joi, 5 februarie 2026
Acasă Blog Pagina 3765

Secuieni: Birou de evidenta populatiei pentru nord-estul judetului

    Zeci de mii de locuitori din partea de nord-est a judetului vor fi scutiti de drumul pâna la Bacau pentru preschimbarea cartilor de identitate, intrucât acest serviciu le va fi adus mult mai aproape de casa.

    Astfel, in comuna Secuieni urmeaza sa se deschida in birou de evidenta populatiei, prin care se vor elibera cartile de identitate, de ale carui servicii vor beneficia locuitorii din 12 comune: Traian, Prajesti, Damienesti, Rosiori, Lipova, Plopana, Odobesti, Secuieni, Filipeni, Izvoru Berheciului, Oncesti, Colonesti.

    “Spatiul este deja asigurat si amenajat, aparatura necesara exista si cred ca de la 1 septembrie se va deschide acest birou, in folosul atâtor cetateni care nu vor mai trebui sa mearga pâna la Bacau”, a declarat Corneliu Huiban, primarul din Secuieni.

    Motoseni: Dispensar medical ridicat de voluntarii din Tara Lalelelor

      S-a incheiat prima saptamâna de lucru la dispensarul din Motoseni si totul este în grafic. „Ne bucuram sa ii avem printre noi pe cei 25 de voluntari din Olanda care, ca si in anii trecuti, au venit sa dea o mâna de ajutor.

      Sunt mai bine de zece ani de când Asociatia Betania, cu sustinerea voluntarilor din Tara Lalelelor si a morilor de vânt, a demarat amplul program «Investitii in Sanatate».

      La Motoseni ridicam cel de al saselea dispensar din judetul Bacau, o realizare de care suntem mândri”, arata Andre Muit, presedintele Asociatiei Betania. Centrul medical va costa 60.000 de euro si va fi dotat cu aparatura si mobilier tot de catre olandezi.

      Povestea unui colt de rai

        La o simpla privire, aruncata peste harta judetului nostru, constati ca natura ne-a daruit cu de toate. De la piscurile Nemirei, putin umblate, la padurile odata falnice, unde ciripitul pasarelelor este acoperit de bâzaitul drujbelor, pâna la râurile si ochiurile de apa, din ce in ce mai vaduvite de peste. Este reversul monedei platita tribut, progresului. Vrem o tara ca afara, vorba cântecului, dar sa nu fie cum o gândesc cei de acolo.

        Avem oameni capabili, specialisti, care sa puna umarul, nu din desuetul simt patriotic, ci din dorinta de a vedea zona natala, cum isi schimba in bine fata. Turismul reprezinta o importanta sursa de venit. Din aceasta iarna avem si noi in sfârsit, functionala de la inceputul sezonului, o pârtie de schi cu grad mediu de dificultate, având echipamente si dotari de ultima generatie. ,,Sinaia Moldovei” cum o denumea Alexandru Vlahuta, devenita apoi ,,Perla Moldovei”, se transforma in ,,Salasul alb”. Denumire data de medicul Dorel Raape, in perioada când era arhiplina, cu turistii veniti la curele balneare.

        DSC_0796

        Contemporan, slaniceanul Romulus-Valentin-Dan Busnea, impleteste istoria si prezentul acestor locuri in volumul ,,Povestea unui colt de rai, Slanic-Moldova”. Din pacate, in plin sezon estival, in cursul saptamânii statiunea este aproape pustie. Ca si numar de locuitori, putin peste patru mii, printre cele mai mici din tara, dispune de doua mii doua sute locuri de cazare. Preturile la cazare si servicii sunt insa ridicate fata de oferta existenta.

        Planuri de a o face atractiva pentru turisti au fost si sunt. Poate ca inceputul pare mai timid. Atragerea de fonduri si maldarul de hârtii justificative, pun piedici. Vointa exista. De un an de zile s-a infiintat Serviciul Public Judetean pentru Promovarea Turismului si Coordonarea Activitatii SALVAMONT Bacau. Am fost si eu curios, pentru cititorii rubricii, sa vad cum decurg lucrurile in acest compartiment, denumit generic serviciu public.

        Bulgarele de aur

        Pe Romil Botezatu, directorul serviciului, l-am intâlnit in urma cu doua saptamâni, la baza pârtiei din statiune. Este slanicean, nascut in Ciresoaia, de ziua recoltei in saizeci si doi. Scorpion, cu grupa de sânge AB4, cum ii place sa spuna. Vacantele le-a petrecut lucrând aici, traind turismul din acea perioada, facând un ban ca muncitor necalificat sau ca ajutor de ospatar la Perla.

        Gheorghe Cosa  in Alpi

        Dupa o cariera in domeniul energetic, de la stagiar la director, (la baza este inginer energetic), nu a acceptat cu usurinta propunerea conducerii Consiliului Judetean Bacau de a candida pentru acest post. Era totusi nevoie de un specialist in mecano-energetica, cu aptitudini manageriale, care sa stie sa administreze o pârtie de telescaun, cu echipamente de inalta performanta, si sa coordoneze activitatea a douazeci si patru de angajati. ,,Când am acceptat postul acesta am hotarât si cu inima. Cinzeci la suta era partea tehnica pe care trebuia sa o fac, si care nu reprezenta o problema, dar in ceilalti cinzeci la suta, trebuia sa ma implic… si cu inima.

        Asteptarile sunt mari. Toata lumea vrea performanta si calitate. Acest serviciu este unicat prin modul de organizare la Consiliu Judetean. Noi suntem trei in unul. Serviciul public infiintat este pentru organizarea SALVAMONT, dar facem si promovare turism si administrare pârtie. Pentru fiecare directie a trebuit sa gasim oameni foarte bine pregatiti, profesionisti, specializati pe profil. Am avut sansa sa cunosc un alpinist desavârsit, cu o vasta experienta, Gheorghe Cosa, pe care l-am angajat seful echipei SALVAMONT. Pot spune ca am câstigat de partea noasta un Om.

        Rucksac junior, drumetie de initiere

        A terminat Geografia si este ghid montan autorizat si monitor de schi autorizat. Echipa eeste formata din sase oameni bine pregatiti, instruiti in doua etape prin cursuri de specialitate, de initiere si maturitate, organizate la Padina.

        Ca administrator al pârtiei il avem pe Sorel Ghibilic, un slanicean cu experienta in aria serviciilor de turism, in care am deplina incredere. Pentru latura promovarii, sub forma de colaborare momentan, ne-am oprit la Remulus-Valentin-Dan Busnea, care cunoaste foarte bine istoria acestor locuri. Este autorul unei ample monografii si a numeroase articole de presa, privind evolutia zonei. A lucrat in domeniu si este licentiat in profilul economic – specializarea Economia Turismului.

