“Nu putem sa stam acasa când vedem ce se intâmpla”, cum conduce “partidul rosu”, uniunea care “a vândut România”, “Numai impreuna putem sa salvam tara asta” sunt câteva dintre sloganurile care au animat intâlnirea de vineri seara a membrilor Partidului Miscarea Populara (PMP). Manifestarea a avut loc la Hotelul “Decebal” si a inceput la ora 17 cu un moment de socializare.

“Este un alt fel de adunare generala, in care avem sansa sa ne cunoastem mai bine, a declarat Valerian Vreme. Vom discuta despre obiectivele noastre, despre organizare, dar si despre adoptarea modificarilor la Codul Penal si Legea amnistiei si gratierii, ce pun in pericol statul de drept.” Au fost prezenti circa 250 de membri si simpatizanti, precum si posibilii parteneri ai viitoarei coalitii de dreapta: PER si Forta Civica.

“Ceea ce se intâmpla de la minut la minut in tara asta ne face sa spunem ‘Nu pot sa mai stau acasa!’ Românii au inceput sa iasa in strada, ‘Nu se mai poate’ isi spun ei, ‘Am gresit când i-am trimis in Parlament pe cei care conduc astazi’” a declarat Valerian Vreme, deputat, in fata bacauanilor veniti sa afle cine este, dar mai ales ce va fi PMP.

El i-a prezentat pe liderii PER si Forta Civica, viitori parteneri in marea alianta de dreapta, care vor sprijini, probabil, proiectul de tara al lui Traian Basescu . “Sunt partide care au inteles ca trebuie sa spunem ‘Unitate’, care au inteles ca Dreapta trebuie sa fie unita!” a mai afirmat Vreme. Cum invitatii socializau in picioare, el a explicat: “Uitati-va ce fac scaunele din liderii politici! Noi nu vrem un partid in care sa te asezi si sa uiti sa pleci de acolo!”

“Din ianuarie, sa ne unim!”

Valerian Vreme a mai vorbit despre “incompetenta si duplicitatea celor care au condus tara intre 2000 si 2004”, “cei care au vândut petrolul, au vândut toate resursele tarii, au vândut Romtelecom si sistemul bancar…” Directia in care se merge este gresita, “toti românii spun asta!” sustine liderul PMP, “de aceea ne-am asumat acest proiect de tara!”

Deputatul Vreme a mai vorbit si despre TVA-ul de 24 la suta, pe care cei din USL “nu l-au dat jos”, despre viata grea a românilor si despre dorul lor dupa Emil Boc. Vasile Gherasim, secretar executiv al PMP, a vorbit despre povara fiscalitatii asupra populatiei, coruptia de la vârful clasei politice si despre “singura sansa a României, politicile de dreapta, dar pentru asta trebuie sa fim uniti!” Mihai Platon, presedintele Fundatiei Miscarea Populara, a marturisit ca nu a facut niciodata politica, dar acum a aderat la PMP deoarece “e prima data când se doreste a se face o politica pentru oameni”, si nu “o politica pentru gasti”.

Si Cristian Manolache, liderul PER, a pledat pentru unitate: “Sa nu mai lungim discutiile, din ianuarie sa ne unim ca sa existe o singura forta de dreapta”, care sa tina piept “partidului rosu”, care nu lucreaza pentru oameni: “Copiii lor studiaza afara, ai nostri, aici! Ei se trateaza afara, noi aici! Sa avem un gând curat, un gând unit pentru o Românie prospera”.

Scopul acestei adunari generale a PMP, la care au participat peste doua sute de persoane, a fost strângerea rândurilor, intarirea increderii simpatizatilor, insufletirea liderilor: “Ne-am adunat aici ca sa ne cunoastem mai bine, sa fim impreuna, a marturist Valerian Vreme. Impreuna putem sa facem schimbarea, putem sa construim. Impreuna nu dam gres, impreuna vom ajunge la liman!”

Pe YouTube a aparut un videoclip filmat la o conferinta de presa de anul trecut, in care viitorul ministru al Culturii, Gigel Stirbu, avea o atitudine cel putin euforica.

Vineri seara, sala Ateneu a gazduit un spectacol caritabil emotionant, organizat de Asociatia ‘Scoala de pian Dragos Lungu’.

Publicul prezent in numar mare a putut urmari mai multe reprezentatii oferite de copiii pregatiti de profesorii asociatiei, care au cantat la pian si vioara.

