avea stelele care pot râde”.
Un dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum inedit. „Dovada că micul prinţ a existat o arată faptul că era fermecător, că râdea şi că era în căutarea unei oi. Dacă cineva vrea o oaie, aceea este dovada că el există”.
Inima cea cunoscătoare. „Iată secretul meu. Este foarte simplu: Numai cu inima cineva poate vedea aşa cum se cuvine; ceea ce e esenţial este invizibil pentru ochi”.
Prietenie. „Pentru mine, încă eşti nimic mai mult decât un băieţel, asemenea a sute de mii de alţi băieţei. Şi nu am nevoie de tine. Şi tu, la rândul tău, nu ai nevoie de mine. Pentru tine, eu nu sunt altceva decât o vulpe, asemenea a sute de mii de alte vulpi. Însă dacă mă domesticeşti, atunci ne vom avea unul pe altul. Pentru mine, tu vei fi unic, în toată lumea asta. Pentru tine, eu voi fi unică în toată lumea asta”.
Firava memorie. „Toţi adulţii au fost odată copii… Dar numai câţiva îşi reamintesc asta”.
Moartea inocenţei. „Mi-am arătat capodopera adulţilor şi i-am întrebat dacă desenul îi înspăimântă. Mi-au răspuns: ‘De ce s-ar înspăimânta cineva de o pălarie?’ Desenul meu nu era o înfăţişare a unei pălării. Era desenul unui şarpe boa ce digera un elefant. Apoi, am desenat interiorul şarpelui boa, pentru ca adulţii să poata vedea clar. Au nevoie mereu să li se explice lucrurile”.
Responsabilitate. „Oamenii au uitat acest adevăr,” spuse vulpea. Însă tu nu trebuie să-l uiţi. Devii responsabil pentru totdeauna, pentru ceea ce ai îmblânzit”.
Întrebarea născută din lacrimă. „Ce-aş putea face… în casa unui prieten care nu mi-ar primi cârjele, ci mi-ar cere să joc ca să mă poată aprecia?”
Marea dezamăgire. „Oamenii mari nu pricep niciodată nimic şi este obositor pentru copii să le dea întruna explicaţii”.
O lume fără prieteni. „Nu cunoaştem decât ceea ce îmblânzim. Iar oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de gata de la neguţători. Cum însă nu există neguţători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni”.
Sinceritate. „Nu prea ştiu de ce-ţi scriu. Simt că am mare nevoie de o prietenie căreia să-i încredinţez nimicurile ce mi se întâmplă…. Poate că îmi scriu chiar mie”.
Nimicuri în rol de esenţe. „Oamenilor mari le plac numerele. Când le vorbiţi de un nou prieten, nu vă întreabă niciodată ceea ce este cu adevărat important. Nu vă întreabă niciodată: ‘Cum sună vocea lui? Ce jocuri îi plac? Colecţionează fluturi?’ Ei vă întreabă: ‘Câţi ani are? Câţi fraţi are? Cât cântăreşte? Cât câştigă tatăl său?’ Numai atunci ei vor crede că l-au cunoscut”.
Micul Prinţ, o minunată poveste despre despre copilărie, singurătate, prietenie, despre noi…
Bricolaje / Un bărbat şi mai multe femei
Ca să ne înţelegem, de la început, bărbatul este Picasso, nu e vorba despre un bărbat oarecare. Fără să fie prea arătos, cu un fizic mai curând ingrat, fiindcă era scund de statură, celebrul pictor spaniol a avut o viaţă plină de femei, care i-au fost muze, pe care le-a şi iubit, în felul său, dar le-a şi chinuit cum a putut el mai bine. Şi avea chiar o adevărată ştiinţă în arta de a le supune şi a le domina, era tipul despotic, de macho absolut.
Mic de statură, cu un cap pleşuv, după o anumită vârstă, dar extrem de vivace şi cu nişte ochi imenşi, arzători, ca tăciunele aprins, Picasso fascina femeile, subjugându-le total, fără drept de apel. E drept, însă, că şi el se schimba în funcţie de noua iubită din viaţa sa, pictura lui intra într-o nouă perioadă (albastră, roz, etc.), şi totul gravita, pentru o vreme, în jurul fericitei alese. Pe care o răsfăţa, o copleşea cu atenţii, până se plictisea. Atunci devenea violent sau total nepăsător, dispreţuitor.
Partea amuzantă este că-i plăcea teribil să fie disputat de aceste femei, care se şi luau la bătaie, uneori, o scenă de genul acesta, savuroasă, existând şi în filmul „Surviving Picasso” (cu Anthony Hopkins). Secvenţa respectivă îl arată pe pictor în atelierul său, lucrând cocoţat pe o scară, în timp ce la picioarele acesteia, amantele sale, Marie şi Dora, încinseseră o bătălie în toată regula, după ce-l somaseră pe Picasso să aleagă pe una dintre ele.
Dar el le-a lăsat să se descurce singure, şi se distra copios privindu-le, pentru că-l flata acest război al femeilor care se încăierau pentru el. Cine era învingătoare în luptă, rămânea cu el, cealaltă pleca. Dar Picasso avea grijă, cinic cum era, să-i facă o viaţă „minunată” biruitoarei, cerându-i supunere oarbă. Dacă era făcută pentru asta, fiindcă el împărţea femeile în două categorii: zeiţe ori preşuri. Depindea şi de ele, aşadar, ce alegeau să fie. Pentru că nu-i displăcea defel să fie şi înfruntat. Când Jacqueline, ultima soţie, mai tânără decât el cu 45 de ani îi spunea: ”Nu sunt de acord cu tine”, replica lui, plină de umor, era: „Chiar aşa? Atunci sunt încântat”. Iar Jacqueline l-a iubit atât de mult, încât, la treisprezece ani după moartea lui, nemaigăsindu-şi niciun rost, şi-a tras un glonte în cap.
Cu firea lui imposibilă, contradictorie, Picasso a făcut victime, două dintre iubitele lui au înnebunit, alte două s-au sinucis. „Femeile sunt maşini de suferit”, aşa zicea. Dar, ştia să fie şi generos, spunând că pe o femeie pe care o iubeşti, nu o laşi fără bani. Le cumpăra, aşadar, apartamente, case, le subvenţiona, le înzestra cu lucrări de-ale sale, etc.
Şi cât timp a trăit, a fost darnic cu toţi prietenii săi, ajutându-i în momente grele.
Dar mai puţini ştiu că Picasso, care „avea însingurarea şi înclinarea de cap a unui toreador în fruntea cortegiului la intrarea în arenă” (aşa îl vedea marea sa prietenă şi protectoare Gertrude Stein) era obsedat de moarte.
Se gândea mereu la moarte, ea fiind pentru el „singura femeie care nu te părăseşte niciodată”.
