        In actiunile de promovare a judetului Bacau ca destinatie turistica, pe temele: agrement, sanatate, cultura, colaboram foarte bine cu Adrian Salomia, reprezentantul in teritoriu al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice. Am si editat o brosura, care cuprinde cele mai importante obiective din judet ce trebuiesc intens promovate.

        Informatii gasiti pe site-ul nostru www.bacaulturistic.ro De la Primaria Slanic-Moldova am preluat prin contract de administrare, fostul spatiu in care a functionat ce era odata salvamontul, si speram ca cel putin una din cele doua casute, sa o avem renovata pâna in luna noiembrie.

        Avem in proiect si omologarea a sase trasee montane, care sa lege statiunea de punctele de interes din jur. Trei sunt deja aproape finalizate. Trebuie sa amintesc aici colaborarea foarte buna pe care o avem cu jandarmii montan. Dupa sase luni de activitate, pregatind acum bugetul pentru anul viitor, stim cu ce ne confruntam. Pârtia este ca un bulgare de aur pentru statiune. Daca o pensiune merge bine iarna si angajeaza personal, daca se dezvolta transportul si circula mai multe microbuze, autobuze de la gara din Târgu Ocna, daca… si exemplele pot continua, in cinci ani de zile vom avea cu adevarat aici un «colt de rai».

        De pe Aconcagua pe Nemira

        Gheorghe Cosa, seful echipei SALVAMONT, tocmai se pregatea sa plece in marcaj. Ploile din ultima vreme au ingreunat activitatea de marcare a traseelor. Umezeala nu asigura priza buna vopselei. A implinit in martie patruzeci si noua de ani. Este casatorit. Are doi copii studenti, fata la Arhitectura si baiatul la Constructii, la Iasi. Pe munte merge de peste treizeci de ani.

        ,,Practic alpinismul, drumentia montana, schiul si toate sporturile care tin de munte. Am mers cu bicicleta, am participat la maratoane montane, dar am amintiri placute si din expeditiile, facute pe unele din cele mai inalte vârfuri din lume. De douazeci de ani conduc grupuri de turisti pe trasee din tara si din strainatate. Organizez tabere de instruire in alpinism, drumetie, tehnici de supravietuire, in general pentru copii, pentru a le oferi o alternativa ocupationala prin iesirea in natura. Sa le insuflu spiritul de a indragi si proteja natura.

        Trenuletul cu tursti a ajuns la Cascada

        M-am implicat in SALVAMONT pentru ca in zona Bacaului nu s-a mai facut nimic, de multi ani. Ma refer la turismul montan si traseele turistice, la educatia in domeniu si siguranta turistilor. Au fost câteva tentative ale localnicilor, la inceputul anilor nouazeci, dar asa au ramas. Nu au avut pregatire, o baza legala, finantari, si au renuntat. Eu sunt din noiembrie aici. Deja s-au calificat câtiva oameni. S-au facut cursuri de paramedici, achizitionari de echipament si am pornit activitatea. Lucram la sase trasee pentru omologare, trei fiind deja marcate. Cu triunghi rosu, traseul 300 de scari – Culmea Dobru – Popas turistic.

        Cu banda albastra, traseul Slanic- Moldova – Culmea Caprioarei – Vf. Sandru Mare – Valea Uzului si cu bulina rosie, traseul Slanic-Moldova – Stânca Cerbului – punct Belvedere. La punctul Belvedere avem in plan sa amenajam si niste parapeti de protectie. Suntem in lucru de a incheia contracte de voluntariat cu medici si oameni care iubesc muntele, de preferat din zona, care stiu despre ce este vorba. Vor urma cursuri de pregatire ca salvatori montani, vor beneficia de echipament, pentru ca atunci când va fi nevoie, si pe pârtie, si la marcaj, sa ne vina in ajutor. Imi doresc sa reactivam drumetia montana, turismul de aventura, turismul activ. Important este sa ne indeplinim rolul nostru, acela de a preveni accidentele. Iar daca Doamne-fereste se intâmpla, sa intervenim cât mai rapid, ca niste profesionisti.”

        Idei de promovare

        Am fost curios sa aflu cum se vede implicat Romulus-Valentin-Dan Busnea in acest proiect.
        ,,Trebuiesc schimbari. Avem o structura care nu este valorificata dar si un agrement care nu exista. Pentru sezonul de vara nu avem o piscina in aer liber, o zona de campare. Avem doar o sala de sport. Izvoarele minerale incep sa se degradeze. La unele lipsesc placutele care sa indice compozitia apelor. Ar trebui refacuta si analiza chimica a acestora.

        zi obisnuita de lucru la serviciul publoc

        Mofetele sunt in stadiu de conservare. In sensul unei colaborari directe, avem posibilitatea sa editam un buletin informativ, care sa arate mai mult decât un pliant, macar in perioada celor doua sezoane. Acesta sa contina informatii reale, actuale, despre oportunitatile din statiune, harti detaliate ale traseelor turistice si, de ce nu, oferte ale proprietarilor de hoteluri si pensiuni din zona. Nu s-a mai organizat demult un forum pe tema turismului balnear, un schimb de experienta. Modalitati prin care sa ne facem cunoscuti. Cladirea Cazinoului fiind in litigiu, nu avem o sala unde sa organizam o prezentare, o expozitie, un concert. Aici va trebui gasita o forma de colaborare cu noul proprietar. Ideal ar fi daca ar reveni la destinatia initiala, asa cum a fost proiectata la sfârsitul secolului noasprezece. Trebuie stimulat turismul cultural si cel ecumenic.

        Avem mânastiri, biserici, cimitire vechi. Pot fi puse in valoare daca sunt integrate intr-un circuit. La nivel de Consiliu Judetean stiu ca exista un proiect pentru construirea unui parc de distractii in statiune, si a unei pârtii de sanius. Insa pâna la accesarea fondurilor mai avem de asteptat. Prin deschiderea pârtiei putem organiza si noi un festival al Slanicului, gen Serbarile zapezii, pe lânga cel anual de folclor.

        Avem localnici care, pastrând traditia, pot pune la dispozitia turistilor, in spiritul ecologic, calesti sau sanii trase de cai. Idei sunt. Incercam sa ne incadram in buget si sa cautam sponsori.
        Acest serviciu public va trebui sprijinit pentru ca se intinde pe tot judetul. Nu trebuie uitate Moinestiul, Târgu Ocna si celelalte localitati care au ceva de prezentat.”