Au fost, de asemenea, si colinde, muzica clasica, muzica populara oferita de Ansamblul folcloric ‘Mugurasii’ Saucesti.

Au participat si elevii Colegiului National de Arta ‘George Apostu’.

Banii stransi in urma vanzarii biletelor la spectacol vor fi donati Spitalului de Pediatrie Bacau. Acesta este al doilea concert caritabil organizat de Asociatia ‘Scoala de piane Dragos Lungu’.

În urma a 53 de percheziţii efectuate de poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate şi procurorii D.I.I.C.O.T. – B.T. Neamţ, au fost indisponibilizaţi 7.600 de litri de alcool contrafăcut şi 200000 de lei, bani despre care se bănuieşte că provin din vânzarea ilegală de băuturi alcoolice.

Ieri dimineaţă, poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Bacău şi procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamţ au descins la locuinţele, sediile unor firme, precum şi în imobile în care existau suspiciuni că ar fi depozitate băuturile alcoolice, aparţinând membrilor unei grupări infracţionale, specializată în evaziune fiscală şi contrabandă cu produse accizabile (alcool şi tutun).

Au fost desfăşurate 53 de percheziţii (49 la Neamţ, 3 la Vaslui, una la Iaşi).

La acţiune au participat şi poliţişti din cadrul brigăzilor de combatere a criminalităţii organizate Neamţ, Galaţi, Suceava şi Iaşi.

În cauză, au fost vizate 44 de persoane, cu vârste cuprinse între 20 şi 55 de ani, suspectate de săvârşirea infracţiunii de contrabandă şi evaziune fiscală.

Membrii grupării sunt suspectaţi că, în perioada 2011 – 2013, ar fi achiziţionat de la mai mulţi furnizori, alcool pur, pe care, ulterior, l-ar fi contrafăcut şi comercializat ilegal, către diverse baruri şi persoane juridice din judeţul Neamţ.

În urma percheziţiilor, au fost indisponibilizaţi 7.600 de litri de alcool şi băuturi alcoolice, aditivi şi substanţe utilizate la contrafacerea băuturilor alcoolice și 2000 de pachete de țigări. De asemenea, au fost ridicaţi 200000 de lei.

În urma percheziţiilor, au fost duse pentru audieri, la sediul D.I.I.C.O.T. – B.T. Neamţ, 44 de persoane.

În cauză, a fost luată măsura interzicerii de a nu părăsi ţara faţă de 12 suspecţi.

Activităţile s-au desfăşurat cu sprijinul de specialitate al D.I.P.I..

La activităţi au participat şi poliţişti din cadrul Serviciului pentru acţiuni Speciale – I.P.J. Neamţ şi jandarmi.

Cercetările sunt continuate pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi contrabandă cu produse accizabile (alcool şi tutun), fapte prevăzute şi pedepsite de Legea 241 / 2005 şi Legea 86 / 2006 .

Un echipaj de poliţie rutieră din cadrul Poliţiei municipiului Oneşti l-a depistat la data de 12.12.2013, în jurul orei 02.05, pe C. Gabriel, de 45 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe Calea Mărăşeşti, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice.

Acesta a fost testat cu aparatul etilotest iar rezultatul a fost de 0,84 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui autoturism pe drumurile publice de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică în sânge peste limita legală.

• Poliţiştii rutieri din Comăneşti au constatat că L. Ciprian, de 46 de ani, din comuna Pârjol, conducea un autoturism, în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice. Bărbatul a fost depistat pe DJ 117, în localitatea Solonţ.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest iar rezultatul a fost de 0,42 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică în sânge peste limita legală.

În timp ce I. Cleopatra, de 36 de ani, din Bacău, conducea un autoturism pe DN 2, în afara localităţii Răcăciuni, l-a surprins şi accidentat pe H. Costache, de 64 de ani, care se angajase în traversarea străzii prin loc nepermis şi fără să se asigure.

În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a pietonului care a fost transportat la Spitalul Judeţean Bacău pentru îngrijiri medicale.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest iar rezultatul a fost negativ.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Dumitru Cosa s-a nascut lânga apa, in Galbeni. A invatat sa se inteleaga cu ea si când i-a intrat in casa, si cand i-a asigurat traiul de zi cu zi.

Sotia, Ana Cosa a implinit 70 de ani pe 11 iulie. Nu stie de zodii. Tot pe 11, dar septembrie, e nascut si el, in 1936. Un rac cu o fecioara. Am zis sa sedem oleaca, la o vorba. „Aici ne-am nascut si traim. Ne-am casatorit in ’54”.

