Acasă Blog Pagina 3842

Incendiu stins dupa patru ore

    Pompierii de la Detasamentul Bacau au intervenit miercuri seara, in satul Serbesti, comuna Saucesti, pentru stingerea unui incendiu iscat la un depozit de furaje.

    In total, 15 tone de fân s-au facut scrum, iar militarii cred ca, cel mai probabil, cauza a fost focul deschis in spatii deschise.

    Pentru lichidarea incendiului, pompierii bacauani au actionat timp de patru ceasuri.

    Unde sunt banii?

    Voci tot mai acute se fac auzite si incearca sa ne convinga sa renuntam la spiritul critic, sa incetam sa mai punem intrebari si sa acceptam, fara discutii, asa-zisele reforme.

    „Nu puteti comenta” – spun acele voci – „pentru ca sunteti datori si trebuie sa va rascumparati”. Ca intr-un crestinism bancar, pe umerii nostri apasa acum Pacatul Originar al debitelor ce trebuiesc achitate. Iar, inchizitori cu serviete si costume scumpe ne povestesc cum trebuie sa renuntam la programele de educatie, la investitiile in sanatate sau la rezervele strategice, pentru ca datoriile trebuie platite.

    Un singur lucru nu e prea clar in toata aceasta geneza a noii religii europene: unde sunt banii pe care ei ii cer inapoi?

    Raspunsul e simplu: la ei! Sistemul nu e nici macar nou. E ceva in genul unui bancher care-ti bate la usa si-ti propune un imprumut care sa-ti permita sa-ti repari acoperisul prin care ploua, sa-ti faci un gard nou, sa nu-ti mai intre animalele salbatice sa-ti strice recolta si, ca bonus, sa-ti inlocuiesti vechiul televizor cu o plasma dupa ultima moda.

    Pentru asta nu trebuie decât sa garantezi cu toata avutia ta.

    Dar contractul are o clauza: bancherul va alege furnizorii de materiale si meseriasii care vor lucra pe casa. Tu semnezi contractul si te trezesti dupa scurt timp ca meseriasii trimisi de banca nu au scule, nu au scânduri si nici cuie, pentru ca bugetul alocat s-a terminat dupa ce ti s-a livrat plasma produsa in fabrica unui frate de-al bancherului.

    Se intâmpla, deci, ca, desi nu ai vazut niciun ban din acel credit, desi iti ploua in continuare in casa, iar mistretii continua sa-ti distruga porumbul, esti indatorat la banca pâna in gât…Dar, macar ai o plasma noua!

    Vi se pare un scenariu SF? Intrebati-i pe greci!

    Comanesti: Scoala de vara pentru copii

      Din aceste zile si pâna pe 25 septembrie, in Comanesti se desfasoara a doua editie a proiectului „Scoala de vara comanesteana”. Timp de opt saptamâni, elevi din Centrul Scolar de Educatie Incluziva nr.2 Comanesti, alaturi de colegi si voluntari din scolile partenere – Scoala Gimnaziala „Liviu Rebreanu” Comanesti, Scoala Gimnaziala „Ciprian Porumbescu” Comanesti, Scoala Gimnaziala „Costachi S. Ciocan” Comanesti, Scoala „George Enescu” Moinesti, Scoala „Stefan cel Mare” Zemes, Scoala Gimnaziala „ Dimitrie Ghica” Comanesti, Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comanesti, Liceul Tehnologic Darmanesti, Inspectoratul Scolar Judetean Bacau, Primaria Comanesti, Biblioteca Oraseneasca Comanesti, Centrul Europe Direct Comanesti, indrumati de inimosii profesori coordonatori, vor desfasura activitati pe ateliere de educatie nonformala, menite sa reduca nivelul anxietatii, dar si sa maximizeze potentialul intelectual al fiecaruia.

      Modul de desfasurare efectiva al proiectului, dar si provocarile la care vor fi supusi copiii, ramân in sarcina profesorilor coordonatori de activitati, pe fiecare sectiune in parte. Activitatile artistice, sportive, ecologice, drumetiile si excursiile ce se vor desfasura sunt menite sa schimbe modul de gândire si perceptie asupra copiilor cu cerinte educative speciale, sa realizeze inca o data, daca mai era nevoie, depasirea barierelor dintre ei si altii.

      Vânatoarea subacvatica

        Povestea pescarului, vânator cu arbaleta, merita continuata. Pasiunea pentru scufundari a lui Duri – Constantin Paduraru, nu a ramas fara ecou. Numarul prietenilor s-a marit.

        „Ca sa vedeti cât de captivat eram de vânatoarea subacvatica. Pe cinsprezece septembrie, saizeci si patru, era examenul de admitere la Iasi si eu pe treisprezece seara eram pe balta. Se ruga mama de mine sa plec. Stiu ca am mers a doua zi noaptea, cu trenul. Am ajuns la limita. Dar… am intrat cu bursa!”

        Duri si-a petrecut vacantele colindând baltile, facând scufundari. O tinerete pe care a trait-o din plin, cu amintiri care acum, cu nostalgie, le numeste ca fiind… „fabuloase”. Experiente impartite impreuna cu Dorian Loigner, Gelu Cociorva, Titi Fecioru, Gabi Agop, Tuti Rang… si, mai târziu, cu Nicu Hutanu sau Stefan Popa, inginer la „Avioane”, pasionat de fotografia subacvatica.

        „Dupa facultate nu am renuntat la pasiune. Pâna in saptezeci si cinci am fost profesor de Limba Româna peste tot. La Holt, la Negri, la Beresti Bistrita, la Itesti… Câstigând bani mi-am completat si echipamentul. Nu se punea problema costumului de neopren sau a buteliei de oxigen. Erau interzise amatorilor. Traiau «unii» cu gândul ca vrem sa trecem marea Neagra inot, sa ajungem la turci. Aparuse atunci si serialul cu Yves Cousteau. Eram inebunit de ce dotari vedeam acolo si pe unde se scufundau. Cu echipamentul meu, asa primitiv, m-am dus si la mare, la pescuit de guvizi. Mi-am facut o taparina dintr-o tija metalica si un trident la capat. Dar fascinante ramân peisajele subacvatice. O lume de vis, greu de descris.”

        Incepe apoi cariera universitara la Institutul Pedagogic Bacau, predând la Sectia pentru Straini. Era perioada „de deschidere”, când duminica, centrul orasului se umplea cu studenti de culoare. In urma cu patru ani a iesit la pensie. Fostul Institut a evoluat in timp, transformându-se in Universitatea „Vasile Alecsandri”.