        Asa cum am spus, oameni pregatiti si dedicati in acest serviciu public nou infiintat, exista. In urma a doua iesiri consecutive de documentare, la sfârsit de saptamâna, in Statiunea Slanic-Moldova, am vazut ca lucrurile se misca. Pârtia proaspat cosita abia asteapta zapada. Telescaunul ar putea fi pus in functiune si vara, la sfârsit de saptamâna, când afluxul de turisti este mai mare. Peisajul merita toti banii.

        Fotbal/ Liga a III-a : Amical cu Ceahlaul II

        Calificata in faza a treia a Cupei României dupa victoria obtinuta miercuri, pe terenul celor de la FCM Dinamo Onesti, cu scorul de 1-0, gratie golului marcat de Ionut Furtuna (min. 35), divizionara C Aerostar va reveni pe terenul de joc in acest week-end.

        Vineri, formatia antrenata de Cornel Elisei va disputa un meci de verificare, la Piatra Neamt, impotriva Ceahlaului II. De saptamâna viitoare, Aerostar va intra intr-un stagiu de pregatire centralizata.

        Ion Creangă, tradus în limba franceză la Editura Muzeelor Literare

        Editura Muzeelor Literare adaugă în portofoliul cărților traduse în limbi străine și versiunea franceză a trei povești de Ion Creangă: Capra cu trei iezi, Fata babei și fata moșneagului, Povestea lui Harap-Alb. Cărțile au fost traduse de Iulia Tudos-Codre și sunt distribuite în rețeaua muzeelor literare ieșene.

        Muzeul Literaturii Române Iași și-a propus, în noua strategie de revitalizarea a imaginii și activității sale, să promoveze patrimoniul literar românesc, în care opera lui Ion Creangă are un rol privilegiat, în diferite limbi străine. Demersul reprezintă o continuare firească a spiritului și relațiilor stabilite în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT).

        Până acum, alte trei povești ale lui Creangă au fost traduse în limba spaniolă de către Cătălina Iliescu Gheorghiu, cadru universitar la Universitatea din Alicante. De asemenea, în plan se află traduceri în limbile polonă, bulgară și italiană ale poveștilor lui Ion Creangă, precum și alte traduceri din clasici al căror nume este legat de Muzeul Literaturii Române din Iași.

        Editura Muzeelor Literare a fost înființată în anul 2013, publicând până acum volume de Ion Creangă, Mihai Eminescu, G. Călinescu, I. L. Caragiale, Garabet Ibrăileanu, Veronica Micle, Mateiu I. Caragiale, precum și două antologii în limba engleză cu texte ale prozatorilor, respectiv poeților ieșeni contemporani.

        Tanar retinut dupa ce a furat o borseta cu bani

          Polițiștii au depistat un bărbat de 36 de ani, care aflându-se în încinta unei săli de jocuri, a sustras de la o angajată, prin violență, o borsetă cu bani și alte bunuri. Tânărul a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore și va fi prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă.

          În timp ce la data de 31 iulie a.c., în jurul orei 02.30, executau serviciul de patrulare pe strada Mărășești din municipiul Bacă, un echipaj de poliție s-a sesizat din oficiu despre faptul că o persoană de sex masculin a sustras, prin violență, o borsetă de la angajata unei săli de jocuri situată în incinta unui hotel, după care a fugit.

          Polițiștii l-au urmărit pe bărbat și au reușit prinderea și imobilizarea acestuia.

          Ca urmare a investigațiilor efectuate, polițiștii au stabilit că în noaptea de 30/31.07.2014, aflându-se în incinta sălii de jocuri, după ce a jucat la mai multe aparate, bărbatul s-a apropiat de o angajată și prin violență i-a smuls de la brâu o borsetă, în care se afla suma de 1180 de lei, un telefon mobil și cheile de la aparatele de joc.

          Prejudiciul în valoare de aproximativ 2000 de lei a fost recuperat în totalitate și predat părții vătămate.

          Față de bărbatul de 36 de ani s-a luat măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore, urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propunere de arestare preventivă, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie.

          Braconaj pe Lacul Racaciuni

            Astazi, 31.07 ac. în jurul orei 08.00, un echipaj de jandarmerie din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bacău a prins în flagrant în zona lacului Răcăciuni, din localitatea Horgeşti, jud. Bacău, un bărbat care pescuia folosind plase monofilament.

            În urma interceptării şi legitimării, jandarmii l-au identificat pe T.M. în vârstă de 42 de ani din com. Horgeşti, jud. Bacău, pescuind cu ajutorul unei plase de tip monofilament cu lungimea de 35 m şi lăţimea de 2,5 m.

            Drept urmare, au fost întocmite actele de constatare sub aspectul încălcării prevederilor art. 64, lit. „k” din O.U.G. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura (…deţinerea … sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament…), iar făptuitorul, împreună cu bunurile ridicate în vederea confiscării, a fost predat lucrătorilor Secţiei Poliţie Rurală Buhoci pentru continuarea cercetărilor specifice.

            Miercuri, 30 iulie a.c, un echipaj de jandarmerie a prins în flagrant în zona lacului din localitatea Răcăciuni, jud. Bacău, doi bărbaţi care pescuiau folosind năvoade. Jandarmii i-au identificat pe G.B.G. în vârstă de 46 de ani şi G.B.V. în vârstă de 22 de ani ambii din com. Cleja, jud. Bacău.

            Patru noi ofiteri la IJJ Bacau

              Patru ofiţeri din promoţia 2014 ai Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” – Arma Jandarmi au fost încadraţi la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bacău.

              Ceremonia de numire în funcţie a celor patru ofiţeri s-a desfăşurat la sediul I.J.J. Bacău, ofiţerii fiind prezentaţi personalului unităţii şi incluşi într-un program de pregătire, cu activităţi de însuşire a responsabilităţilor specifice misiunilor pe care le vor executa.

              După această primă perioadă de acomodare, aceştia vor fi repartizaţi la subunităţiile operative din care fac parte, respectiv doi ofiţeri în municipiul Bacău, unul în municipiul Moineşti şi unul în comuna Podu Turcului.

              Inspectorul şef, colonel Enache Vasile i-a asigurat pe tinerii ofiţeri de sprijinul său şi a colegilor, i-a felicitat şi le-a dorit succes în activitatea pe care o vor desfăşura în cadrul unităţii.

              Cei patru ofiţeri sunt slt. Babei Robert-Mihail, slt. Csillag Zoltan-Alexandru, slt. Munteanu Marius-Mihai şi slt. Postolache Marinel.

              Inaintari in grad la pompieri

                Vineri, 01 august 2014, la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Bacău, va avea loc festivitatea de înaintare în gradul următor, la termen, a unui număr de 37 cadre militare din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Maior Constantin Ene” al județului Bacău, după cum urmează: patru ofiţeri, un maistru militar și 32 subofiţeri.