O sa va cheme primarul sa va dea diploma de 50! „Eiii… cum o fi”. Adunati pe scaunele parca suntem la o sedinta de partid. Dumitru stie multe. Se uita la mine. Nu prea impun respect. Râd prea mult. In armata a fost bucatar opt luni, când se construia barajul de la Bicaz. Cât peste a „prajit” atunci! Apoi a fost maistru. Incet, discutia se leaga. Au venit si feciorii.

Calatorie in timp. „Aveam barca facuta din scânduri si unsa cu smoala si o cotiga din aia improvizata, din doua roti de la plug. Puneam barca pe ea si cu aia mergeam la Siret. Erau de-a insule! Ce pasari, cât peste: chiscari, scobari, zvârluga. Dormeam noaptea pe insula. Dupa ce puneam pripoane ne incalzeam la foc, facut cu poronndi fani, (bradut de prundis), seamana cu coada calului”.”Da’ zi-i tata de bureti, de pitoan!”

Secrete de bucatarie

„Pentru iarna, acuma c-o venit timpul, buretii i-am pus, opariti oleaca, la congelator. Daca-i prepari nu mai au acelasi gust. Aia la borcan i-am pus spalati, opariti, strecurati si fara zeama, cu putina sare si ulei. Si am tinut borcanele la fiert o ora. S-au facut ghebele anu’ asta. Scoti afara si poti sa manânci. Altii le pun si pe astea la congelat.” Am ramas dezumflat. Stiam si eu. „Si melcii la fel”.

„Care melci?” „De gradina… de pe câmp. Intâi ii curatam, apoi ii spalam si-i punem la oparit”. „Ca sa iasa afara animalu’ de acolo”, intervine unul din baieti. „Si dupa aia tre’ sa-i freci, cum sa spun… cu malai, sa se duca pielita aia. Dai cu sare si-i prajesti sau ii faci tocanita.” Feciorii, opriti din munca de sederea mea, o fac pe chibitii.

„Padre… dar cum spui matale ca sunt melcii?!!”. „Da… is bun melcii. Cum sa nu. Satiosi. Da’ parca manânci talasul, geluitul.” Cum??? „Când geluiestiii… scândura… cam asa-i gustu. Ei… in fine…. cam asa gust are. Ca si paii cu cartofi. Cum sa dai la vite numai paie? Paii astia… ca la astia de tin cura de slabire. Nici nu mai zic. Si mai vrei si lapte? Mâncare pentru domni. Manânci cartofi pai, pleci la munca si când ai ajuns la bucata, nu mai trage sapa cum trebuie. Iar ti-e foame.”

„Tata… de câte ori manânci mata cartofi pe saptamâna?!” Glumeste el … „Alaltaieri am facut urzici.” Ana ii sare in aparare. „A venit baietul si i-au placut”. „Si urzicile nu sunt frate cu cartoful? N-am vazut sa aduni acolo, in congelator, toate verdeturile toamna. Manânci tu in februarie de Craciun urzici? Asta numa’ diarie face.”

Râdem toti. Ma dezbrac de haina. Gust din pestele, facut la ceaun, cu ceapa si mamaliga. „Nu mai tii minte mama când era sa ne ia apa. L-am dus pe parintele Rota, sa iasa la drumul spre gara, cu covata. Aveam o covata din aia mare, pentru porc, de-aici pâna-n usa. Si-l impingeam noi, copiii.” „Tata… da’ cum prindeai mata peste?” Ma bag si eu in seama. Cu undita? „Cu undita… rar. Mai degraba luam crâsnicul, plasa, pripoanele.”

Matusa Ana il justifica: „undita face rau la nervi”. Cum sa nu râzi. Au crescut patru feciori si doua fete , „asa a fost sa fie din ce a lasat Domnul”, sunt cea mai mare bucurie a lor. „Am vazut la televizor oameni bucatari, adunati din toata lumea, si n-o facut mâncare ca mine. Stiu ei ce-i ala Pitan sau Chiscoar.”

Pitan sau pitoan

Tine de pronuntie, in functie de zona.
Reteta este „importata” din zona Tg. Mures, si are ca ingrediente faina de porumb si grâu.
„Malaiul se da prin sita deasa… sa-i scoti puful ala. Pui apa la fiert sa clocoteasca . Rastorni faina intr-un lighean si torni apa peste faina. Amesteci pâna se face pasta si apoi lasi sa se raceasca. Abia atunci adaugi faina alba de grâu.