        Crapul cu solzi de metal

        Esecul, pescarului sau vânatorului, ramâne mai viu in memorie decât reusita. Pe majoritatea ii intareste, determinându-i sa persevereze. Arbaleta pe care o tinea in mâna Duri, când ne-am intâlnit, nu a tintit monstrul.

         

        „Eram cu Vasile Roman , un personaj pitoresc, mare figura, care ma mai insotea din când in când doar sa priveasca. Pescuiam intr-o balta adânca dinspre Gheraiesti, care era napadita la un capat de stufaris. Glumeam, amintind de costumul din neopren. Eram imbracat cu o bluza din aia chinezeasca si niste izmene flausate. Tineau cât de cât un strat protector impotriva celor paisprezece grade, câte avea apa. Asta, mistocar, când ieseam dupa douazeci de minute afara, aprindea ziare, cica sa ma incalzeasca. Era mai mult pentru efectul comic, psihologic, decât pentru cel caloric.

        Ca sa nu mai ies din apa, pentru ca era cum am spus, foarte rece, am lasat la mal arbaleta, cu pestele prins, schimbând-o cu cealalta. Era mai veche si avea sandourile cam obosite. M-am scufundat iar. Ei… atunci, printre papuris, am vazut niste solzi imensi cum se unduiau. Era o namila de crap. Mi-era ciuda ca nu aveam arbaleta cea buna. Am tras cu aia… sageata nu l-a strapuns. Timp de câteva zile am tot umblat dupa crapul ala, dar nu l-am mai vazut. Va dati seama ca nu mai puteam dormi noaptea de ciuda.

        Asta se intâmpla inainte de a fi construit hotelul Decebal, pe la sfârsitul anilor saizeci. Dupa vre-o saptamâna… ne adunam mai multi pescari la o bere, la Restaurantul Bistrita. Cânta «Paraluta» cu orchestra. Erau si cântareti pescari ca Uni-baci sau Sandu-buze dulci. Se crease deja o concurenta intre noi, cei care vânam sportiv si cei care dadeau cu plasele. Ei puteau intra in orice balta, pe când noi doar in cele adânci. La un moment dat, vine ospatarul la mine la masa cu o farfurie. Avea un servetel pe ea. Când ridic servetelul… ce vad! Un solz de peste cât gura paharului de mare, zdrelit in mijloc. La câteva mese mai incolo erau fratii Brunei, renumiti pescari cu mâna si cu plasa.

        Din asta traiau. Se hlizeau de nu mai puteau, si-mi aratau cu pumnii, cam cât erau solzii de mari: «optâspe kile, optâspe kile a avut!». In apa nu mi-am dat seama de dimensiunile lui. Astia au auzit imediat ce crap am scapat si s-au dus acolo. Le-a rupt namila plasele pe care le aveau. Cu ce credeti ca l-au prins? Au furat un gard metalic de pe la Partizanul. O rama din aia mare cu plasa de sârma, de vreo patru pe doi metri. Cu aia au intrat prin apa si asa au reusit sa-l scoata.“

        Din apa… pe uscat

        Problemele de sanatate apar in timp. Excesele tineretii in apa rece isi fac efectul. Medicul i-a interzis sa mai faca scufundari. Incepe insa perioada frumoasa, de trecere la pescuitul stationar. Era la inceputul anilor optzeci.

        „Spuneam eu ceva de o stiuca prinsa cu mâna. Când am iesit din apa cu ea, ma vede Gelu Cociorva. Dadea si el de pe mal la peste, cu varguta lui de alun. Avea si una de sapte metri. Vazând ce am prins… s-a inegrit de ciuda. Asa a ramas pâna acum. Noroc ca i-a mai albit barba la batrânete.”

        Râdem de gluma. Se cunosc din copilarie. Au fost colegi de clasa la Scoala Medie III. Intre ei s-a inchegat si o prietenie de familie apoi, care a rezistat in timp. Gelu Cociorva il ia mai intâi ca arbitru, la concursurile organizate de Filiala. Daca atunci nu se vedea stând ore intregi pe mal, cu vergile in apa, descopera mai târziu frumusetea drilului, la o captura mare. Incepe sa colinde iazurile din Bacau si judetele megiese, perfectionându-si tehnica.

        Montura fantoma

        „O alta intâmplare hazlie cu Ticu Busleaga si Toni Macelaru. Ticu era si el de profesie… macelar. Se stie cum lucreaza ei, in frig, cu sticla la picior. Bun pescar. Mergem mai multi la o balta, sa pescuim noaptea. Sa vezi cum povesteste Dan Popa toata tarasenia.

        Era perioada când macelarii câstigau bine. Aveau lovele grele. La ei vinul se lua cu lada, votca tot cu lada. Prima data se facea gratarul. Obligatoriu. S-au baut vreo cinci sticle cu vin si vre-o doua cu votca. Ticu era pornit. Hai sa faca monturile, sa dea si la peste. Intuneric bezna. Leaga el prima montura la lanseta, la lumina focului. Arunca. Fâsss! Se desfasoara firul. Asculta. Nimic! Nicio plescaitura. Mulineaza. Montura… pauza. Pune un fir mai gros si leaga alta.

        «Cu asta pe care am pus-o acuma i-am omorât!» Iar se opinteste. Arcuieste lanseta pe spate, sa aiba mai mult elan, si arunca din nou. Fâsss firul. Pune mâna pâlnie la ureche… iar nimic! «Ce Dumnezeu!? Bai? Are cineva un fir mai gros, de unu? Sa nu se mai rupa.»

        La lumina aia chioara, ametit si el, mai face o montura. Se opinteste, arunca, aceeasi poveste. Zvârle lanseta. «Imi bag picioarele in el peste. Da-mi bai sticla aia!» A baut, a mai mâncat, s-a culcat. Dimineata… zgândareste jarul sa puna de-o cafea. Ce sa vezi! In foc erau numai cârlige, arce de nadit si plumb topit. El când se opintea sa arunce si dadea undita pe spate, flacarile ii topeau nailonul si montura cadea acolo. Cum era bine sprituit, de unde sa-si mai dea seama. Am râs toti doua ore de ne-am prapadit.”

        Amintirile se deapana usor. Constantin Paduraru ramâne optimist, molipsindu-te de buna dispozitie. Când timpul si vremea ii permite, mai merge la pescuit. Ruxacul asteapta pregatit pe balcon, gata de a fi martor la o alta aventura.