                Aceştia au îndeplinit sau îndeplinesc stagiul minim în grad în cursul anului 2014 şi celelalte condiţii stabilite prin actele normative în vigoare.

                Festivitatea se va desfăşura pe platoul unităţii începând cu ora 10.00.

                p1

                  p1

                  Consilierii locali se intrunesc astazi in sedinta ordinara

                    Consilierii locali bacauani se reunesc astazi in sedinta ordinara, astazi, de la ora 11, la Centrul de Afaceri si Expozitii, pentru a dezbate cele 11 puncte aflate pe ordinea de zi.

                    Printre acestea se numara aprobarea contului de executie bugetara pe trimestrul II al anului 2014 sau aprobarea Organigramei si a Statutului de Functii ale Politiei Locale a Municipiului Bacau, rezultata in urma angajarii a doi politisti, in luna martie a acestui an.

                    De asemenea, se va stabili cuantumul chiriei lunare aferente locuintelor ANL din Bacau, de pe strada Narciselor, la valoarea de 2,25 lei/luna/mp. Un alt punct vizeaza inchirierea a zece suprafete de teren din incinta Oborului din Serbanesti, pentru amplasarea de module destinate activitatii de alimentatie publica sau comercializare produse industriale.

                    Mândria de a fi român. In clasamente

                    Dupa ce-am citit cel de-al saselea Raport al Comisiei Europene cu privire la starea coeziunii economice, sociale si teritoriale, aruncându-mi ochii si pe niste clasamente intocmite cu acest prilej, mi s-a cam vestejit in suflet – a câta oara? – povestea aceea frumoasa, patriotica, duioasa, cu mândria de a fi român.

                    C.E., operând cu statistici pe care nu le putem nega, a concluzionat ca suntem statul european cel mai corupt, ca avem infrastructura cea mai primitiva, ca suntem cei mai saraci si mai needucati din Europa. Conducem doar in clasamentele cu numarul de biserici pe cap de locuitor. Mai mult, europenii care au evadat de multa vreme din scutecele copilariei economiei de piata spun ca vom deveni, nu peste mult timp, o rezervatie medievala in care romanticii lumii vor veni ca sa ne vada traind retro de tot. Suntem pe cale de a deveni un ciudat Disneyland al Uniunii Europene?

                    Avem doar jumatate din puterea de cumparare a europeanului mediu, in vreme ce in sase din cele opt regiuni de dezvoltare produsul brut pe locuitor este mai mic decât media europeana. Suntem lideri la productia de someri.

                    Aproximativ o familie din doua nu are niciun membru angajat. Mai putin de jumatate dintre locuintele românilor au apa curenta si canalizare. Doar zece la suta din volumul apei menajere trece prin statiile de epurare.

                    Testele PISA au evidentiat faptul ca intre programele scolare si realitate este o ruptura funciara, 30 la suta dintre elevi suferind, din aceasta cauza, de analfabetism functional. La autostrazi suntem pe ultimul loc la capitolul kilometri/calitate, dar pe primul loc, la pretul pe un metru patrat de groapa discret cosmetizata cu asfalt. Intr-un singur an, hulpava camarila politica, incurajata cu talent de la Palatul Victoria, Palatul Cotroceni si Parlament, ne-a devalizat, prin mecanismul criminal-oficializat al economiei electoral-subterane, cu 40 de miliarde de euro.

                    Toate acestea au cauze stiute: practic, nu avem strategii politice, economice sau educationale. In locul acestora primim cotidian un spectacol mediatic dezagreabil. Singurele strategii veritabile sunt cele electorale.

                    Infratita canceros cu desantata coruptie, agresiv-imorala clasa politica a transformat bugetul de stat intr-o originala banca personala din care „imprumuta” fara sa mai ramburseze, cu exceptia unor eventuale firimituri, daca DNA isi joaca serios rolul de recuperator.

                    Stavarache a cerut in instanta sa fie lasat in libertate. Apar stenograme noi

                      – in fata completului de judecata, primarul Romeo Stavarache, acuzat de cinci infractiuni de luare de mita, a sustinut ca a fost bulversat, tulburat si speriat de acuzatiile aduse si ca nu si-a dat seama ca-si face rau daca pleaca in aceeasi masina cu ceilalti inculpati.

                      La sedinta de judecata de luni, când s-a pus in discutie mentinerea arestului preventiv pentru primarul Bacaului, Romeo Stavarache, si a celor doi oameni de afaceri, Liviu Cenusa si Liviu Goian, acestia au refuzat sa dea declaratii la acest termen referitor la acuzatiile care le sunt aduse. Astfel, pledoariile s-au limitat doar la cererea procurorilor de a mentine arestul.

                      Reprezentantul Directiei Nationale Anticoruptie a motivat solicitarea prin faptul ca „nu sunt suficiente garantii pentru desfasurarea in bune conditii cu inculpatii in stare de libertate având in vedere ca la scurt timp dupa arestare inculpatii s-au intâlnit intre ei si nu sunt suficiente argumente, având in vedere ca cei trei prin atitudinea lor nu au dat dovada de intelegere fata de pozitia procesuala in care se afla si fata de masurile care au fost dispuse fata de dumnealor. Aceasta masura a arestarii preventive este necesara in acest moment pentru desfasurarea in bune conditii a cercetarii judecatoresti.

                      Nu avem garantia in momentul de fata ca inculpatii pot fi lasati in libertate sub masura controlului judiciar, ca nu vor incalca in continuare”, a sustinut procurorul de sedinta.

                      Acesta a mai adaugat ca in aceasta cauza urmeaza sa fie audiati ca martori angajati din Primaria Bacau si „in aceste conditii avem suspiciuni rezonabile despre faptul ca aceste depozitii ar putea fi influentate”, a mai spus procurorul.

                      Avocatul lui Liviu Cenusa a depus la dosar acte medicale din care rezulta ca acesta sufera de o boala cardiaca si a sustinut ca a facut crize in centrul de retinere din cauza acestei afectiuni. In momentul in care li s-a dat cuvântul, cei trei inculpati au cerut sa fie lasati in libertate si au invocat ca in ziua eliberarii din arest au fost stresati, dupa 16 ore de audieri, si ca nu poate fi vorba de rea-credinta pentru ca au plecat in aceeasi masina.

                      Romeo Stavarache a cerut sa fie cercetat in libertate pentru ca nu este un pericol public. Nu de aceeasi parere a fost si judecatorul care a inteles din inregistrarile telefonice ca fiecare era asteptat de câte o masina si ca aveau posibilitatea sa plece separat.