Cam o strachina la un lighean. Le amesteci. Pui si o lecutica de sare. Altii pun acum si un pumn de zahar, sa fie mai dulce. Inainte, in loc de zahar fierbeam sfecla de zahar si cu zeama aia opaream. Ba mai scapam si câteva bucatele in ea. Dupa ce se framânta bine, se pune in tava unsa cu ulei, nu mai inalt de 5 cm, ca aluatul nu creste, si se da la cuptor. Cuptorul la tara trebuie sa fie fierbinte, bagi un brat bun de lemne acolo, sa se incinga. Mai tare ca la pâine sau la cozonaci.

Scoti carbunele afara si arunci faina. Daca ia foc cand ajunge pe vatra atunci e bun pentru pitoan. Acu poti sa faci si la aragaz, dar tre sa-l tii la 200 grade, N-are acelasi gust! Pitanul era la noi ca checul. Se facea la nunti dar si la inmormântare. Merge tare bine cu bureti, varza calita si sarmale de post.”
Reteta cu dovleag e buna si dupa sarbatori.

Plaiul carpatin ne-a scutit de-asa oroare. Sa ramâna Mosul fara atelaj de Sarbatori. Cerbul nostru e prea mândru pentru a se lasa dresat si folosit de tras la sanie, asa ca haladuie liber prin padure.

Mos Craciun e pacifist si vine la noi cu sania trasa de alte patrupede. Din aceasta cauza magarii au ajuns sa poarte coarne si scufita, mai ales ca moda s-a transferat si la masini. Nu umbla cu arme, dar cara-n desaga asa ceva. Multi copii i-au scris pentru o pusca cu apa, un pistol cu bile, un arc cu sageti sau o arbaleta. Cei mai marisori au optat pentru ceva mai sofisticat , arme pentru paintball sau airsoft, imitatii ale celor adevarate.

Vânatul … „la picior”

Costica Nechita vinde arme in magazinul de pe Strada Mihai Viteazu. Din alea adevarate. Te intâmpina jovial, dar serios. Are constitutie atletica si o privire care te citeste din prima. Inainte de a pune mâna pe o pusca, la el dai examenul psihologic. Intuieste reactiile si-ti studiaza comportamentul. Normal, e si el vânator. Capricorn.

Implineste 50 de ani pe 4 ianuarie. Prefera vânatul activ, la picior, dupa iepuri. „La picior” inseamna sa mergi peste dealuri, prin miristi, pe araturi. Sa tragi in iepurele care tâsneste din tufe sau dintre brazde. Trebuie sa ai experienta, conditie fizica si reflexe bune. Fiecare vânator are dreptul sa impuste doar un iepure pe zi. „Cu ocazia asta testam si cartusele pentru a sti ce sa recomandam clientilor.”

Daca nu ai cu tine un câine de urma, si e mai bine sa nu-l ai, pentru ca poate fi impuscat din greseala de colegi, poti trece la doi trei metri de urechiat fara sa-l vezi. Si asa este etic. Unu la unu. Tu cu arma si mâinile inghetate, el cu siretenia si rapiditatea. E valabil si proverbul cu alergatul dupa doi odata.

Perioada de obtinere e vizei anuale

Sezonul se incheie la inceputul lui ianuarie. Anual ajung in ceaun in jur de douazeci de mii de „codobasi”. Termenul a disparut din uz. Vine de la „melc, melc, codobelc”, animal fara coada, evoluând din „iepuras codobas, ce-a fugit de pe imas”. In timp s-a transformat in „coconas, ce- a fugit de la oras”. La magazin vânzarile au scazut. „Fata de 2008 am ajuns la 40%. Si numarul vânatorilor a scazut.

Atentie, este perioada de obtinere a vizei anuale, pentru prelungirea permisului de port arma, care are o valabilitate de 5 ani. Sunt care uita, si atunci formalitatile o iau de la zero, sau renunta”. Din pacate, avem si din cei care au ajuns in „vesnicile plaiuri ale vânatorii”.

Rastelul e plin cu arme de tot felul: lise & juxtapuse, lise semiautomate, carabine cu repetitie sau semiautomate. „Mai cautate si cumparate sunt cele rusesti, Clasic si Baikal. Bock este firma care le produce.”

