Ca în fiecare an, premergător sărbătorii pascale, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău (I.S.U.J. Bacău) iniţiază un proiect prin care sprijină persoanele suferinde, fie copii sau bătrâni.

Și în acest an, personalul I.S.U.J. Bacău a trecut pragul veteranilor de război pompieri și urmașilor acestora, cu ocazia sărbătorilor pascale şi premergător Zilei Veteranilor de Război, pentru a le dărui pachete cu alimente și a le transmite multă sănătate, viață lungă și liniștită acestor bravi eroi.

Spiritul de camaraderie, o punte ce leagă toate generațiile de salvatori, a fost prezent la fiecare întâlnire cu cei care și-au făcut meseria sub tirul armelor și bombardamentele inamicilor.
Cadrele I.S.U.J. Bacău şi preşedintele Asociației Veteranilor de Război din Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.) Bacău s-au deplasat la domiciliile a trei veterani de război pompieri, din municipiul Bacău, unde au fost primiți cu brațele deschise și cu povești impresionante despre intervențiile desfășurate în condiții extrem de periculoase.

Pachetele cu alimente de bază și produse specifice sărbătorilor oferite veteranilor de război pompieri au fost cumpărate prin contribuţia benevolă a cadrelor unităţii.

Scandalul iscat în jurul celei mai mari retrocedări de pădure din România scoate la lumină afaceri și afaceriști controversați care își ascut topoarele la adăpostul unor legi și hotărâri judecătorești la fel de controversate. RISE Project, împreună cu jurnaliști de investigație de la publicația germană Die Welt, au arătat de curând cum o afacere cu păduri din România a avut reverberații până în Germania după ce grupul Prokon s-a angajat să cumpere pentru 140 de milioane de euro o pădure situată în județul Bacău. Suprafața împădurită este de două ori mai mare decât cea a Bucureștiului. Compania nemțească s-a prăbușit pe bursa din Germania după mai multe speculații care au declanșat un mare scandal financiar la Berlin. Materialul publicat anterior de RISE i-a determinat pe cei care revendică pădurea să îi acuze de abuz pe intermediarii afacerii în timp ce Romsilva, agenția națională a pădurilor, spune că retrocedarea în sine este ilegală. Vă prezentăm povestea unei păduri a cărei soartă va fi decisă curând.

MOȘTENITORII. Într-o zi toridă din vara anului 2001, Primăria Comănești din județul Bacău a fost vizitată de o româncă stabilită în Brazilia. S-a recomandat ca fiind o rudă îndepărtată a familiei Ghika. Un fost consilier rememorează episodul: “Multă lume a fost foarte încântată, unii s-au hotărât să numească și o școală după numele ei. Țin minte și acum, o chema Eliza Ghika, o doamnă în vârstă”, explică Ștefan Chelaru, fost consilier local din Comănești.

Femeia s-a prezentat ca moștenitoarea lui Dimitrie Ghika și a fiului său Nicolae D Ghika, mai spune fostul consilier. Ghika este una din cele mai mari familii princiare din țara noastră. Provenită din comunitatea românilor macedoni, membrii familei Ghika au ajuns să ocupe, de-a lungul istoriei, importante funcții în imperiul Otoman, Modova și Țara Românească. Și să stăpânească întinse domenii de păduri, pășuni și castele.

Eliza Ghika inițial nu și-a exprimat nicio dorință privind moștenirea. Cu toate acestea, unii oficiali de pe Valea Trotușului au privit cu scepticism vizita ei neașteptată.

“Era ceva curios cu doamna aceea. Și, în acel moment, am decis să căutăm în Arhivele Naționale și prin documentele din primărie, să încercăm să descoperim cine sunt moștenitorii reali și dacă o găsim pe această doamnă printre ei”, mai susține Chelaru. După aproape un an au apărut și rezultatele investigațiilor, potrivit fostului consilier: „I-am identificat pe strănepoții lui Nicoae Ghika: John Nicholas care era stabilit în Marea Britanie și soția sa, Judith Ghika. Aceștia erau singurii nepoți în viață ai lui Nicolae și, deci, adevărații moștenitori a ceea ce mai rămăsese din moșie”.

John Nicholas Ghika a fost primul copil al lui Dimitrie Ghika. Născut în 1928 la Paris, s-a mutat cu familia în Marea Britanie, unde a ajuns înalt ofițer în armata britanică. A decedat în august 2003 fără să revendice vreodată averea din România. Publicația britanică The Telegraph a publicat un necrolog la moartea prințului care poate fi citit AICI.