                      Se pare ca a cântarit mult si discutia telefonica purtata de catre unul dintre afaceristi cu sotia sa, acesta laudându-se cum se plimba prin oras cu primarul.

                      Interceptari intre inculpati si denuntatori

                      La sfârsitul saptamânii trecute, procurorii de la DNA i-au trimis in judecata pe Romeo Stavarache, Liviu Cenusa si Liviu Goian, in stare de arest preventiv, si pe Costel Casuneanu si Constantin Apostol, in stare de libertate, acuzati fiind de fapte de coruptie.

                      In rechizitoriu exista mai multe inregistrari telefonice intre acestia si oamenii de afaceri denuntatori, prin care procurorii incearca sa demonstreze ca o parte din banii virati de primarie catre firmele cu care avea contract se intorceau cu titlu de sponsorizare la o asociatie de sport.

                      Stavarache Romeo: Pai nu se poate, ba! Nu se poate pentru ca nu poa’ sa faca platile daca nu-i inchis ala!. Da nu face nimeni, ba! Le e teama la toti, nu-ti dai seama?
                      Apostol Constantin: Da! Da R.! Ma duc mâine dimineata acolo!
                      S.R.: Da! Da vorbeste cu ala! Macar sa… va dea banii..
                      A.C.: Da, da, da!
                      S.R.: Sa-i ai acasa!
                      A.C.: Da! Vorbesc cu el!
                      S.R.: Sponsorizare, da?
                      A.C.: da, da!
                      S.R.: Bine, bine! Bun! Pa, pa!

                      Procurorii precizeaza in rechizitoriu ca unul dintre denuntatori, R.V., a virat catre asociatia sportiva 50.000 de lei, desi, dupa cum afirma intr-o convorbire avuta cu Apostol, nu primise banii promisi de la primarie.

                      R.V.: Iti dau cin’sute de milioane astazi….
                      A.C.: Da…
                      R.V.: O zi primaru’ ca mi-o dat sase sute de milioane ieri da’ nu mi-o intrat niciun ban inca.
                      A.C.: Da.
                      R.V.: In Trezorerie.
                      A.C.: Da.
                      R.V. Sa vad daca… Eu ti-am dat drumu’ la cin’sute de milioane si cum imi face si restu’, iti fac si restu’
                      A.C.: Ok. Saru’ mâna! Multumesc frumos!
                      R.V.: da…sa-mi faca dracului… Ca pe ur….
                      A.C.: Da… Da. Da. Da. Pai, stau pe ei gramada.
                      R.V.: Bine.

                      In aceeasi zi firma denuntatorului primeste in cont suma de 67.352 ei de la primarie, iar prin ordin de plata, societatea vireaza alti 50.000 de lei in contul asociatiei sportive.
                      „Aceste plati fac subiectul discutiei purtate in aceeasi data intre inculpatii S.R. si A.C”, mai spun procurorii in rechizitoriu.

                      S.R.: Da!. Ba! Da… da’ v-o ajutat ala? O dat drumu’?
                      A.C.: Nu! Nu! Pentru ca n-o primi ce avea de primit! Asa mi-o zis!
                      S.R.: Da! Da! da’ v-o dat ceva?
                      A.C.: Da! O dat cinci sute!
                      S.R: Eh!
                      A.C.: Deci, nu! O zis ca.. ma. Când imi intra ti-i dau, nu am nicio problema! Deci, nu, nu! Asta-i serios! Deci, nu imi fac probleme aici.
                      S.R.:Ihi!

                      Toti inculpatii arestati au formulat contestatie fata de decizia judecatorilor de a le prelungi arestarea preventiva, cerere ce va fi judecata la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

                      „Terapia cu cai, o joaca serioasa pentru copiii cu probleme”

                        Din aceasta luna, Asociatia Lumina din Comanesti, având ca parteneri Club Sportiv Ecvestru (CSE) Decebal si Consiliul Judetean Bacau, a lansat un ambitios proiect denumit „Terapia cu cai, o joaca serioasa pentru copiii cu probleme”.

                        Programat sa se deruleze în perioada iulie – noiembrie 2014, proiectul urmareste sa ridice calitatea vietii, facilitând accesul la servicii de îngrijiri paliative unor copii si tineri sarmani din judetul Bacau, afectati de o boala incurabila. Astfel, prin intermediul hipoterapiei, kinetoterapiei, psihoterapiei si art-terapiei, micutii se vor putea bucura de câteva clipe prelungite in compania cailor de rasa.

                        „Noi sustinem proiectul pro-bono, prin aducerea a 1-2 cai, de cel putin 2 ori pe luna, la Centrul de zi al Asociatiei Lumina, pentru derularea hipoterapiei. Partea buna este ca putem sa facem acest lucru, fara costuri. Si, cât timp o sa ne permitem acest lucru, o sa-l facem. Pentru ca acesti copii chiar merita. Satisfactia produsa de gest este infinit mai mare decât costurile pe care le genereaza o deplasare la doua saptamâni cu oameni si cu caluti. Copiii de aici deja au intrat intr-o rutina, asteapta calul, calaresc, chiar. Si sunt copii care poate nu s-au ridicat niciodata in picioare, darmite sa mai si calareasca.”
                        Cezar Ivanof, presedintele CSE Decebal

                        Valoarea totala a proiectului este de 36.957 lei, din care 17.000 lei reprezinta co-finantare din partea Consiliului Judetean Bacau, in baza Legii 350/2005. In proiect, vor fi inclusi 25 de copii si tineri bolnavi incurabil, beneficiari ai serviciilor de îngrijiri paliative oferite de Asociatia Lumina prin Centrul de zi Albert din satul Luncani, comuna Margineni, fondata în 1998 de catre fundatia Cry in the Dark din Marea Britanie. Pe lânga hipoterapia, psihoterapia, kinetoterapia si terapia prin pictura, micutii vor beneficia si de servicii de consiliere emotionala si suport pentru depasirea situatiilor de criza survenite pe parcursul bolii.

                        Proiectul va include si o campanie, programata in luna octombrie, cu ocazia Zilei Internationale Hospice si a Îngrijirilor Paliative, prin care se doreste constientizarea in rândul populatiei a nevoii de îngrijiri paliative.