        Unde evadam in week-end?

        Vineri:

        Tengu va asteapta la petrecerea „Back to Basics- Hip Hop Night”, organizata de „Pub S”, de la ora 21.00. Seara va fi condimentata cu un concurs de versuri pe muzica. Câstigatorul va fi premiat cu o sticla de bautura din partea casei. Intrarea este libera.

        Alex Velea si Dj Yoshi vor asigura buna dispozitie, de la ora 23.00, in „Club Marinarul”. Pentru rezervari puteti suna la 0725517155.

        Seria „Big Bang Bands”, din „Valhalla Pub”, continua cu „Formatia Fortissimo”. Un bilet costa 10 lei.

        Sâmbata:

        „Pub S” va invita la „Rock & Metal Night”, de la ora 21.00. Petrecaretii pot câstiga la tombola cinci abonamente la tabara „Moto-Rock”. Intrarea este libera.

        Claudia este invitatul special, din acest weekend, la „Club LM”. Spectacolul va incepe la ora 23.00. Un bilet costa 10 lei.

        „The Stage” organizeaza o noua petrecere marca „Discoteque”, de la ora 21.00. Fetele vor primi o bautura din partea casei.

        „Club Ponton” dedica aceasta seara iubitorilor de ciocolata. Invitatii se vor putea bucura de o bataie in ciocolata a domnisoarelor animatoare. Portile se deschid la ora 22.00.

        A.C.T Bacau si „Teatrul Municipal Bacovia” va invita sa vizionati spectacolul „Columbinus”, de Stephen Karam si Dj Paparelli, in regia Mariei Negoita, de la ora 11.00. Acest moment face parte din festivalul de teatru „I.D Fest”.

        Duminica:

        Bacauanii ii pot asculta pe Vescan, Alina Erimia si Doddy la Cora, de la ora 18.00.

        Bacauanii pot viziona, in acest sfârsit de saptamâna, la „Cinema City”, in premiera, productiile:

        Sex Tape

        Regia: Jake Kasdan Gen: Comedie
        Cu: Cameron Diaz, Jason Segel
        Jay (Jason Segel) si Annie (Cameron Diaz) sunt casatoriti si înca îndragostiti unul de celalalt, dar dupa zece ani si doi copii, pasiunea s-a mai estompat. Pentru a reaprinde flacara, ei se hotarasc – de ce nu? – sa se filmeze în timpul unei partide-maraton de sex, în care sa foloseasca toate pozitiile descrise în „The joy of sex”. Parea o idee grozava, dar asta numai pâna în momentul în care au descoperit ca înregistrarea lor risca sa devina publica.

        Avioane: Echipa de interventii

        Regia: Roberts Gannaway Gen: Animatie, Aventuri, Comedie
        Cu: Dane Cook, Ed Harris, Julie Bowen, Stacy Keach
        Când marele campion la curse aeriene Dusty Crophopper afla ca motorul sau a suferit daune grave si ca nu va ma putea concura, lumea pare ca s-a sfârsit. Dar inimosul Dusty îsi da seama curând ca nu are niciun rost sa dispere, pentru ca initiativa, curajul sau si exemplul pozitiv dat celor din jur pot în continuare schimba lumea! Împreuna cu o trupa de trasniti, eroul se arunca într-o periculoasa lupta cu incendiile izbucnite în jurul regiunii unde a copilarit.

        Madalina Gheta

        Handbal masculin / Amical cu Pick Szeged

        Vice-campioana României la handbal masculin, Stiinta Muncipal Dedeman Bacau isi va incepe seria jocurile de verificare din aceasta vara cu un amical de lux.

        Astfel, pe data de 7 august, studentii vor juca in compania detinatoarei Cupei EHF, Pick Szeged, in turnel international de la Timisoara, dotat cu Trofeul Politehnica.

        La „patrulaterul” de pe malurile Begai, Stiinta MD se va mai confrunta cu vice-campioana Serbiei, HC Kraguevac si cu echipa gazda, Poli Timisoara.

        Dupa Trofeul Politehnica, echipa antrenata de Mateo Garralda va mai participa la un turneu de jocuri la Vaslui, pentru ca pe 22 si 23 august sa gazduiasca editia a noua a Cupei Municipiului Bacau.

        Fotbal/ Cupa României Timisoreana: Aerostar zburda, Moinestiul se scufunda

        Debut ca din pusca pentru divizionara C Aerostar Bacau. Miercuri seara, in prima faza a Cupei României Timisoreana, „aviatorii” s-au impus cu scorul de 5-1 pe terenul vasluienilor de la Vitis Suletea. Pentru echipa bacauana au marcat Leonte (2), Ichim, Furtuna si Negru.

        „Desi am jucat la doar doua zile de la reluarea pregatirilor si in ciuda faptului ca am utilizat un numar insemnat de juniori, ne-am impus categoric”, a declarat antrenorul Aerostarului, Cornel Elisei. Sâmbata, de la ora 11.00, pe stadionul „Letea”, Aerostar va bifa si primul amical al verii in compania echipei de liga secunda, Sport Club Bacau.

        Daca Aerostar a inceput bine sezonul, in schimb cealalta divizionara C a judetului, CSM Moinesti a capotat in primul tur al Cupei României Timisoreana, cedând, miercuri, cu 4-0 in fata echipei de liga a patra, FC Panciu. De altfel, problemele financiare au constrâns formatia moinesteana sa depuna la AJF Bacau o cerere de inscriere in campionatul Ligii a IV-a.

        Ziua celor doua mare dezastre

        Uneori, dincolo de aura lor divina, precum ziua de nastere a unora dintre noi, toate zilele anului poarta povara unor mari dezastre. Ziua de astazi, 18 iulie, este pentru mine cea a dezastrelor care poarta semnaturi nenorocite: Nero/ Vântul nebun si Hitler.

        1. In ziua de 18 iulie, anul 64, noaptea, a izbucnit incendiul din Roma, in zona Circus Maximus. Un incendiu care a facut ravagii timp de sase zile si sase nopti, propagându-se in toata Roma. Trei din cele paisprezece cartiere ale Romei care constituiau orasul au fost distruse. Au fost afectate, partial, si alte sapte cartiere. Un dezastru. Vorbim despre Roma. Mii de morti, mii de romani ramasi fara locuinte. Cert este ca a fost un incendiu care si astazi cocheteaza cu misterul. Cine a dat foc Romei: vântul, care a purtat o scânteie nefericita print-o metropola antica neasigurata… ignifug, sau Nero, imparatul?