Vânatorii cu experienta spun ca sunt bune la talere, dar pentru incepatori e OK. „Trecem apoi la pustile Blaser cu lunete Zeiss. Preturile sunt accesibile. De la 1.900 la 2.500 lei. Bine, avem si la 12.000 si mai mult, in functie de marca si performanta. Putem onora orice comanda, oricât de pretentioasa. Un cadou bun de sarbatori? O vesta, un binoclu, rucsac, manusi… o camera cu termoviziune… sau o lanterna?!”

Costica lucreza din 2005 aici si cunoaste toti vânatorii. Stie multe si despre articolele de pescuit. Trebuie sa-i mai fac o vizita. Se duc iepurii… si renii de import. Pâna la copca mai e. Vine perioada monturilor.

„Am început să ornez colive dorind să aduc mulțumire Maicii Domnului”
-interviu cu doamna Lilișoara (Maria Cucu)

Coliva, acel dulce preparat din grâu fiert, amestecat cu zahăr și nuci, care se împarte de pomană și care este atât de cunoscut în rândul românilor, reprezintă astăzi o și mai mare atracție pentru felul în care este ornat. Doamna Maria Cucu, cunoscută în rândul prietenilor ca d-na Lilișoara, este persoana care reușește să orneze cu măiestrie coliva și să atragă toate privirile. “Am început să ornez colive dorind să aduc mulțumire Maicii Domnului pentru ajutorul Său. Am vrut să fac ceva cu care să Îi mulțumesc și eu la rândul meu, iar ideea mi-a venit în biserică atunci când am observat că lumea nu mai știe să prepare această rețetă. Am primit binecuvântarea starețului de la Mănăstirea Neamț și prima colivă ornată a fost cu Maica Domnului și Iisus binecuvântând. Mi s-a spus că îmi va fi foarte greu, pentru că este nevoie de multă răbdare și timp, dar m-am ambiționat să fac acest lucru și am și reușit după scurtă vreme.”

Când și cum a început totul?

„Am început să ornez colive în anul 1993, iar în 2001 am preparat și ornat 56 de colive într-o singură noapte în Cucuieți, Solonț pentru hramul bisericii. 10 dintre ele aveau diametrul de 65 cm. Mi-am făcut șabloane A4, iar colivele sunt așezate pe suport de tort sau pe tăvi de lemn. Primele bomboane mi le-a adus starețul Dosoftei din Grecia prin comandă și așa am început să le folosesc pe dimensiuni și culori.”

Stilul dvs a fost remarcat și apreciat încă de la început. Cine v-a îndemnat să continuați?
„Preafericitul Daniel a văzut colivele ornate de mine la ziua starețului de la Mănăstirea Neamț și a rămas impresionat de rezultat, iar de atunci duc mereu colive ornate la hramuri sau la diferite sărbători.”

Cum reușiți să respectați întocmai imaginea?

„După ce aplic șablonul și stratul de cocos sau cacao, așez bomboanele cu o pensetă, în funcție de culorile reprezentate în icoană. Cacaoa trebuie să fie de un maro roșcat, nici prea închisă la culoare, dar nici prea deschisă, pentru că vine în contrast cu celelalte culori.”

În cât timp reușiți să faceți desenul pe colivă?

„Cam în jumătate de oră este gata. Depinde cât este de încărcată icoana. De obicei icoana Maicii Domnului iese mai bine pentru că are multe detalii și îmi permite să pun bomboane de diferite dimensiuni. Pe lângă colivă mai ornez și pasca și ouăle pentru Paște, iar ca eveniment mai important am ornat 500 de pahare de colivă cu icoana Domnului Iisus Hristos copil.”

De unde vă inspirați și cum reușiți să faceți atâtea modele diferite de icoane?

„Cred că oricine ar putea face ce fac eu. E nevoie de timp și de credința că îți va ieși întocmai cum ți-ai propus. Când sunt cu icoana în față, uit de toate greutățile, e ceva ce nu pot explica, e o trăire specială de care nu vreau să mă despart prea curând.”

Aveți câte o icoană anume pentru fiecare comandă?
„Nu, nu neapărat. Câteodată ajung să visez icoana unui Sfânt anume, iar a doua zi fac șablonul și încep să lucrez după acea icoană. E adevărat că fiecărui om i se potrivește un Sfânt, iar asta se dovedește când intenționezi să o lucrezi.”

Ați participat la evenimente sau expoziții?

„Am fost la toate evenimentele Moldovei: la împlinirea a 500 de ani a Mănăstirii Putna, la împlinirea a 420 de ani a Mănăstirii Sucevița, la Mănăstirea Petru Rareș din Hârlău, la împlinirea a 7 ani de la trecerea la cele veșnice a părintelui Ilie Cleopa și la multe alte evenimente.”