                        „Un copil alaturi de un cal sunt doua lucruri ce par, la prima vedere, complet diferite. Copilul mic este, în unele cazuri, lipsit de orice putere, de orice aparare. Calul, impunator si puternic. În ciuda acestor lucruri, calul reuseste ceea ce omului îi este, uneori, imposibil. Sa îi transmita copilului sentimentul de siguranta, sa îl faca sa se simta acceptat, sa nu îl respinga, doar pentru ca el, copilul, e altfel.”
                        Mara Matei, specialist relatii publice la Asociatia Lumina

                        Old boys, new jobs

                        Fotbal/ Desteptarea va spune cu ce se ocupa fostii jucatori din perioada de aur a fotbalului bacauan

                        Ce au in comun Bogdan Ungureanu si Cristi Ciocoiu? Dar Claudiu Tudor si Costel Solomon? Nimic, absolut nimic. Nici macar posturile. Pai, daca indraznim sa-l numim pe Ungureanu atacant, iar pe Tudor mijlocas atunci despre Ciocoiu si Costel Solomon trebuie sa spunem ca erau extraterestri. La finalul saptamânii trecute, “extraterestrii” au coborât pe gazonul sintetic al bazei Play, cu ocazia “Memorialului Vasile Sosu”.

                        Mai plinuti, mai lenti, dar la fel de fotbalisti ca in anii ‘80, 90 sau, dupa caz, 2000. Adica in perioada in care la Bacau se juca fotbal. Fotbal de prima liga. Iar banii erau la vedere. Si stadionul, stadion. Poate si pentru faptul ca in acea perioada stadionul se numea
                        “Dumitru Sechelariu” si nu “Municipal”. In amintirea vremurilor de odinioara (si la sugestia unui cititor al “Desteptarii”), va prezentam cu ce ocupa astazi fotbalistii bacauani care va incântau pâna mai ieri – alaltaieri. Vom incepe cu rândul de sus al fotografiei, obligatoriu de la stânga la dreapta. Asadar…

                        Petre Firici. Antreneaza o grupa de copii la Green Club si este sofer la Consiliul Judetean Bacau.

                        Cristian Ciocoiu. A intrat in afaceri, des­chizând Cafe du Theatre in Bacau si restaurantul “La Conu Iancu in Bucuresti”. Recent, impreuna cu fostul sau coechipier de la Steaua, George Ogararu, a vrut sa o preia pe Sport Club Bacau pentru a pune bazele unui parteneriat cu Ajax Amsterdam.

                        Cristian Haisan. Dupa despartirea de CSMS Iasi si U Cluj a decis sa se dedice
                        impresariatului.

                        Florin Anton. Este antrenor la Centrul de Copii si Juniori al Ceahlaului Piatra Neamt.

                        Ionica Serea. Ultima data a lucrat la Penitenciarul din Focsani, ocupând, pâna in 2012, si functia de manager la divizionara C FC Panciu.

                        Danut Manea. Lucreaza in Politie.

                        Radu Ciobanu. Antreneaza o grupa de copii la Green Club.

                        Florin Pavel. Este angajat la o firma care comercializeaza termopane.

                        Marius Gireada. Dupa despartirea de FC Botosani, unde a activat ca “secund” al lui Cristi Popovici, se afla in cautarea unui nou angajament.

                        Florin Ganea. Antreneaza mai multe grupe de copii la TNT.

                        Giani Capusa. Antreneaza câteva grupe de copii ale unei grupari private care se afla in regim de colaborare cu Sport Club.

                        Vasile Jercalau. Antreneaza echipa de fotbal feminin SCM Magura Bacau.

                        Cristian Axinte. Este inginer energietician la concernul suedez ABB.

                        Florin Petcu. Este proprietarul unui magazin in Bacau.

                        Costel Solomon (nu apare in fotografie). Detine functia de referent zonal in cadrul Federatiei Române de Fotbal.

                        Economia judetului, in declin

                        Chiar daca oficial ni se spune ca perioada crizei financiar-economice a trecut, judetul Bacau pare sa nu fi depasit inca momentul, ba chiar se afla in recesiune.

                        Numarul societatilor comerciale inregistrate in judet a scazut in 2013 cu aproape 8% fata de anul 2012, dupa cum reiese dintr-un studiu al activitatii societatilor comerciale elaborat de Camera de Comert si Industrie Bacau (CCI), publicat pe pagina sa de internet la adresa www.ccibc.ro.

                        „Profitul inregistrat de firmele din Bacau in 2013 a scazut cu 4% fata de 2012, iar numarul salariatilor a scazut in 2013 cu 2% fata de cei inregistrati in 2012. Cifra de afaceri este singurul indicator care a inregistrat o usoara crestere, cu 2,76% fata de valorile inregistrate in anul 2012”.
                        Doru Simovici, presedintele CCI Bacau

                        In date concrete, cifra totala de afaceri a celor 9.132 de firme bacauane care functionau in 2013 a fost de 3,57 miliarde euro, iar profitul lor total a fost de 258,71 milioane euro. In cele peste 9.000 de firme lucrau in 2013 peste 73.000 de bacauani. Din analiza indicatorilor economico-financiari rezulta ca majoritatea societatilor activeaza in comert, respectiv 3.644 firme, urmat de sectorul servicii cu 2.130 societati comerciale, constructii cu 1.105 societati comerciale.

                        Valorile cele mai mari la indicatorul cifra de afaceri sunt inregistrate de firmele din comert cu 1.650,09 milioane euro, urmate de firmele din constructii, care au inregistrat o cifra de afaceri de 483,94 milioane euro, si, intr-o proportie mica, de firmele din turism, care au avut o cifra de afaceri de 38,64 milioane euro. Valoarea cea mai mare a profitului este inregistrata de firmele din comert, cu 107,99 milioane euro, urmate de firmele din constructii, care au avut un profit de 51,94 milioane euro.
                        Numarul cel mai mare de salariati este inregistrat in comert – 20.318 persoane, constructii – 11.088 persoane, la polul opus fiind sectorul turism cu 2.390 persoane.

                        Studiul Camerei de Comert si Industrie arata ca in ultimii 10 ani la nivelul judetului Bacau se constata scaderi ale indicatorilor economico-sociali inregistrati de agentii economici. “Pentru relansarea economica a judetului este necesara implicarea autoritatilor si institutiilor Statului prin adoptarea unor masuri care sa conduca la crearea de locuri de munca, asigurarea predictibilitatii in domeniul fiscal, acordarea de facilitati investitorilor, crearea unui mediu favorabil afacerilor, dezvoltarea infrastructurii, imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene”, a declarat presedintele CCI Bacau, Doru Simovici.

                        Reabilitarea zonei Miorita-Vadu Bistritei se apropie de final

                          Lucrarile de reabilitare a infrastructurii urbane din zona Mioritei – 9 Mai – Vântului – Vadu Bistritei, din municipiul Bacau, au fost realizate în proportie semnificativa.