        Izvoare istorice pe care nu avem expertiza de a le crede obiective sau subiective sustin ca Nero, aflat in clipa izbucnirii incendiului la Atrium, ar fi incercat fara success sa opreasca marea vâlvataie, pentru ca apoi sa gestioneze, cu suflet de om, soarta celor afectati, improvizând, pe Câmpul lui Marte, baraci si asigurând aprovizionarea cu bunuri de subzistenta. Unii istorici sustin insa ca Nero este vinovatul. Zice-se ca el isi dorea sa recontruiasca Roma dupa chipul fantasmelor care-l locuiau, motiv pentru care voia sa porneasca totul de la… zero. Cert este ca Nero a inceput sa caute vinovati printre crestini. Arestati, torturati, acestia au fost siliti sa declare ca au incendiat Roma. Unii dintre crestini au fost oferiti prada câinilor, altii au fost crucificati, arsi de vii, pentru a marturisi ca sunt autorii incendiului din Roma. 64 este anul in care este posibil sa fi fost executat si Sfântul Petru ( executia a a avut loc intre anii 64-67).. .

        2. Am recitit Mein Kampf ( Lupta mea), nenorocita zamislire a lui Hitler, carte pe care a scris-o in inchisoarea din Landsberg am Lech, in Bavaria, dactilografiata in complicitate cu Rudolf Hess. Publicata in ziua de 18 iulie 1925 (prima parte), aceasta este a doua catastrofa a acestei zile. Daca nu esti atent, cel putin cu unele pasaje care vizeaza educatia, Mein Kampf te poate seduce si astazi. Totusi, este de-a dreptul incredibil faptul ca politicieni versati din Anglia, Rusia stalinista, Statele Unite sau Franta, avertizati de discursul radical-violent al potentialului criminal Hitler n-au reactionat preventiv.

        Au fost niste naivi care m-au facut sa am un respect ZERO fata de ce mai multi dintre politicienii lumii. Descreieratul Hitler i-a anuntat ca vrea sa provoace o drama mondiala, dar ei s-au instrainat in deliciile pipei (Churchill), alcoolului (Stalin) sau ale jenantei capitulari coloborationiste (Franta). S.U.A.? Un alt mare spectator vinovat. Ca sa ghicesti ce i se zvârcolea lui Hitler prin infierbântatul cap nu trebuia sa ai aplecari de Nostradamus.

        Uneori, nu cred ca doar Hitler este marele vinovat al istoriei noastre recente. Când un nebun vine in agora si te previne ca vrea sa provoace dezastrul, esti vinovatul de serviciu al omenirii, daca nu te trezesti din somnul bahic sau de alta natura, pentru a preveni catastrofa, pentru ca, inainte de toate, Mein Kampf este cronica unei catastrofe care a fost anuntata cu mare vâlva. Când citesti fie si numai un singur gând criminal din Mein Kampf –,,Pacea eterna nu va dainui pe pamânt decât atunci când ultimul om il va ucide pe penultimul”– n-ai nicio scuza daca nu reactionezi preventiv.

        In Germania, Mein Kampf nu a mai fost publicata, in varianta printata, din 1945. Pe alte meridiane, in schimb, inclusiv in România, cartea circula destul de zglobiu. Asta nu e neaparat rau. Constiintele lucide pot sa priceapa ca Raul are avertismentele sale.

        Bricolaje / Vitalitate şi exotism autohton

        Mă încearcă un dor de ducă fantastic, dar, din păcate, trebuie să mi-l reprim, pentru că am o vară foarte încărcată. Poate pe la sfârşitul lui august să-mi iau câteva zile libere, dar până atunci mai este. În compensaţie, o iau din loc, mă plimb mai mult, o iau la picioruş carevasăzică, dornică să descopăr ceva nou, ceva plăcut.

        Numai că o fac în perimetru restrâns, pe aici, prin oraş, doar cu gândul zburând prin alte părţi. Şi cu gândul ajung, ce-i drept, departe, departe, într-o ţară exotică din America de Sud. De fapt, mi-aş dori să le văd pe toate, am eu un feeling special pentru partea aceea de lume. Am citit multe despre ţările fascinante de acolo, şi am câţiva scriitori preferaţi din acea zonă, tipi de-a dreptul fabuloşi cu „realismul lor magic”. Şi îmi place să ascult spaniola, chiar şi portugheza (cu sunetele ai aspre, cu africatele ei care seamănă cu ale noastre), limbile vorbite pe sud-americani. Pentru că numai onorabilul Dan Quayle, vicepreşedintele american crede altceva. Ia uitaţi ce zice el: „Am fost recent în turneu în America Latină. Singurul meu regret este că nu am aprofundat limba latină în şcoală, ca să port şi eu o conversaţie cu oamenii aceia”.

        Alt oficial american, de acelaşi rang înalt, este vorba despre Al Gore, vorbea şi el, în nu ştiu ce context, despre o zebră care nu îşi schimbă petele. După ce râd de mă prăpădesc, îmi trece prin minte o replică din extraordinarul film al lui Lucian Pintilie, „Balanţa”, aparţinând personajului interpretat de Victor Rebengiuc: „Ăl mai prost om din lume e americanu’, hăhăhă!” Şi când te gândeşti cât de mult au fost aşteptaţi americanii la noi! Îmi mai amintesc şi unele situaţii de un haz nebun din „California Dreamin’”, thrilerul comic al lui Nemescu, o peliculă savuroasă, în genul neorealismului magic.

        Unde nişte americani, dintr-o misiune NATO, al căror tren este oprit la dracu’n praznic, într-un sat de câmpie, la Căpâlniţa, rămân total perplecşi în faţa teribilei vitalităţi şi a exotismului românesc. Suntem inepuizabili, asta e, nimeni nu ne întrece la hazul de necaz. Orice e posibil în ţara noastră tristă plină de humor. Nu te plictiseşti niciodată. Nici chiar când nu pleci în vacanţă.

        O săptămână deschisă… franţuzeşte

        Nu ştiam că Ziua Franţei are încă atâtea necunoscute în istoria ei. Ni le-a înfăţişat Neagu Djuvara, invitatul lui Gabriel Basarabescu la „matinal de wek-end“. De fapt, cu câteva zile înainte, am alocat circa şase ore profesionale limbii lui Voltaire sau enciclopedismului lui Diderot (a trecut neobservat tricentenarul naşterii sale, în 1713), ca preşedinte al comisiei la examenul de disertaţie al absolvenţilor stagiului de masterat în domeniul culturii franceze.