Cât costă o astfel de operă de artă?

“Mi-am zis simplu: Muncind atâta, eu să nu am parte de nimic?! Eu fac și ofer, iar dacă Maica Domnului consideră că fac bine, să mă răsplătească. Nu iau bani pentru ornament sau pentru modelul făcut pe colivă. E de ajuns să fie plătite grâul, zahărul și celelalte ingrediente.”

Cea mai mare colivă realizată de doamna Lilișoara a fost de 36 kg, iar cea mai mică de 500g. Rețeta de colivă a d-nei Lilișoara este: la un kg de grâu se folosesc 2,5 l apă, 500g zahăr, o lămâie rasă, o portocală rasă, rom și vanilie de Coseli, 300g de nucă și 100-200 g stafide.

Elena-Paula Rusu,
studentă Facultatea de Litere,
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Fostul primar si directorul Scolii Generale nr. 1 din Luizi Calugara sunt si ei cercetati in dosar, dar au primit interdictie de a parasi tara. Se pare ca, nu vor scapa prea usor nici consilierii locali care au semnat procesele verbale de receptionare a unor lucrari imaginare.

Judecatorii de la Judecatoria Bacau au admis, joi, propunerea procurorilor de arestare preventiva a lui Aurel Varga, edilul comunei Luizi Calugara. Acesta a primit mandat pentru 29 de zile, insa a declarat recurs, care, cel mai probabil, se va judeca la inceputul saptamânii viitoare. Primarul este acuzat de procurori de infractiunile de instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual, instigare la fals în înscrisuri sub semnatura privata si abuz în serviciu, toate în forma continuata.

„In sarcina inculpatului s-a retinut faptul ca, în perioada 2010 -2011, în calitate de consilier în cadrul Consiliului Local al comunei Luizi Calugara, i-a instigat pe primarul în exercitiu (…), pe directorul scolii nr. 1 Luizi Calugara (…), precum si pe alti consilieri locali, sa încheie contracte de lucrari cu doua societati comerciale cu obiect de activitate în domeniul constructiilor civile, la preturi supraevaluate si fara respectarea prevederilor OUG nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achizitii publice”, spun procurorii de la Parchetul de pe lânga Judecatoria Bacau.

Receptia s-a facut inaintea lucrarilor

Dupa ce s-au incheiat contractele s-au semnat procesele verbale de receptionare a lucrarilor care in realitate nu fusesera realizate iar sumele au ajuns in conturile unor societati la care administrator era sotia lui Varga. „De asemenea, inculpatul i-a determinat pe reprezentantii societatilor contractante sa semneze în fals oferte de pret, situatii de lucrari si procese verbale de receptie a lucrarilor, în schimbul unui comision din sumele achitate de Primaria comunei Luizi Calugara si Scoala Gimnaziala Luizi Calugara”, mai spun procurorii.

Potrivit anchetatorilor, si in perioada 2012 – 2013, când era primar al comunei a procedat la fel. A încheiat contracte fara sa organizeze o licitatie si a platit lucrari neexecutate. Si de aceasta data, sumele de bani au fost directionate in conturi controlate tot de nevasta sa. Procurorii au estimat pâna la acest moment un prejudiciu de circa un milion de lei.

Primarul si-a recunoscut faptele

Pus in fata acuzatiilor, primarul Aurel Varga si-a recunoscut vina.

„Clientul meu a recunoscut, in mare parte, savârsirea faptelor. S-a emis mandat pentru 29 de zile si am declarat recurs. El a facut multe demersuri pentru recuperarea prejudiciului. Numai in luna noiembrie s-au executat lucrari de 380.000 de lei si pâna acum s-a recuperat jumatate din prejudiciu”, a declarat avocatul Liviu Ghioc, aparatorul primarului Varga.

Edilul a incheiat mai multe contracte pentru construirea unui teren de minifotbal si unul de tenis de câmp, dar si pentru lucrari la scoala din sat. Contractele erau pe faze de lucru, respectiv nivelarea terenului, turnarea asfaltului, imprejmuire, tribune sau gazon artificial. Banii erau veniti de la bugetul de stat pentru achitarea arieratelor si motiveaza ca a ales sa puna carul inaintea boilor pentru a cheltui banii in termenul prevazut de lege si sa nu fie nevoit sa-i returneze. Dupa arestarea preventiva a primarului, comuna va fi condusa de viceprimar.