                          „Pe strada Mioritei, carosabilul a fost asfaltat în proportie de 90%, trotuarele sunt pavate pe o suprafata de 80% din cea prevazuta prin proiect, iar parcarile au fost executate în proportie de 60%. Pe strada Vântului a fost introdusa reteaua de alimentare cu apa, realizata integral, precum si retea de canalizare, executata în procent de 90%.

                          Iluminatul public pe aceasta strada, inclusiv montarea de stâlpi noi, este finalizata, iar în prezent se lucreaza la reabilitarea trotuarelor. Lucrarile continua si pe strada Vadu Bistritei, unde este reabilitat iluminatul public”, a declarat Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei.

                          Valoarea totala a investitiei este de 18.890.597,72 lei, din care finantarea nerambursabila acordata este de 14.874.027,42 lei. Efectele investitiei se regasesc în cresterea calitatii vietii rezidentilor, în fluidizarea traficului urban, cresterea confortului si sigurantei participantilor la trafic, scaderea poluarii fonice si cu noxe în oras.

                          Letea Veche. Poezia unei afaceri de familie la tara

                          Daca aveti drum prin Piata Sud, va recomand sa nu ocoliti masa unde isi vinde produsele naturale Maria Danculea.

                          O gasiti usor, o doamna distinsa, cu zâmbetul mereu pe buze, amabila, ofera clientilor ocazionali, dar mai ales celor fideli, produse din gradina proprie, de la flori, multe flori, capsune, cirese, mere, prune, miez de nuca, zmeura, dulceturi (faimoasa dulceata din petale de trandafir), compoturi, sucuri, faina de porumb, tarâte, graunte, bulbi de flori.

                          Are, in satul Siretu, din Letea Veche, o gospodarie, o gradina de toata frumusetea, aranjata ca la carte, dupa reguli si tehnici invatate, descoperite cu timpul, prin practica. In fiecare dimineata, de ani si ani, o aduce sotul la piata, fix la ora opt, altadata mai devreme. Zi de zi, luna de luna, ani.

                          “Viata la tara are si o poezie a ei, insa uiti repede versurile atunci când, in fiecare zi desteptarea este la ora cinci. Doua-trei ore lucrez impreuna cu sotul in gradina, udam, plivim, culegem produsele pentru piata, totul este proaspat, cu roua pe ele, dupa care 10-12 ore la piata, la taraba”, ne spune doamna Marinica, dupa cum o alinta sotul. Te-ai fi asteptat sa o gasesti la un birou sau acasa, pe o banca, la umbra, insa “noi toata viata am muncit, fie la uzina, fie aici, in gradina sau pe câmp. Avem o viata activa, ne place ce facem, ne bucuram de aerul curat, de rezultatele muncii noastre. Mie imi place la piata”, mai zice frumoasa doamna din Piata Sud.

                          obligatoriu Familia danculea in gradina

                          Inceputurile

                          Cum a inceput, il intreb pe Constantin Danculea, acasa, la Siretu, comuna Letea Veche. Inainte de a raspunde ma invita sa-i vizitez gradina. O bogatie de culori, verdeata, pomi fructiferi, flori, plante ornamentale aduse din Orient, plante medicinale – bune la toate bolile. Geometrie perfecta, alaturari spectaculoase.

                          “Am lucrat amândoi la Intreprinderea de Masini Unelte, subingineri, aveam posturi bune, insa lucrurile nu mai mergeau, asa ca ne-am hotarât sa ne retragem la tara, la Siretu, de unde este sotia, care, intre timp, a iesit la pensie. Am cumparat un sediu al fostului CAP, l-am amenajat ca locuinta si am inceput marea aventura de agricultori. Eram amândoi foarte optimisti, ne-a incurajat si socrul, apoi si prietenii. Doar ca planurile noastre nu prea s-au potrivit cu realitatea, care are legile ei.”
                          Constantin Danculea

                          Au cumparat teren, si-au amenajat o moara, si au inceput, ca orice taran, cu animale si pasari, rate si gâste. Au umplut curtea de pasari, grajdurile de animale, au zis ca dau lovitura. “Munceam, investeam, vindeam produsele, duceam lapte in oras, pe la blocuri, la cunoscuti, noi, dar si copiii. Munca ca la ocna, pasarile le indopam, le sacrificam, insa, la un moment dat, ne-am oprit si am trecut la calcule: cât bagam si cât scoatem. Nu ieseam nici pe zero, fara sa mai punem munca noastra”, spune proaspatul fermier.

                          P1100190

                          Au vândut, au finalizat un ciclu cu pasarile si s-au reprofilat. Prima mutare, au mai cumparat teren din jurul celui pe care il aveau deja, astfel ca acum cultiva 10.000 de mp, un hectar. Intreaga suprafata este amenajata ca la chinezi, nu a ramas niciun metru nefolosit.

                          “Am gândit ca pe acelasi teren sa rulam mai multe culturi, numai partea de care raspunde sotia – cea cu flori – nu am avut voie sa ma ating. Am investit intr-o instalatie de udare prin picurare, am adus plante cu dezvoltare pe verticala, capsunele le avem plantate cu doua tehnologii, zmeura a primit spatiile marginale, printre meri am pus capsune, astfel ca, la noi, terenul este folosit la maximum.
                          Avem de lucru, dar si produse, tot anul”, povesteste seful de echipa.

                          Vorbim de o echipa, deoarece familia Danculea are si trei persoane care o ajuta la munca din gradina, carora le asigura masa si transport. Aproape intreaga productie este valorificata la piata libera, circuitul fiind inchis: bani – munca – marfa – bani. Marx sa traiasca.

                          Ce nu se vinde in sezon, este prelucrat de doamna Marinica in gospodarie, astfel ca si-a cumparat o mica instalatie de prelucrat fructe, petale de flori, legume, pe care le prezinta la piata, fiind cunoscuta cu dulceturile, compoturile si sucurile ei naturale. “Se vând mai greu, dar nici nu puteam sa aruncam bunatatea de fructe”, imi spune priceputa gospodina din Siretu.

                          “Am clienti permanenti pentru astfel de produse, pe multi dintre ei i-am invitat acasa, la gradina, sa vada sau sa-si culeaga ei direct de la sursa ceea ce doresc. Poarta noastra este deschisa si suntem bucurosi de musafiri. In piata este foarte importanta relatia cu clientii, stau de vorba cu ei, le ofer informatii, femeilor le dau sfaturi, retete, toti se bucura daca talgerul se inclina spre sacosa lui. Mai vine si mâine. Unora le ofer gratis intr-o zi, vin ei altadata cu banii. Nici eu nu saracesc, nici ei nu se imbogatesc.”
                          Marinica Danculea

                          Doamna Marinica la comanda instalatie de produs sucuri

                          Criza a sosit si la Siretu

                          Criza a ajuns si la Siretu. Piata a slabit, vânzarile nu epuizeaza productia, preturile au scazut, astfel ca au fost ani in care producatorii nostri nu si-au acoperit in totalitate cheltuielile. Care este solutia, ii intreb. “Sa nu disperi, sa nu te lasi invins, cauti solutii in gradina ta, stimulezi clientii, acorzi bonusuri, cum face sotia la piata, cultivi ceea ce are vânzare, cautare. Trebuie sa te misti repede”, ne mai pune domnul Danculea.