        S-au perindat prin faţa examinatorilor (Simina Mastacan, Maricela Strungariu, Veronica Grecu) aproape 20 de aspiranţi la titlul postuniversitar, care au propus subiecte diverse, de cert interes pentru ei, dar şi pentru auditoriu. Diferenţa faţă de un examen de licenţă este vizibilă: maturitate, exigenţă, detaşare superioară. Unele teme prelungesc ori aprofundează elemente din teza de doctorat a coordonatorilor, altele fac acelaşi lucru cu lucrările lor de licenţă, iar altele sunt complet noi.
        O adevărată provocare a constituit paralela dintre Jean Tardieu şi I. L. Caragiale, cu a sa „Vizită“, pe tema politeţii.

        Masteranda (Ana-Maria Solomon) ne-a făcut atenţi că aceasta „e o atitudine proprie omului şi se defineşte printr-un cod de conduită“, adică „a trăi fără civilitate înseamnă a fi partizanul unui război civil“. Brown şi Levinson fac distincţia între politeţea pozitivă şi cea negativă, generată de o divergenţă în înţelegerea mesajului. Curtoazia (apărută în Evul Mediu) e altceva decât politeţea, devenită o valoare generalizată în societatea de azi şi dobândită prin educaţie.

        Pentru că mi-au trecut prin mână toate lucrările, am putut remarca încă o dată dificultăţile ortografice ale limbii franceze, îndemn către noi pentru a asculta de regulile scrierii în limba română. Am extras, spre exemplu, foarte multe situaţii de litere duble: p (opposé), m (communication), f (effet), t (frotter), n (personne), r (narrateur), s (aussi), l (réelle) etc. Lipsa accentului creează confuzii: attache „legătură“, dar attaché „ataşat“, iar o literă gratuită ne trădează ignoranţa: pratique, nu *practique („practic“) şi conflit, nu *conflict sau démontrer nu *démonstrer. Cei ce abuzează de derivate în -mente copiază modele de adverbe franceze: significativement, négativement, traditionnellement, considérablement, premièrement, simplement etc.

        În scrisul de mână, rivali redutabili sunt, ca şi în română, n şi u: on (pronume, „se“) şi ou (conjuncţie, „sau“), iar abrevierile se supun aceloraşi legi de la noi: mme (madame) şi mlle (mademoiselle), ca şi dna (doamna) şi dra (domnişoara).

        Dumitru Alistar, pilon fundamental al Filologiei băcăuane (n. 18 iul. 1914), a demonstrat prin teza sa de doctorat că influenţa limbii franceze asupra limbii române literare a fost semnificativă încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea.

        Modernizarea Insulei de Agrement bate pasul pe loc

          Bacauanii care spera sa isi petreaca timpul liber in conditii civilizate, la Insula de Agrement, mai au de asteptat destul de mult timp. Pornite cu elan, cu planuri spectaculoase care includeau localuri, parcuri acvatice sau biblioteca, modernizarile s-au impotmolit la faza de proiect.

          Motivul este o contestatie depusa impotriva proiectului câstigator si a firmei executante, astfel ca asupra problemei se va pronunta instanta. „Si in acest caz, au aparut contestatarii de profesie. Prin urmare, inca nu stim când vor incepe lucrarile si nici cine le va executa, pâna dupa solutionarea litigiului”, a declarat senatorul Dragos Luchian, in cadrul unei conferinte de presa.

          Proiectul prevede piscine, inclusiv una cu valuri, debarcader modern, tobogane acvatice, scena pentru spectacole, o parcare vasta la intrare, spatii verzi si alei reamenajate, plaja. Valorea investitiei este de noua milioane de euro, prin finantare UE.

          „De asemenea, se va decolmata albia Bistritei, din jurul Insulei, lucrare in valoare de 13 milioane de lei, din banii Ministerului Mediului. Cum luciul de apa este in gestiunea Administratiei Bazinale de Apa Siret, tot institutia ar trebui sa se ocupe si de lucrari. Numai ca forul tutelar, Ministerul Mediului, tergiverseaza lucrurile”, a mai spus senatorul Luchian.

          In cazul in care modernizarea Insulei de Agrement va incepe in 2015, lucrarile ar trebui sa fie gata in 2017.

          Festival traditional la Slanic Moldova

          Centrul Judetean pentru Conservarea sI Promovarea Culturii Traditionale Bacau, in colaborare cu Primaria si Consiliul Local Slanic Moldova, organizeaza cea de a XXII-a editie a Festivalului Judetean de Folclor si a Târgului Mestesugurilor Artistice Traditionale.

          Vineri, de la ora 15.30, pe scena salii Cazino, va avea loc primul spectacol folcloric. Sâmbata, de la ora 11.00, pe Terasa Cazinoului, se va desfasura Târgul mesterilor populari, iar, de la ora 15.30, se va derula al doilea spectacol folcloric, pe scena salii de spectacole. Duminica, ultima zi de festival, va respecta programul din ziua precedenta.

          La aceste manifestari vor participa mesteri populari din Bacau, Gioseni, Ghimes-Faget, Tarhaus, Oituz, Faraoani, Brusturoasa, Palanca, Sanduleni, Strugari, precum si formatii artistice de cântece si dansuri populare din Ghimes – Faget, Tarhaus, Asau, Solont – Cucuieti, Oituz, Podu – Turcului, Gaiceana, Bacau, Sascut-Sat, Pancesti, Brusturoasa, Sarata, Moinesti, Palanca, Hemeiusi, Sanduleni, Saucesti si Faraoani.

          Inca „o frumoasa aventura”. S-a tras cortina peste „Saloanele Moldovei”

          Galeriile „Alfa” au gazduit joi, de la ora 17.00, festivitatea de premiere a câstigatorilor concursului „Saloanele Moldovei”, manifestare organizata de Muzeul de Arta din cadrul Complexului „Iulian Antonescu” din Bacau si Uniunea Artistilor Plastici (UAP) din Republica Moldova. La eveniment, au participat reprezentantii celor doua institutii, membrii juriului, plasticienii care au trimis lucrari, iubitori de frumos din România si Republica Moldova.