După moartea ofițerului, soția sa, Judith Ghika, le-a răspuns consilierilor din Comănești, care descoperiseră că ei erau proprietarii moșiei. Ea i-a anunțat, prin email, că familia ei nu deține documentele de proprietate, dar că fostul soț și copiii erau singurii îndreptățiti să revendice moșia. Judith Ghika a adăugat că nu are de gând să facă nicio revendicare și le-a mai spus oficialilor din Comănești că orice solicitări semnate de alte persoane sunt nefondate.

Pădurea de pe Valea Trotușului este una dintre cele mai bogate din județul Bacău. Un amestec de fag, stejar și rășinoase, care inundă dealurile de o parte și de alta a râului. Oamenii din Vale, de când s-au născut, au trăit din lemn. Dupa 1989, pe Vale, au apărut vile și case luxoase una lângă alta. Și cum apăreau vilele, dispăreau și pădurile. Unii și-au respectat moșiile și le-au muncit cu respect față de natură, alții au taiat însă fără milă. O așa bogăție a atras dupa sine tăieri masive și ilegale, după care au venit inundațiile și au distrus agoniseala de o viață a multor oameni. 
Cum treci de Comănești, pe stânga și pe dreapta, hălci mari de pădure au dispărut cu totul. Nu se mai aude zgomot de drujbă. Copacii nu mai pârâie din măruntaie cum o făceau odată. Singurele mărturii, că acolo au fost codrii seculari, sunt cioatele arse de vreme și uitate în pământul sterp, brăzdat acum de făgașe prea pline în mijloc de furtună. “Acolo a fost prăpăd. Să vedeți ce jale e spre Agăș, Ghimeș, încolo. La noi nu a fost așa”, povesteste printre dinți un pădurar din Ocolul Silvic Târgu Ocna. “Aici, la noi, în zona asta, șefii de ocol nu au permis să se facă nenorociri, așa cum s-a întâmplat mai sus în Vale. Aici pădurile au fost păstrate cu sfințenie, de aceea ochii bogătașilor sunt îndreptați spre noi”, mai spune pădurarul.
AVALANȘA REVENDICĂRILOR. Într-adevăr, nu a trecut mult timp până când alți moștenitori și-au anunțat pretențiile. În noiembrie 2005, un alt presupus moștenitor a cerut retrocedarea pădurii. Elie Vlad Sturdza s-a recomandat ca fiind un alt strănepot al lui Dimitrie Ghika și a solicitat 30 de mii de hectare, suprafața însumând cinci domenii forestiere, – Brătulești, Comănești, Ciobănuș, Agăș și Palanca. Comisia Județeană pentru Fond Funciar i-a respins cererea, motivând că este o rudă mult prea îndepărtată și, ca urmare, nu are dreptul la moștenire. Ulterior, Elie Vlad Sturdza, reprezentat de avocatul Ioan Adam, deputat de Brașov, a dat în judecată administrațiile locale de pe Valea Trotușului, dar și Comisia Județeană Bacău și Direcția Silvică Bacău. A pierdut pe rând la Onești, apoi la Bacău și pe urmă la Sfântu Gheorghe. În timpul proceselor, Elie Vlad Sturdza a decedat, iar lupta pentru codru a fost preluată de fiul său, Paltin Sturdza.
În final, dosarul a ajuns la Tribunalul Covasna – care a decis, în aprilie 2012, retrocedarea a 43 de mii de hectare de pădure pe Valea Trotușului. Mult mai mult decât a solicitat chiar familia Sturdza. Neașteptata mărire a suprafeței revendicate i-a pus pe jar pe silvicultorii din Bacău. În fapt, instanța de la Covasna a inclus în lotul pădurilor retrocedate și Moșiile Dofteana și Beleghet- care ar fi fost însă ipotecate și pierdute în favoarea Creditul Funciar Român în urmă cu 100 de ani.
Documente din Arhiva Națională arată că Nicolae Ghika a luat un împrumut de la Creditul Funciar Rural pentru care a pus gaj cele două moșii. Pentru că nu și-a achitat ratele aferente, în anul 1902, Creditul Funciar Rural l-ar fi executat pe Ghika și i-ar fi luat cele două proprietăți în baza unei ordonanțe de adjudecare emisă de Tribunalul Bacău.

Cititi integral pe site-ul RISE Project.

Cu prilejul Sărbătorilor Pascale, în perioada 19-22.04.2014, jandarmii din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bacău, vor acţiona în sistem integrat împreună cu celelte structuri ale M.A.I., pentru asigurarea măsurilor de ordine şi siguranţă publică la nivelul judeţului şi pentru prevenirea faptelor antisociale (cerşetorie, vagabondaj, tâlhării, prostituţie, consum de băuturi alcoolice în locuri nepermise, consum sau trafic de droguri, acte de violenţă etc.)