                          Anul acesta au mers foarte bine zmeura, florile, petalele de trandafir, merele de vara, urmeaza grosul la capsune, cu o recolta buna. “Nici moara nu mai merge cum mergea, care era o sursa importanta de venituri. Daca mai vin doi-trei clienti pe zi, lumea s-a invatat sa cumpere totul de la market, numarul animalelor a scazut, satul s-a urbanizat”, este de parere gospodarul Danculea. Nu au plecat in aceasta afacere sa se imbogateasca. Au invatat totul din mers, s-au bucurat de sprijinul si sfaturile unor prieteni agronomi.

                          “Vrem sa traim decent, din munca noastra, avem doi copii, au urmat studii superioare. Din pacate, amândoi, dupa un «stagiu» in tara, au ales sa plece, Loredana, in Italia, iar Teodor, in Canada. Am ramas singuri, insa ne bucuram ca acolo o duc mai bine. Ne mai dau câte un telefon, noi le mai trimitem ceva bani, in Italia mergem mai des. Ne e dor de nepoti, avem câte doi de la fiecare. Insa viata are si un consistent neprevazut, de tragic”, ne spune cu glasul tremurat doamna Marinica.

                          Dupa câteva zile, am trecut iar prin Piata Sud, doamna Maria era la post, aceeasi masuta, acelasi zâmbet, doar produsele erau altele. Mi-a facut cadou zece mere, din acele de vara, rosii, zemoase, sântiliesti, cum le spuneam când eram copil. Le-am impartit in redactie, impreuna cu invitatia doamnei Marinica de a o vizita.

                          Un centru pentru copiii defavorizati din Filipeni

                            Unii dintre cei mai sarmani copii din satul Marasti, comuna Filipeni, au norocul sa fie printre beneficiarii unui centru in care isi dezvolta abilitatile artistice, isi petrec frumos timpul liber de dupa orele de curs si primesc inclusiv o masa.

                            Este vorba despre Centrul „Curcubeul”, pus pe picioare de un canadian, Paul Katz, prin intermediul Asociatiei „Favor”, pe care o gestioneaza si prin care deruleaza programe sociale in zona Bacau inca din anul 1999.

                            Unitatea a luat fiinta in spatiul unui fost atelier scoala, cedat prin hotarârea Consiliului Local Filipeni. Locul este destinat unui numar de 26 de copii nevoiasi, care beneficiaza de asistenta educationala.

                            “Centrul Curcubeul este un loc cald, prietenos, in care copiii din familiile cele mai sarace din trei sate pot petrece dupa-amiezile lor in activitati constructive”, declara la inaugurare Paul Katz, presedintele asociatiei.

                            Practic, este vorba despre un centru care functioneaza pe principiul „Scoala dupa scoala”, cu o bucatarie moderna si doua sali de clasa frumos decorate, complet mobilate si dotate cu calculatoare. „A existat mare concurenta intre copii sa intre in Centru, dar s-a facut o selectie atenta, in colaborare cu dirigintele si profesorii.

                            Copiii fac lectii, invata cântece sau lucrul pe calculator, invata engleza. Este un mod de educatie excelent, la care contribuie profesorii special adusi, sot si sotie, carora comuna le-a oferit locuinta intr-un bloc din Filipeni, le plateste lemnele de foc, internetul si telefonul”, spune primarul Vasile Banu. El spune ca au existat si oarece reticente fata de initiatorul acestui program social, din partea unora care s-au temut ca la mijloc sa nu fie propaganda religioasa, dar temerile s-au risipit repede, iar bunele intentii au primat.

                            Acum, vara, in Centrul „Curcubeul” e liniste, dar spatiile generoase ii asteapta pe cei mici sa revina, ca sa se distreze si sa invete lucruri noi, deopotriva.

                            Asociatia Favor a intocmit si o lista de 40 de familii aflate in dificultate, carora la sarbatori sau in alte ocazii le asigura cadouri constând in haine sau produse alimentare. Asociatia mai are, in judet, o locuinta pentru tinerii crescuti in institutiile de stat, precum si programe educationale pentru tinerii defavorizati.

                            Amenzi uriase pentru firmele care transporta cereale fara documente

                            Soferii camioanelor cu cereale risca amenzi de pâna la 5.000 de lei daca nu detin toate documentele de provenienta a marfurilor pe care le transporta. Astfel, potrivit Legii 108/2014, transportatorii de produse agricole trebuie sa aiba, pe durata transportului, toate documentele legale specifice.

                            „Transportul produselor agricole vegetale obtinute dupa recoltare pe teritoriul exploatatiilor agricole, de la punctele de recoltare la alte spatii de depozitare decât cele proprii exploatatiei agricole sau la alte puncte de descarcare autorizate în vederea depozitarii sau comercializarii, pe distante mai mari de 70 km de la locul de încarcare, va fi însotit de documentele legale specifice transportului, de avizul de însotire a marfii si de tichetul de cântar“.

                            Legea 108/2014

                            Tichetul de cântar se obtine de la instalatiile de cântarire a produselor agricole vegetale. Produsele agricole vegetale obtinute dupa recoltare se transporta de la punctele de recoltare la spatiile de depozitare proprii ale exploatatiilor agricole în cauza cu avizul de însotire a marfii, fara ca vehiculele folosite în acest scop sa detina tichet de cântar.

                            Totodata, transportul direct de la punctele de recoltare la bazele de receptie sau de depozitare ale unitatilor de procesarese va face fara a se detine tichetul de cântar, „cu conditia însotirii vehiculului cu o copie a contractului încheiat între producatorul agricol si procesatorul în cauza si cu avizul de însotire a marfii“.

                            Pentru fimele care detin produse agricole fara acte de provenienta, amenzile pot fi între 10.000 si 50.000 lei. In plus, societatea risca si suspendarea activitatii, intre o luna la 6 luni, si confiscarea produselor agricole vegetale.

                            Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoanele împuternicite din cadrul institutiilor cu atributii privind regimul transporturilor rutiere pe drumurile publice din România.

                            ULTIMELE ȘTIRI