          Juriul, format din critici de arta, muzeografi si artisti plastici, a fost coordonat de Ghenadie Jalba, presedintele UAP din Republica Moldova. La editia a XXIV-a a expozitiei „Saloanele Moldovei”, au fost trimise 329 de lucrari, din care au fost nominalizate 38 si premiate 10. Marele Premiu, acordat de Ministerul Culturii din Republica Moldova, a ajuns la Suzana Fântânariu, din Timisoara, pentru lucrarea „Jurnal utopic”.

          Ceilalti câstigatori ai acestei frumoase editii sunt Florina Breazu – Chisinau, Raluca Ghideanu – Bucuresti, Eugen Sterpu – Chisinau, Timofei Batrânu – Chisinau, Gheorghe Mosorescu – Braila, Letitia Oprisan – Bucuresti, Valeriu Gonceariuc – Iasi, Anatol Danilisin – Chisinau si Cristian Radu – Braila. O noutate a fost premiul „Nicu Enea”, instituit anul acesta si sustinut de un sponsor care s-a dorit anonim, premiu care a ajuns la Valeriu Gonceariuc.

          Cele 329 de lucrari de pictura, sculptura, grafica, arta decorativa, arta fotografica, instalatie si obiect au fost expuse la Galeriile „Alfa”, Galeria „Hol” (Muzeul de Istorie), Galeria „Ion Frunzetti” si Muzeul de Arta Contemporana „George Apostu”.

          Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul

          În fiecare an pe 20 iulie Sfânta Biserică Ortodoxă sărbătoreşte pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, singurul prooroc ce aparţine strict lumii Vechiului Testament, recunoscut ca atare de toate cele trei religii abrahamice, care are o zi proprie de sărbătorire în cadrul cultului. Sfântul Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă. El era fiul unui preot al Legii vechi, care locuia în cetatea Tesve, din Galaad (Israel), situată dincolo de Iordan, ceea ce explică numele de Tesviteanul. Cât despre numele de Ilie, acesta provine în limba română  de la numele ebraic Eliyah (Eliiah), ceea ce înseamnă „Al cărui Dumnezeu este Jahve”. Importanţa acestui sfânt pentru credinţa creştină este reliefată de faptul că însuşi Mântuitorul Iisus face referire la el, spunând despre Ioan Botezătorul că este Ilie care trebuia să vină (Matei XI, 14).
          Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul nordic al Israelului, Samaria. Regele Ahab, la îndemnul soţiei sale Isabela, prinţesă din Sidon, introdusese în regatul israelitean cultul zeului fenician Baal. La porunca lui Dumnezeu, Sfântul Ilie ajunge la curtea regelui Ahab şi îi vesteşte acestuia că Dumnezeu va pedepsi poporul pentru idolatrie prin secetă, închizând cerurile timp de trei ani şi jumătate.
          Sfântul Ilie se ascunde de furia lui Ahab mai întâi la pârâul Cherit, unde va fi hrănit de un corb, apoi la văduva din Sarepta Sidonului. În casa acestei văduve, prorocul Ilie va face minuni: îl va învia pe fiul acesteia şi îi va înmulţi făina şi uleiul. Spre sfârşitul anilor de secetă, pentru cunoaşterea adevăratului Dumnezeu, Sfântul Ilie îi propune împăratului să ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel şi să se roage mai întâi prorocii lui Baal, apoi el lui Dumnezeu. Acesta a fost momentul în care Ilie a înlăturat cultul zeului Baal. El a reuşit să coboare foc din cer peste jertfa sa, ceea ce cei 450 de preoţi ai lui Baal nu au reuşit să facă. 
          Cinstea deosebită de care s-a bucurat Sfântul Ilie înaintea lui Dumnezeu, se vede în prezenţa sa pe muntele Taborului alături de Moise, atunci când Mântuitorul s-a schimbat la Faţă înaintea ucenicilor Lui. Moise si Ilie au fost de faţă lângă Domnul în slavă, primul ca primitorul şi dătătorul Legii, al doilea ca cel mai neînfricat luptător împotriva duşmanilor lui Dumnezeu. Este de reţinut că în timpul vieţii sale, Ilie nu s-a învrednicit de o vedere „faţă către faţă”. Potrivit relatărilor din cartea III Regi, cap. 19, se spune că atunci când i s-a arătat Dumnezeu, Sfântul Ilie şi-a acoperit faţa cu mantia, pentru că nu putea privi slava lui Dumnezeu. Dar această vedere devine posibilă după înălţarea sa la cer, când pe Muntele Taborului, Ilie a văzut slava lui Dumnezeu atunci când Hristos s-a schimbat la faţă. 
          În tradiţia populară, Sfântul Mare Prooroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor şi a rămas în istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credinţă şi curaj demn de urmat. Fiii Bisericii Ortodoxe Române au o evlavie profundă pentru acest sfânt făcător de minuni. Oamenii cred că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice spectaculoase, Ilie de fapt traversează cerul cu căruţa lui de foc, pentru a ne ocroti. El este mereu şi mereu în slujba binelui. Dreptatea si autoritatea precumpănesc în raport cu alte virtuţi ale sfinţilor Noului Testament. De aceea şi noi, creştinii de astăzi, trebuie să ne străduim să lucrăm aceste virtuţi în viaţa noastră, pentru că cea mai bună cinstire pe care o putem aduce unui sfânt este să-i urmăm exemplul şi să dăm toţi slavă lui Dumnezeu pentru harul pe care Îl revarsă asupra noastră, întărindu-ne în lucrarea binelui.