Pentru desfăşurarea într-un climat normal a manifestărilor religioase prilejuite de Învierea Domnului, jandarmii vor fi prezenţi în zona lăcaşelor de cult ortodoxe şi romano-catolice cuprinse pe raza judeţului, 19 din municipiul Bacău, 11 din municipiul Oneşti, 5 din staţiunea Slănic Moldova, 5 din municipiul Moineşti, 8 din oraşul Buhuşi, 3 în localitatea Dărmăneşti, 4 în localitatea Târgu Ocna, cât şi în zona lăcaşelor de cult aflate în raza comunelor Sascut şi Podu Turcului, pe timpul oficierii slujbelor religioase, precum şi pe căile de acces către acestea.

De asemenea, jandarmii vor fi prezenţi în zonele unde se preconizează a fi aglomerări de persoane, în zonele de agrement, staţiunile turistice montane Slănic Moldova şi Târgu Ocna, urmărind identificarea şi descurajarea persoanelor care tulbură liniştea publică.

Jandarmii montani sfătuiesc turiştii care aleg să petreacă acestă perioadă la munte, să nu se aventureze pe traseele turistice fără echipament adecvat, să aibă în permanenţă asupra lor un telefon mobil, pentru a anunţa la numărul de urgenţă 112 orice incident sau orice altă problemă legată de ordinea publică.

Jandarmeria recomandă cetăţenilor să fie atenţi la bunurile şi obiectele personale (genţi, poşete, bagaje etc.), să nu poarte obiecte de valoare care pot atrage atenţia persoanelor cu intenţii dubioase şi să ocolească traseele sau străzile lăturalnice, pentru evitarea incidentelor nedorite.

Pentru a solicita sprijinul jandarmilor, cetăţenii îi pot apela fie prin contact direct, fie prin apelarea numărului unic de urgenţă 112.

Polițiștii rutieri din Moinești au depistat în flagrant, la data de 16 aprilie a.c., un tânăr de 25 de ani, din localitate, care conducea un autoturism pe strada A.I. Cuza în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o concentraţie de 1,46 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În urma verificărilor efectuate polițiștii au mai stabilit și că cel în cauză nu posedă permis de conducere.

Tânărului i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice.

La data de 16.04.2014, în jurul orei 23.00, polițiștii din comuna Plopana au depistat un bărbat de 50 de ani, din localitate, care conducea un autoturism în timp ce avea o concentrație de 0,96 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În urma verificărilor efectuate polițiștii au mai stabilit că bărbatul în cauză are permisul de conducere anulat din luna aprilie 2013.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice.

Europarlamentarul Minodora Cliveti, membra a Comisiei pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale din Parlamentul European, a depus in sesiunea plenara de la Strasbourg o declaratie scrisa cu privire la propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului referitoare la punerea in aplicare a Directivei 96/71/CE privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servicii.

„Textul actual aduce o valoare adaugata reala si semnificativa fata de situatia existenta in prezent, care se poate caracteriza prin lipsa de transparenta pentru furnizorii de servicii, protectie scazuta pentru lucratorii detasati si cooperare administrativa greoaie. Pentru Romania, in ceea ce priveste identificarea unei detasari reale si prevenirea abuzurilor si eludarilor, este important sa se obtina o lista de criterii cat mai clare si inchise, astfel incat sa se evite situatii de aplicare diferita a respectivelor criterii in statele membre diferite, care sa fie daunatoare prestatorilor.

De asemenea, sustin cu tarie existenta unei liste clare de masuri administrative si de control care trebuie utilizata de organismele de control dintr-un stat membru atunci cand verifica o companie care detaseaza lucratori, un set comun de reguli clare avantajand companiile, oferindu-le totodata un cadru juridic stabil. Astfel, sunt impiedicate autoritatile dintr-un stat membru sa impuna masuri aleatorii, care sa impovareze companiile care detaseaza lucratori din alte state membre”, a declarat europarlamentarul roman.

„Totodata, as dori sa fac o precizare cu privire la ceea ce am auzit din partea unor partide de extrema dreapta de la nivel european, si anume ca lucratorii detasati sunt de cele mai multe ori confundati cu lucratorii migranti din exteriorul spatiului Uniunii Europene. Trebuie folositi cu atentie cei doi termeni de lucratori „detasati” si „migranti” pentru a nu afecta cadrul legal al mobilitatii in spatiul Uniunii”, a concluzionat Minodora Cliveti.