          Pr. dr. Marius Popescu,
          Parohia „Sfântul Ioan” Bacău

          Parabole despre împărăţia lui Dumnezeu

          Evanghelia duminicii a XVI-a de peste an ne prezintă trei parabole ale împărăţiei lui Dumnezeu: parabola neghinei, a grăuntelui de muştar şi a plămadei, care ne fac să înţelegem că împărăţia lui Dumnezeu este menită să crească şi să se dezvolte. Însă această creştere şi dezvoltare a împărăţiei lui Dumnezeu în lume este marcată de prezenţa şi lucrarea Celui Rău.
          Pe vremea lui Isus, mulţi aşteptau ca Dumnezeu să-şi restabilească împărăţia sa în lume, adunând în jurul lui Mesia un popor de drepţi şi înlăturând definitiv de pe faţa pământului pe toţi cei nedrepţi, răi şi păcătoşi.
          În schimb, Isus, deşi predica realitatea că „împărăţia lui Dumnezeu este aproape”, invita pe auditori să interpreteze această împărăţie în semnul răbdării lui Dumnezeu. „Împărăţia cerurilor”, adică planul lui Dumnezeu în istoria lumii, presupune, prevede momente diferite: este timpul creşterii şi va fi şi cel al secerişului. Însă, cât va dura această lume, orice pretenţie de separare netă între bine şi rău, între adevăr şi eroare în realitatea existenţială a istoriei şi în concretul fiecărei persoane, orice pretenţie de separare netă între buni şi răi nu-şi are locul.
          Lumea este ca un câmp unde cresc împreună grâul cel bun şi neghina. De asemenea, şi Biserica lui Cristos este la fel, pentru că inima fiecărui om este aşa. Şi-i mulţumim bunătăţii lui Dumnezeu, care nu se grăbeşte să judece şi să condamne pe nimeni.
          Chiar şi cel care face răul se poate converti la bine, aşa cum, de fapt, şi cel care săvârşeşte binele poate face la rândul său răul. Aşa cum spunea sfântul Petru Crisologul, „neghina de astăzi, se poate transforma mâine în grâu”; dacă nu ar fi fost răbdarea lui Dumnezeu, vameşul Levi nu ar fi devenit apostolul Matei şi nici persecutorul Saul nu ar fi devenit sfântul Paul. Şi lista exemplelor asemănătoare s-ar putea prelungi…
          Dar în Evanghelia de astăzi mai avem încă alte două foarte scurte parabole: cea a bobului de muştar şi cea a drojdiei: pentru a afirma certitudinea mare că „sămânţa” împărăţiei lui Dumnezeu – în ciuda micimii şi aparentei sale nesemnificaţii în mijlocul forţelor care domină lumea – va creşte şi se va dezvolta; pentru a arăta certitudinea că „drojdia” Evangheliei – în ciuda non-aparenţei sale şi a modului ascuns al acţiunii sale, precum şi în ciuda chiar a contradicţiilor dintre cei care-i sunt purtătorii – nu va înceta să facă să fermenteze toată „pasta” omenirii şi a istoriei.
          Însă, pe de altă parte, nici discursul despre răbdarea lui Dumnezeu şi nici certitudinea că împărăţia lui Dumnezeu se va realiza, nu trebuie să ne facă să uităm de responsabilitatea pe care fiecare om o are înaintea lui Dumnezeu de a-şi orienta propria existenţă spre bine sau spre rău.
          Este apelul sever care ne vine din ultima parte a Evangheliei. Dincolo de judecăţile sau indiferenţa oamenilor, rămâne pentru fiecare perspectiva judecăţii lui Dumnezeu: numai el este în stare să discearnă cu obiectivitate deplină şi în adevăr ce este valoros şi ce nu valorează, ce este drept sau eronat în viaţa fiecăruia.
          De aceea, cuvântul lui Dumnezeu să fie făclie pentru paşii noştri şi lumină pe drumul vieţii noastre.

          Pr. Lucian Adam, vicar la Parohia Romano-Catolică „Sf. Nicolae” Bacău

          VIDEO: Procurorii DNA au descins la Consiliul Judetean Bacau

            Joi dimineata, procurorii de la Directia Nationala Anticoruptie, insotiti de mascati ai Brigazii Speciale de Interventie a Jandarmeriei, au descins la Consiliul Judetean Bacau, la locuinta presedintelui CJ, Dragos Benea, la sediile mai multor institutii subordonate si la domiciliul unor functionari de aici. Acestia au facut perchezitii si au ridicat saci cu documente pentru ca, spun anchetatorii, exista suspiciuni ca, de-a lungul mai multor ani, s-au savârsit anumite infractiuni de coruptie.

            „Procurori din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie efectueaza cercetari într-o cauza penala ce vizeaza suspiciuni privind savârsirea, în perioada 2005 – 2012, a unor infractiuni de coruptie. În cursul zilei de 17 iulie 2014, ca urmare a obtinerii autorizarilor legale de la instanta competenta, au fost efectuate 28 de perchezitii domiciliare în locatii situate pe raza judetului Bacau, între care 3 institutii publice”, se arata intr-un comunicat remis de procurorii DNA.

            DSC_0139

            Anchetatorii s-au impartit in mai multe echipe si au luat la verificat mai multe birouri din Consiliul Judetean Bacau. Au fost vizate, in mod special, Serviciul de Achizitii Publice, biroul presedintelui CJ, dar si alte servicii care se ocupa de contractari. Perchezitia de aici a durat toata ziua. Procurorii au descins si la locuinta presedintelui Dragos Benea, de unde au plecat dupa câteva ore cu mai multe documente. Potrivit unor surse judiciare, fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala este de abuz in serviciu. În aceasta cauza, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informatii.

            „Se fac perchezitii. Nu mi-au spus nimic de vreo acuzatie. Este actiunea dânsilor si nu pot sa-mi dau eu cu parerea despre ce se intâmpla”
            -Dragos Benea – presedinte Consiliul Judetean Bacau

            „Se fac perchezitii intr-un dosar penal in care s-a inceput urmarirea penala in rem, adica pentru o fapta si nu fata de o persoana anume. Nu exista un mandat de aducere si nu s-a emis vreo ordonanta de retinere fata de nimeni, pâna la aceasta ora”
            – avocat Liviu Ghioc – aparatorul presedintelui CJ Bacau

            p1 18 07

              p1

              CSM Moinesti coboara in Liga a IV-a!

              Fotbal/ Problemele financiare continua sa mature fotbalul bacauan

              In urma cu doar un sezon, se batea pentru accederea in liga secunda! Cu Sorin Trofin in calitate de antrenor-jucator, cu Petrariu in poarta, cu Apostu la mijloc si cu un cuplu de atacanti alcatuit din Edi Tismanaru si Gabi Darie. O invingea de doua ori pe Sport Club Bacau (un fabulos 4-2 pe „Letea”, urmat de un 2-1 acasa, in retur) si isi câstiga renumele de echipa-revelatie care dispune de un atac-mitraliera. Din acel CSM Moinesti ce avea aspiratii de B a ramas, astazi, doar numele. Si, bineinteles, antrenorul, Sorin Trofin fiind un tehnician entuziast gata oricând sa o ia de la capat. De jos. Din Liga a IV-a. Da, da, din liga a patra!

              Cerere depusa la AJF

              Desi pe teren si-a câstigat fara probleme dreptul de a evolua in continuare in C, gruparea moinesteana se confrunta cu mari probleme financiare. Jucatorii sunt cu drepturile salariale la zi, insa viitorul echipei la nivel de liga a treia este serios periclitat de conditiile economice. Din acest motiv, marti, conducerea CSM Moinesti a trimis Asociatiei Judetene de Fotbal Bacau o cerere de inscriere a echipei conduse de Sorin Trofin in campionatul Ligii a IV-a. Jucatorii moinesteni spera, in continuare, intr-o minune (financiara), care sa le permita permanenta in Liga a III-a, insa, in acest moment, ei se afla mai aproape ca oricând de esalonul patru.

              Du-se-s cam toate!

              Nu este pentru prima data când CSM Moinesti se desparte de Liga a III-a din cauza problemelor financiare. Ultima data s-a intâmplat in 2008, când moinestenii, pregatiti la vremea respectiva de Sorin Condurache au promovat din Liga a IV-a, dar nu s-au putut inscrie in campionatul Diviziei C din cauza lipsei banilor. Si daca la acea vreme, 2008, judetul Bacau se putea lauda cu doua divizionare B, FCM Bacau si FC Stiinta si nu mai putin de cinci formatii care-si câstigasera dreptul de a activa in C (FCM II, FC Willy, Pambac, Aerostar, plus CSM Moinesti), astazi, viitorul fotbalului bacauan este girat de un singur nume. Care, paradoxal, nu este al Sport Clubului, grupare ras-finantata de Consiliul Local Bacau, dar aflat aproape de colaps, ci al divizionarei C Aerostar. Cum cântau irisii in urma cu mai bine de un sfert de veac: „Tot zbor”.

              Lider sindical alungat cu huiduieli de grevistii foamei de la Amurco

              Tensiunea printre grevistii foamei de la Amurco a ajuns la cote alarmant de inalte, in a zecea zi de protest. Ieri, un lider sindical a fost alungat cu huiduieli si injuraturi imediat ce a aparut ca sa ii viziteze pe protestatari. “Este omul conducerii”, au motivat cei care l-au indepartat. De altfel, patronatul si reprezentantii sai sunt blamati cu duritate de grevisti, pentru situatia lor, dar si a tuturor salariatilor.

              “De la conducerea Interagro s-a primit vinerea trecuta aprobare ca cinci sute de tone de ingrasaminte, aflate la Combinatul Chimic Piatra Neamt, sa fie vândute si banii sa fie impartiti oamenilor. Insa nici acum (miercuri – n.n.) nu s-a intâmplat nimic. Asta este vina conducerii”, afirma Sorin Melinte, unul dintre protestatari, sustinut si de ceilalti.

              Unul dintre grevisti se afla internat in spital de câteva zile, din cauza unor complicatii, dar nu renunta la protest. Printre cei care au renuntat se afla Constantin Panaite, care are probleme mai serioase de sanatate si nu ar mai fi rezistat multa vreme. El sta, totusi, alaturi de ceilalti. O intâmplare dramatica a avut loc ieri noaptea, când unul dintre grevisti l-a gasit pe un altul, Gheorghe Buhan, prabusit in iarba, horcaind, din cauza glicemiei scazute. Un echipaj medical le monitorizeaza periodic starea si glicemia unora este in jur de 35-40. De asemenea, un echipaj de jandarmi se afla in permanenta la fata locului. Oamenii stau in continuare pe paturi de campanie, sub copertina parcarii, unde au indurat pâna acum ploile torentiale, cum le vor suporta si pe cele care au fost anuntate de meteorologi in zilele urmatoare.

              Amurco solicita insolventa

              Patronul Interagro, Ioan Niculae, cotat drept cel mai bogat român, a închis si ultimele doua combinate chimice dintre cele sase pe care le detinea in România, cele de la Slobozia si de la Victoria. Celelalte patru sunt la Bacau, Fagaras, Turnu Magurele si Savinesti. Cele sase combinate chimice consuma laolalta, când functionau toate, circa 3 miliarde de metri cubi, la fel ca toata populatia României.

              Aproape toti cei 6.000 de angajati au fost trimisi in somaj. La Bacau, concedierea s-a facut in etape. Ultima a fost in luna mai, când din 425 de oameni au plecat circa 300. “In afara de acea disponibilizare colectiva, Amurco nu a mai depus documentatii pentru alte disponibilizari”, a spus Dan Buftea, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial de Munca Bacau.
              Potrivit lui Niculae, fabricile nu vor fi taiate, cel putin deocamdata, doar puse la conservare în asteptarea unor vremuri mai bune, „a unor guvernanti daca nu mai competenti, poate macar normali la cap”. Amurco Bacau a cerut declarea starii de insolventa, iar procesul se afla in stare preliminara.

              Niculae are bani de orice, dar nu de salarii

              Chiar daca nu plateste drepturile stipulate in contractele salariatilor sai, dintre care unii muncesc in industria chimica de zeci de ani, Ioan Niculae continua sa isi etaleze bogatia cu nonsalanta. Dupa ce a aparut la televizor alaturi de capturile sale de vânator in savana africana, mai nou a aparut in vestiarul echipei patronata de el, Astra Giurgiu, când a promis cu generozitate câte cinci mii de euro fotbalistilor. In acest rastimp, protestatarii de la Amurco cad din picioare de foame, fiindca nu si-au primit salariile stipulate in contracte.

              Din nou cap de serie

              Handbal masculin/ Stiinta MD va intra direct in turul secund al Cupei EFH

              In mai putin de o saptamâna, Stiinta Muncipial Bacau isi va afla prima adversara din editia 2014-2015 a Cupei EHF. Pe 22 iulie, va avea loc tragerea la sorti a primelor doua tururi, echipa bacauana urmând sa intre, ca si in anii din urma, direct in turul secund al competitiei.

              Aflata in postura de de cap de serie, vice-campioana României s-ar putea confrunta fie cu o formatie venita din runda inaugurala (inclusiv Potaissa Turda), fie cu una dintre cele trei formatii repartizate deja in urna a doua pentru turul doi: Fenix Toulouse (Franta), Kaustik Volgograd (Rusia) si Sonderjyske (Danemarca).

              Jocurile din primul tur sunt programate pe 6/7 si, respectiv 13/14 septembrie, in timp ce faza a doua, care va marca si debutul Stiintei MD, se va derula pe 11/12, respectiv 17/18 octombrie.

              ULTIMELE ȘTIRI